Home » Analize »Economie »Financiar »Politica & Doctrine »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Banii și politica – clientelism, finanțarea partidelor și achiziții publice

Septimius Parvu septembrie 22, 2017 Analize, Economie, Financiar, Politica & Doctrine, Sinteze, Societate/Life
14 comentarii 1,968 Vizualizari

S-a scris și s-a vorbit mult despre firmele de partid care câștigă achiziții publice pe bandă rulantă. De multe ori, ce-i drept, fără cifre reale sau pornind de la vreun redactor șef politic sau vreun mogul. Dar, pe de altă parte, presa abundă în informații despre proprietarii de firme cu legături politice care se afișează în top 300 al bogaților din România. Și suntem tentați să ne punem întrebarea cum au făcut aceste firme primul milion în anii ’90 sau 2000 și cum au crescut pentru a ajunge să monopolizeze piața de construcții din România. Subiectul este unul esențial, întrucât vorbim despre achiziții publice de sute de miliarde de euro din bani românești sau europeni care sunt expuse permanent intervențiilor politice, conflictelor de interese sau achizițiilor aranjate și despre modul în care se gestionează mii de proiecte care pot avea un impact vital asupra dezvoltării unor comunități.

În premieră în România am arătat în ultimii ani cine sunt proprietarii firmelor care câștigă contracte din bani publici pe infrastructură și cum grupuri de 4-5 firme legate puternic politic și cu dosare penale pentru fraude, evaziune sau spălare de bani monopolizează achizițiile la nivel local. Cel mai recent raport, Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politice, care continuă această analiză poate fi citit aici: www.expertforum.ro/conferinta-banii-si-politica. Analiza a fost lansată la începutul lui septembrie în cadrul unei conferințe internaționale organizate de EFOR la București, cu peste 100 de experti în achiziții publice, finanțarea partidelor, instituții publice cu rol în gestionarea banilor, jurnaliști de investigație și instituții internaționale precum GRECO, OSCE sau International IDEA. Înregistrarea tuturor sesiunilor poate fi găsită aici: http://expertforum.ro/conferinta-banii-si-politica/#raport

Modelul de clientelism analizat nu este deloc specific României, ci se regăsește peste tot în regiune, fie că vorbim despre Balcani, Moldova, Ungaria, Ucraina sau Georgia și este o caracteristică a fostelor state comuniste care și-au construit trecerea înspre democrație pe vechile relații de partid și de putere existente înainte de 1989.

Iar raportul EFOR își propune să arate analizeze cum au crescut aceste firme care domină piața, care este rolul partidelor politice în această ecuație și cum este afectată piața de achiziții publice în ultimii 10 ani. Pentru a ajunge la aceste concluzii am pus cap la cap milioane de rânduri de achiziții cu bani românești și europeni, baze de date cu donații către partid, baze de date cu propritarii firmelor și mii de articole de presă.

Firmele și persoanele fizice pot dona partidelor politice în anumite limite stabilite de lege. Nu este absolut nimic ilegal în a dona unui partid politic, însă este greu de înțeles de ce o firmă s-ar vulnerabiliza în acest mod, din moment ce primește contracte din bani publici, mai ales că legea interzice companiilor care au contracte cu statul să doneze către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor; în practică multe dintre acestea donează.

Câteva concluzii legate de finanțarea partidelor:

  • Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate; 1724 de companii au donat între 2006 și 2015 la partide, 616 au câștigat achiziții publice (în general), iar 303 au semnat contracte din bani europeni

  • Cea mai ridicată valoare a donațiilor s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partide au mers către Partidul Democrat Liberal, urmat de PSD (22%). Cea mai mare parte din donații au provenit de la persoane fizice, nu de la firme; sunt însă mulți acționari sau administratori de firmă care donează în nume propriu

  • Din datele strânse și interviuri cu numeroase instituții publice și specialiști am ajuns la concluzia că politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani în primul rând pentru folosul personal și doar o mică parte ajunge la partid

Achizițiile publice

  • Piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice. La o privire de-a lungul istoricului acestor firme se regăsesc momente în care există personaje politice care au favorizat creșterea lor.

  • Un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor la construcții (Vega 93, Confort, Delta ACM 93, Tancrad, Spedition UMB, Dimar, UTI Group, Iridex Grup Constructii, Cast, Tel Drum, Victor Construct, Selina, Romenergo, Concas, Tehnodomus etc), consultanță (Fichtner Environment, Ramboll South East Europe, Integroup Engineering etc), studii de fezabilitate sau servicii de publicitate (Media Investment Communication, Romair Consulting, Expert One Research etc), finanțate din bani europeni și românești sunt legate de direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani

  • Deși multe companii au proprietarii la vedere, în cazul unora trebuie analizată istoria companiei pentru a vedea că beneficiarii reali au părăsit acționariatul sau controlează compania din umbră. Dacă ne uităm la firmele din topurile despre care vorbeam mai sus, vedem că acționarii sau administratorii sunt din cei mai diverși: consilieri locali sau județeni, președinți de consilii județene, parlamentari, foști directori din instituții publice cu care au contracte (CNADNR, MDRAP, Ministerul Mediului etc), persoane care au avut legături cu serviciile de securitate

  • Există multe situații vizibile în cazul firmelor mari, în care profitul (sau chiar existența) acestora poate fi legal de culoarea politică a guvernării. Deși nu reprezintă certitudini, câteva dintre graficele cu achiziții de mai jos arată că posibila legătură politică a proprietarilor companiei ar putea fi legată de același partid, aflat la putere. Iată câteva exemple:

EUROVIA-CONSTRUCT INTERNATIONAL SA are printre asociați pe CRISTESCU ILIE DAN și CAZACU C. DANUT MIRCEA. Cristescu este nașul lui Mircea Drăghici, o figură de frunte în PSD. Mircea Cazacu este fost consilier general (PD) la București în timpul mandatului lui Traian Băsescu (PD); soția sa, Cornelia Cazacu, a fost senator PD între 2004 și 2008.

Cazacu a demisionat după publicarea unui raport care arată că societatea sa, Ralexim SA (care a devenit Eurovia), a beneficiat de afaceri cu municipalitatea. Potrivit presei, succesul companiei a continuat chiar după ce Cazacu și-a părăsit funcția. Conform graficului de mai jos, contractele companiei au scăzut aproape de zero atunci când PDL nu mai era la guvernare.

Sursa: www.termene.ro, conform datelor exportate pe data.gov.ro

TEHNOLOGICA RADION este deținută de BERNA GH. THEODOR. Berna l-a denunțat pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiță care i-a cerut în 2011 suma de 500.000 de Euro, astfel încât Realitatea TV (postul deținut de acesta) să nu atace public compania de construcții. Berna și Tehnologica Radion au fost trimiși în judecată în 2014 pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Berna a fost consilierul lui Traian Băsescu la Primăria Generală; succesul maxim pentru companie a fost guvernarea PDL. După 2012, acesta se estompează rapid.

Sursa: www.termene.ro, conform datelor exportate pe data.gov.ro

UTI GROUP – Până în 2016, compania a fost condusă de Tiberiu Urdăreanu, maior în rezervă MAPN, membru al UNPR. Tudor Tănase, fost director al Serviciului de Telecomunicații Speciale, a făcut parte din companie, alături de alți foști militari sau personal din serviciile de informații. Compania a fost implicată în 2016 într-un caz de evaziune fiscală de 21 milioane de lei, iar Urdăreanu a fost implicat în mai multe investigații pentru corupție. El a declarat în 2016 că l-a mituit fostul ministru al PSD, Constantin Niță, să intervină pentru un contract legat de managementul traficului la fostul primar al PSD Iași, Gheorghe Nichita.


Sursa: www.termene.ro, conform datelor exportate pe data.gov.ro

CONSMIN a donat către PNL în 2012. Marius Botoroagă a fost administratorul companiei. Numele lui a apărut în dosarul Gala Bute, unde DNA a arătat că fostul ministru PDL Elena Udrea și directoarea Companiei Naționale de Investiții (CNI), Ana Maria Topoliceanu, au primit 300.000 de lei de la Botoroagă pentru a asigura plata pentru lucrările executate de CNI. Botoroagă a plătit 10% unei alte companii pentru un contract de consultanță fictivă, iar banii au ajuns printr-un circuit de filme la ministru și o parte din bani au fost folosiți pentru a acoperi cheltuielile pentru filiala PDL București. Botoroagă a recunoscut mită și a cerut o procedură simplificată de judecată și a declarat că are nevoie de bani pentru salarii, acceptând să restituie 10% din contracte.

Datele din achiziții arată că aproape 45% din veniturile firmei provin de la CNI, iar aproape 50% din contracte au fost încheiate cu Apa Serv Valea Jiului SA (105 contracte).

Sursa: www.termene.ro, conform datelor exportate pe data.gov.ro

  • Companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative și cu privire la banii europeni. Banii naționali pentru achiziții sunt mult mai mulți decât cei europeni. Spre exemplu, în 2015, aproape 85% dintre invitațiile de participare publicate în SEAP erau din bani românești și doar restul din fonduri comunitare. Dacă la fondurile europene există numeroase instituții care verifică traseul proiectului (Autoritatea de Audit, autoritățile de management, ANAP, ANI etc), în cazul proiectelor românești verificările se fac în mare parte de către Curtea de Conturi și MDRAP, pe programele unde ministerul gestionează fondurile (spre exemplu, Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL).

  • în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere. Acest lucru este vizibil de exemplu în cazul PNDL și Companiei Naționale de investiții. În cazul PNDL (sub forma programelor echivalente), în 2007 primăriile de la guvernare aveau de 3 ori șanse mai mari să ia bani decât cele din opoziție, iar în 2012-2016 de două ori – vezi Indicele Clientelismului EFOR, www.expertforum.ro/clientelism-2016

  • în urma analizării unor condamnări definitive în cazuri investigate de DNA în care politicienii își folosesc funcția politică pentru interese proprii – cazuri precum Adrian Năstase, Sorin Frunzăverde sau Florin Popescu - reiese cât de puternici sunt liderii politici de la nivel de județ sau de la nivel național și cum folosesc ei întregul sistem instituțional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, șefi de deconcentrate etc) sub amenințarea privării de fonduri sau pierderii poziției publice

  • câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate sunt: conflictele de interese; contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ; persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte; contracte de consultanță supraevaluate sau fictive; diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale; contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice; companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente); lucrări supraevaluate sau inexistente; studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc.

  • bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) sunt un coșmar, nu comunică între ele și conțin erori semnificative. Pentru rapoartele menționate peste 80% din muncă a fost punerea cap la cap a unor date care nu se leagă sau care sunt greșite. Autoritățile contractante nu introduc datele în SEAP (la PDNL până la 50% dintr-un județ) sau le introduc greșit – de unde avem contracte de 300 milioane în loc de 3 milioane. Mai mult, 2 baze de date cu aceleași achiziții conțin informații diferite și nu pot fi legate

Unul dintre scopurile principale ale raportului este de a arăta care sunt mecanismele prin care se realizează posibila finanțare ilegală a politicienilor. Este posibil ca noua legislație privind finanțarea partidelor, introdusă în 2015 să reducă pe termen mediu și lung tentația de a introduce bani negri în campanie, mai ales în condițiile în care competitorii care trec peste pragul de 3% își primesc banii investiți în campanie înapoi de la stat. Pe de altă parte, tentațiile legate de propria îmbogățire rămân perfect valabile. Câteva dintre mecanismele identificate sunt:

  • plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid

  • solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii

  • folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei

  • obținerea de fonduri în situații de conflict de interese
    – decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei
    – existența unor firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituții publice precum CNADNR sau MDRAP – instituții care gestionează fonduri și realizează achizițiisolicitarea de la companii de diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc)

  • determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de catre un presedinte de consiliu judetean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național pentru Dezvoltare Locală).

  • obținerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare

  • supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)

  • numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid

Dacă vorbim despre ceea ce ar trebui făcut, ar fi multe lucruri. Însă se poate începe cu câteva chestiuni de bază:

    • transparentizarea alocărilor și achizițiilor din bani naționali, inclusiv prin criterii mai clare

    • analiză inter-instituțională, de tipul celei realizate de EFOR. Chiar dacă datele pe care le arătăm noi nu sunt indicii pentru investigații (la urma urmei nu suntem procurori), arată o schemă a celor care câștigă achiziții publice și posibila legătură cu partidele politice, inclusiv finanțarea acestora

    • trebuie să constientizăm că mai multe reguli nu înseamnă neapărat mai multă protecție, iar birocrația excesivă nu este soluția pentru combaterea clientelismului și fraudelor; trebuie să existe transparență la toate nivelurile, pornind de la alocări, la achiziții, implementare și monitorizare.

    • Publicarea unor date de calitate și a unor baze de date care pot fi puse cap la cap este esențială pentru o analiză profesionistă și este necesară atât instituțiilor publice, cât și analiștilor independenți sau mass media

    • Este adevărat că voința politică este ca Moș Crăciun: toată lumea crede în el, dar nimeni nu l-a văzut. Însă fără voință politică, clientelismul nu poate dispărea. DNA și ANI nu sunt soluția universală pentru a rezolva aceste probleme, nu poate fi totul rezolvat în penal, ci mai degrabă prin măsuri administrative și prin prevenție. Și mai important decât toate, oricât de naiv ar suna, trebuie să vedem niște pași, oricât de mici din partea partidelor politice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. man of war spune:

    ce spuneti este adevarat si cunoscut de foarte multi cetateni, batator la ochi chiar si pentr un novice : cum reuseste un politruc sfertodoct sau un lefegiu din administratia / institutiile statului sa devina putred de bogat intr o tara extrem de saraca ? cetateanul plateste mai mult decit generos armate de militieni, securisti si justitiari sa l protejeze. daca omul obisnuit vede jaful, cum se face ca cei platiti sa l previna sint orbi / total pe dinafa !? care i explicatia !? (asta ca sa nu mai creada romanu n comploturi si n lupi paznici la stina)

    • Dedalus spune:

      O (mare) parte a explicatiei este captura statului. Un grup de oameni isi infiinteaza firme, ONG-uri, preiau zone de control in partied politice si in administratia de stat. Acestia fac legi care sa fie favorabile lor. Banii se impart.

      Captura statului nu e coruptie. Captura statului inseamna a aservi puterea statului unui grup restrains de cetateni pentru bani.

      Reteta e veche: cateva firme aranhate in suveica, cateva personae plasate “unde trebuie” in administratie, cateva ONG-uri numai bune ca bombe de fum. Contracte supraestimate si aceiasi oameni le castiga, sub paravanul mai multor firme controlate de interpusi. Cateodata, totul e la vedere,profitand de naivitatea unora.

      Daca privesti atent, vezi toate astea. Nu sunt lucruri prea sophisticate. Dar ele sunt acoperite de o sumedenie de “artificii:, printer care si faimoasa birocratie exacerbata, care e departe de a fi expresia vreunei “prostii” nationale, ci pur si simplu mediul propice in care traiesc fericiti guzganii care au capturat statul.
      ===

      Din acest punct de vedere, partidele actual (mai putin USR) sunt egal implicate. Nu se poae altfel, pentru ca mecansimul capturarii trebuie sa supravietuiasca schibarilor politice, competitai intre guzgani nu e de dorit.

      S-a to vorbit despre asta, dar a trecut neobservat, pentru ca faptele de coruptie sunt mult mai spectaculoase. O alta problema este ca de fapt captura statului nu este un process cu incalcara legii, ci cu constructia legii.

      Un partid sau alianta ce detine majoritatea absoluta ester un mare pericol, pentru ca punerea pieselor se face in partid, partidul dispune asupra punerii pe masa de noi legi si de “corectarea” deficientelor legilor presente care afecteaza capacitatea gzganilor de a purja bani in mod legal.

      ===
      Toti ce iimplicati isi impart banii, dupa rolul lor. De aici si sumele aparute din neant,

      Controul current este inefficient in acest caz, pentru ca e la vedere.

      Este o mare intrebare insa de ce se intampa asta (si nu numai in Romania,,,). Nu am cunostinta de o teorie accceptabila in acest sens, dar e clar ca nu doar de setea de bani de vorba,

      Partea urata a capturarii statului , capacitatea sa distructiva mult mai mare decat a coruptie, consta dupa mine in faptul distruge si alte mecansime legale cu care nu are legatura directa. Destabilizeaza pe scara larga.

      Daca nucleul dur al statului rezista la asa ceva, nu stiu. Globul meu de cristal e in revizie :-). Dar de un lucru sunt sigur: cee ce nu vezi te omoara. In Romania noastra sunt doi lunetisti bine camuflati care ne decimeaza:
      a) captura statului
      b) impactul in administratie al dezastrului din educatie

      Cei care profita, aventurierii de langa noi, sociopatii ale caror valori se rezuma la cati bani au in cont, vor continua pana cand fie presiunea externa, interesele externe vor intervene direct asanand toata cloaca si punand soricioaica necesara, fie pana cand fragila nostra democratie va fi nevoita sa faca fata unei dictaturi corectoare. Luminata sau nu. asta e alta discutie.

      Desigur, sunt doar gandurile mele intr-o dimineata ca oricare alta.

      • man of war spune:

        @Dedalus
        gindurile dvs dintr o dimineata oarecare sint legitime. mucegaiul nu dispare de la sine de pe copacul putred. precum cariile dentare. ele nu se vindeca prin periere (oricit de riguroasa), ci prin extirpare / curatare profunda. statul omniprezent si omnipotent n a disparut dupa 90. e n firea lucrurilor ca un lenes sau imoral sa l sustina. ce daca i hot si inept ? atita vreme cit ii da, nu si va pune problema de unde i da s il va sustine. asta i problema romaniei, a administratiei si institutiilor sale. nu exista reguli meritocratice de selectie si nici de performanta. astia n au vreun interes sa asaneze mlastina cind tocmai mocirla i tine n viata.

        • Dedalus spune:

          Da, “extractia” statului din economie si, mai ales, scoaterea polonicului sau din oala mea de ciorba :-)). {citeste: “libertatea mea e pretioasa, lasa-ma in pace si voi fi un cetatean perfect, calca-ma pe coada si tare o sa vreau sa-mi infig coltii in tine!”}

          Indepartand cauza, dispare efectul, asta imi pare ca vreti sa spuneti. Si sunt de acord.

          Numai ca dureaza prea mult, cata rabdare sa ai? Statele au interese, nu prieteni. Valabil si pentru Uniunea Europeana. Deocamdata, interesele UE sunt in linia unei Romanii stabile si capitaliste, cancelarile europene (ma rog, nu numai) incercand sa corecteze derivele bolivariene ale polticienilor romani. Dar asta se poate schimba oricand, istoria moderna si contemporana e plina de exemple de acest fel.

          • man of war spune:

            @Dedalus
            :) cam asa sta treaba. vorbeam de statul obez, hot si inept, capturat de niste neica nimeni (politruci) a caror ratiune nu este de a va proteja ci de a va baga polonicu n oala (dupa cum spuneti). ce sa i faci cind vine cu “fonciirea” ? este legitim, ales liber de cei pe care i hraniti cu ciorba pe care tocmai ati preparat o ! acest cerc vicios nu poate fi spart dupa regulile facute de cei ce va fura, si ma tem ca cel mai aproape va e propria camasa. de ce v ar scapa altcineva de paduchi cind nu l maninca pe el capul ?!

            • Dedalus spune:

              Da. Cel mai mare inamic al Romaniei este libera circulatie in UE.

              Daca ai de ales intre a pleca intr-un alt stat si a obtine practic in cativa ani un mediu social si educativ prielnjic pentru copiii taii sau o sansa mai buna pentru mica ta afacere (sau marea … :-)), de ce te-ai cazni sa te lupti in Romania cu toti shakalii!?

              Exodul acesta impoiedica de fapt crearea unei mase critice necesare shcimbarii orientarii politice actuale socialiste cu una de dreapta.

              Probabil ca va fi posibil doar cand socialismul isi v fi epuizat toate resursele (taierea investitiiilor, cresterea impozitelor si a preturilor, inflatia mascata, imprumuturi, mascarea imprumuturilor). Dar asta va dura probabil in jur de 7-8 ani.

  2. cetateanul turmentat spune:

    Domnule Pârvu, sa nu fim naivi, ca să nu zic proști! Banii colectați cu papornița mergeau la partid și se împărțeau între barosani cu plicul, sacoșa sau geanta. Banii ăia erau un aconto pentru primirea de comenzi după ce se cîștigau alegerile, adică ăia cu afișele primeau comenzi cu care își acopereau gaura, sondorii de opinie la fel, donatorii de cash reparau drumuri, iar singurii care lucrau cu banu’ jos erau de-ai lui Silberstein sau Steinmetz adică băieții care scriau gulgutele și vrăjelile cu să trăiți bine, ne luăm țara înapoi, cheia e la tine, mîndru că sînt român, etc. Unora li se promitea că au liber și la niscai retrocedări, dar s-a rupt căruța justiției independente și s-a umplut pîrnaia cu oamenii statului de drept care au început să se dea în gît între ei, care umbla cu sacoșa, care cu geanta, care pe la Dubai să aranjeze sacii cu bani, așa că pînă la urmă a ieșit la tv însuși taica statului de drept care ne-a spus că așa e în politică de cînd lumea și pămîntul și că n-ar fi rău s-o aresteze cineva și pe Kovesi, că prea și-a luat-o-n cap. În concluzie, trebuie să ne vedem de ale noastre și să nu ne mai băgăm nasul unde nu ne fierbe oala, fiindcă la fel ca în cazul afacerilor ce aparțin investitorilor strategici, politica înaltă se face cu bani furați de la proști, nu cu bani aduși de acasă.

    • Septimius spune:

      Daca cititi cu atentie si va uiti si pe pagina noastra – http://expertforum.ro/raport-banii-si-politica/ – o sa vedeti ca am insirat o multitudine de metode prin care se realizeaza finantarea ilegala. Insa pentru a face niste afirmatii, trebuie sa ai si dovezi, cifre, condamnari etc. Raportul nostru este unul care se bazeaza pe dovezi

  3. Polilogu spune:

    Pertinenta analiza. O spun cu toata convingerea. Dar concluziile…. ( puncte… puncte)
    Ma opresc la meritocratie si rolul ei in …lume. Pai, o iau cam de prin 1450. In plina Renastere, Si -mi amintesc de Gutenberg. ! Un genial ! Care a tras in sus dupa …el Omenirea toata. S-a imbogatit? NU ! A murit un sarantoc , iar altii au profitat de genialitatea lui. Au facut… afaceri .In …coada de peste. Toate. Primele ”intreprinderi ”industriale” au aparut. la inceput cu 100 de muncitori. Bine organizati, bine motivati, multumiti foarte cu castigul lor. Casa Aldo Manutius etc etc a fost o realitate. Cu …toate aspectele si sub toate aspectele. Ca si Banca Chigi (Italia, Florenta, Venetia … Nurenberg) Acum ? Acum e istorie! Mergem mai …departe. Îsi mai aminetste cineva de …oile care au îmbogatit Anglia? Dar de Wiliam Drake ? Dar de inventarea masinil cu aburi ? Dar de primele locomotive si inaugurarea primelor trenuri ? De banca Rotchild sigur se stie. Multe.Cu toate aspecte si sub toate aspectele. N-am spatiu suficient , asa ca mergem sa punctam …aleatoriu( m.m. sau m p )Trecem pe …ceealalta parte. Ajungem incet si…cronologic la Martin Luther. si la Melanchton. La REFORMA si la Contrareforma. Apoi la Razboiul de 30 de ani. Si la Thomas Muntzer. Si la Zwingli,Calvin si Savonaraola. Apoi , tot cronologic si lent la 1789. Ei, bine, sa trecem si…peste asta. Sa ajungem la 1849. Adica la …Va amintiti la ce? La Manifestul Comunist. Mama mia ce… analize ! Pertinente. Care mai de care mai pertinente !Marx e… genial cu analiza lui ! Si ajungem la…concluzie. La prima concluzie. Adica la INTERNATIONALA SOCIALISTA. .” Statul corupt ”? State esuate ? Ba bine ca nu ! Pană in plăsele ! State libere? Cu sigurantă. Daca nu ar fi fost libere nu am vorbi pana astazi tocmai de LIBERTATE. Pana azi,CÂND ? Pai, pana la Coreea de Nord si… SUA. Pana la KIM ..”.racheta nucleara” si Trump … ” nebunul ” ! ! Căci despre Marea revolutie din octombrie cu cei una suta ani ai ei încurând împlinițin și peste care am …sărit, s-ar putea face …vorbiri peste vorbiri .Nu asa zice si… dumnealui Lavrov ? Si Putin ? Si CHINA …toata ?! Meritocratie, ziceti? Coruptie zicem ? Da, așa zicem .
    Haideti sa ajungem si la…Romania. DE CE NU ? Ce constatam ?Un amestec inextricabil dintre meritocratie si…coruptie. Pana in anul de gratie a domnului …2017. Cand mai acut, cand mai…înăbusit .Facem analize ? De ce sa nu facem . PARADOXAL, avem nevoie de ele. Dar sa nu uitam niciodata cine suntem. O natie putina demografic, putina economic, putină culturala, putin …istorică. Pentru ca asa am fost INTOTDEAUNA. Pana DEPARTE mai e mult de mers. Scepticism? Pesimism? PASIVISM? CRED CA NU ! Paradoxal si cat se poate de adevarat si de real , NU !! Doar o mica. mica invitatIe a privirii in jurul nostru si in noi insine.. Cu ochii mari deschisi. Cu atentie si , daca se poate ,cu FOLOS.
    In rest? In rest, SIC TRANSIT GLORIA MUNDI. Stiu pe unii care ne arunca manusa zicand ca … ni s-a… ”atrofiat simtul istoriei”. Sa fie ADEVARAT? SĂ FIE POSIBIL?

  4. Mihai Badici Mihai Badici spune:

    Mi se pare relevant că din toate rapoartele de acest tip PDL iese campion la corupţie. In realitate, cel puţin la nivelul percepţiei mele ( dar zic eu că e susţinută de ceva experienţă) PSD( sub toate avatarurile) a practicat în principal o altă metodă, şi anume “căpuşarea”. De aici şi pasiunea lor exagerată pentru economia de stat, pe care au sprijinit-o totdeauna cu alocaţii şi alte forme de sprijin de la la buget, în vreme ce “pe cealaltă uşă” banii se scurgeau către baronii locali. Vedeţi şi dragostea d-nei Firea pentru RADET, RATB etc. Această metodă e mai greu de analizat cu cifre, deoarece e vorba de contracte între entităţi economice, care nu au aceleaşi obligaţii de raportare, pe când contractele administraţiei sunt, chiar dacă aşa cum aţi zis, greu de analizat, totuşi publice.
    De asemenea, nici o astfel de analiză nu poate fi completă dacă neglijează IT-ul. Stiu, Ghiţă a înfiinţat zeci, dacă nu sute de firme, deci e greu de urmărit. Dar eu am aici şi o observaţie referitoare la “caracter” ca să zic aşa: Dacă eşti firmă de construcţii, maximum-ul contractelor pe care îl poţi obţine pe piaţa privată locală este un mall ( sau poate câteva). Dacă vrei să faci un pod peste Dunăre sau o autostradă, trebuie musai să lucrezi cu statul. Deci într-un fel, eşti “forţat” să devii corupt ( sigur, nimeni nu te forţează, poţi rămâne sărac şi cinstit cum ne învăţa cineva , a nu se înţelege că îi apăr). Dar în IT in general antreprenorii au avut de ales. Sunt destui care pur şi simplu ignoră piaţa locală şi se descurcă. Cu atât mai imorală mi se pare alegerea căii uşoare în aceste condiţii. E şi o dovadă că de fapt eşti incapabil să produci ceva decent, firmele “abonate” nu au nici un produs pe care să poată spune că îl vând la privaţi….

    • Dedalus spune:

      Grupuri de abonati la banii statului infiinteaza firme cu nume apropiate care se tot schimba intre ele in diverse licitatii. Tot ei infiinteaza firme pe care le folosesc pentru a ataca licitatiile din mai multe directii.

      Altele sunt specializate in contestatii si actiuni in justitie. Nu pentru ca si-ar cauta dreptatea ci pentru a folosi actiunea in justitie drept unealta de timporare si indimidare sau pentru a determina retragerea competitorilor din licitatiile unde participa.

      Toate sunt practici ilegale, dar cine sta sa le demonteze?! Acolo unde intr-adevar astfel de firme ataca licitatiile in acest fel, este usor sa-ti dai seama dupa similitudini de nume sau informatii din presa privind actionariatul comun. Sau de la Camera Comertului, unde se inregistreaza toate miscarile de actionariat.

      Asemenea practici sunt incurajate de legaturile oculte pe care aceste firme le au in administratie si in sferele de putere. Castigarea licitatiilor supra evaluate permite obtinerea unui “fond de agresivitate” pe care acestea il folosesc pentru a-si teroriza concurentii. Se stiu acele firme.

      Au ajuns sa purjeze bani si, mai grav, in unele cazuri au eliminat (sau sunt aproape de a elimina) concurenta adica exact firmele care chiar se pricep in domeniile respective. Nu toata lumea poate avea contracte numai in strainatate,

      Hai sa va dau un exemplu: daca o firma impostoare castiga doua contracte de cate 1 million de euro intr-un domeniu, la licitatia urmatoare, numarul de firme care indeplineste aceasta conditie de cifra de afaceri si valoare a contractului va scadea. Si tot asa. Acest mechanism pervers a afectat masiv concurenta dn Romania. Fiind insa cu respctarea legii (sau cel mult in zona gri), este foarte dificil de demontat.

      Primul semnal cu privire la acest tip de firme este agresivitatea lor, atat in timpul licitatiei, cat si ulterior. Pun intrebari la greu, strecoara amenintari printre randurile intrebarilor, lasa sa se inteleaga ca vor da autoritatea contractanta in judecata, cauta nod in papura la cele mai marunte prevederi de prin caietele de sarcini.

      Cand incep sa bata la ochi, infiinteaza alte firme, cu nume apropiate carora le transfera experienta pe calea aliantelor. Apoi le desfiinteaza pe cele vechi. Si tot asa.

      Toate astea s-au tot spus de-a lungul anilor, nu-s noutati, Se stiu si in UE.

      Problema majora este insa ca intelegerile anticoncurentiale au cu totul alt impact in economia prapadita a Romaniei fata de cel inregistrat sa spunem in Franta sau Anglia.

      • Mihai Badici Mihai Badici spune:

        Da, într-un fel am trăit o perioadă printre ei, deşi m-am ferit ca dracu’ de tămâie, am preferat să rămân la implementări şi să las pe alţii să aranjeze jocurile ( şi să ia comisioanele, evident) Mă rog, patronul meu nu stătea prea bine la epoleţi, juca mai la juniori, dar era acolo, toată lumea se bătea pentru contractele astea… :). Ceea ce voiam să remarc mai sus este că, din lipsă de mijloace sau de documentare, în toate rapoartele de genul ăsta, şi, dacă ne uităm bine, chiar şi în procesele DNA găsim în prim plan personajele “epocii Băsescu”. Nu că îmi pare rău de vreunul, dar cei de dinainte, ale căror rămăşiţe ne guvernează azi, sunt de zeci de ori mai odioşi. Metoda asta, a licitaţiilor trucate, deşi a distrus piaţa contractelor de stat complet, a avut efecte concrete mai degrabă minore, majore sunt doar efectele potenţiale. Adică, de obicei s-au “sifonat” fonduri europene, bani care ar fi putut fi folosiţi la dezvoltare, dar nu s-au distrus active existente, precum în cazul căpuşării. Căpuşarea a distrus puţinele companii care mai aveau o şansă în capitalism, iar situaţiile astea nu apar nici în rapoartele organizaţiilor civice, nici în presă decât foarte rar. Asta a dus la ideea tâmpită că “privatizarea” e mama relelor în România, de unde vine ca un corolar şi noua stângă care văd că tentează generaţiile mai tinere….

        • Dedalus spune:

          In mecanismul expus de mine firmele se inteleg intre ele si preseaza cumparatorul, care poate fi de buna credinta.

          Se adauga intr-adevar mecanismul capusarii si altele.

          Sigur, daca ar fi numai astea. poate ca ar fi suportabil. Dar mai sunt si alti factori- cum este rigiditatea pietei muncii, dar si multi altii- totul conducand la o piata putin functionala.

          Noua ni se pare ca a declara ca piata e libera e suficient ca ea sa si fie libera si ca simpla declaratie duce automat la bunastare,

          Numai ca statul in loc sa vegheze si sa faca totul pentru a avea o piata libera, uzeaza de intreaga sa putere pentru a bloca piata fie direct, fie indirect – cum e cazul achizitiilor publice.

          ===
          Este necesara, dupa mine, o conceptie clara si concreta pro-piata libera pentru elimina aceste fisfunctionaltati pornind de la radacina, Ceea ce fac toate partidele politice in present este sa inventeze “socialismul de piata”, mascat sub etichete inselatoare.

          Asa ceva este insa imposibil. Incercarea de a rezolva adminitrativ prblema achizitiilor publice este sortita esecului, De altfel, legislatia achizitiilor publice s-a discutat ani in sir si nu s-a schimbat de fapt nimic.

          La fel si in educatie, si in agricultura etc. Nu merge, nu se poate sa dau legi superdetaliate ce de fapt vor sa inlocuiasca piatam sfarsind inevitabil intotdeauva in micro-management ineficient oricum.

          ====

          Societatea e condusa de politic, iar daca politica este socialista, este o auto-amagire sa credem ca politica socialista va fi in stare sa corecteze achizitiile publice, cand ea din aceasta situatie bolnava a achizitiilor se hraneste,

          Praf in ochi a fost si va mai fi. Amagirea ca socialismul poate conduce la achizitii corecte, la educatie eficienta, la industrie competitiva va fi folosita in continuare pentru a pacali pe cei prea creduli.

          “Lasa ca vom corecta legea!”, “E de vina ministrul X”!, “Coruptia e de vina!”, “Asa suntem noi romanii”! etc etc etc. Amagiri, iluzii, complacere in paternalism, sperand zadarnic.

          Fara piata libera nu exista concurenta. Fara concurenta nu exista dezvoltare. Adminitratia nu rezolna ci amplifica blocajele pietei.

          Vreti axhizitii publice corecte? Perfect, atunci trebuie sa renuntam la socialism si sa acceptam in final capitalismul, cu durerile si esecurile sale cu tot. Alminteri, din lege in lege si din DNA in DNA vom fi din ce in ce mai saraci si mai nefericiti.

    • Septimius spune:

      Noi am ales doar un sector, pentru ca este foarte dificil sa analizezi milioane de achizitii, din domenii foarte diferite. Si pentru ca avem deja analize legate de infrastructura din bani romanesti, am vrut sa avem o privire comparativa si din bani europeni.

      Referitor la metode, cred ca toate partidele le-au practicat pe toate. Intr-un mod mai agresiv sau mai putin vizibil. PDL a avut mai putin timp sa obtina resurse si probabil de aici unele lucruri sunt mai evidente. Insa toate partidele au pus in aplicare practicile achizitiilor ‘aranjate’, numirilor clientelare, firmelor avantajate, spagilor pentru contracte etc



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

Specializat ȋn reforma administrației publice şi promovarea bunei guvernări. A lucrat ȋn proiecte de monitorizare electorală, participare publică, transparență decizional... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)