Home » Economie »Energie »Sinteze » Citesti:

C.E.O., bătrâna doamnă a energeticii românești și viitorul său incert

Cristian Felea ianuarie 20, 2020 Economie, Energie, Sinteze
13 comentarii 1,937 Vizualizari

Compania cea mai afectată de acest cost al certificatului de carbon este Complexul Energetic Oltenia, al doilea producător de electricitate al țării, care trebuie să plătească aproximativ un certificat pentru fiecare MWh produs. Or, în cazul în care în final compania va transfera integral în prețul energiei vândute acest cost, prețurile la electricitate vor crește în toată piața.”[1]

Memorandum aprobat de Guvern pentru

susținerea Complexului Energetic Oltenia

PACTUL VERDE

Frans Timmermans – “Tranziția climatică cuprinsă în Pactul ecologic european constituie atât un imperativ etic, cât și o oportunitate economică”[2]:

Trebuie să adaptăm modul în care producem și consumăm, astfel încât să ne protejăm sănătatea și bunăstarea și să asigurăm viitorul planetei pentru generațiile următoare. Nu există nicio altă soluție, deoarece nu avem o altă planetă. În ultimele decenii, în Europa, am demonstrat faptul că este posibilă întreruperea legăturii dintre emisiile de CO2 și creșterea economică. Pe termen lung, avem cu toții de câștigat de pe urma trecerii la neutralitatea climatică.

În același timp și pe termen scurt, această tranziție va necesita eforturi semnificative și va presupune ajustări substanțiale din partea cetățenilor și a regiunilor care se bazează într-o mare măsură pe combustibili fosili. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană va adopta un Mecanism pentru o tranziție justă, care va include un Fond pentru o tranziție justă. Dorim să ne asigurăm că tranziția energetică și climatică este echitabilă și justă.

În prezent, sute de mii de locuri de muncă și multe gospodării încă depind de lanțul valoric al combustibililor fosili și de procesele industriale cu o intensitate mare a carbonului, de exemplu, în industria mineritului sau în industria siderurgică. 108 dintre cele 276 de regiuni ale UE găzduiesc infrastructuri de cărbune și aproximativ 237 000 de persoane sunt angajate în activități legate de cărbune, în timp ce zeci de mii de angajați lucrează în activități de extracție a turbei și în industria șisturilor bituminoase.

…vom depune toate eforturile necesare pentru a ne asigura că nicio regiune, nicio comunitate și nicio persoană nu este lăsată în urmă. Pentru a ajuta cetățenii din întreaga Europă, de la minele de cărbune din Asturia și Silezia, până la turbăriile din Midlands, dorim ca Fondul pentru o tranziție justă să ofere sprijin celor care sunt îngrijorați cu privire la locurile lor de muncă și să demonstreze că tranziția poate oferi oportunități pentru toți.

Prin Pactul ecologic european, Europa oferă un exemplu de urmat în tranziția către neutralitatea climatică și o nouă strategie de creștere ecologică. Avem competențele, inteligența și tehnologia necesare. Începând de astăzi, dispunem, de asemenea, de un mecanism care permite implicarea tuturor părților interesate în această tranziție justă. Trăim pe același continent și putem construi, împreună, un viitor ecologic luminos. Să ne mobilizăm și să lucrăm în această direcție.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat, în 11 decembrie 2019, Pactul Ecologic European (cunoscut și ca Green Deal), o foaie de parcurs menită, în viziunea Comisiei Europene (COM), să asigure durabilitatea economiei Uniunii, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile, prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți actorii impactați și favorabilă incluziunii tuturor.

COM urmează să prezinte până la finele trimestrului I, 2020 și un pachet legislativ concret menit să reglementeze obiectivul general ca Europa să devină în 2050 primul continent neutru din punct de vedere climatic, respectiv: (i) un act legislativ cadru european privind clima; (ii) Strategia privind biodiversitatea pentru 2030; (iii) un nou Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară și (iv) Strategia pentru o alimentație durabilă. Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european necesită investiții majore; se estimează că atingerea obiectivelor pentru anul 2030 privind clima și energia vor necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro.

VIITORUL ENERGETICII CĂRBUNELUI ESTE PECETLUIT

Miercuri, 15 ianuarie 2020, Parlamentul European a votat o rezoluție (care este un instrument al legislativului fără putere de lege, dar important ca semnal politic) prin care și-a făcut cunoscută poziția asupra Pactului Ecologic European, pe care l-a salutat, iar Planul prezentat de Ursula von der Leyen, menit să transforme Pactul în realitate, a fost considerat ambițios și menit să contribuie la reducerea deficitului de investiții.

Parlamentul European își mai dorește și ca viitorul act legislativ cadru privind clima să fie chiar mai ambițios în privința obiectivului UE de reducere a emisiilor până în 2030 (55% ținta de reducere, față de nivelul de 50% propus de COM). Uniunea ar trebui să adopte aceste obiective cu mult timp înainte de conferința ONU privind schimbările climatice din noiembrie 2020. De asemenea, deputații doresc o țintă intermediară pentru 2040, pentru a se asigura că UE este pe drumul cel bun în vederea atingerii neutralității climatice în 2050.

Pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon cauzate de diferențele de ambiție climatică la nivel global, Parlamentul European solicită crearea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC. Europarlamentarii au atras atenția COM că vor modifica toate propunerile legislative pentru a îndeplini obiectivele Pactului ecologic și au accentuat că până în iunie 2021 va fi necesară formularea de obiective mai ambițioase privind eficiența energetică și pentru energia regenerabilă.

În Parlamentul European România a depus o serie de amendamente privind (i) energia – gazul natural și energia nucleară să fie considerate soluții de tranziție către neutralitatea climatică – și (ii) transporturile – ce țineau de obligarea transportatorilor să revină în țara de origine după opt săptămâni -; amendamentele au fost depuse/susținute prin intermediul Partidului Popular European, dar nu au fost aprobate.[3]

Europarlamentarul (liberal) Siegfried Mureșan era optimist înainte de votul din Parlamentul European, considerând că: “…cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani.”

Ulterior dezbaterilor și votului, europarlamentarul (USR) Nicolae Ștefanuță, a declarat[4] că România are nevoie de un “organ instituțional de tip CSAT[5]” pe tema Green Deal care să stabilească impactul schimbărilor climatice la noi și impactul investițional, câți bani va trebui să cheltuiască România și cât poate lua de la UE: ”Fondurile alocate sunt condiționate de anumite criterii, printre care elaborarea unui plan național pe energie și schimbări, de care depinde și planul teritorial pe tranziție echitabilă pentru zonele carbonifere din România. România trebuie să vină în perioada următoare cu un plan revizuit pe energie și schimbare.”

BĂTRÂNA DOAMNĂ A ENERGETICII ÎNCEARCĂ SĂ REZISTE

În anul 2019 Complexul Energetic Oltenia a funcționat în medie cu 7 grupuri energetice. Compania a participat la toate licitațiile organizate de Transelectrica pentru servicii tehnologice de sistem, furnizând circa 1,6 TWH rezervă de reglaj secundar, rezervă terțiară rapidă și rezervă terțiară lentă, contribuind astfel în mod esențial la siguranța Sistemului Energetic Național (SEN). De asemenea, Complexul Energetic Oltenia a fost un participant activ pe piețele OPCOM, încheind tranzacții cu energie electrică. Complexul Energetic Oltenia a produs aproximativ 12,4 TWh în anul 2019 (față de 14,9 TWh în anul 2018) și a livrat în SEN peste 11 TWh, acoperind o cotă de piață de aproximativ 22%; iar în perioadele din an mai sărace în vânt și precipitații a atins o cotă de piață de peste 30%, menținându-se pe locul al doilea în topul producătorilor de profil din România.[6]

La finele anului 2019 în Guvern a fost aprobat un Memorandum care privește Complexul Energetic Oltenia, în care erau trasate liniile directoare ale unui plan de contingență, în condițiile în care decizia actualei COM de a apăsa pedala de accelerație prin prioritizarea Green Deal a revelat întârzierile majore și nejustificate în aplicarea măsurilor de restructurare care să permită menținerea în piață a acestei companii energetice.

Pentru România funcționarea acestui complex energetic – în fapt un colos energetic (la scara țării noastre, așa cum se vede mai sus) organizat după principii valide în urmă cu o jumătate de secol – și în viitor, cel puțin în următoarele trei decenii, nu este opțională ci esențială, pentru a menține securitatea sistemului energetic național și, implicit, pentru a asigura una din dimensiunile esențiale de securitate națională, și anume stabilitatea și reziliența pilonului energetic.

Planul de contingență la care se referă Memorandumul pe care l-am menționat are următoarele repere[7]:

■ La Turceni în anul 2025 va fi închis un grup de 330 MW pe lignit, grupul 3, dar în condițiile în care, din anul 2024, ar urma să fie funcțional un grup pe gaze de 400 MW;

■ La Ișalnița blocul 8 (pe lignit) va fi închis începând cu anul 2025, iar blocul 7 (pe lignit) începând cu 2026; ambele ar trebui înlocuite cu câte un grup pe gaz, de câte 400 MW, care ar trebui puse în funcțiune în anul anterior celui închiderii celui pe îl înlocuiește;

■ La CET Craiova 2 programul prevede închiderea celor două grupuri actuale de câte 150 MW, pe lignit, începând cu anul 2025, care vor fi înlocuite de un bloc energetic de 200 MW în cogenerare pe gaze, pus în funcțiune în anul 2024;

■ Închiderea a patru cariere de lignit (din 11 la acest moment): în anul 2021 se va închide cariera Rovinari, în anul 2024 se vor închide carierele Peșteana și Husnicioara și în anul 2027 se va închide cariera Lupoaia;

■ Construcția a două microhidrocentrale (MHC; probabil pe râul Jiu), una de 10 MW la Turceni și o a doua de 2 MW la Ișalnița. Construcția celor două MHC va debuta în anul 2022;

■ Compania ar urma să primească un împrumut de la Guvern, sub forma unui ajutor de salvare, după parcurgerea etapelor prevăzute de legislația aplicabilă privind ajutoarele de stat și după obținerea deciziei de autorizare a COM. Ajutorul este în sumă de 1,2 miliarde de lei și are ca destinație achiziția a 11 milioane de certificate de emisii CO2 până în aprilie 2020, aferente anului 2019. Urmează ca în termen de șase luni de la acordare Complexul Energetic Oltenia fie să ramburseze împrumutul acordat, fie să prezinte un Program de Restructurare pe care Guvernul  îl va notifica Comisiei.

Sorin Boza – managerul ale cărui “performanțe” la cârma Complexului Energetic Oltenia sunt recomandate de doi ani consecutivi cu pierderi masive, pare să fie cel care a propus planul de restructurare însușit de ministerul de resort și aprobat în guvern, și totodată cel care se consideră îndreptățit să-l aplice – ne asigură că totul va fi bine, că “CEO respectă toate regulile de mediu impuse de Uniunea Europeană” și că “până în 2025, CEO își propune să rezolve problema emisiilor de dioxid de carbon”[8].

Potrivit lui Sorin Boza, Complexul Energetic Oltenia și-a planificat pentru acest an investiții de 590 milioane lei (circa 123 milioane euro) din surse proprii și va demara un program de decarbonizare de aproape 1 miliard de euro, care va dura până în 2025: “Pentru 2020, programul de investiții se ridică la 590 milioane lei, din surse proprii. Iar pe lângă acesta, vom începe un program de decarbonizare, conform hotărârii Comisiei Europene. Este un program care se va implementa până în anul 2025 și care, la o primă estimare, va ajunge la 1 miliard de euro. Acest program de decarbonizare este un program decis de Comisia Europeană, de reducere a emisiilor de CO2. Va fi suportat din trei surse de finanțare, din Fondul de Modernizare, din Planul Național de Investiții, iar o parte din surse proprii.”

ÎNTRE NEVOIA DE VIZIUNE ÎNDRĂZNEAȚĂ ȘI EȘECUL ABORDĂRILOR TRADIȚIONALE

Transelectrica a actualizat, în decembrie 2019, planul de dezvoltare al rețelei electrice de transport 2018-2017, iar unul dintre capitole se referă la o analiză de adecvanță a SEN în vârf de sarcină în scenariul în care nu se realizează investițiile în centralele noi. Concluzia capitolului Adecvanța sistemului la vârful de sarcină – analiză de sensibilitate în raport cu disponibilitatea unităților de producere care funcționează pe bază de combustibili fosili și în raport cu probabilitatea de nerealizare a capacităților noi de producere prognozate este următoarea[9]:

Închiderea activității la centralele pe cărbune, corelat cu nerealizarea grupurilor noi preconizate, are impact negativ asupra adecvanței și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe (iarnă geroasă), caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa sursei primare pentru centralele electrice (lipsă vânt/apă) și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a RET și, astfel, SEN nu mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import“.

Am purces la toată această analiză privind Complexul Energetic Oltenia pentru că – și o spun deschis – eu nu cred în soluțiile propuse de managerul Sorin Boza, dospite în fostul Minister al Energiei sub aripa fostului secretar de stat Doru Vișan și pe care Guvernul Orban s-a grăbit să le aprobe, poate și sub presiunea timpului și cu riscul asumat de a merge tot pe mâna lui Sorin Boza, risc care nu va întârzia să-și materializeze consecințele undeva în trimestrul IV al anului. Și am două motive pe care îmi întemeiez convingerea, și anume:

(a) Achiziția de certificate de CO2 va înghiți ajutorul de stat, fără să îmbunătățească situația financiară a Complexului Energetic Oltenia și cu perspectiva de a nu avea resurse pentru a returna împrumutul:

Până în august 2019 Complexul Energetic Oltenia a achiziționat circa 2 milioane de certificate CO2, pentru a le returna pe cele împrumutate de la ELCEN și VITOL, în conformarea pentru anul 2018. Începând cu luna august 2019 se pare că au achiziționat, din surse proprii, ceva mai puțin de 500 de mii de certificate și prin distribuția din PNI au mai primit alte 1 milion de certificate.

Prin comparație, în decembrie 2018 erau deja achiziționate 4 milioane de certificate de CO2. Întrucât în anul 2019 producția de energie a CEO a scăzut la 12,4 TWh (față de 14,9 TWh în 2018), și cantitatea de certificate ce trebuie achiziționată pentru anul 2019 a scăzut. Deci, pentru conformare, a mai rămas de achiziționat la începutul anului 2019 cam aceeași cantitate de certificate ca și în prima parte a anului 2019, adică aproximativ 9 milioane (un minus necesar de 2,5 milioane 2019, raportat la 2018).

Prețul mediu estimat pentru achiziție în anul 2020, pentru conformarea în anul 2019, este de 27 euro/certificat; rezultă că în primul trimestru al anului curent necesarul de fonduri pentru conformare este în jurul a 1,2 miliarde de lei (9 milioane x 27 euro x 4,8 lei). Este, mai mult sau mai puțin, suma cerută de CEO ca ajutor de stat pentru o perioadă de 6 luni.

Sorin Boza a declarat că CEO dispune de 500 milioane de lei din surse proprii pentru achiziția de certificate de CO2, dar există semnale din interiorul companiei că afirmația sa nu se susține. Desigur, Ministerul Economiei ar fi trebuit să aibă la dispoziție un raport de audit financiar independent la momentul în care a decis acordarea ajutorului de stat, pentru a se asigura că există premisele de returnare a împrumutului și că nu vom intra în procedură de infringement cu COM.

(b) Dată fiind poziția Parlamentului European și a COM, precum și politica BEI de a nu mai finanța proiecte energetice ce au legătură cu emisiile de carbon (deci nici centralele energetice alimentate cu gaze naturale)[10], măsurile din planul de contingență propuse prin Memorandum sunt deja divergente cu politicile europene.

Așa cum am menționat mai sus, Guvernul României s-a bazat pe faptul că în Parlamentul European, având susținerea Partidului Popular European, cel puțin amendamentul privind acceptarea gazelor naturale ca sursă de tranziție către neutralitatea climatică va fi acceptat. O utopie evidentă.

Ca o paranteză, dacă era vreun amendament inteligent de susținut, acesta nu era gazul, ci noile tehnologii nucleare (generația IV – vezi proiectul românesc ALFRED sau tehnologia Small Modular Reactor); doar că un astfel de amendament nu a fost formulat, a fost formulat în schimb amendamentul ce s-a referit în general la tehnologiile nucleare, care trimite implicit cu gândul la tehnologiile actuale.

Planul de contingență al lui Sorin Boza și Doru Vișan, făcut comod, din birouri, prevede soluția banală de închidere a 5 grupuri termoenergetice pe lignit și înlocuirea lor cu 4 grupuri termoenergetice pe gaze naturale. Va finanța Guvernul aceste investiții din bugetul național? Greu de crezut că își va permite. Vor fi făcute împrumuturi costisitoare din piață? Iarăși greu de crezut; Complexul Energetic Oltenia nu poate garanta aceste împrumuturi.

Așadar, în opinia mea, la finele anului 2020 Complexul Energetic Oltenia va avea probleme financiare mai mari decât cele de la finele anului 2019 și niciun plan valid pentru viitor. Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național sunt deja alertate peste măsură că perspectiva dezastruoasă despre am amintit se transformă în realitate și o tot consemnează în analizele de adecvanță, din păcate strigând în pustiu.

Această problemă nu mai este una curentă sau doar a Ministerului Economiei, este (de ieri deja) o problemă de securitate națională. Așteptăm reacții pe măsură ale CSAȚ și poate realizează cineva că un management performant trebuie instalat de urgență la Complexul Energetic Oltenia, pentru a genera rapid (de ieri, dacă s-ar putea) soluții credibile și sustenabile. Altminteri, peste 5 – 6 ani ne putem pregăti să facem economii la energie ca pe vremea dictatorului Ceaușescu.

note________________

1 https://www.economica.net/scenariu-luat-in-calcul-de-guvern-44-de-euro-certificatul-de-carbon-peste-patru-ani-ce-va-face-ce-oltenia_178457.html

2 https://www.g4media.ro/op-ed-tranzitia-climatica-cuprinsa-in-pactul-ecologic-european-constituie-atat-un-imperativ-etic-cat-si-o-oportunitate-economica.html

3 https://www.g4media.ro/breaking-amendamentele-sustinute-de-romania-la-rezolutia-votata-in-p arlamentul-european-au-fost-respinse-gazul-si-energia-nucleara-nu-pot-fi-utilizate-ca-solutie-de-tranzitie-catre-economia-verde.html

4 https://www.g4media.ro/nicolae-stefanuta-europarlamentar-usr-romania-are-nevoie-de-un-organ-institutional-tip-csat-pe-tema-green-deal-de-un-plan-revizuit-pe-energie-si-schimbare.html

5 Aș veni cu un organ instituțional de tip CSAT, în care să fie reprezentate mai multe resorturi (mediul, energia, sănătatea, economia, afacerile europene) și care să stabilească două lucruri: impactul schimbărilor climatice la noi, practic ce vrem să corectăm; impactul investițional, practic câți bani ne va costa și câți luăm de la UE pentru asta.

6 https://www.economica.net/ce-oltenia-a-fost-al-doilea-producator-de-electricitate-al-tarii-in-2019-cu-11-twh-livrati-in-retea_178391.html

7 https://www.economica.net/exclusiv-planul-de-restructurare-al-ce-oltenia-se-inchid-patru-cariere-minere-se-inchid/reconvertesc-pe-gaze-cinci-grupuri-energetice-termene_178307.html; https://www.economica.net/doua-hidrocentrale-noi-in-oltenia-la-turceni-i-i-alni-a-parte-a-planului-de-decarbonizare-propus-de-ceo_178337.html

8 https://www.g4media.ro/complexul-energetic-oltenia-si-a-planificat-investitii-de-123-de-milioane-de-euro-din-surse-proprii-si-un-program-de-decarbonizare-de-aproape-1-miliard-de-euro.html

9 https://www.economica.net/ce-se-intampla-cu-energia-arii-daca-nu-se-fac-reactoarele-de-la-cernavoda-i-noile-centrale-pe-gaz-i-daca-se-inchide-ce-oltenia_178276.html

10 https://www.economica.net/lovitura-dura-pentru-romania-bei-banca-ue-nu-va-mai-finanta-din-2021-nici-macar-proiecte-energetice-pe-gaze-implicatii_176490.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Cinicul spune:

    Polacii nu se grabesc sa reduca conumul de carbune si se pare ca EU va aceepat ca ei sa fie o exceptie. Este drept ca in Oltenia carbunele este de calitatea mult mai proasta decat in Polonia.
    Sper ca romanii sa nu creada in promisiuni populiste precum cea a lui Trump, carbunele apartine sec 19. In USA consumul de caruni este in declin:
    https://www.forbes.com/sites/chuckjones/2019/01/01/trumps-u-s-coal-consumption-is-less-than-obamas/#37eb98895fa8

    • RenewEurope spune:

      @Cinicul

      1. Trump una zice (din considerente electorale, i.e. culegerea voturilor din West Virgina si Rust Belt) si alta face pentru SUA – vezi Aici. Desigur, strategia lui este controversata, dar asta este o alta mancare de peste. Atat pentru el, cat si pentru partidul care-l sustine (mai nou) conteaza doar rezultatele.

      2. La fel si polacii, una zic (pentru a deruta competitorii regionali in absorbtia fondurilor europene?) si alta fac. In final, tot ei vor culege si frisca de pe tortul Green Deal – vezi Aici.

      3. In concluzie, romanii sunt cei mai naivi (cred ca ei sunt singurii care se ghideaza dupa sfaturile competitorilor). Sorry, este greu de inteles de ce elitele promoveaza in continuare un sitem energetic centralizat in jurul complexelor si al companiilor energetice “de stat”, folosind declaratiile belicoase ale competitorilor drept puncte de orientare si argumente.

      • Prostu' satului spune:

        @3. Stiti foarte bine de ce si e foarte usor de inteles. Pentru ca acolo se plaseaza neamuri, amante, cuscri si soferi, pentru ca alea pot fi mulse etc.

    • Harald spune:

      @Cinicul – acum am vrea sa auzim povesti apocaliptice despre gazul si petrolul obtinute prin fracturare hidraulica, datorita carora Statele Unite au ajuns la cel mai inalt nivel al productiei din toata istoria lor. De asta scade consumul de carbune in State, nu fiindca a ingropat Obama bani publici in Solyndra.

      • Cinicul spune:

        Problema nr 1 a carbunelui din Oltenia nu este efectul sau poluant cu CO2 (mai mare decat orice alt combustibil), ci ca este foarte ineficient energetic si subventionat masiv.
        Daca banii care merg de peste 25 ani la subvetionarea carbunelui din Oltenia se foloseau la construirea celor 2 grupuri de la Cernavoda astazi eram mult mai bine pozitionati.

        • Harald spune:

          @Cinicul – niste cifre comparative exista? Ca de hearsay e plina lumea.

          Am mai povestit si altadata, termocentrala de la Ratcliffe-on-Soar are aceeasi putere instalata ca Portile de Fier, insa produce energie tot timpul, nu depinde de nivelul apei din vreun lac de acumulare si nici energia obtinuta nu se face fifty-fifty cu Serbia. Carbunele nu cred ca e de calitate mai buna ca in Oltenia, toate minele de carbuni din subteran din UK au fost inchise, asa ca functioneaza cu lignit din exploatari de suprafata.

          Toate povestile progresiste de la asta pornesc, de la presupusa subventionare a combustibilor fosili. Sunteti sigur ca certificatele de carbon reprezinta o subventie pentru lignit? :)

          • RenewEurope spune:

            @Harald

            Certificatele de carbon reprezinta instrumentul de stimulare a investitiilor in cresterea eficientei energetice si reducerea emisiilor (in toate ramurile economiei), substituirea vechilor centrale pe carbune cu centrale noi pe gaz de ultima generatie in combinatie cu regenerabile. Desigur, tranzitia energetica costa bani, insa, atat Polonia cat si Romania vor beneficia de zeci de miliarde din programul Green Deal. Pe lista beneficiarilor de top Polonia ocupa primul loc, iar Romania ocupa locul 3 (ramane de vazut insa daca Romania reuseste sa profite de aceste fonduri). Va ceda Romania la vechiul sistem centralizat (cladit in jurul companiilor “de stat”) in favoarea unui nou sistem descentralizat, sustenabil si performant bazat pe tehnologii de ultima ora – finantat in mare parte cu fonduri europene?

  2. Harald spune:

    Formula “viitorul ecologic luminos” face toti banii :) Nici macar nu s-au mai straduit sa inventeze ceva original, au preluat o formula din propaganda comunista, au facut-o ecologista si i-au dat drumul in mass-media, sa zburde liber :)

    Punem pariu ca vor mai exista si peste 50 de ani termocentrale pe carbune in actuala UE? Solutiile socialiste aplicate in Europa de azi duc automat la saracie, iar saracia inseamna energie electrica din carbune. Si fiecare 100 mil.euro suportati de la buget pentru niste certificate de carbon care n-ar trebui sa existe deloc inseamna inca 100.000 de romani plecati din tara. In numele “viitorului ecologic luminos” al Germaniei si spre propasirea postacilor pro-Berlin.

    • Prostu' satului spune:

      Tin eu pariul. Si ma amuz la gandul ciorovaielii de peste jumatate de secol cand, nu-i asa, vom fi amandoi intr-o lume mai buna si mai dreapta.
      Altfel, sa fim seriosi. Povestile apocaliptice despre fracking gas&oil sunt bine balansate de povesti la fel de apocaliptice despre lipsa carbunelui. N-o sa fie niciun (mare) necaz daca dispare carbunele, mai ales daca se intampla – asa cum chiar se intampla – gradual.
      Spuneti-ne mai bine cum stau lucrurile in UK. O sa revina in forta carbunele, acum ca Brexitul chiar se intampla si insularii scapa de bocancul ioropean de pe beregata etc.? Intreb, nu sunt deloc ironic.
      Pentru ca am ramas cu gura cascata afland la ce pondere aproape neglijabila a ajuns carbunele in UK… tocmai in UK, revolutia industriala, locomotiva cu aburi, atatea alte simboluri legate de carbune si acum renuntati fara regrete la el?!? Impresionant.
      E suficient gaz, se pare, cat sa asigure o tranzitie acceptabil de lina spre “all green”, fara sa mai fie nevoie de carbune. Mai problematica mi se pare renuntarea la energie nucleara.

      • Harald spune:

        @Prostu’ satului – cărbunele trebuie să dispară natural din utilizarea pentru generarea de energie electrică. Nu pe seama taxelor plătite de oamenii simpli. Pentru țările sărace ca România, renunțarea la cărbune se va dovedi prea scumpă, ceea ce va perpetua sărăcia. Pentru că banii publici ai României se duc astăzi pe certificate de carbon, o obligație complet artficială, inventată de politicieni și ideologi.

        Pentru informarea dvs, termocentrala de la Ratcliffe-on-Soar aparținea E-On, care era o companie germană, ultima dată când m-a interesat subiectul. Chiar dacă avea o subsidiară înregistrată în UK. După 2015 a fost transferată către Uniper, divizia de combustibili fosili a lui E-On. Uniper are sediul la Düsseldorf, care se afla de asemenea în Germania, ultima dată când m-a interesat subiectul. Uniper mai are o fiică în Rusia, numită Unipro, care (big suprise!) aparție integral Uniper, deci aparține integral E-On.

        Pe românii care practică jocuri psihologice de-a șmecherul și fraierul nu-i întrece nimeni la bășcălie pe tema cărbunelui după Brexit, da’ uite că în timpul ăsta tot firmele germane ard lignit și în UK, la fel cum ard în Germania și în Rusia. Iar românii ”șmecheri”, dar bine conectați ideologic, plătesc certificate de carbon fără număr, pentru termocentrale care au fost întotdeauna ale statului român.

        • RenewEurope spune:

          @Harald

          “Pentru țările sărace ca România, renunțarea la cărbune se va dovedi prea scumpă, ceea ce va perpetua sărăcia.”

          Colegul neamtu-tiganu se plange mereu pe aici despre dublarea pretului la energie in Germania ultimilor 10-15 ani, dar asta nu inseamna neaparat ca s-au dublat si facturile la energie (avand in vedere dublarea “eficientei energetice” la electrocasnice, iluminat, etc). De asemenea, colega neamtu-tiganu ignora si alte aspecte importante care au avut loc in Germania acestei perioade:
          (1) crearea a circa 200.000 de noi locuri de munca directe in sectorul regenerabilelor,
          (2) consolidarea pozitiei de lider in componente pentru regenerabile, electrocasnice, etc (la electrocasnice eficienta A++++ a devenit standard)
          (3) cresterea salariului mediu cu circa 1.000 euro pe luna.

          In concluzie, secretul succesului in economie consta in cresterea productivitatii si a prosperitatii /puterii de consum (nicidecum in pretul per kwh in retail).

          P.S. Romania poate imprumuta circa 20% din costurile necesare pentru finantarea modernizarii sistemului energetic, iar restul finanteaza UE (ce vreti mai mult de atat?). Iar acei 20% sunt bine investiti in viitor, intr-un sistem energetic competitiv si sustenabil.

          P.P.S. polonezii au reusit sa-si puna infrastructura la punct – cu jutorul fondurilor europene, iar acum isi trag si un sistem energetic de ultima ora (tot ei primesc si cea mai mare felie din torul Green Deal). Parca vad ca Romania ramane intradevar campioana in “bascalia” si la acest topic, asa cum a reusit si performanta sa atraga doar 30% din fondurile dedicate pentru infrastructura (de-a rasul plansul)!

    • Prostu' satului spune:

      Caveat.

      Cu scuzele de rigoare fata de dl. Felea, am postat comentariile de mai sus fara sa-i citesc, de fapt, articolul. Nu in ultimul rand pentru ca, avand interese profesionale in industria energetica, sunt atat de satul de discutia asta cu si despre CEO, zici ca-s axis mundi si nimic altceva. incat nu simt deloc nevoia sa reiau subiectul. Pur si simplu am convingerea ca tot ce e relevant privind CEO s-a mestecat si ras-mestecat de-atatea ori incat nu vad ce ar mai fi de spus.
      Toate problemele lor erau stiute sau previzibile de 10-15-20 de ani. Ca orice entitate de stat (roman) care se respecta, au stat pe ele precum closca pe oua, iar acum, cand rahatul a ajuns in cele din urma in fata ventilatorului, fac ce stiu sa faca toate organizatiile de stat – cer bani publici.

      • Harald spune:

        @Prostu’ satului – povești de la oameni care își câștigă traiul tocmai din regenerabile subvenționate din bani publici.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

mai 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)