Home » Economie »Financiar »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Când s-o împărți profitu’ în Europa, ne-om trezi (poate) prea târziu! Adevărata revoluție fiscală chiar vine (de la Bruxelles)!

Adrian Luca martie 19, 2018 Economie, Financiar, Global / Europa, Opinie
41 comentarii 18,747 Vizualizari

Tot românul știe cântecul ”Când s-o împărțit norocu”. Copil fiind, acasă, în Maramureș, îmi plăcea mai ales partea cu ”Și-așa-mi vine câteodată …”, urmată de acea imagine plină de forță literară: „să dau cu cuțâtu-n piatră”. Fain, mi-am zis, până am aflat că – ”norocul și-l mai face omul și cu mâna lui”.

Începe să fie tot mai probabil ca peste un an o să ne vină cumva să aruncăm cu ceva, uitându-ne la cum ni s-a schimbat (peste noapte), cadrul impozitării directe. Dar putem să ne uităm atunci oricât de lung, oricât de chiorâș, dacă n-am făcut nimic cât se mai putea … a zburat puiu cu ața sau puneți dumneavoastră ce alte variante considerați potrivite pentru englezescul subject closed.

Așadar, joi 15 martie, în jurul prânzului, s-a produs un cutremur. Previzibil, dar tot cutremur – s-a aprobat în Parlamentul European (PE) cu o largă majoritate proiectul istoric al CC(C)TB. Mai rămâne așadar etapa Consiliului European și acest CC(C)TB devine prezent.

Dar ce va să zică aceste litere? Iată o întrebare legitimă, în condițiile în care, de trei ani de zile, de când Bruxelles-ul a (re)pus acest subiect vechi pe agenda publică europeană, Bucureștiul, prins cu explicarea micilor-mari ”revoluții” fiscale de acasă, n-a găsit timp pentru nicio minimă informare a propriei opinii publice pe marginea a ce va să vină. Și, de data asta, chiar va veni ceva cu adevărat revoluționar! Pentru că acele inițiale vin de la varianta englezească a ”bazei comune (consolidate) de impozitare a companiilor” (1). Vorbim de un sistem obligatoriu deocamdată doar pentru companiile europene (din toate cele 27 de state membre care vor rămâne de la anul) care fac parte din grupuri cu venituri totale de peste 750 de milioane de euro, dar așa cum se va vedea, se va ajunge la eliminarea, în șapte ani, a acestui prag și astfel generalizarea sistemului (conform unui amendament aprobat de PE).

Din vara lui 2015 încoace, de când a pornit noua undă de șoc de la Comisia Europeană, încerc să atrag atenția asupra următoarei perspective – după limitarea ajutoarelor de stat, micile economii naționale nu vor mai putea veni acum în fața investitorilor nici cu argumentul ”suntem mai atractivi, pentru că, spre exemplu, avem amortizare accelerată” . Va fi bază comună în toată Europa și deci va exista un singur set de reguli referitoare la cum se calculează profitul și cum se taxează. Atenție – nu cu cât, ci cum se taxează! Am venit apoi, în premieră, și cu un exercițiu de alocare a profiturilor, pornind de la modelul de algoritm CCCTB propus de Comisia Europeană, exercițiu care confirma ceea ce puteam intui: acea filială unde e localizată doar mâna de lucru ieftină, acolo unde nu se fac mari vânzări și unde valoarea adăugată e redusă, acea filială (valabil și pentru administrația fiscală respectivă) nu e în măsură să emită pretenții la o bucata consistentă din profitul grupului. (puteți găsi toate textele pe tema CC(C)TB pe transferpricing.ro/media center).

Semnalele de alarmă nu aveau rostul de a încerca să oprim noi trenul european – nu pot face asta nici măcar țări influente la nivel european (2) – ci să trezească dezbateri, analize, întrebări poate chiar răspunsuri: dacă putem să mai negociem ceva, să o facem, dacă nu, atunci să ne pregătim de pe acum cu un tratament de întărire a companiilor românești (filialele din România sunt companii românești!) după acest șoc. Și cum e clar că acest tratament nu se mai poate baza pe taxe, deduceri, facilități etc. (3), aspectul unde se va mai putea face diferența este la nivel administrativ – nu văd decât șansa unei îmbunătățiri fantastice a procedurilor, normelor administrativ-fiscale! Dacă vrem să mai emitem vreo pretenție de politică pentru atragerea investițiilor mari, atunci trebuie să putem spune cu forță (nu literară): veniți la noi, investitori, pentru că vă oferim un mediu prietenos, predictibil, de parteneriat, care vă face viața mai ușoară!

Dar ce facem noi în timp ce Europa (mare) discută (și aprobă!) împărțirea norocului (aka profitului) în materie de fiscalitate europeană? În mai anul trecut, Camera Deputaților de la București bifa transmiterea la Bruxelles a unei ”opinii” în 16 puncte pe tema CCCTB, care cânta în struna Bruxelles-ului, ca să zic așa … se ”consemnează validitatea, în principiu, a acțiunii Comisiei Europene, recunoscând și susținând corectitudinea demersului pentru o bună guvernanță în materie fiscală ca un mijloc de combatere a fraudei și a evaziunii fiscal transfrontaliere, a discriminării fiscale dintre societățile comerciale din spațiul Uniunii”. În final, ca să nu existe discuții că nu avem și noi o poziție neaoșă, nota lansează enigmatic – ”este necesară examinarea detaliată a celor două propuneri de directive, atât din punct de vedere al potențialului impact bugetar, cât și din punct de vedere al implementării efective a  prevederilor propuse”. Pe ideea, ce-o să discutați voi, acolo, o să fie bine primit.

Că aceasta e atitudinea noastră în materie de implicare europeană (4), s-a văzut și miercuri, în hemiciclul de la Strasbourg, la dezbaterea din sesiunea plenară pe marginea raportului euro-parlamentarilor la CCCTB. Poate e exagerat spus dezbateri pe un subiect previzibil (votul de joi nu punea, din punct de vedere politic nicio surpriză!) Dar nu cred că e exagerat să cerem să fi auzit măcar o intervenție a unui euro-parlamentar român pe tema competitivității. Măcar să se consemneze, vorba ceea, că avem și noi, românii, o mică preocupare legată de atragerea investițiilor serioase într-o economie care are nevoie de tehnologie și valoare adăugată ca de aer (5).

Așa stând lucrurile, e clar că nu vor fi surprize românești nici în Consiliul European, nivelul final de aprobare a proiectului (după PE), unde se vor lupta direct guvernele. Iar la acest capitol, autoritățile și, în general, politicienii români pot răsufla ușurați – la începutul anului viitor, când vom prelua președinția Consiliului s-ar putea să nu mai fie nevoie să gestionăm cartoful fierbinte al CCCTB (negocieri, cine, cum, ce compromisuri trebuie balansate etc). ”Norocul” ăsta o să pice, dacă nu pe președinția bulgară actuală, atunci pe cea austriacă, următoare: comisarul Pierre Moscovici, responsabil cu Afacerile economice și monetare, a reamintit că se va asigura ca proiectul să primească votul final până la până la sfârșitul acestui an.

Despre hotărârea comisarului vorbește inclusiv anunțul că săptămâna viitoare va ieși cu o propunere cu adevărat revoluționară pentru impozitarea giganților internet (Google, Amazon, Facebook…  adică noua economia digitală), într-o variantă care poate fi deja ghicită în amendamentele la CCCTB tocmai adoptate de PE. E vorba de o inovație fiscală foarte interesantă, de secolul al XXI-lea cum s-a spus – impozitare în funcție de datele colectate de platforma digitală. Smart, nu? În orice caz, mai elegant decât brutala propunere franceză (la care se raliase și România) de impozitare a cifrei de afaceri, o taxare care, ca și în cazul TVA, ar fi făcut direct apel la buzunarul clientului final (6).

Lucrurile sunt foarte serioase acum, nu mai e loc de ”Casandre”, ziceau miercuri politicienii europeni, ”că să vezi, nu o să treacă CCCTB-ul, o să fie ca în 2011…” O să treacă, pentru că Bruxelles-ul folosește puternic noul argument politic (7) ca să închidă gura cârcotașilor și, dacă nu se poate unanimitate, atunci …  majoritatea calificată – cum a anunțat încă de anul trecut președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, variantă agreată și de Parlamentul European, după cât s-a văzut. Să mai spunem că același Parlament a dezbătut, tot zilele trecute, că trebuie găsite noi resurse la bugetul UE, pentru a compensa gaura de după BREXIT, fără a crește cotizațiile actuale dacă se poate. Iar una din soluții va fi, ați ghicit… același CCCTB. Va fi o sursă bugetară pe care va conta și noul ministru de finanțe al UE (vezi scenariile din 2017 privind viitorul UE!)

Acum, că știm cum ne e norocul, deci știm cum stăm cu cântatul, rămâne vechea problemă a jocului – de jucat, noi cum (mai) jucăm în Europa? E, aici să te ții!

PS. Țin să remarc totuși mesajele transmise zilele trecute la București de reprezentanții la vârf ai Ministerului Finanțelor și ANAFvrem să ne concentrăm pe asistență și prevenție, vrem să introducem un consiliu al medierii între contribuabil și administrație pentru a se recurge cât mai puțin la procesul greoi și ineficient din instanță, nu vom merge pe stimularea inspectorilor din amenzi etc. Aceste mesaje, cu adevărat europene, ne dau senzația că strigătele noastre, ale mediului de afaceri, încep să fie auzite. Cine știe, poate că, până la urmă, o să iasă și la noi din piatră ceva foc. Asta dacă mai vrem să avem norocul unei economii românești, care să stea la masa europeană, când s-o împărți profitu’.

Note:

(1)    Teoretic, Comisia a prezentat două proiecte de directivă – baza comună (CCTB) cu termen de intare în vigoare 1 ianuarie 2019, urmat de consolidare (CCCTB) – termen 1 ianuarie 2021. În mod practic, așa cum s-a văzut și în PE, cele două proiecte sunt tratate practic la pachet.

(2)    În avizul privind subsidiaritatea dat în februarie anul trecut de Camera Inferioară a Parlamentului Olandei, membrii partidului de guvernământ VVD admit că, ”nu va mai exista cale  de întoarcere, având ca rezultat aceleași probleme ca cele din prezent privind sistemul de TVA inflexibil, în care introducerea unor modificări dorite (la nivel national) este aproape imposibilă sau durează foarte mult. (…) Este posibil ca propunerea să funcționeze pentru țări mari, cu industrii prelucrătoare, însă în mod sigur nu este bună pentru țări mici cu o economie deschisă, precum Țările de Jos”. Printre marii perdanți ai noilor reguli se văd și irlandezii: ”prin CCCTB, se pot pierde jurisprudență și cunoștințe de specialitate semnificative din domeniul administrării fiscale, iar introducerea unui sistem fiscal complet nou are potențialul de a complica, în Irlanda, un mediu fiscal considerat transparent și accesibil”. (Avizul motivat privind subsidiaritatea, al Parlamentului irlandez, decembrie 2016). Chiar dacă acum sunt în afara subiectului, britanicii și-au reiterat neîncrederea în proiect – ”Comisia Europeană și-a asumat fără probe clare că impactul negativ asupra investițiilor, ratei angajărilor și PIB la nivel UE va fi depășit de economiile pe care le vor face companiile din costurile de conformare și alte beneficii pentru statele membre, care oricum erau interpretabile”. (Opinie Camera Comunelor, decembrie 2016)

(3)    Pentru a se evita începerea unei cursa în jos a ratelor de impozitare ( care teoretic rămân la dispoziție statelor) ne putem aștepta și la introducerea unui minim efectiv de impozitare la nivel european – cel puțin în luările de cuvânt din Parlamentul European s-a vehiculat din nou această ipoteză, care, la drept vorbind, se încadrează în noua logică a CCCTB.

(4)    Să sperăm măcar că nu se va ajunge și aici la a da efectiv copy-paste după directivă, cum arăta o tentativă recentă în ce privește directiva ATAD. Iar, ulterior, când să se îndrepte lucrurile, de la copy-paste, am trecut la ”mai catolici decât Papa” (pe larg, aici). Iar la drept vorbind, subiectul plafoanelor pentru deductibilitatea dobânzii în împrumuturile intra-grup nu este nici până la acestă oră clarificat.

(5)    A existat o intervenție a unui euro-parlamentar român (dl. Doru Frunzulică) – întrebare dacă sunt realiste termenele avansate în proiectul inițial.

(6)    Inițial, formula de calcul prevedea alocarea după trei factori, luați în proporție egală, 1/3 – munca (factor împărțit în mod egal între salarii și număr de angajați), activele (tangibile) și vânzările după destinație. Ulterior, pe fondul discuțiilor privind o modalitate practică de impozitare a economiei digitale, Comisia ECON din PE a mai propus și introducerea unui al patrulea factor, de asemenea în proporție egală cu ceilalți trei – factorul-date, care să exprime colectarea și folosirea datelor personale de către platformele online și utilizatorii serviciilor, cu impact direct asupra impozitării companiilor digitale – vezi Google, Facebook, Apple, Amazon etc.. De notat, că, potrivit amendamentelor, un factor poate fi eliminat dacă nu se încadrează în modelul de afaceri, cu păstrarea principiului de cote egale pentru factorii relevanți.

(7)    Teoretic, impozitarea directă era printre ultimele bastioane de suveranitate ale statelor membre în fața armonizării cerute pe mai toate planurile de către Bruxelles. Dar, după Criză, în marile capitale (în UE, ca și-n întreaga lume, de altfel) a fost alimentat sentimentul că nu sunt bani la bugete pentru că se transferă profiturile în afara economiilor (un alt acronim englezesc celebru: BEPS, Base Erosion and Profit Shifting)! Un excelent pretext politic pentru Bruxelles– prin baza comună și consolidată luptăm mai eficient cu BEPS la nivel UE decât la nivel național. Dar discuțiile pe tratate rămân deschise. Dacă în cadrul competenţelor partajate cu țările UE, nivelul UE este cel mai adecvat pentru realizarea obiectivelor tratatelor (principiul subsidiarităţii), atâta timp cât conţinutul şi forma acţiunii nu depăşesc strictul necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor (principiul proporţionalităţii). Cu atât mai mult cu cât, vorba britanicilor, ar rămâne deschisă problema BEPS care se poate prin exploatarea diferențelor fiscale care rămâne între UE și restul lumii. Și pentru că CCCTB nu poate funcționa decât în interiorul Uniunii, pentru tranzacțiile cu terții non-europeni vor rămâne valabile reglementările privind prețurile de transfer, în cadrul stabilit de OECD prin măsurile anti-BEPS.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "41 comments" on this Article:

  1. ion din balon spune:

    Singurul stat care a mai ramas capitalist din top este SUA. In rest doar socialism pe paine sau etatism inspaimantator si abureala sinistra cu drepturile omului sau direct dictatura oligarhica…trist, maretii ani ‘90 ideologici ai secolului trecut au esuat lamentabil in populismul de masa…

    • Josef Svejk spune:

      Așa-i!

      Știm cu toții ce mișto se termină chermeza socialistă cu o mahmureală de decenii, .Nu va face excepție nici de data asta.

      Fie-le țărâna ușoară și iartă-I Doamne că ei nu știu ce fac.

      • zuzu spune:

        Asa-i! SUA este mama si tata lor, pana cand omul de rand se razboieste cu vre-o mare companie si o ia si in guri.a. Constata ca fara capital valoreaza cat balega din mijlocul orasului.
        SUA nu apreciaza OMUL ci capitalul. Europa, Canada, Australia au cam ramas ultimile redute in fata companiilor si a pretentiilor lor exagerate pt capital. Americanii distrug totul pt bani: oameni, natura, istorie etc.
        Acesti mari NECOMUNISTI, au bagat la bani in propriile banci si companii de automobile sa nu pice incat numai capitalisti nu-i poti numi.
        Din punctul meu de vedere tara perfecta este cea in care omul ocupa locul principal, nu capitalul.

        • Josef Svejk spune:

          O, da! Citindu-va imi mai amintesc de Romania comunista a copilariei mele. Si aia aprecia tot omu’. Ragusea Pingelica saracu’ iexplicand ca capitalistii cei huplavi vad in fiecare om doar o vaca de muls si un sac de bani, in timp ce oranduirea comunista pretuieste omu’ mai mult ca orice pe lumea asta. De aiai il informeta, il tinea in frig si mizerie, respectiv il impusca ca pe un sac de nisip daca incerca cumva sa sara gardul paradisului proletar spre a se mai dedulci din putreziciunea lumii capitalului… Nu vi se pare foarte similar?!

          Eu ma lupt si invinh in fiecare zi marile corporatii asa cum o fac sute de milioane de oameni: Metoda e simpla si eficace: Cumpar de la cine vreau ceea ce vrerau. Fara banul meu si al altora ca mine marea corporatie da coltu’. problema apare atunci gria fata de oma reduce masiv numarul marilor corporatii lacome, la cateva din astera umane si progresiste. Care vand scump da’ prost. Iar cosnumatroul progresist n-are altceva de factu decat sa se multumeasca cu ce i se da. De aiaiin tarile ale minunate pe care le amintiti veniturile sunt mai mic si preturile mult mai mari ca-n lumea putreada a capitalismului amerecan. Cel mai sfasiertor excemplu e la cateva sute de km mai la nord: Benzina candeza costa dublu fata de cea din SUA cu toate ca in statul meu unde intre 70% si 80% din benzina vine din Canada. Figura se repeta la orice de la cuie pana la sampania frantuzeasca.

        • Marco spune:

          De fapt, capitalismul si proprietatea privata este motorul si restul este abureala. Egoismul misca 99% din oameni sa mearga la munca zilnic si sa castige bani, egoismul ii face pe om sa riste banii intr-o initiativa privata, inginerul doreste succes si incearca sa patenteze ceva, indirect acest comportament genereaza progresul. Voluntarismul suna frumos, dar, nu puteti sa convingeti oamenii sa se sacrifice pentru un bine comun difuz. Omul vrea ca seara sa vada banii pe munca lui si sa-si cumpere mancare. Lasati oamenii sa munceasca si sa se bucure de munca lor, daca stiu a produce stiu ei mai bine ce sa faca cu banii lor.

  2. ion spune:

    “Dacă vrem să mai emitem vreo pretenție de politică pentru atragerea investițiilor mari, atunci trebuie să putem spune cu forță (nu literară): veniți la noi, investitori, pentru că vă oferim un mediu prietenos, predictibil, de parteneriat, care vă face viața mai ușoară!”

    Da, aceasta era valabil si pana acum, degeaba pui tu taxe mici. Ele sunt aparent mici, fiindca ai costuri in alta parte. Trebuie lucrat exact la acest aspecte.

    Zona euro, conversiile valutare, cursul valutar inseamna riscuri si probleme pentru orice investitor.
    Zona schenghen, inseamna o facilitate pentru orice investitor.
    Infrastructura, drumuri, trenuri, avion, hotel, curent, apa, canalizare, medicina, scoala, e foarte important pentru orice investitor.
    Birocratia, e foarte importanta pentru orice investitor.
    Migratia, e un indicator foarte important, lumea vine sa triasca acolo sau pleaca? Daca pleaca ceva nu e in ordine, inseamna ca nu ai sa poti aduce nici un specialist bun, nu ai sa poti invita un profesor acolo, fiindca chiar daca el ar vrea familia lui va zice nu.
    Stabilitatea sistemului fiscal, legislativ, abuzurile administratiei, corectitudinea administratiei si in general al cetatenilor, firmelor, nu sunt cuvinte goale!

    Marja de eroare se micsoreaza, Romania nu are nici o alta cale decat sa faca ce trebuie, ce trebuia facut de multi ani. Nu mai merge sa ne jucam cu taxele si cu cursul valutar, si sa umblam cu pacaleli si tepe.

  3. Adrian Luca Adrian Luca spune:

    Ultima ora!

    Referitor la stirea venita sambata pe Bloomberg (preluata si de Hotnews) privind o taxă unică de 3% la nivel UE pe veniturile brute obținute de marile plaltforme internet (adica Google, Apple, Facebook, Amazon, Twitter etc.), stirea este inca neclara dar reiese ca este vorba despre o solutie pe termen scurt. Se spune doar că se va aplica grupurilor care au venituri globale de peste 750 de milioane de euro și venituri taxabile din servicii digitale de peste 50 milioane de euro în UE. Oricum, varianta temporară (până la intarea în vigoare a CCCTB), va fi prezentată miercuri, 21 martie, cum a anunțat, în timpul dezbaterilor de la Strasbourg, comisarul Moscovici.

    • john70 spune:

      Comisarul Moscovici = suna perfect.

      • Josef Svejk spune:

        Într-adevăr ați nimerit-o la fix! Instinctiv mă gândesc la imaginea komissar-ului sovietic cu haină de piele, pantaloni bufanti si revolver Nagant gata să plumbuie dușmanii proletariatului…

        Iar cum viața bate filmul, tovarășu’ Moskovici chiar se trage dintr-o familie de imigranți din imperiul tatuat care s-au refugiat in România spre a scăpa de opresiunea muscaleasca. Mari comuniști au pus umărul la instaurarea regimului comunist in România. Când au realizat magnitudinea dezastrului s-au refugiat în Franța pe care iată că vlastarul lor a binecuvântat-o cu tot ce poate prăpădi socialismul. Ba mai mult acum extinde dezastrul franțuzesc la scară europeană…

    • Josef Svejk spune:

      În mod sigur un nou bir pe giganții informatici (cu toții exponenți ai imperialismului amerecan) va da un nou avânt (sau ghiont) „digitizării” continentului – care în momentul ăsta e binișor în urma multor locuri pitorești din lumea a III-a.

      Așa ca să-mi lărgesc și eu un pic orizontul cunoașterii începând de Luni, puteți să ne explica și nouă (ăstora mai ignoranți) cum e posibil ca un nu bir să nu se regăsească în prețul prosdusului final?! Suntem numai ochi și urechi…

      • zuzu spune:

        Prin reducerea profitului companiei. Sa ai 230 miliarde de $ in banci si sa platesti impozite de 1-2 miliarde doar pt ca iti permiti sa platesti 2-300milioane de $ niste avocati si contabili, mi se pare o chestie total deplasata. Sa ai costuri de 300 de dolari si sa ceri 1000 pe un produs, in timp de cheltui alta suta ca sa te scape de plata ei, este iar ridicol.
        Marul este doar un exemplu care poate fi extins la multe companii care au pozitii de monopol si taxeaza cu cat vor muschii lor accesul la informatii, dar platesc fix nimic statelor unde actioneaza

        • Josef Svejk spune:

          Ei vedeti dumneavoastra aici e o mica problema… Ru si sute de milioane de alti actionari avem cate o particica din companiile astea. aceasta particica ne aduce profituri in potofoliile de investitii sau in fondurile de pensii. Daca compania X imi aduce profit mai mic (nu conteaza de ce, investeste in salvarea pinguinilor, sau plateste taxe oneroase ion Franta) reactia mea si a celolrlati investori e cam aceeasi: Vindem actiunuile companiei ce nu aduce dividendele asteptate si le cumparam pe ale aleia care e mai huplva si care resuseste sa plateasaca mai putien dari statului si mai multe profituri noua. Iar daca valorile actiuniloe sale sacd, atunci e fortata sa se imprumute mai scumpo si sa devina tot mai infecicienta pana ce da faliment.

          E o realitate pe cat de trista pe atat de inevitabila… Cine nu o pricpe pateste exact ceea ce a patit mareata creatie a lui Lenin.

        • Marco spune:

          Asta-i problema socialistilor, au planuri marete pe care vor sa le puna in aplicare cu banii din buzunarul vecinului. Vreti sa-mi spuneti si mie un argument, de ce vecinul de la etajul doi trebuie sa subventioneze amenintat de fisc nevoile vecinului de la cinci (mai nevoias si puturos) ? cumva cel de la doi , este sclavul celulilat ? unde este libertatea ? Una este sa dam impozite de 10% pt. judecatorii , pompieri si armata si alta este sa devenimi sclavii statului, muncind 50% pt. stat.

      • Andrei spune:

        De pilda sunt utilizator “final” de Facebook sau Google, cu ce ma afecteaza pe mine taxa respectiva? Nu vad sa am vreun cost in utilizarea lor, la fel cum foarte bine ma pot si lipsi de ele fara ca asta sa-mi schimbe viata in vreun fel.

        Taxa respectiva poate sa mai scada din profit, rata profitului nu e nici ea vesnica. Altfel spus, odata ajuns la o anumita cota, nu-i musai sa ramana vesnic pe acel nivel. Poate ca profitul e impresionant si are loc lejer unde sa scada.

        • Josef Svejk spune:

          Efoarte adevarat! Nu mncati si nu va imbracati nici cu Facebook si nici cu cautarile de pe Google. Astea sunt “gratis”!

          Problema e ca cei ce vand produsele fara de care nu puteti trai isi fac reclama pe aceste paltforme. Iar freclama aia e pe bani. Dupa sumele pe care le incaseaza marile retele americanesti de mai sus din publicittate inseamna ca reclama prin intermediul lor e rentabila. Vanztorii si producatorii europeni vor continua sa-si faca reclama pe aceste pltatfome, care rerclama va fi mai scumpa, pentur ca, capitalistii cei hulpavi nu vor reduce nici cu in cent propriul profit, ci vor baga totul in preturi le reclamelor. Care pret il platiti dumneavoastra cnad cuparati ORICE. Ati priceptu?! e foarte simplu..

          Taxele si fiscalitatea tampa din Europa sunt motivele pentru care cumparatorul American cumpara produse europene in SUA mult mai ieftin ca acelaeasi produse in Europa (de la sampanie la VW) …

      • mike spune:

        Cand esti incapabil sa produci tehnologii si sa inovezi, adaugi biruri evident. Ce m-as bucura sa se retraga toti acesti giganti americani din UE, sa vezi atunci cum ajungem in epoca de piatra.

        • Josef Svejk spune:

          De ce s-at retrage?! E mult mai simpl;u sa umfle preturile… Ei sunt intr-o pozitie de monopol. Si vor ramane acolo pana ced piata va inttra in colaps.

  4. Adelina Baleanu adelina spune:

    sunt incantata de explicatiile simple si clare ale autorului. desi e un subiect foarte tehnic, cred ca a reusit sa-l traduca pe intelesul majoritatii. asa ceva se intampla destul de rar in Romania. eu una, multumesc pentru el.

    • Josef Svejk spune:

      Ei doamnă, vedeți dumneavoastră sunt anumite chestii (precum bolile incurabile și netratabile) de care e mai bine ca biata victimă sa nu fie conștientă. Ultima ispravă a nacealnicilor bruxellezi se incadrează binișor în această categorie…

      • JB spune:

        D-le Svejk, nici nu-mi vine să cred cât de doct vorbiți despre probleme/issues UE ptr.care aveti cunoștințe 0, dar indârjire maximă.
        E incredibil !

        • Josef Svejk spune:

          Asa cum v-am mai rugat si cu alte ocazii, nu va sfiiti sa ne scoateti din bezna necunoasterii pe noi astia ignorantii revarsandu-va cu generozitate lumina intelepciunii nepereche asupra noastra.

          In mod straniu va limitati de fiecare data la postulate guturale de genul “Nu stit nimic!” dar refuzati cu indarjire sa ne spuneti ce anume ar trebuie sa stim… De ce oare?!

        • Kurt spune:

          UE functionează de 60 de ani: piața comună, uniunea vamală (comerțul exterior e în competența UE, tratatul CETA cu Canada), libertate pentru circulația mărfurilor, libertate pentru circulația investițiilor. Libertatea pentru lucrătorii degajați e ceva mai restrictivă (asigurările sociale).
          Acum UE.27 se restructurează 2018 + 2019 după modelul francez de la Paris 2017. Un risc văd în „Schuldenunion“ întrodusă prin „Uniunea Bancară“ și extinsă după conceptul farncez. Ar putea duce 2019 la refuzul restructurării după modelul francez în unele state (Suedia, Olanda, Danemarca, Austria). Vom vedea. UE funcționează ca piată comună destul de bine. Nu e vorba de bani la un budget de 1% BIP.
          State în afara UE: Serbia, Albania, Moldova…. ??

  5. Adrian B spune:

    Ipocrizie la greu.

    1. “acea filială unde e localizată doar mâna de lucru ieftină, acolo unde nu se fac mari vânzări și unde valoarea adăugată e redusă, acea filială (valabil și pentru administrația fiscală respectivă) nu e în măsură să emită pretenții la o bucata consistentă din profitul grupului.” – dar statul nu e un actionar ca sa pretinda vreo bucata din profitul grupului. Statul furnizeaza niste servicii care sunt deja platite si taxate.

    2. ” trebuie găsite noi resurse la bugetul UE, pentru a compensa gaura de după BREXIT, fără a crește cotizațiile actuale dacă se poate”. De fapt, se taxeaza suplimentar tot cetatenii UE, ca nu o sa vina mai multi bani la buget din taxarea chinezilor, a americanilor sau indienilor. Orice taxa platita de o companie e in fapt platita de clienti, nu de actionari: actionarii nu vin cu bani de acasa pentru a plati taxele companiei.

    3. “veniți la noi, investitori, pentru că vă oferim un mediu prietenos, predictibil, de parteneriat, care vă face viața mai ușoară” – si o sa luam si pielea de pe voi. Treptat ajungem o uniune de consumatori, in afara de state puternic protectioniste (gen Germania) nimeni nu o sa mai produca nimic pentru ca nu doar costul fortei de munca e mare, dar mai e si taxata enorm , e mai ieftin sa produci oriunde altundeva si sa importi produsele finite. Da, pentru o vreme mai exista Romania si Bulgaria unde costurile sunt mai reduse, dar nu suficient ca sa reziste pe termen lung.

    Titlul articolului ar fi fost ceva mai potrivit asa: “Europa isi omoara si ultimele vaci de muls prin taxare”. Pentru ca Europa are nevoi, deci considera normal sa ceara mai multi bani. Era un banc de genul asta:
    Intr-o piata de animale gainile se vindeau cu 50-70 de lei, mai putin la o taraba unde costau 200 de lei. Un om il intreaba pe vanzator:
    - Vad ca gainile pe-aici costa maxim 70 de lei, astea au ceva special?
    - Nu, raspunde vanzatorul.
    - Atunci de ce cereti 200 de lei pe una?
    - Pentru ca am nevoie de bani.

  6. Josef Svejk spune:

    Uraaaa! Se consolidează (cresc) birurile! Modesta dezmorțire a economei UE care e un efect secundar al trumponomics se va încheia. Bucurați-vă! Căpeteniile UE continuă să trăiască o viață fără griji în La la land-ul populat cu ponei roz uși unicorni vernile…

    Cea mai faină chestie e aia cu Consiligliul European: Dacă nu va exista unanimitate (și foarte probabil că nu va exista!), atunci unnimitaea care era una, din căile fndamentale de protejare a intereselor țărilor mici, va fi înlocuită (că așa vrea mușchiu’ meu – element constitutiv al statului de drept) deregula majorității califcate E o hidoșenie, dar știm că se poate. A funcționat ață în 2015 când Germania a chemat singură peste un milion de migranți în Europa îndemnându-i cu grație să calce în picoare atât legile naționale cât și tratatele internaținale. După aia când a realizat enormitatea tâmpeniei fortțat pur li simplu Consigliul European să accepe redistribuirea muntelui de gunaie pe care-l generase singură schimbând din mers regulile jocului. E ceva ce nu mai făcuse de pe vremea pitorescului Adolf… Dacă o va face din nou (și o va face, pentru că nu sunt lanse de unanimitate) în mod cert economia stagnantă și muribundă a contnentului se va cocoța pe noi culmi de progres și civilizație, după cum ne asigura odinioară genialul Pingelică… O tempora!

    • donquijote spune:

      Ori toti sa muriti, ori toti sa scapam!

    • Ioan spune:

      Ia, domnu’ Svejk, de-aici:

      http://www.gold-eagle.com/article/recycling-us-dollars-financing-us-deficits-going-end-part-2

      si mai lasa-ne cu harnicul popor american, (pe a carui cultura te-ai altoit), liber si neatarnat, care traieste pe datorie, si n-are un chior in banca, da are bani de pusca si cartuse.. Dupa epoca Trump, toata America isi va dori “realismul socialist” european. Du-te si fa propaganda in Pennsilvanya, ca e lipsa de capitalisti pur sange ca dumneata pe acolo si GOP-ul e in pericol de moarte pentru la toamna.

      Pentru noi tema articolului este o veste buna, pentru ca majoritatea transnationalelor si-au exportat profiturile si din Romania, iar politicienii nostri au fost mult prea slabi, saraci si coruptibili ca sa faca ei o astfel de revolutie si sa impuna taxarea profiturilor acolo unde se face vanzarea.

      • Josef Svejk spune:

        Nu ma indoiesc ca abia asteapta amerecanii saracii sa castige cam jumatate din cat castiga acum si plateasca totul dublu – dupa moda europeana. Sa aiba un somaj dublu sau triplu in schimbul unor ajutoare sovciale cronice. Sa stea in apartmente care cam un sfert din casele de pe aici si sa se inghesuie prin trenuri si autobuze, in loc sa se lafaie in masini cu motoare de neam prost. Intr-adevar e o perspectiva de vis… Ala eu! Ala eu!

        • Ioan spune:

          Europenii aia care au surplus cu americanii, de moare Trump de ciuda, Germania, Olanda si tarile nordice au un nivel de trai net superior americanilor, macar prin accesul ieftin la educatie si la servicii medicale, salariile si PIB per capita tot pe acolo, iar somajul este la cote minime, altfel duc o viata linistita. Casele sunt mai mici, ca asta-i treaba, nu-i loc de mai mult, dar macar sunt din caramida nu din carton ( lemn si rigips) ca ale voastre, iar despre celebrele masini americane care iau curba ca pachebotul, nu cred ca merita sa mai discutam, noroc cu fracturarea hidraulica care le-a dat producatorilor americani un time-out de vreo cativa ani.
          M-as fi asteptat la o replica mai consistenta, cu argumente financiare, ca doar aveti venituri din bursa si stati cu ochii pe indici ca pe butelie. Ia spuneti acum, cand porneste Trump razboiu’ financiar unde va va fi bursa peste un an si peste cinci ani, sa zicem. V-ati luat yuani (RMB) pentru la pensie, ca verzisorii nu stim ce valoare vor avea?
          Referitor la aceaste politici ale UE de a taxa marile corporatii si de a regula…riza marile banci americane si City-ul londonez, gigantii IT, cu urmarea firesca a Brexitului sponsorizat de elitele financiare aflate in pericol, extrema dreapta nationalista si la urma, dar nu in cele din urma Rusia lui Putin, sunt exact ceea ce trebuie sa faca birocratia de la Bruxelles, ca sa-si justifice existenta.
          Ieri s-a petrecut un fapt important, UE si UK au cazut de acord ( printr-o capitulare totala a britanicilor in fata cerintelor UE) pentru o peroada de tranzitie de 21 de luni, pana la terminarea exercitiului bugetar curent, si apoi out.
          Tot in acest week-end, sub amenintarea contramasurilor tarifare publicate (UE fiind singura care a raspuns rapid si clar ca nu vor tolera politica lui Trump de santaj, iar produsele americane taxate vor fi din statele cu inclinatii republicane) tonul americanilor in relatia cu UE s-a mai domolit si au cazut de acord sa se plafoneze exporturile UE la nivelul din 2017 si impreuna sa forteze China sa-si reduca capacitatatile de productie a otelului.
          Este nevoie probabil ca cele doua mari tari care in ultimii 30 de ani s-au dezindustrializat , SUA si UK, dar au devenit mari experte in servicii financiare, in manipulari ale pietelor si in crearea de bule economice, sa-si traiasca pe propria piele declinul, in izolare, pana cand isi vor da seama ca este nevoie de cooperarea tuturor celor cu civilizatie de tip european: Europa, Americile, Australia, pentru a mentine o ordine globala si a face fata expansiunii economice a Chinei si Indiei in viitor.

          • Josef Svejk spune:

            Intra-devar UE are excedent comercial in relatia cu SUA la fel cum are si China sau cuau alte tari ale lumii. Motivul e simplu. Taxele de import americane sunt mici si nu exista TVA. Exista taxe de vanzari sspecifice localitatilor sau statelor care merg de la 0% la 8% (nu-mi amintesc sa fi vazut pe undeva sales taxe peste 8%). Un produs american exportat in UE cumuleaza taxe de 30% pe piata erupoena pe cand un produs eruopean exportat in SUA e scutit de TVA si daca e exportat via Mexic sau Canada (ce sujnt in NAFTA) atunci beneficiaza de scutire de taxe de import. Astae unul din motivle de baza ale renegocierii NAFTA.

            Asta duce la situatia in care SUA au 9% din exporturile mondiale si 14% din importurile lumii in conditiile in care sunt totusi prima forta manufacturiela a lumii cu 20% din productia mondiala – binisor inaintea UE (15%) si a Chinei (11%). America are exact doua optiuni ca sa “level the field”:

            1. Sa impuna un TVA similar celui erupean sau chinezesc de ~ 20% sau peste.
            2. Sa impuna taxe de import care sa compenseze scutirile de TVA ale producatorilor europeni.

            Prima optiune e o nebunie care ar duce la stagnare economica cronica dupa model UE. A doua e rationala cu conditia sa fie implementata progresiv si selectiv. Ceea ce administratia Trump a inceptu sa faca. In iarna a pus taxe de import pe electrocasnice si celule fotovoltaice. Efectul a fost 0 in sensul ca preturile nu au crescut nici cu un cent iar oferta e cel putin la fel de abundenta. Recent a impus taxe pe importul de otel si alumniu. Si aici efectul a fost 0. In ziua anuntului chinzeii au vandut masiv cam toate activele americane pe care le posedau in speranta ca vor produce o prabusire a pietei. Care piata si-a revenit in doua zile si ei au ramas cu activele vandute in pioerdere. Pretul la otel a ramas neschimbat ba chiar in mod stupefiant a inregistrat o usoara scadere la laminate, de la media de $0.326/lns la $0.315/lbs.

            Urmeaza si altele. Pur si simplu SUA inceteaza sa mai subventioneze statul social european. Cum SUA au suficienta capacitate industriala si materii prime spre a compensa disparitia oricaror importuri straine (afara de sanpania frantuzeasca – dar i-am scris deja lui Trump sa nu-l puna Aghiuta sa puna taxe pe ea, daca vrea sa conteze pe votul emu inm 2020 :) ) pot fi lejer acoprite din productia interna. Problema e ca nici economia UE si nici cea a Chinei nu au cum sa compenseze accesul mai grue pe piata americana. E aritmetica simpla.

            La aia cu ventiurile suntetii bine de tot pe langa. venitul median in SUA in septembrie 2017 a fost de $59000/an. Cel german a fost de $33600/an. N-am gasit cifre (publice) pentru Olanda dar ma indoiesc ca e cu mult mai mare ca cel german. In plus dupa reforma fiscala a lui Trump deducerea personala (venitul neimpozabil) creste de la $12000/an la $24000/an Veniturile pana la $38000/an (adica $62000/an = $38000+$240000 – deducerea standard) sunt taxate cu 12%. Oare cat e impozitul pe venit in Germania sua Olanda la o suma echivalenta? Afara de asta orice produs ce costa in SUA $1 costa in Germania cel putin 1.5€ + TVA. Nu-mi dau seama cum venituri mai mici si preturi mai pari genereaza o calitate maim ridcata a vietii. Idei din astrea avea doar Ceausescu. $60000/an e un venit destul de modest mai ales pentru cineva cu prgatire superioara. Anul trecut un proaspat absolvent de facultate (binisor peste medie, e drept) caruia i-am oferit $55000/an + beneficii dupa interviu a iesit din birou fara sa ma salute… Oare cat e prima leaga a inginerului german?!

            Chestia cu serviciile medicale e si mai brutala. Doar gemranii ce castiga peste 55000€/an (~ 10% din toti nemvii) au dreptul sa renunte la asigurarea medicala de stat si sa-si cumpere o asigurare medicala privata in sitl american (asa cujm au 80%-90% din americani) ce le ofera servicii mediacle civilizate. Germanmii pecare-i cunosc spun la unison ca sistemul de stat e in continua degradare. Am facut o comparatie cu un coleg german ce s-a mutat in final in SUA (ciftele sunt la nivel de 2015): asigurarea sa medicala privata pe o familie de 3 persoane costa ~800€/luna. A mea pe o familie de 6 persone de $350/luna (si atunci ca si acum). A mea ofera “deductible” (coplata ~ 15%) mai scazuta ca a lui si serviciim medicale de pana la $6 milione. La mine exista un plafon de $3000/familie/an (maximum out of pocket) a ceea ce platesc din buzunar, de acolo in sus platesc asigurarile 100%, la el nu exista nicio limita. Si chiar si asa speunea ca asifgurarea lui era una din cele maim bune disponibile in Germania… Meserie, nu-i asa?

            • Ioan spune:

              Lasa abordarile de “roman fluviu ” domnu’ Svejk, ca ne-am mai contrat odata cu datele pe care le-ai aruncat si n-ai putut demonstra din surse credibile.
              Nu stiu ce confunzi la cifrele insirate, poate nu faci diferenta intre median si mediu, poate e inainte de taxare, poate e pe gospodarie, eu am gasit urmatoarele cifre cu sursa lor:

              https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/annual-household-income-per-capita

              https://www.ceicdata.com/en/indicator/united-states/annual-household-income-per-capita

              Daca nu cumva cabala mondiala va intoxica cu cifre false despre cat de bine traiti, din sursa de mai sus rezulta ca Germania sta mai bine decat SUA, adica aprox.31k fata de aprox.29k.

              Las la o parte valoarea unor argumente punctuale de tipul celor trei sticle de apa minerala decarbogazifiate partial cu care demonstrati ca CO2-ul nu este gaz cu efect de sera, adica exemplul personal despre cum va asigurati medical toata familia aproape pe gratis, sau exemplul personal despre cum nu gasiti sudori pentru salarii de 5-6000 de USD.

              Imi pare rau daca aveti senzatia ca baza industriala a SUA se poate reface peste noapte, fara munca si fara bani, doar prin aplicarea de taxe pe importuri si extorcarea partenerilor NATO la armament sau a vecinilor la comert.
              Eu nu sunt anti-american, americanii nativi pe care-i cunosc (adica nascuti in SUA, nu emigrati ca unii dintre cei care varsa fierea pe aceasta platforma…) sunt chiar foarte de treaba si mult mai deschisi ca alte neamuri, as putea spune usor naivi. Problema este ca la nivel de conducere republicana, de la Bush Jr. incoace, exista iluzia ca problemele structurale ale SUA dezvoltate in ultima jumatate de secol pot fi rezolvate rapid prin manevre gangsteresti, mana in mana mai nou cu Putin.
              Domnule, daca toate sunt asa de misto precum le enumerati, de ce va dati de ceasu’ mortii sa rupeti tot, Acordul de la Paris, UNESCO, WTA, NAFTA, TPP…. UE ? De unde atata frustrare contra restului lumii? Parca la voi e vorba aia ” if it ain’t broke, don’t fix it”. Spune-ne si noua ce nu functioneaza?
              Nu vedeti ca nu-i puteti baga pumnu’n gura nici macar lui Kim. Prevad un fiasco total, la mult mediatizata intalnire viitoare Trump-Kim. Cred ca mintile luminate de la Kremlin ii pregatesc butoiasului atomic ( sa ma ierte Maradona pentru comparatie…) o strategie de-l va lasa pe Trump de rasu’ lumii intregi. Numai bagandu-l in seama si mergand pe un teritoriu neutru, deja scade valoarea Americii la jumate!
              N-am auzit nimic despre implicatiile iminentei lansari a Yuan-Petro-Gold-ului pe 26 Martie. Numai povesti despre cum o sa va inchideti cu ziduri mari ornamentate ( ca asa a zis Trump ca vrea nu numai un ” wall” ci un “beautiful wall” la granita cu Mexicul) si o sa va apucati sa va faceti din nou slapi si creioane cu guma, in timp ce chinezii cumpara Africa si o parte din America de Sud.

            • Ioan spune:

              Si era sa uit un argument esential, sa nu uitam ca suntem in situatia in care tarile europene au fost devastate de doua razboaie in ultimul secol, un razboi rece de 50 de ani si au mult mai putine resurse naturale decat SUA. Nu stam chiar asa de rau, daca privim in urma.

            • Josef Svejk spune:

              @ioan

              Venit median anual in Germania $33652
              http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/germany/

              Venit median anual in SUA $59039

              https://en.wikipedia.org/wiki/Household_income_in_the_United_States
              http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/united-states/

              Venitul mediu per capita include și cei 15 milioane de imigranți ilegali don SUA ce oficial nu au nici un venit. Gemania nu socotește în mod oficial pe nimeni ilegal în țară. În orice caz până una lata germanii cu înaltă calificare continuă să emigreze în SUA și nu invers.

              America nu are nimic de refăcut peste noapate. Are ce mai mare forță industrială a lumii și o felxibilitate extraordinară în ce privește capaciatea de producție. După cum am spus până acum introducera taxelor de import nu a produs nici măriride prețuri și nici penurii de nici un fel. Nu trebuie să fiți îngrijorat de asta. Producătorii din afar SUA vor scuipa sânge și vor mări prețurile acasă ca să se mențină competitivi pe piața americană. Așa cum plătiți acum un VW aproape dublu în Germania față de SUA care e poblema dacă veți plăti pe el în Germania cu încă 15%-20% în plus?! :) Ideea e că dacă în anii ’50 – ’70 avea sens ca SUA să subvenționezi Europa ca să iasă din marasmul de după război atăzi Europa e bine merci dezvoltată și tot ce-i trebuie ca să iasă din criza structurală în car se zbate e să renunțe la practicile socialiste. Oricum experientța ne arată că oricâțoi bani se bagă în socialism el tot dă faliment.

              În ce priveșteoganizațiile și tratatele internaionale are rest să aderi sau să rămâi în ele atâta timp cât respectă un minim de valori esențiale și sau cât servesc intersul național. Ce sens are să rămâi în Tratatul de la Paris al cărui scop principal era transferul de prosperitate spre lumea a III-a a tirniilor sordide și care după ieșirea SUA este iată în moarte clinică? Ce sens are să bagi bani în UNESCo ca să te înjure și să practice politici ce oscilează între nazism și maoism? Exemplele sunt nenumărate.

              Dumneavoatră aveți o pânză în loc de ușă la intrarea în casă?! Păi vedeți? Aveți o ușă cu cheie. De ce vă înconjurați de ziduri?! Ei de asta și țările au nevoie de frontiere păzite mai ales când se învecinează cu țări zdroite de sărăcie și criminalitate.

              P.S. : Așa cum mărul căzut din pom i-a demonstrat pracic lui Newton gravitația tot așa două sticle cu apă pot demontra ușor minciuna sfruntată a poveștii cu încălzirea globală provocată de emisiile de CO2. Efectul de seă al CO2 e evident în sricla cu apă minerală (cu concentrație de peste 10%-20% CO2 în „atmosfera” ei) lăsată în soare lângă o sticlă e apă chioară însă dispare complet atunci câmd apa minerală e lăsată să se răsufle și ajunge la o concentrație de 1%-2% CO2, care e totusi de 25-50 de ori mai mare ca și concentrația de CO2 atmosferic. Simplul fapt că refuzați o demonstație simplă a unui adevăr evdient nu transformă minciuna în adevăr și nici nu vă face să păreți ma inteligent. Dimpotrivă…

            • Ioan spune:

              Deci, domnu’ inginer Svejk, asa cum am presupus compari merele cu perele.

              Este o mare diferenta intre venit median si venit mediu. iar folosirea unor date pe gospodarie este partial inducatoare in eroare, pentru ca gospodaria medie americana este de 2,56 membri iar cea germana de 2,00 mebri (Suedia si Finlanda 1,9), de unde o diferenta de aprox. 28% in favoarea SUA.

              Ca sa-ti dau un exemplu pe care sa-l intelegi si dumneata referitor la venit median, daca ai 100 de familii americane din care 50 de familii cu venituri peste 50.000 USD si 50 de familii cu venituri sub 50.000 USD, se cheama ca ai venit median de 50.000 USD . Dar teoretic s-ar putea ca toate cele 50 de familii mai “bogate” sa aiba spre exemplu venituri de 51.000 USD iar cele 50 de familii mai “sarace” sa aiba toate 9.000 USD venituri. In acest caz media aritmetica per familie ar fi (50×50.000+50×9000)/100= 30.000. USD. Nu stau sa mai caut date, mi se pare ca sursa prezentate de mine sunt cele corecte pentru ca se refera la venit mediu si nu median.

              Mi se pare ciudata incrancenarea cu care sustineti ca SUA nu are probleme structurale, in timp ce aceste probleme sunt recunoscute public chiar de cei care va conduc azi, toata lumea cu exceptia dvs. fiind de acord ca infrastructura este invechita si necesita 4,5 trilioane de dolari ( care dupa reducerea de taxe nu mai sunt disponibili), ca datoria guvernamentala este imensa si tot mai greu de finantat, ca exista zone dezindustrializate, asa zisele “rust belt states”, orase in faliment ( Detroit), s.am.d. Prin anii ’50 SUA avea aproape 50% din productia industriala mondiala, azi sub 20%. Sa inteleg ca sustineti in continuare ca restul lumii nu reprezinta nimic? Extrapoland datele din ultimii 30 de ani rezulta ca veti asista la caderea in anonimat, in mediocritate a SUA inca in cursul vietii dvs., cu toate zidurile pe care vreti sa le faceti. pentru ca economia mondiala va creste pe seama pietei interne a Chinei si mai apoi a Indiei, si astea nu aveti cum sa le opriti.
              Din pacate am vazut in ultima vreme articole in presa americana in care se enunta ideea provocarii unui razboi pe scara larga, pentru a mentine hegemonia SUA inca o vreme. Poate v-a scapat remaca lui Trump ca ce misto e ca Xi Jinping este conducator pe viata si ca ar trebui incercat asa ceva si in SUA.

            • Josef Svejk spune:

              @Ioan

              Evident că înțeleg forate bine diferența dintre venitul mediu și cel median. Pe axesta din urmă l-an foloit în mod intenșionat. Venitul median ridicat înseamnă că există un ecart mai mare al veniturior. Altfel spus oamenii bine plătți sunt mult mai bine plătiți în țările cu venit median ridicat decât în cele cu venit median scăzut, indiferent de venitul mediu. Exact asta e problema Europei în raport cu SUA. Oamenii slab calificați sunt mai bine plătiți în Europa în detrimentul ceor bine caliicați, Probema e că nu vânzătoril de magazin produc progres economic ci inginerul, medicul sau IT-stul. De asta absolventul german de inginerie lucrează fără probleme pe 30000€/an în timp ce cel american iese din sala de inteviu fără să salute după ce i se oferă $55000/an. De aia abia 10% din gemani fac peste 55000€ ca să-și permită o asigurare mdeicală privată civilizată și să scape de mila statului

              Spre deosebire de a 100 de ani nu oamenii săraci și slab calificați emigrează din Europa (și Asia) spre SUA, ci cei mai buni și mai calificați dintre europeni, care nu-s deloc entuziasmați de faptul că chelnerul neamț e mai bine plătit ca cel american ci care sunt nemuțumiți că ei sunt sunt plătiți la jumătate sau un sfert din banii pe care-i fac omologii lor american, bașca taxele și prețurile mai mici din SUA. Punimaiși?! Ăsta e motivul pentru care inovația europeană e în cădere iberă și pentru care economia UE stagnează cronic. Ăsa e motivul pentru car SUA cu 3.2% din ppulația lumii are 20% din producția industrială și (depinde de sursă) între 50% și 65% din invoația tehnologică., în timp ce UE cu 6.3% din poulația lumii are 15% din producția industrială și sub 15% (după cele mai optimiste estimări) din inovația tehnologică… Uitați-vă de curiozitate la lista laureaților premmiilor Nobel pentru chimie, fizică și medicină din 1945 încoace. SUA au majoritatea calificată cu mai multe premii ca următoarele 3 țări la un loc. E de asemenea interesant de văzut în ce părți ale lumii s-au născut laureații premiilor Nobel în domeniile aplicative ce revin SUA…

              Oricât de straniu ar părea, oamenii talentați și capabili nu simt deloc nevoia să se lase jumuliți de dragul cerșetorior hulpavi. De aia și pleacă până la urmă. Iar asta e problema structurală fundamentală a sistemului socialist. Diferența între socialismul hard de tip sovietic și cel soft de tip vest-european e că cel soft are o agonie mai îndelungtă. E de asemena adevărat că cel soft are mai multe șanse să întoarcă foaia înainte de colapsul inevitabil. Deci nu e (încă) totul pierdut pentru UE.,,

      • victor L spune:

        @ Ioan,
        ca bine zici, ia sa ne mai lase americanii astia!
        Hai ca le stiai “moarte capitalistilor americani!”

    • Marius spune:

      esti troll sau doar iti place sa vb pe langa subiect?
      Bine, cam te-ai dat de gol cu “redistribuirea muntelui de gunaie”

  7. Kurt spune:

    Cred că astfel de prezentări din PE/ Bruessel/ UE trebuie permanent prezentate și discutate în țară. De ce sunt atât de rare? Nu are importanță pentru societatea civică, pentru opinia publică din țară cum arată „principiile normative“& dreptul comunitar, care e baza UE.27?

    …. „.. Va fi bază comună în toată Europa și deci va exista un singur set de reguli referitoare la cum se calculează profitul și cum se taxează. Atenție – nu cu cât, ci cum se taxează!.. .. avem și noi, românii, o mică preocupare legată de atragerea investițiilor serioase într-o economie care are nevoie de tehnologie și valoare adăugată ca de aer „….

    La Paris în conferința de presă E. Macron cu A. Merkel (după alegerea ca cancelar) s-a auzit cât de grăbit e președintele francez cu proiectul său de restructurare UE.27, anunțat 2017. Multe dorințe franceze din acest proiect nu vor fi acceptate de majoritatea partenerilor (Frankfurter Allgemeine Zeitung: Merkel hatte am Abend in einem Interview gesagt, sie fürchte, Teile der Vorschläge Macrons könnten Richtung Schuldenvergemeinschaftung gehen, was sie nicht wolle. /Spiegel: Gegenüber dem Spiegel erklärte der niederländische Ministerpräsident Mark Rutte, Deutschland und Frankreich könnten sich ja treffen, das heiße aber nicht, dass die Niederlande und andere EU-Länder alles abnicken würden. Einige Vorschläge von Emmanuel Macron – etwa ein Euro-Finanzminister – sind auch der Bundeskanzlerin eher suspekt, die gewisse Schwierigkeiten in Paris durchaus einräumte: “Wir sind nicht von Haus aus immer einer Meinung.” Aber, so Kanzlerin Merkel, es sei schließlich schon oft gelungen, gemeinsame Wege zu gehen./ Deuschlandradio: “Was wir nicht wollen ist, sozusagen Haftung und Verantwortung durcheinander zu bringen oder Schulden einfach zu vergemeinschaften, ohne wettbewerbsfähig zu werden. Daran wird sich nichts ändern.”
    Nur hat Präsident Macron längst und immer wieder betont: “Es geht nicht darum, alte Schulden zu vergemeinschaften. Es geht nicht darum, die Finanzprobleme irgendeines Staates zu lösen.”
    /FAZ: E. Macron: Schließlich stellte er kürzlich im Interview mit der FAZ selbst fest: “Wenn sich Deutschland nicht bewegt, ist ein Teil meines Projekts zum Scheitern verurteilt.”…. / A. Merkel: .. propunerile franceze care merg în direcția „uniunii datoriilor de stat“ nu sunt binevenite la Berlin…. /.. Mark Rutte: Franța și Germania Federală se pot întâlni separat.. .. nu înseamnă că vom accepta cele discutate … / E. Macron: dacă Germania Federală nu se apropie de conceptul francez o parte e deja sortit eșecului… …) UE. Cum se poziționează Bucureștiul 2018- 2019?

    1) ZE e o poblemă la București? România nu are calendar de aderare ZE? Investiții comune în tehnologii noi (ZE sau UE.27 nu e decis) e acceptat la Berlin. Nu se știe în care mărime și pentru care tehnologii. Nici un interes azi la București?

    2) Industria 4.0 e în plină dezvoltare. O țară europeană în care guvernul de penali atacă statul de drept nu atrage simpatia investiților mari. O țară cu una din cele mai corupte administrații din Uniune va fi evitată de cei mai multi investori europeni, americani, britanici, etc (ambasadele și Tăriceanu: fiecare în ograda lui).

    3) China? Un investor potrivit pentru plaiurile Dâmbovițene?

  8. memorix spune:

    Nu inteleg de ce s’ar isteriza romanii pt CCCTB-ul asta

    Pana acum corporatiile americane ascunse prin Irlanda au folosit “double irish with a dutch sandwich” google, apple, amazon, feisbuci samd si-au ascuns profiturile in zone low-tax desi vanzarile/veniturile din publicitate le faceau majoritar in tarile dezvoltate UE, tari care nu primeau nimic in taxe

    In timp ce francezii dadeau din buze, au incercat ei sa impuna o taxa pe google in Franta insa au pierdut la tribunal pentru ca…UE

    Daca inteleg bine, acuma se inchide loophole’ul asta, o corporatie precum google nu mai poate sa evite in Franta taxarea pe veniturile obtinute in Franta, mi se pare mai echitabil

    In fond socialismul european costa, nu va place mergeti in jungla americana, gubernia sovietica sau socialismul chinez multilateral dezvoltat

    In fond Trump tot ameninta EU cu tarife, de ce ar trebui scutite de o taxare decenta corporatiile americane prin EU, de vandut tot or sa vrea sa vanda in EU asa ca de ce sa nu le mulgi

    Si decizia sa mearga la vot pe majoritate calificata mi se pare OK, nu puteai sa ramai blocat forever pt ca nu avea chef Luxemburgul sau Irlanda direct interesata sa blocheze asa ceva

    Europa se schimba si directia nu depinde de aia mici, cine vrea se tine de nucleul dur franco-german, cine nu, se duce in zona gri cu Republica Populara Chineza si CCCP, intotdeauna aia mari si puternici economic/militar vor face legea, povestea cu aia mici care au putere de decizie la fel de mare precum aia mari e doar o poveste

    Romania ar face bine sa dea din coada si sa nu faca vocalize, avem nevoie economic/social/legislativ de EU si nu vrem in zona crepusculara sovietica, problema e complicata de necesitatea prezentei americane in zona estica ca garantie de securitate impotriva rusilor, dar romanii sunt invatati din istorie sa joace la mai multe capete si sa supravietuiasca, cumparam armament american si aplaudam si sustinem orice initiativa UE

  9. Kurt spune:

    Se pare că zarurile au fost din nou aruncate după ce premierul olandez Rutte a spus recent în public, direct nediplomatic, la adresa lui E. Macron: Franța nu a îndeplinit, nu a respectat tratatele ZE (Maastricht) nici un moment până acum, nu va avea sprijinul Olandei pentru conceptul francez 2017 cu un budget ZE separat (ministru de finanțe) și „comunizarea“ datoriilor de stat (Franța 100% BIP, Italia 133%, Grecia 190%). Schuldenunion nu va fi acceptată de A. Merkel (CSU are alegeri în Bavaria în toamna 2018, cu AfD în spinare).

    1) Scindarea UE la Bratislava 2016 a separat regimurile „iliberale“ Vișegrad de vest. Grupul „unu est“.

    2) Olanda a preluat 2018 poziția și opinia britanică, se opune conceptului francez cu un budegt ZE și „uniune bancara“ care de fapt e concepută la Paris 2017 (și înainte la F. Hollande pâna 2016 ) ca „transfer de datorii de stat“. Olanda are deja suportul unui grup de state scandinave Nord-Vest (Suedia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Austria). Grupul „doi scandinav- vest“.

    3) Franța a avut de mult timp aceleași interese cu Italia în probleme BCE (cumpărarea a 1500 miliarde hârtii datorii de stat prin Draghi/BCE) și dobânda zero. Creșterea dobânzilor în anii viitori poate duce Italia la un colaps financiar (2500 miliarde Euro datorii de stat cu 3 % dobândă înseamnă 75 miliarde an de an care nu se găsesc în budetul de la Roma, peste 360 miliarde Euro credite putrede în băncile italiene). Grupul „trei e sud-estul mediteranean“ cu datorii de stat peste 100%, cu șomaj mare la tineri intre 20% și 40 % (Grecia), cu stagnare economică. Lipsește performanța economică. Premierul Rutte / Olanda acuză Franța din această cauză, Paris nu a rezolvat nimic „economic“ în ultimii 20 de ani.

    4) Centrul cu A. Merkel va încerca să modereze interesele celor din trei grupe diferite (și al celorlați încă nedeciși 2018, România 2019 unde?). In acest „patrulater“ politic bazele UE nu sunt în pericol. Nimeni nu vrea să părăsească uniunea vamală (comertul cu SUA, Canada, China) sau piața comună. Nimeni nu vrea să renunțe la libera circulație a mărfurilor și a investiților.

    5) Ramâne întrebarea care compromis va înlocui conceptul de la Paris 2017 al lui E. Macron. Compensarea contribuțiilor britanice (12 miliarde Euro pe an) se dovedește 2018 mai dificilă decât a părut la început (refuzul din Olanda, Suedia, Austria e deja sigur). Reducerea budegtului agrar și al fondului de coeziune (70% din budget) nu se mai poate evita.

    6) Tandemul franco-german va trebui să respecte 2018 + 2019 cerințele grupului Vișegrad 2016 (est), al grupului Olandez-scandinav 2018, al sud-estului 2019 (Italia, Grecia). UE se întoarce 2020 la bazele de la început, dar cu Olanda pe poziții britanice? Nimic nu e decis.

    7) Președinția UE 2019 la București are deja două teme majore: Brexit 29.03.2019 și alegerile Parlamentului European PE 26.05.2019. Restructurarea UE.27 după modelul francez 2017 va avea aceași soartă 2019 ca și constitutța UE (a eșuat la Paris /stânga franceză și în Olanda)?

    Macronlon Bonaparte oprit 2019 la Maastricht?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 38 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


E randul tau

Eh, maestre, nu a existat un stat de drept in spatiul carpato-danubiano-pontic niciodata. Niciodata,...

de: Zev

la "Zile fierbinți"

Camp Kennedy

Ambasada Statelor Unite în România, alături de American Councils for International Education invită liceenii cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani să candideze la Şcoala de Vară pentru Educație Civică, Participare Activă și Leadership, denumită „Camp Kennedy”, ce va avea loc la București în perioada 19-26 august. Informații complete despre program sunt disponibile și online pe site, iar aplicatiile pot fi depuse pana pe 10 iunie 2018.

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iunie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)