Home » Economie » Citesti:

Avem prea puține companii care cresc rapid în România. Cum putem hrăni firmele să devină “gazele“ și ”unicorni”?

Claudiu Vrinceanu aprilie 3, 2019 Economie
21 comentarii 851 Vizualizari

Atenția față de “gazele” (firme cu creștere rapidă) a crescut considerabil în ultima perioadă. Termenul de “gazelă” este folosit pentru a descrie firmele care au capacitatea de a înregistra o creștere accelerată într-o perioadă foarte scurtă de timp. Interesul faţă de aceste firme este în creștere, în primul rând, pentru că generează un număr mare de locuri de muncă noi. În Statele Unite, de exemplu, firmele cu creștere ridicată sunt “responsabile” pentru 70% din avansul numărului de joburi înregistrat în ultimii ani.

Personal, mă interesează firmele cu creștere rapidă („High-growth enterprises”, prescurtat HGE în limba engleză sau Scaleup) din perspectiva efectelor pe care acestea le au în ecosistemul antreprenorial.

România se situează (coform celor mai recente date Eurostat, din 2017, proaspăt publicate) la coada clasamentului UE în privinţa evoluţiei numărului de întreprinderi cu creştere rapidă. În cinci state membre ale Uniunii Europene s-a înregistrat o scădere a numărului de întreprinderi cu creştere rapidă faţă de anul precedent. Celelalte state membre ale UE care au înregistrat scăderi în privinţa evoluţiei întreprinderilor, în intervalul de timp menţionat, au fost Regatul Unit (-2%), Ungaria (-3%), Slovacia (-8%) şi Malta (-18%).

Pe de altă parte, numărul companiilor cu creştere rapidă a crescut cu mai mult decât media la nivelul UE în 16 state membre. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Cipru (57%). Slovenia a fost pe poziţia a doua (20%), urmată de Finlanda (19%), Ţările de Jos (17%), Italia şi Lituania (ambele 16%).

Firmele cu creştere rapidă („High-growth enterprises”) sunt definite ca acele companii care au înregistrat o creştere medie anualizată a numărului de angajaţi de cel puţin 10% pe parcursul unei perioade de trei ani. Conform unei alte metodologii, firmele cu creştere rapidă sunt si cele care inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri in perioada analizata. 1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, conform celor mai recente date. Putin! Spre comparatie, Polona are 9356.

În anul 2017, numărul firmelor cu o creştere puternică în UE a înregistrat un spor de 6%, faţă de 2016. Cea mai mare crestere (11,3%) a fost inregistrata in sectorul constructiilor (grafic mai jos)

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performante? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos 10 idei concrete:

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi. Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Propunere nr. 7: Încurajarea firmelor să își creeze un Board of Advisors pentru a le oferi fondatorilor și celor care ocupă poziția de CEO sfaturi proaspete și întemeiate pe experiența anterioară.

Propunere nr. 8: Focus pe “trigger points”. În general, creșterea companiilor High Growth Firms este episodică, astfel încât se impune o atenție deosebită față de aceste momente critice, de creștere (să le numim ‘’trigger points’’

Propunere nr.9: Atenție la fondatorii și antreprenorii din High Growth Firms, care sunt o “resursă” critică (antreprenorii în serie sunt mai predispuși să construiască firme cu creștere accelerată; de asemenea, antreprenorii care au făcut exit-uri și dispun de know-how și lichidități)

Propunere nr. 10: Să dezvoltăm o viziune economică bazată pe parcuri științifice. În multe țări europene, firmele cu creștere rapidă sunt firme de tehnologie, spin-off-uri rezultate desprinse din mediul universitar, cuplate cu mediul de cercetare, iar o soluție în acest sens este parcul științific care conectează mediul academic cu cel economic, între cel de cercetare cu cel al startup-urilor în așa fel încât să transferi știință către nevoile firmelor. Suedia, o tară cu 10 milioane de locuitori, are 12 parcuri științifice. În Polonia sunt patru, Cehia are două mari parcuri științifice, Olanda are șase organizații de acest tip. România nu are niciun parc științific incă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. rohan spune:

    Sa deschidem si noi linga Moscova o fabrica , ceva , care sa fie inaugurata de dl Putin , asa cum tocmai a facut Mercedes-Benz.
    Cele mai profitabile si dinamic-crescatoare afaceri sint facute de firme occidentale in Rusia si China.
    Daca am avea suficienti bani am putea deasemenea sa dam niste spaga guvernelor tarilor respective, asa cum fac -dovedit in justitie- firmele occidentale.

    • Kurt spune:

      Din păcate așa e, din păcate aveți dreptate.

      Comerțul global nu ține cont de “hârtiile/tratatele” de tot felul. Cred că SUA/D.T acționează în interesul țării. Egoist sau nu: din interes American. E. Macron vrea ca UE să acționeze în interesul cetățenilor UE. 27. Greu de făcut cu “unanimitate de voturi”. Va veni altfel? România nu e în ZE!

      Pretul ieftin pentru 1 kg în containere pe oceane de 1 – la 7 centi pe kg decide cine produce ce și unde. Transportul maritim în containere e pe scurt spus cea ce numim globalizare. Ne place sau nu …

      • Dedalus spune:

        “Sa deschidem si noi …”

        Reformulez: “Sa avem si noi piata suficient de libera pentru a permite cresterea firmelor astfel incat sa …”

  2. Ursul Bruno spune:

    De unde atata graba ? afaceri care cresc prea rapid sunt sortite esecului, cel putin majoritatea lor. Ar fi interesant de stiut, in SUA care este numarul afacerilor “gazela” care au falimentat. Modelul “gazela” nu este neaparat compatibil cu conceptia si modelul unei afaceri europene, cultura antreprenoriala europeana fiind alta decat cea din SUA.
    Succesul unei afaceri “rapide” depinde de produsul care este oferit vanzarii, daca este singular sansele sunt bune altfel concurenta va avea grija ca afacerea respectiva sa dispara cat de repede. Depinde de puterea de cumparae a pietii , de pret, marja etc.etc.
    Inainte sa ne gandim profund care ar fi modeul de succes in Romania ar fi important sa rezolvam in primul rand lipsa cronica a meseriasilor, WC-ul nu poate fi desfundat din tastatura asa cum nici tiglele de pe casa nu le aseaza o imprimanta 3 D.

  3. ion spune:

    1. In primul rand de optimizat fiscalitatea si birocratia, nu e prea placut cand iti baga statul mana in buzunar la nevoie, de birocratie nici nu mai e vorba

    2. trecut pe euro, si zona schengen, ca sa mai eliminam din riscurile valutare si problemele asociate

    3. legislatie favorabila, e greu sa explici cuiva din pakistan ca ai tva, etc. el mai usor cumpara din usa, de ce nu am face firma direct in usa sau in jurisdictie mai buna?

    4. sa functioneze toate sistemele de plati ca in vest, bancile, fondurile

    5. sa avem infrastructura, transport (Avion, tren, autostrada) calitative si ieftine in toata tara, hotele, etc. sa doreasca strainii sa vina de mai multe ori, nu doar odata …, dupa care sa prefere sa nu mai vina

    6. sa facem ca in tara sa fie mai placut de trait decat in olanda, uk, usa, elvetia, franta, germania, italia, la toate nivelele, angajatii, antreprenorii, etc. au si familie

    7. as putea inca multe spune, dar cu programele propuse de stat suna a clientela …

    • Dedalus spune:

      Subscriu.

      Daca lasam piata libera in Romania, multe lucruri se vor rezolva rapid.

      Romania insa pur si simplu uraste piata, dar iubeste etatismul, dirijismul. Fiecare roman e un mic Ceausescu, vrea el sa le spuna celoralalti cum e bine.

      Niciun individ, oricat de genial, nu va putea avea in cap milioanele de relatii si relglaje ale pietei. Nicicum sa le mai si controleze si sa mai iasa si ceva bun din asta.

      99% din propunerile pe care le aud (si acest articol nu e o exceptie) vizeaza interventia statului, intarirea rolului sau pe piata sau chiar inlocuirea pietei. Cand le spui ca asta e stanga, unerori stanga extrema si ca avem deja 4 partide in zone aceea, partide care au facut ….ul praf, se supara.

      Nu e comunist mai comunist decat acela care se crede liberal.

      • silicon_v spune:

        “Romania insa pur si simplu uraste piata”

        Nu e adevarat, Romania iubeste piata si o utilizeaza din greu. Calitatea si diversitatea produselor si serviciilor a explodat in Romania si oamenii iubesc asta. Cineva care statea in Londra a remrcata ca, in multe privinte, serviciile din Bucuresti sunt de calitate mai buna la preturi mult mai mici (telecomunicatii, baruri, curierat)

        In fapt, cu exceptia celor doua sisteme majore (educatie, sanatate), unde e nevoie de o discutie mult mai delicata, oamenii de rand s-au orientat absolut complet spre piata libera in materie de produsele si serviciile de care au nevoie. Si iubesc lucrul asta, o vizita si in cel mai banal mini-marchet din Bals inainte de Paste v-ar arata asta.

    • hanu spune:

      absolut de acord. Jos labele statului de pe afaceri. Statul e asa de ocupat sa nu piarda cativa bani incat ignora miliardele pe care le-ar face printr-o piata libera si dinamica. Laissez faire capitalism e singurul lucru care mai poate salva o economie varza ca a romaniei. restul sunt povesti…

  4. Dedalus spune:

    Cel mai important lucru este sa existe antreprenori reali.

    Acestia nu vor aparea din neant, doar pentru ca exista bani si bunavointa.

    Climatul economic, social si legislativ al Romaniei este profund anti-liberal. Cat timp acest climat va exista, sansele vor fi reduse,

    In schimb au proliferat si continua sa prolifereze intermediarii. Tot felul de organizatii care se interpun intre Venture Capital si start-up-uri. Doar ele castiga, ceilalti furnizeaza doar exemplele pozitive, numai bune sa atraga in plasa alti fraieri.

    Sunt categoric impotriva orcaror astfel de incercari progresiviste de peseudo-incurajare, in care se regasesc cu mare usurinta elementele de inginerie sociala crancen anti-liberale.

    Aproape toate masurile propuse se inscriu in aceasta categorie anti-liberala si anti-piata. Mai bine lipsa. Ne ajunge cred un PSD batran, un PSD tanar chiar ca nu ne mai trebuie.

    ///

    Vreti sa incurajati start-urile, gazelele si unicorii?

    Atunci macar lasati-le in pace.

  5. Alta propunere spune:

    Ascultati-l si pe americanul Charles W. Missler, inginer si fost businessman, explicind de ce nu sint job-uri in America. Are si el niste explicatii la intrebarea din titlul articolului:

    https://youtu.be/5b_7y4KmlA0

  6. Kurt spune:

    In UE sunt 27 milioane intreprinderi. In UE sunt 4000 universități. La Industriemesse Hannover 2019 se prezintă acum industria 4.0. Cine din țară participă azi la Hannover Industriemesse 2019? Care intreprinderi din țară au șanse să participle la inovație și creștere rapidă în industria 4.0.

    Crearea de “sâmburi industriale” în trei- patru metropole/regiuni (București, Brașov-Sibiu, Timișoara-Arad, etc) poate accelera cea ce descrie autorul?

    Decalajul istoric ….
    Investițile stategice ocolesc azi România….

    • Dedalus spune:

      Oamenii trebuie lasati in pace, pentru ca piata sa se formeze si sa se manifeste. Dar Guvernele Romaniei se intrec in interventii si dirijism.

      Am dezvoltat, asemanator Rusiei, un “capitalism de vitrina”.

      Care “capitalism de vitrina”, ca in bancul cu vulpea prinsa repetat de urs si … sanctionata :-), am impresia ca ne cam place.

      • Kurt spune:

        @Dedalus
        UE are destule reglementări, unele inutile. Acum una nouă pentru materiale plastice.
        Cu unanimitate de voturi UE.27 nu mai funcționează de loc. Greu de rezolvat ceva bun 2019- 2023 cu un parlament PE 2019 în vară mai scindat, cu o Comisie mai slabă.
        Piața comunitară e destul de liberă în interior. E. Macron vrea să apare interesele cetățenilor UE spre exterior, China, SUA, etc. E. Macron vrea o zonă continentală UE.27 care își folosește puterea, ponderea economică în lume pentru a stabili în relația cu UE ce e valabil si ce nu. UK va simți în curând: toate normele tehnice ale UE.27 trebuie respectate, trebuie preluate fără a sta la masă la Bruxelles. Cine exportă în UE depinde de normele UE. Numai politic UE nu are pondere în lume, nu vorbește cu o voce. Militar UE.27 rămâne un “vierme militar” pe lângă vulturul American, ursul Rusesc, balaurul Chinez.

        • Dedalus spune:

          Fara concurenta nu exista progres. Statul roman refuza sa accepte aces lucru. Romania vrea sa sufoce in fasa orice incercare de initaitiva libera.

          In articolul comentat apare aceeasi tara: “Statul trebuie sa intervina, sa favorizeze, sa finanteze!”

          Masurile propuse sunt infioratoare din perspectiva unui stat liberal. Ele denota conceptia ca “statul stie cum e mai bine”. Cuplat cu piata primitiva, piata muncii superrigida si cu masurile fiscale aberante, firmeleor romanesti le raman putin sanse.

          Interesant este insa ca si mediul privat romaneasc a ajuns sa sa comporte in acelasi mod mincinios ca si statul romanesc
          a) Bussiness Angels finanteaza tot felul de aiurelir cu clopotei multi,
          b) Bancile dau mai mult din fura decat din punga
          c) Granturile pentru ONG-uri (multe sunt si pepiniere de antreprenori, sau ar trebui sa fie) incurajeaza gandirea sablonarda, formalismul si descurajeaza orice inovare sau idee noua.

          In aceste conditii, nu este de mirare ca startuprile din Romania sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire.

          Dupa ce le-am otravit cu Sarinul celor de mai sus, le dam muribunzilor o capsuna (finantarea de stat si pseud-incurajarile). Apoi ne auto… incantam de cat de buni suntem noi cu bietele startupuri.

          MMM

          Intr-adevar, lumea e mare. UE e mare.

          Pentru tinerii cu dorinte antreprenoriale Romania este doar o camera de tortura din care evadeaza cat de repede pot, in dispretul pseudo-interesului nostru (si masurile din articol exact asa ceva demonstreza – autoamagirea).

          • Kurt spune:

            @Dedalus
            E prea trist.

            România are azi cele mai bune condiții externe din istoria sa. In momentul “istoric prielnic” Președinția română UE 2019 tinerii părăsesc România. Dacă mentalitatea balcanică e cea mai mare barieră în țară înseamnă că sunt necesare încă câteva generații pentru a scăpa de escrocii ca Dragnea&Tăriceanu, care sunt numai doi din sute de mii de aceași calitate, în complicitate cu milioanele de budgetari, pensionari și jecmănitori din serviciile publice? Din englezi nu faci francezi, Brexit. Din români nu faci europeni?

            Invățământul, educația rămâne în cea mai mare parte în mâna statului. Bună sau rea, așa e. Cred că în învățământ sunt șanse: întroducerea limbii engleze din clasa 5 sau 9 pentru științele naturii (fizica, chimie, biologie) ar putea micșora “decalajul istoric” cu occidentul cel pușin în învățământ.
            Tinerii sunt tezaurul țării.

            • Dedalus spune:

              Un stat liberal, economie de piata, concurenta.

              Asta trebuie sa facem daca vrem sa pastram tinerii in tara.

              Sa le dam sanse, nu bani. Banii ii fac singuri intr-o economie de piata reala.

              Insa suntem atat de orbiti de decenii de socialism bolnav deghizat in “capitalism” incat nu mai vedem acest lucru simplu.

            • Kurt spune:

              @Dedalus
              De acord. Era digitală oferă tinerilor din țară acces la patrimoniul universal în știință, tehnică, cultură, artă, cu un clic. Tinerii nu depind numai de limba ”națională”, nu stau în fața ecranului TV ca pensionarii.Nu avem “Mittelstand” industrial ….. naționalcomunismul ceaușist a eliminat “patronii”, burghezia, responsabilitatea, competența, ….

              In software, genetică, biologie moleculară/crispr nu sunt necesare laboratoare și installații uriașe.
              Altfel e în industria 4.0 unde accelerarea ritmului de schimbare a tehnologiei, a producției, a produselor, a integrării continentale în lanțurile de montare necesită condiții locale adecvate: un stat de drept consolidat, tineri bine educați, infrastructură comunală pentru familii, căi de transport. E mai greu de realizat în 40 de județe deodată. Să începem cu 3-4 patru sâmburi industriali pentru industria 4.0 în metropole/regiuni cu universități de rang …..

  7. Dedalus spune:

    Acumularea capitalului trebuie sa fie posibila legal si facila.

    Acum este foarte dificila legal, in plus aberatiile lui Socol decapitalizeaza prin mutrea remerarii de la capital la munca.

    Piata muncii este extrem de rigida, contracte alternative nu exista.

    Acesta este un tablou al unui stat departe de unul liberal.

    Articolul propune de fapt o alta redistribuire, adica de dinspre stat catre firme selectate arbitrar. Arbitrar, adica de oameni. Niciun studiu nu poate inlocui piata.

    Acest lucru ar insemna o lovitura de gratie firmelor romanesti, prin faptul ca le-ar decupla complet de piata. Interpunerea unui decident, adica a unor oameni din birouri, care sa dispuna cine anume se capitalizeaza este o masura clar anti-piata.

    Desigur, exista asemenea masuri prin alte parti, dar acolo piata este extrem de bine articulata, este diversa si puternic capitalizata. In acele cazuri, dirijarea este minima. In cazul Romaniei, pretentia este de a inlocui piata cu decidentul uman.

    MMM

    Este de-a dreptul caraghios cum tot incearca oamenii sa elimine piata, cum tot imagineaza funambulesti masuri si actiuni, cum cauta cu disperare cate ceva asemanator prin alte parti – rupt apoi din context cu replica naucitoare “dar la americani de ce ea asa ?”:-). Pai, la americani, la nemti sau la mai stiu eu cine, piata e puternica si functioneaza. Iar prin acele parti oamenii nu au ideea nastrusnica de a elimina piata prin acele masuri.

    Sa, stiu, veti spune ca nici prin articolul de fata nu se propune reducerea pietei. Nu se propune explicit, dar despre asta e vorba.

    Adica, sugrumam piata, krapa firmele. Apoi resuscitam firmele ca sa …ce? Sa krape din nou, eventual. Sau isi imagineaza cineva ca piata este creatia unor oameni din birouri?

    • Harald spune:

      @Dedalus – Acumularea capitalului trebuie sa fie posibila legal si facila.

      Socialiștii nu înțeleg ce este în realitate capitalul, ei și-l imaginează sub forma unui teanc de bani, sacoșă cu bani, valiză cu bani etc. De la asta pleacă totul, în opinia mea.

      Un socialist nu-și imaginează cum e să ai o linie de fabricație. Nici măcar una relativ simplă, pentru făcut macaroane și spaghete, de exemplu. Un socialist trăiește din salariu, primit de-obicei de la stat, așa că e incapabil să conceapă valoarea unor utilaje și plățile aferente acestora.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Claudiu Vrinceanu


Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrînceanu este economist, iar în prezent dezvoltă mai multe proiecte de consultanță și de antreprenoriat. În Guvernul Cioloș, el a fost secretar de stat în Ministe... Citeste mai departe


E randul tau

Ar fi fost frumos sa fie actiuni coordonate, eventual in aliante. Ma intreb daca era posibil, nu sti...

de: Dan Musat

la "China, SUA și «războiul comercial» Game of Loans și Marele Salt tehnologic"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

mai 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)