vineri, martie 29, 2024

Care este randamentul Pilonului II de pensii? (Actualizat cu pozitia APAPR fata de articol si raspunsul autorului)

Pilonul II de pensii, funcțional din mai 2008, reprezintă fără îndoială una dintre cele mai importante reforme structurale realizate în România în ultimii 10 ani. Randamentul sumelor investite de către fondurile de pensii, cu atât mai mult cu cât avem deja o perioadă destul de lungă de la înființare, este o informație importantă atât pentru actualii contributori, cât și pentru decidenții de politici publice. Un comunicat recent al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) indică un randament mediu anualizat ai Pilonului II în perioada mai 2008 – septembrie 2017 de 9,1%. În cele ce urmează, voi argumenta că randamentul efectiv al pilonului II a fost mai redus și voi pleda pentru o prezentare mai transparentă a acestuia.

În primul rând, voi explica cum a fost calculat de către APAPR randamentul de 9,1% pentru perioada mai 2008 – septembrie 2017. Astfel, a fost calculată o medie ponderată a valorii unității de fond a tuturor celor existente, utilizând drept ponderi cota de piață după active, iar mai apoi a fost împărțit rezultatul la valoarea unității de fond din luna mai 2008. Ulterior, a fost determinat acel randament mediu anual care conduce la multiplicarea calculată anterior a unității de fond și care într-adevăr este de 9,1%. Acest rezultat reprezintă însă doar creșterea medie anualizată a valorii unității de fond, nu și randamentul mediu anualizat al fondurilor de pensii. De asemenea reprezintă randamentul mediu anualizat al sumelor investite de participanți doar în luna mai 2008, ceea ce nu corespunde randamentului total al investiției lor.

În mod evident, un contributor la pilonul II este mai interesat de randamentul mediu cu care au fost investite toate contribuțiile lui și nu doar cel cu care a fost investit prima contribuție transferată. Sigur că, numărul contribuțiilor transferate din luna mai 2008 până în prezent către Pilonul II diferă de la o persoană la alta în funcție de momentul intrării în câmpul muncii sau de eventuale perioade de inactivitate.

Pentru a explica mai bine aceste idei, precum și pentru a calcula randamentul efectiv al fondurilor transferate către Pilonul II de pensii, vom considera un salariat reprezentativ care a contribuit permanent în perioada mai 2008 – iunie 2017 la nivelul unui salariu mediu pe economie, datele de intrare provenind de pe site-ul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, secțiunea statistici. De asemenea, va fi avut în vedere comisionul de 2,5% din sumele transferate, iar suma finală strânsă la finele lunii iunie 2017 va fi calculată astfel: pentru fiecare contribuție se va considera creșterea unității de fond din luna iunie 2017 comparativ cu luna respectivă și se va înmulți cu suma efectiv transferată. Astfel, vom ajunge la o sumă totală acumulată de salariatul reprezentativ de circa 11575 lei. Se poate observa din tabel, pe baza coloanei randament mediu anualizat per contribuție, că într-adevăr contribuțiile lunare investite în anul 2008 au un randament mediu anualizat de peste 9%, dar acesta descrește ulterior.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe site-ul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR)

Pentru a calcula randamentul mediu anualizat al tuturor contribuțiilor investite vom căuta acea valoare care conduce la acumularea aceleiași sume finale, respectiv 11575 de lei. Altfel spus, randamentul mediu anualizat va constitui răspunsul la întrebarea: la ce randament mediu anual am plasat toate sumele transferate astfel încât să obținem 11575 de lei pe baza contribuțiilor transferate?

Rezultatul, așa cum se poate observa din fișierul atașat (descarca fisier „p2 contributii calcule finale”), este de circa 7,1% pentru perioada mai 2008- iunie 2017, fiind cu circa 2 puncte procentuale sau 23% mai redus decât valoarea de peste 9% obținută pe baza creșterii valorii unității de fond. Acest rezultat este mult mai relevant pentru un participant la sistem întrucât arată randamentul tuturor sumelor transferate și nu doar al celor din luna mai 2008. Astfel, utilizarea creșterii valorii unității de fond pentru a arăta randamentul mediu anualizat al fondurilor de pensii reprezintă, în cel mai bun caz, o informație incompletă. Pentru o informare corectă, aș recomanda prezentarea randamentul mediu efectiv obținut de un participant considerând diverse momente de intrare în sistem. De exemplu, reluând metodologia descrisă mai sus, un participant la sistem care a transferat contribuții începând cu luna ianuarie 2010 și până în iunie 2017 a obținut un randament mediu anualizat de circa 6,5%, unul care a început să lucreze în ianuarie 2011 a câștigat în medie 6,35% în timp ce un angajat care a lucrat între ianuarie 2014 și iunie 2017 a beneficiat de un randament mediu de 5,24%. Se observă că randamentele sunt în scădere ceea ce nu este surprinzător având în vedere dobânzile mai scăzute din ultimii ani. Se poate observa însă că randamentul diferă și în funcție de momentul intrării pe piața muncii și este diferit de creșterea valorii unității de fond.

Concluzionând, randamentele obținute de contributorii la Pilonul II de pensii au fost bune, real pozitive, dar nu atât de bune pe cât ar sugera creșterea valorii unității de fond în perioada de la înființare și până în prezent. Mai multă transparență și o prezentare completă a informațiilor relevante sunt esențiale pentru a spori încrederea participanților la sistem în particular și a opiniei publice în general.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

______________________

NOTA Editorului:

In urma aparitiei articolului am primit urmatoarea pozitie din partea APAPR:

Modul de calcul și raportare a performanței investiționale prezentat de APAPR (randament anualizat de 9,1%) este „time-weighted”, adică măsoară strict performanța investițională pură și nu este influențat de fluxul contribuțiilor intrate în fondurile de pensii. Folosirea creșterii VUAN (a unității de fond) este singura măsură a performanței investiționale pure, neinfluențate de alți factori. De la startul sistemului (mai 2008) și până azi (final septembrie 2017), randamentul cumulat (creștere VUAN) a fost de 126,2% pe media Pilonului II.

La polul opus, calculul prezentat de dl. Bogdan Dumitrescu pare mai degrabă unul de tip „internal rate of return (IRR)”, care este „money-weighted”, adică este randamentul influențat de fluxul de contribuții (care nu este sub controlul administratorului și care distorsionează calculul pur al performanței investiționale). Fiecare dintre cele 7 milioane de conturi individuale din Pilonul II are un IRR propriu, iar în mod evident nici APAPR, nici altă instituție nu poate raporta sau prezența public astfel de informații, respectiv 7 milioane de cifre diferite.

Reiterăm faptul că există numeroase metode de calcul și prezentare a performanței investiționale (iar metodele diferite vor duce la rezultate diferite) dar din rațiuni de relevanță și eficientă, APAPR prezintă rezultatele conform metodologiei detaliate mai sus.
Multumesc,
Mihai Bobocea
Consilier al Board-ului APAPR
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania

Raspunsul autorului la pozitia APAPR:

Într-adevăr calculul este unul de tip „internal rate of return” și are în vedere un contributor considerat reprezentativ care a avut câștiguri salariale la nivelul mediei. Apreciez că din perspectiva participanților în sistem aceasta măsură este una de interes și ar trebui prezentată.

Bineînțeles că există cifre diferite pentru toți participanții la sistem la fel cum aceștia încasează și salarii diferite. Și la nivelul întregii economii, deși există circa 6 milioane de salariați cu salarii diferite, media are o relevanță clară. La fel și aici, randamentul mediu anual obținut de contributori reprezintă o informație relevantă pentru participanți. Sigur că nu se pot raporta 7 milioane de rate interne de rentabilitate, dar se poate raporta o medie în funcție de startul perioadei de contribuție.

În plus, în spațiul public s-ar putea crea confuzia potrivit căreia rata medie de creștere a VUAN de 9,1%, de altfel corect calculată, este echivalentă cu randamentul obținut de participanți. Articolul atrage atenția asupra acestui fapt și pledează pentru mai multe informații publice cu privire la randamentele efective obținute de contributorii la Pilonul II, randamente de altfel foarte bune așa cum am menționat și în analiză.

Așa cum recomand și în articol, ar putea fi prezentate pe site-ul APAPS atât creșterea VUAN de la înființare și până în prezent cât și randamentul mediu obținut de un salariat reprezentativ în funcție de data intrării în sistem.


Distribuie acest articol

55 COMENTARII

    • Va multumesc pentru posibilitatea de a face un comentariu cu privire la aceasta. Pe acea coloana este vorba de randament anualizat, O descrestere de 1.67% lunara corespunde unui randament anualizat de -18.73% (0.9833^12-1). La celelalte linii, fiind vorba de o perioada mai lunga nu apar cifre suprinzatoare. Calculul este corect.

    • S-a mai imbunatatit comunicarea publica pe tema performantelor fondurilor de pensii administrate privat. Cu ani in urma bagau “chestii grele” :D vedeti aici un artiol de presa din 2011 unde imparteau valoarea actuala a contului la suma contributiilor (pe 3 ani), numeau asta “randament” si le dadea ca a fost de 3 ori mai mare decat inflatia (care era doar pe un an). Chestii :)

      http://www.capital.ro/cine-a-inmultit-mai-bine-banii-de-pensii-de-pe-pilonul-ii-147587.html

  1. Domnule Bogdan Dumitrescu,

    V-as ruga sa aprofundati analiza, prin explicarea sursei din care sunt platite acele randamente.

    Mai exact, din moment ce ~ 65% din portofoliile fondurilor de pensii prezente pe piata din RO sunt constituite din investitii in titluri de stat, inseamna ca o buna parte din acele „randamente” sunt platite de la bugetul de stat… NUmai ca bugetul de stat nu creeaza bani, ci primeste bani, de la cetateni, prin taxe si impozite. Rezulta ca TOT contributorii la sistemul de pensii private sunt cei care platesc, in buna parte „randamentele”.

    • Faptul ca fondurile de pensii finanteaza economia, incluzand aici statul roman este un lucru bun din multe perspective pentru care as avea nevoie de un intreg articol sa le mentionez. Ganditi-va doar la 2 argumente: daca nu s-ar imprumuta de la fondurile de pensii poate statul roman s-ar imprumuta din exterior si ar plati dobanzi acolo: de asemenea fondurile de pensii reprezinta un cumparator natural de datorie publica care contribuie la stabilizarea pietei. In plus, indirect imprumuta statul chiar viitorii pensionari care vor beneficia de o fructificare a contributiilor lor.

      • Multumesc pentru explicatie.

        Mi se pare (ca om care nu lucreaza in domeniu) suprinzator cat de sensibil e acest rnadament la factorul de multiplicare. La un factor de multiplicare de 1.0047 avem inca un randament de +2.83%, iar la un factor de multiplicare 0.9833 randamentul scade la -18.31%.

        Si inca ceva, 1.0047^12-1 da aprox 5.79%. Sau poate imi scapa mie (si) altceva?
        Nu mi-o luati in nume de rau, nu incerc sa fac pe desteptul, doar ca nu am prea muta pregatire in domeniul financiar.

        • Factorul de multiplicare 1,0047 are asociata o perioada de investire de 2 luni. Randamentul anualizat este 1,0047^6-1.

    • @Bogdan Dumitrescu
      domnule, ceea ce spuneti d-voastra este ca, daca va faceti un depozit la banca, ar trebui sa va platiti singur bonificatia (dobanda), pentru ‘sansa’ de a avea un depozit si datorita faptului ca banca v-a oferit ocazia ‘nesperata’ de a investi in economia nationala.

      Ganditi-va ca, in realitate, atat statul cat si d-voastra ca persoana fizica, aveti mult mai multe variante de a atrage bani, respectiv de a investi bani.

      Oricum e irelevant ce face fondul pt stat, e relevant ce face fondul pentru contributorii care vireaza, obligat-fortat, contributii lunare.

      Iar fondul asta face: parcheaza banii la stat, contra unor dobanzi pe care, finalmente, le platesc tot contributorii cu banii carora fondul se ‘joaca’.

      Este un sistem bolnav moral.

      • Sistemul nu este bolnav domnule Alex. Este doar o problema de intelegere. Este natural poate ca oameni care au crescut in comunism sa priveasca statul ca fiind cumulul indivizilor si bunastarea individului sa fie dependenta si egala cu bunastarea statului. Dar, intr-o economie deschisa libera, lucrurile nu stau tocmai asa. Statul si individul sunt entitati distincte. La fel si fondurile de pensii.

        Altfel spus, statul nu este nici un fond de pensii, nici o banca, nici un furnizor de electricitate si nici o alimentara. Cred ca stiti foarte bine ce se intampla atunci cand statul incearca sa fie oricare dintre acestea. Da, statul va plateste dobanda la fondurile dumneavoastra pentru a finanta anumite investitii de interes general, nu particular, care au cu totul alt obiect.

        Daca va eliberati de gandirea etatista si intelegeti ca sunteti un subiect de drept distinct si independent de stat o sa incepeti sa intelegeti.

        • @Franciscuc Baconius
          Nu ati inteles comentariul,
          nu este vorba despre nevoia de a migra catre stat,
          ci despre starea de fapt care s-a legiferat in 2004: contributiile sunt fortate, nu exista optiuni, fondurile de pensii parcheaza banii in titluri de stat, care sunt apoi platite tot din banii contributorilor la fonduri.

          Adica cetatenii sunt cei care achita atat contributia, cat si (o buna parte din) randament.

          Solutia este simpla – legiferarea optiunii de a alege alta directie investitionala – fie cu autogestiune (fiecare pe cont propriu), fie cu un anumit mix investitional ales de fiecare si gestionat de un fond, sau de stat.

      • @Alexx: instrumentele in care poate investi un fond de pensii si marja in care poate investi pe fiecare tip de instrument in parte sunt reglementate, nu sunt chiar la latitudinea fondurilor.
        In ceea ce priveste dobanzile la depozitele bancare, ar trebui sa luam in consideratie ca acestea se cam finanteaza din dobanzile la creditele bancare, deci este practic acelasi mecanism. Daca o persoana are simultan un depozit si un credit de aceeasi valoare la aceeasi banca, puteti fi sigur ca isi plateste singura dobanda la depozit din dobanda la credit, diferenta constituind venit al bancii.

        • @LM
          In cazul credit/depozit facute de aceeasi persoana, optiunea este intotdeauna individuala, iar initiativa este intotdeauna a debitorului/creditorului bancii (clientul).

          In cazul fondurilor de pensii, optiunea este intotdeauna aceeasi – contributie fortata.

          • @Alexx
            Apreciez viziunea liberala asupra lumii. Si eu, personal, as opta pentru autogestiunea banilor retinuti de stat pentru pensie. Problema este ca nu toti oamenii sunt experti in investitii financiare si la varsta de pensionare ai avea milioane de oameni care nu au acumulat nimic pentru ca au avut mereu nevoi mai presante.

            De fapt aici nu vorbim de decizia de a investi pe cont propriu sau a vira catre un administrator banii, ci cat de bine acesti administratori isi fac treaba (statul sau fondurile de pensii).

            Fondurile de pensii nu parcheaza banii doar in titluri de stat. Acestea in general au un randament scazut iar veniturile nu vin doar de acolo. Exista un portofoliu diversificat investitional al acestora iar randamentul, foarte mare, de 7-9%, este generat datorita puterii de negociere a fondurilor care gestioneaza volume mari de capital, putere pe care fiecare dintre noi, individual nu o detine.

            Exista oricand si optiunea pilonului 3 unde poti vira cat doresti.

            • @Francisc Baconius
              Pilonul 3 este tot un fond inchis de investitii,
              iar din acest motiv nu ma intereseaza.

              Ma intereseaza insa felul in care sunt utilizati banii mei, si as opta, daca as avea de ales, pentru a-i „utiliza” eu insumi… cu asumarea riscurilor de rigoare (in scris).

  2. Calcule si mai proprii…. In iulie 2017 valoarea unitatilor de fond din contul meu de la NN era cu fix 29,78% mai mare decat suma contributiilor mele pana la acea data. Practic asta este indicatorul care intereseaza, restul sunt subtilitati inutile. Alt indicator care intereseaza in aceeasi masura: tot la aceea data, valoarea punctului de pensie aferent Pilonului I era cu aproximativ 70% mai mare decat in 2008.

    • Este mult mai relevant randamentul mediu anualizat pe care l-ati obtinut, nu raportul suma totala/contributii. Ganditi-va doar la urmatorul exemplu: depuneti azi 10.000 de lei cu un randament de 5% pe an, iar peste 29 de ani veti avea 41.161. In anul 30, randamentul este 0, dar depuneti inca 100.000. In total veti concluziona ca raportul suma finala / suma initiala este 1,28 in 30 de ani ceea ce subestimeaza mult randamentul. La fel, in cazul dvs suma nu este mai mare intrucat aveti depuneri mari recente.

      • Din punct de vedere al angajatului care depune fix aceeasi suma in fiecare din cei 2 Piloni de pensie cea mai mare relevanta o au exact cei 2 indicatori pomeniti de mine. Fireste, pentru cel ce este in situatia de a alege sau schimba fondul de pensii de baza este randamentul mediu anualizat (al fiecarui fond in parte insa).

  3. Un contributor la pilonul II, salariat cu 1000 de euro net, incaseaza dupa aproape 10 ani de contributie cca 2 200 euro. Dupa aproape 10 ani cursul euro a evoluat de la 3,5 la 4,5 lei „. Cu alte cuvinte, asta inseamna o depreciere a asteptarilor legate de evolutia oricatei monede. Prin urmare cei 2 200 euro ar insemna cam 1 600 intr-un final dupa 10 ani de contributie.
    Extrapoland la 35 de ani, durata unui stagiu complet de cotizare, tanarul pensionar se poate astepta, ca dupa o viata de depunator, sa beneficieze de 5 600 de euro.
    Oare cineva, apt sa munceasca o viata pe un salariu de 1 000 de euro, chiar nu poate gasi o modalitate de a economisi o astfel de suma? Ca sa nu mai vorbim ca simpla calitate de membru al unui CAR, la care sa contribuie cu 13 euro pe luna, il pune in pragul pensiei, fix in situatia de a beneficia de 5 600 euro ca titular al fondului social. Exact cat sa-i acopere cheltuielile ocazionate de o inmormantare decenta.

    • M. Constantin, nu stiu ce calcule faci, dar esti intr-o mare eroare. Cel cu 1000 de euro net lunar contribuie la Pilonul II cu peste 60 de euro pe luna, deci aproximativ 7200 pe 10 ani este doar contributia sa, fara a lua in cacul randamentul de care se tot vorbeste aici.

      • Adi,
        Pentru prima parte a comentariului nu e nevoie de nici un calcul: sunt deja exemple de contribuabili care, dupa ce au cotizat la plionul II pe durata avuta in vedere, au solicitat drepturile cuvenite in calitate de pensionari. Raportul contributii / beneficii pentru primii zece ani de functionare ai fondului se situeaza la nivelui banalului CAR, fara posibilitatea de a te putea imprumuta pe durata derularii contractului.
        Extrapolarea, ca orice extrapolare, este intradevar o speculatie privind urmatorii 20-30 de ani. Nu stim cum si ce se va intampla cu adevarat. Numai ca nu omul care contribuie speculeaza. El are o minte prea simpla, microeconomica. Asa ca se gasesc mereu macroeconomisti gata sa-i dea o mana de ajutor. Desigur asta costa si anume exact cat sa o duca bine macroeconomia.

    • Este firesc sa judecam fondurile de pensii in functie de performante obtinute. Pana acum acestea au fost bune. Pensia finala depinde si de nivelul contributiilor.

  4. Pilonul II e intradevar o reforma, reprezentand o vaga incredere ca peste 30 de ani vor fi niste banuti adunati intr-un cont privat, fara sa depinda total de puterea din pix a politrucului zilei celei de pe urma. Asta intr-o tara in care pensiile speciale sau minime – deconectate de contributii, ajutoarele sociale si salariile bugetarilor sufoca si scad increderea in munca cinstita.

    Cateva comentarii:
    1. De ce excluzi comisionul de administrare din fond atunci si apoi calculezi randamentul?
    2. Ar fi interesanta o comparatie cu inflatia, sau cu randamentele in titluri de stat. Pentru a discuta de randament real, nu nominal.

    • 1, comisionul de 2.5% se retine din suma transferata si apoi ce ramane se investeste. Poate fi facuta si o analiza separata privind impactul comisioanelor asupra sumelor acumulate de contributori. Poate fi subiectul unui alt articol.
      2. Da, si acesta este un subiect relevant pentru un alt articol. Initial, am intentionat sa fac acest lucru aici, dar am vrut sa subliniez alta idee. Si anume aceea ca majorarea VUAN nu echivaleaza cu randamentul mediu anualizat obtinut de un contributor.

  5. Pilonul II e o idee buna, dar implementata gresit. Ar fi trebuit creat un cont de pensie special in care contributia sa fie depusa si tu sa poti alege in ceea ce investesti. La modul la care a fost implementat cateva fonduri au monopol si un nou concurent care ar vrea sa intre pe piata i-ar fi foarte greu. In plus poate cel ce contribuie poate crede ca a descoperit un nou Netflix, Apple, Amazon, etc. Nu poate sa investeasca pentru ca e o obligat sa contribuie la cele cateva fonduri existente la momentul actual.

    Ceea ce e mai important insa e ca in viitorul apropiat aceste fonduri pot si vor inregistra pierderi. Fondurile mutuale contin o gramada de bonduri(titluri) de stat si fondurile au crescut bine cat timp dobanda a scazut. Cand dobanda va incepe sa creasca bondurile vor scadea si implicit si fondurile. De ce vor scadea fondurile? E foarte simplu! Sa ne imaginam ca azi cumparam un bond cu dobanda de 5% pe an. Datorita conditiilor economice, de piata, etc a doua zi dobanda creste la 6% si un alt bond e emis. Eu daca as vrea sa vand bondul meu cu 5% dobanda nimeni nu-mi va oferii aceiasi bani pe care i-am dat cand poate sa cumpere unul cu 6% dobanda. Daca vreau totusi sa-l vand, o sa trebuiasca sa-l vand mai iefin ca sa ofere aceasi dobanda cu cel de 6%. In mod invers cand dobanda scade la 4%, eu daca vreau sa vand bondul meu de 5% o sa-l vand mai scump cu o suma echivalenta astfel incat dobanda nominala de 5% sa fie de fapt cea reala de 4%.

    Fondurile sunt evaluate zilnic si vor incepe sa scada de indata ce dobanda o sa creasca. Asta impreuna cu comisionul de 2.5% care este foarte mare (ganditi-va cate bonduri sau cate depozite la termen ofera 2.5% dobanda in ziua de azi) si care e perceput indiferent ca fondul creste sau scade, plus eventuala inflatie ce poate sa vina oricand si cu care Romania are o traditie buna impreuna cu diminuarea contributiilor pe careo dorereste guvernul fac ca viitorul pilonului II sa fie destul de sumbru.

    • Nu poti echivala un fond de pensii cu un fond de investitii cu risc ridicat (asa cum sugereaza referinta ta la Netflix sau Apple etc). Ideea pensiei este sa conservi banii si sa ii cresti incet, dar sigur. Apetitul pentru risc este (si trebuie sa fie) foarte redus ca sa fii sigur ca banii sunt acolo cand iesi la pensie.

      Referitor la scaderea fondului cand cresc randamentele de bond-uri, cred ca rationamentul nu este complet. Presupunerea ca randamentul intregului fond va scadea pare sa se bazeze pe ideea ca tot fondul va fi vandut la un moment dat, caz in care va suferi de conditile de piata de atunci. Realitatea este ca fondul de pensii este investit cu termene diferite de maturitate, vanzarea titlurilor (si lichidarea depozitelor) fiind facute (pe cat se poate) la termen ca sa eviti pierderile de oportunitate. Iar acest lucru este cat se poate de real, tinand cont ca in sistem intra si ies bani in fiecare luna.

      Apoi, ideea ca sunt cateva fonduri care au „monopol” este incorecta. Tehnic este, cel mult, oligopol – existand mai multi concurenti (si nici asta nu e chiar corect pentru ca sunt destui ca nici macar oligopol sa nu fie). Dincolo de aspectul tehnic, realitatea in piata a fost cu totul alta. La lansarea pilonului II au fost o multime de fonduri de investitii. Multe din ele nu au reusit sa scaleze si au fost inghitite de altele. In investitii size matters. Daca este mic, esti riscant. Deci nu se poate spune ca a fost implementat gresit pe motiv ca au ramas (relativ) putini concurenti.

      In fine, complet de acord cu faptul ca un comision de 2.5% este cel putin nepotrivit, disproportionat. Din pacate, aici ma astept sa fie punctul de presiune al politicienilor care vor banii pentru a reduce deficitul din sistemul public. Si sansele sunt sa le iasa. Nu se poate vorbi de comparatie de randament intre pilonul II si pilonul I – este o tema falsa, pilonul I fiind „din pix”. Dar romanii sunt sensibili la comisioane, iar la 2.5% este usor sa etichetezi fondurile drept „lacome”.

  6. Pentru mine, important e raportul intre puterea de cumparare a sumelor depuse in fondul de pensii si puterea de cumparare a sumelor obtinute sub forma de pensie efectiva.
    Concret: astazi stiu ca 100 lei imi permit sa cumpar o sacosa cu mancare suficienta pentru 5 zile (ipotetic, evident).
    Intrebarea e: ce suma de bani va trebui sa obtin peste 30 ani sub forma de pensie, pentru a cumpara fix aceeasi sacosa cu mancare.

    • Probabil ca vreo 300 lei, daca nu se intampla nimic catastrofal (o devalorizare dramatica, o criza financiar-bancara, o crestere galopanta a inflatiei, etc.).

    • Fondul de pensii publice din Romania este pe deficit cu vreo cateva miliarde euro pe an (10?) – si asta la un buget total de vreo 60 de miliarde euro (+- cateva miliarde euro). Acest deficit este enorm. La o populatie in scadere, cu o populatie de pensionari in crestere (pana la niste varfuri dupa 2025 si pana prin 2040), deficitul fie va creste si mai mult, fie pensiile vor scadea dpv al puterii de cumparare, fie fondul va intra in faliment. Cresterea deficitului la fondul de pensii inseamna ca statul se imprumuta si plateste dobanda la acei bani doar pt. a-si achita obligatiile curente cu pensiile. Acumularile de dobanzi si datorii duc in final la cresterea si mai puternica a deficitului la fondul de pensii.
      Pana acum impactul deficitelor a fost oarecum acoperit de cresteri economice si cresteri de salarii in mediul privat – cresterile de salarii in mediul de stat ducand la deficite de obicei.

      Contributia curenta a unui salariat la fondul de pensii de stat este de vreo 30% din ceea ce cheltuieste o firma cu acel salariat. Din acesti 30%, catre Pilonul 2 au mers la inceput 2% (adica a 15-a parte) urmand ca acel procent sa creasca pana la 6% (o cincime din contributii). Nu s-a ajuns la 6% deoarece statul a observat ca oricum este in gaura mare de bani – acum suntem pe la 5% parca. In final, ar trebui ca Pilonul 2 sa acopere, conform contributivitatii, undeva la 15% din pensia pe care o vom primi fiecare dintre noi, restul trebuind sa fie acoperit in continuare de statul roman. Evident, daca din placinta mare in care se strang banii de pensii se rup din start niste bucati preferentiale pentru pensiile speciale, banii care mai raman pentru fraie… oamenii obisnuiti este garantat sa acopere mai putin decat cei 85% pe care-i promite statul roman conform principiului contributivitatii.

      Daca luam in calcul ca greul dpv al deficitelor la pensii de stat inca nu a inceput cu adevarat, eu cred ca Pilonul 2 va fi singura pensie pentru care exista acoperire concreta in bani. Asta daca nu este nationalizat de statul roman. Eu sustin sincer Pilonul 2 si sper din tot sufletul ca salariatii din Romania sa isi cunoasca bine interesul si sa-l sustina de asemenea. Evident, nu ma bazez pe acesti bani stiind ca suntem condusi de niste ciorditori ce se uita cu jind la ei.

      • Din cauza asta, fondurile de pensii trebuie racordate la economia reala, cum a facut Norvegia, construind un fond national suveran, capabil astazi sa sustina si pensiile si investitiile tarii.
        Contribuabilul nu plateste contributie la fond ci impozit la stat iar statul plateste pensii din banii facuti pe seama impozitelor si veniturilor obtinute din plasamente financiare si dividente ale companiilor de stat.

        • Din pacate fondul national suveran a fost creat pe vremea comunistilor prin fabricile si uzinele patriei + hidrocentrale, termocentrale, canalul Dunare-Marea-Neagra etc. si a fost unul dintre motivele pentru care Romania a fost aproape de incapacitate de plata inainte de 89 si din nou inainte de 2000.

          Norvegia nu este un exemplu bun atata timp cat romanii nu sunt norvegieni, iar Romania nu detine rezervele de hidrocarburi pe care le detine Norvegia (raportat la nr. de locuitori).

          Orice fond d-asta national tinde sa aiba soarta firmelor private din subordinea primaritei Firea – niste bani extrasi de la contribuabili pt. a angaja clientela de partid. Credeam ca ne-am saturat de managementul politic al firmelor, dar se pare ca o sa ne mai trebuiasca vreo cateva tunuri ca sa invatam. Eu as vrea sa vad un exemplu de firma de stat ce face cu adevarat performanta pe piata libera – si aici nu ma refer la monopolurile energetice unde firmele pot trece de la pierderi masive la profit prin jupuirea clientilor captivi din pixul politicienilor.

        • In Norvegia, exista companii energetice de stat. Oamenii sunt taxati inclusiv daca cumpara combustibil din tari limitrofe, dar accepta asta pentru ca se vede in calitatea serviciilor sociale, sanatate, educatie. Au sosele, spitale, nu dau spagi sau „plati informale” din 3 in 3 metri.
          La noi, fondul suveran ar fi doar o metoda de a mai sifona niste bani in niste conturi private. Petrom era in pierdere an de an cand l-au vandut, dar a devenit rentabil din primul an – pe o crestere accelerata a pretului petrolului, dar a ramas la fel.

          • Era vorba de o simpla inlocuire a contributiilor salariatilor cu dividentele companiilor de stat, fondul fiind public. Se renunta la actualele pilonul I si II. Ramane doar pilonul III care e optional.
            Statul urmeaza sa plateasca pensii din veniturile obtinute de un fond public suveran, alimentat de dividentele companiilor de stat si alocatii bugetare, eventual.

  7. Totul depinde de setul de date luat in calcul: daca impartim setul de date pe doua perioade egale – [05.2008,12.2012], [01.2013,06.2017], avem randamente vizibil diferite: prima perioada cu randament de aprox. 50% si pondere mica, a doua cu randament de vreo 15%, dar pondere mare in suma totala investita. Dar din cauza ca contributia medie a crescut puternic in ultima perioada, ponderea celei de-a doua perioade in randamentul final este foarte mare si duce randamentul total aparent catre 25%. Am luat in calcul excelul atasat.

    Exista legislatie care obliga fondurile de pensii sa investeasca in bonduri de stat romanesti. Tinand cont ca acei bani din Pilonul 2 sunt banii nostri, nu cred ca am vrea ca ei sa fie investiti in chestii prea riscante, in ansamblu. Comparatia cu cresterile pensiilor este ciudata: pensiile de stat sunt crescute din bani imprumutati, pe care statul trebuie sa-i returneze creditorilor cu dobanda. Pe care o platim tot noi. O parte din acea dobanda se duce in Pilonul 2 (prin bondurile amintite anterior). Suna a canibalizare, dar perdantii sunt cetatenii care nu au bani investiti in bonduri de stat si care nu primesc pensii. Dobanzile sunt platite din taxele si impozitele tuturor celor care au activitate economica taxata in Romania. Atentie, in caz de criza financiara (in medie cel putin una la 10 ani), randamentele la bonduri de stat vor creste proportional cu nivelul de indatorare al statului roman. Atata timp cat statul roman nu intra in default pe acele bonduri, iar tiparnita de bani este tinuta fara cerneala, practic Pilonul 2 este garantat sa fie o investitie excelenta pe termen lung. Daca statul incepe sa tipareasca bani (hartii colorate cu valoare intrinseca zero), atunci pot aparea probleme si cu valoarea Pilonului 2.

    • Si eu cred ca pilonul II este un mare progres fata de pilonul I. Da, banii sunt dati cu imprumut statului (in mare parte), dar sunt o datorie asumata de stat in mod transparent, cu termeni contractuali, nu ca la pilonul I. Statul ia acum bani de la populatia activa, da pomeni electorale si pensii speciale de banii aia pensionarilor de acum (si in plus, de alti bani luati pe datorie), iar obligatia fata de cel care contribuie astazi e asumata pe principiul “mai vedem noi peste 30 de ani”. Daca as fi in situatia de a contribui la vreun sistem de pensii in Romania as prefera bondul, nu “lasa ca mai vedem noi”. O datorie asumata transparent responsabilizeaza statul, spre deosebire de pilonul I care incurajeaza furtul prin „pensii speciale” si alte aberatii.

  8. Ar fi interesant de facut o comparatie tehnica a calculului punctului de pensie in functie de contributivitate – si cat din acel punct de pensie este acoperit de stat din bani imprumutati + dobanda. Practic asta ar fi cea mai buna metoda de a arata ca premierul Tudose este in fundul gol.

  9. Bucurati va de gandul la Pilonul II cat mai puteti. La anul cand nu vor mai fi bani la buget alesii poporului vor pune „labuta” pe el.

  10. Nu avem cu ce sa ne bucuram,
    P2 este un sistem bolnav, construit cu forta.

    M-as bucura daca as avea optiunea sa aleg viramentul lunar in contul meu curent. Atunci da.

    • Ai aceasta optiune, se numeste PFA cu norma de venit: esti taxat la cat declari pentru judetul si sectorul de activitate.
      Sau alt tip de forma de organizare intre fizica si juridica (intrepridere individuala, microintreprindere, familiala). Esti taxat la cifra de afaceri nu la profit, eventual nu platesti nici TVA, dar nic nu poti deduce.

  11. Conform tabelului, am contribuit cu 9.323 RON si dupa 9 ani primesc inapoi 11.575. Un plus de 24.15%.
    In termeni de EUR, am contribuit cu 2.161 EUR (conform mediei anuale) si primesc inapoi (la cursul de azi) 2.525. Un plus de 16.85%.
    Mie mi se pare putin pt. 9 ani.

    • Calculul pe care-l faci nu este bun pt. ca peste 6000 de lei din suma aia au fost pusi in contul acela in ultimii 4 ani. Randamentul se calculeaza la fiecare contributie lunara facuta. Iar daca te uiti la randamentul primilor bani (in 2008), ai peste 20 de lei la 10 lei investiti. Daca privesti randamentul anual, acela a fost in perioada de inceput peste 10%, scazand in ultimii ani catre vreo 5%. In oricare din variante, randamentul bate lejer atat inflatia, cat si dobanzile la banci.

      PS. Randamentul la suma de 9000 lei l-ai putea calcula cum spui tu daca in 2008 ai fi avut 9000 lei in cont.

      • Randamentul bun din 2008-2009 se datoreaza randamentului bun la titlurile statului roman,
        pe care fondurile de pensii le-au cumparat, cu maturitati de 5 ani. S-au scos transe de titluri de stat special pentru fondurile de pensii… Asa au obtinut randamente de 12%/an, chiar si mai bine.

        Acelasi lucru il putea obtine orice contributor, folosind aceiasi bani , plasati intr-un fond monetar sau de obligatiuni – si avea, in plus, si posibilitatea sa ii retraga oricand.

        • Orice fond de investitii functioneaza in limita unor reglementari – si cu niste comisioane de administrare. De acord ca s-ar fi putut castiga banii aia si individual – dar lucrul asta este mai usor de spus sau facut privind retrospectiv decat privind spre viitor. Unii investitori individuali au castigat bani intre 2008-2013, altii au pierdut – investindu-i personal. Eu personal am investit in lucruri ceva mai riscante si in acea perioada am avut un randament mai slab, in timp ce in perioada 2014-prezent am un randament mai bun.
          Ce nu este corect este sa calculezi profitul total al contului de investitii si sa-l aplici la suma finala ca sa calculezi un randament. Randamentul se calculeaza la fiecare suma investita lunar. Revenind la cei 9000 lei finali, daca acei bani ar fi fost investiti in 2008 dintr-o data, atunci contul de la Pilonul 2 ar fi fost de 20.000 lei. Randamentul la banii initiali este de vreo 130% (valoarea unitatii de activ net a crescut de la 10 lei la 23 lei). Acel randament acopera cu brio si inflatia pana in prezent, si scaderea leului fata de euro. Randamentul la banii investiti in luna ianuarie 2014 este si el de vreo cateva zeci de procente si acopera cu brio inflatia din 2014 pana in prezent si scaderea leului fata de euro.

          • Asa este,
            Insa acelasi rezultat , cu risc minim, s-ar putea obtine din fonduri deschise de investitii, precum cele de obligatiuni.
            Personal le-am folosit destul de mult in ultimii ~ 9 ani, si nu am pierdut capital, cel putin nu in sensul direct (am pierdut insa dpdv al costurilor de oportunitate privind alte investitii nefructificate).

            Corect mi se pare ca fiecare sa poata opta pentru administrarea banilor proprii – in definitiv contributiile se trag din salariile fiecaruia. Eu as opta pentru auto-gestionare, de exemplu. Altii pot opta si pentru administrarea prin fond, fiecare cum considera.

            • Eu am evitat fondurile de investitii in perioada de dupa criza din 2007-2009, preferand sa imi investesc banii singur la Bursa. Tinand cont de sumele care mi s-au acumulat la Pilonul 2 intre anii 2008-2013 (sub 10.000 lei contributii), pt. mine Pilonul 2 a fost mai degraba o componenta minora a economiilor/investitiilor personale. Privind in jur printre oameni cu care lucrez, in domeniul IT, pot spune ca undeva la 5% dintre colegi se gandesc macar la asemenea diversificari. Daca tinem cont ca veniturile in IT sunt mult peste medie, iar banii disponibili la fel, la nivelul intregii tari procentul celor care isi investesc activ banii este probabil 1%. Restul prefera siguranta tinutului banilor la CEC, la Banca, la saltea, in imobiliare sau „investiti” in masini scumpe. Pentru mine investitul a devenit un hobby si a insemnat mii de ore investiti in educatie, disciplina si cu un randament decent la niste sume serioase de bani. Nu cunosc decat o mana de oameni, din sute de cunostinte, care sa fie macar interesati de ceva similar.

              As fi preferat eu ca acei 2% din venitul meu sa ajunga tot la mine in cont? Tinand cont ca rata mea de economisire este de peste 30% din venituri, nu ar fi fost vreo diferenta. Iar la venitul mediu, 32 de lei de investit intr-o luna nu-s nimic. Niciun fond de investitii nu lucreaza cu astfel de sume. Prin Pilonul 2, statul a gasit o modalitate de a se asigura ca totusi banii sunt administrati privat, in conditii reglementate destul de bine (dupa parerea mea). Singurul meu regret este ca s-a inceput cu doar 2% alocare in 2008 :) Spor la investit ;)

  12. Dincolo de calculele dupa diferite formule pentru a stabili randamentul si de socotelile pe care ni le facem despre cati bani ne va aduce – daca ne va mai aduce – pensia de pilon II, cand o veni vremea sa incasam pensie, vreau sa va supun atentiei niste aspecte legate de legea 411/2004 (a pensiilor administrate privat), care fac inutile orice astfel de socoteli si care, tare ma tem, au transformat demult aceste contributii la pensiile administrate privat intr-o forma din care continutul se imputineaza. Personal, am convingerea ca asta s-a intamplat premeditat si ma intreb de ce nimeni nu s-a sesizat in mod oficial.
    In forma initiala a legii (cea semnata de Valer Dorneanu si Doru Ioan Taracila in 2004, deci pe vremea lui Nastase), art.2 alin(1) contine punctul

    22) furnizorul de pensii private, denumit în continuare furnizor
    de pensii, este o societate de pensii sau o societate comercială,
    constituită în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cu
    prevederile legii speciale, care are obiect exclusiv de activitate fie
    administrarea fondurilor de pensii, calculul şi plata pensiilor, fie
    numai calculul şi plata pensiilor private, după caz;

    iar art.182 alin(2) prevede:

    (2) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei
    legi, se reglementează, prin lege, modul de autorizare, organizare şi
    funcţionare a furnizorului de pensii, categoriile de pensii administrate
    privat, stabilirea şi modul de acordare a acestora, precum şi
    competenţele Comisiei în aceste domenii.

    In acelasi timp, Capitolul XVIII (art.140-art.143) reglementeaza (chiar daca doar schematic ), plata efectiva a pensiei de catre furnizorul de pensii.

    La prima modificare a legii, prin legea 23/2007 (semnata de Bogdan Olteanu si Nicolae Vacaroiu, pe vremea guvernului Tariceanu asadr, cu putin inainte de a incepe efectiv aderarea la fondurile de pensii de pilon II) art.2 alin(1) se modifica, iar definitia furnizorului de pensii dispare complet, iar art.182 se modifica si devine:

    Art. 182. – Organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a
    pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisie se stabilesc prin
    lege specială, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei
    legi

    Pentru ambele variante ramane valabila, in mare, modalitatea de plata a pensiilor de catre furnizorul de pensii care insa nu mai este definit.
    Desi termenul de 2 ani prevazut initial a expirat in 2008, iar termenul de 3 ani prevazut dupa modificare a expirat si el in 2010, nici in ziua de azi nu exista o lege a furnizorilor de pensii si nici vreo alta reglementare despre plata pensiilor private intr-un numar de anuitati rezonabil. Deocamdata, cine iese la pensie primeste toata suma cuvenita intr-o singura transa. Asta deoarece, evident, nu este definita nici pensia minima care ar trebui platita ca anuitate… Prevederile respective (initial art.142, in prezent art.136, alin(2) pct b) si c)) vorbesc despre persoanele „al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privată”, fara a determina in niciun fel ce inseamna „prea mic”. In acest moment, dupa mai bine de 9 ani de functionare, totul se dovedeste a fi inca „prea mic…”

    Prin urmatoarele modificari aduse legii, chiar daca privesc din nou art.2, nu se redefineste furnizorul de pensii, desi capitolul „Pensia privată” – acum este capitolul XVII – reglementeaza in continuare plata pensiei de catre entitatea nedefinita numita furnizor de pensii.

    Asadar, tare ma tem ca de fapt niciun moment, incepand din 2007 incoace, parlamentarii si guvernantii nostri nu au luat in calcul ca aceste pensii chiar ar trebui vreodata platite… Plata pensiilor ramane in continuare o nebuloasa, iar noi ne agitam aiurea sa calculam eventualul randament dupa 35 de ani de plata a contributiilor.

    Sigur, ca sistem de economisire pe termen lung, pentru majoritatea romanilor neinvatati cu economisirea, inca ar putea fi un lucru foarte bun, dar in acest moment, asa cum arata reglementarile in vigoare, nu vad cum ne-am putea astepta sa incasam pensie lunara de la pilonul II.

    • Primitul banilor intregi de catre cei ce ies la pensie mi se pare okay. Aceasta este una dintre variantele care se aplica si in State. O alta varianta este sa lasi banii investiti si, pe baza unor calcule ce includ speranta de viata si randamentele viitoare, sa primesti o suma lunara ca pensie. In oricare dintre variante, contributia statului la acea portiune din pensie este 0.

      Toata aceasta strategie cu trecerea fondurilor de pensii catre domeniul privat se bazeaza pe o Bursa a bondurilor emise de autoritati publice sau de firme publice si private si pe o Bursa de Valori (actualul BVB) – cresterea economiei romanesti duce la cresterea valorii actiunilor (un proxy pentru cresterile salariale utilizate acum pentru cresterile de pensii). Strategia se mai bazeaza pe o inflatie mica (inflatia mare poate avea un impact exagerat negativ asupra valorii banilor investiti in actiuni sau bonduri), pe stabilitatea statului pe termen lung – insa aceste lucruri oricum impacteaza si pensiile de stat de acum. Aceasta directie duce la iesirea treptata a statului din sistemul public de pensii ce pur si simplu nu este sustenabil in nicio tara din lume cu populatie in stagnare sau scadere.

      • Despre „O alta varianta este sa lasi banii investiti si, pe baza unor calcule ce includ speranta de viata si randamentele viitoare, sa primesti o suma lunara ca pensie.” ar trebui sa fie vorba in indelung asteptata se ne-mai-venita lege a furnizorilor de pensii.
        Ceea ce avem deocamdata este doar o lege de administrare privata a unei parti din contributii, nici pe departe o lege a pensiilor private. Partea de administrare este reglementata prin legea 411/2004 cu toate modificarile ei si prin toate normele si hotararile ASF-ului.
        Partea de plata efectiva a ceea ce se intelege in mod normal prin „pensie” nu este aproape deloc reglementata, asa cum am aratat mai sus.

        • Din ce-mi dau eu seama, acea lege pe care o asteptam de ani buni nici nu va fi data prea curand. La americani, unde lucrurile functioneaza de ani buni de zile, optiunea de a lasa banii investiti este la indemana. In lipsa reglementarii pt. optiunea asta, pensionarul de la noi ce primeste banii in mana poate alege un administrator privat de fond de investitii la care sa lase banii – iar pe acest domeniu exista acoperire la fondurile private de investitii fara ca Parlamentul sa fie nevoit sa mai reglementeze ceva.
          Tot la americani exista posibilitatea de a scoate inainte de pensie o parte din banii de la pilonul lor 2, cu aplicarea unui impozit pe venit penalizator.

          Dar pt. mine ideea de Pilon 2 este no-brainer pt. orice salariat roman. Nu prea pot intelege cum ar putea sa spuna cineva ca ar opta pt. Pilonul 1 (pensie de stat) in proportie de 100%. Poate imi scapa mie ceva… Poate singura strategie castigatoare ar fi cand un salariat roman, la calculul punctului de pensie actual, beneficiaza de conditii foarte avantajoase (deci castiga o pensie de stat disproportionat de mare fata de contributivitate).

          • @RazvaM

            Pilonul I este mai sigur pe intervale generationale (30-40 de ani de contributie) decat Pilonul II, prin insasi natura creatorului si administratorului – statul e mult mai probabil sa dainuie, chiar si vlaguit , decat o entitate privata, oarecare. Asta nu inseamna ca banii administrati privat ar disparea in neant, dar inseamna ca pot aparea sincope in plati.

            Mai mult decat atat, politica RO a fost si este de a creste si de a indexa pensiile pe masura trecerii timpului, astfel incat sa asigure un minim de subzistenta pentru fiecare pensionar (cred ca pensiile minime de acum , chiar si cele anticipate sau pe caz de boala nu sunt sub 600 de RON, si asta pentru persoane cu contributii in campul muncii de 8-10 ani, adica foarte putin)

            Pensia privata in RO, azi, este o fictiune, datorita veniturilor infiorator de mici (salariu mediu net ~ 500 euro/luna, in crestere de la ~ 250 euro/luna in 2007, deci un ritm de 250 euro/deceniu. In acest ritm, s-ar atinge 1000 de euro abia in 2037, cand primii contributori la acest sistem – cei care aveau 34 de ani in 2007 cand s-a introdus obligatoriu – deja vor face cereri de iesire la pensie). Conturile de P2, dupa 10 ani de contributie, au acumulat, in medie, 6000 de lei, adica 1300 euro.

            Atentie la cazurile mentionate mai sus, in care contributori de 10 ani au pensie de 600 de lei , pe viata (si chiar mai mult dupa un anumit timp, cand ating varsta legala, etc).

            In cazul P2, din 6000 lei acumulati in 10 ani (cazul real existent), s-ar putea plati pensii de 600 de lei timp de 10 luni, dupa care nimic…

            Comparati „10 luni” cu „pe viata”.

            ===

            Evident ca problema este mai ampla, pentru ca implica sustenabilitatea P1 pe termen lung (intr-o tara cu populatie in scadere), insa nici P2 nu e sustenabil , din nefericire.

            Astfel, in 2008, ING a fost la un pas de faliment, din care a fost salvata de … statul olandez. Statul. Nu alta entitate privata. Nu vreun gigant reasigurator mondial. Statul. 9 sau 10 mld de euro, nu mai stiu exact factura „bail-outului”. Vedeti d-voastra, in absenta acelui „bail-out”, nu ar mai fi existat ING Pensii si actualul NN Pensii… Banii ar fi fost pierduti (temporar), si platiti dupa un timp, prin mecanismele de back-up (dupa ce criza va fi trecut si pe baza unui queu-line compus in ordinea de prioritate stabilita de lichidator sau de administratorul falimentului). Prin comparatie cu o criza bancara (precum Washington Mutual de exemplu), daca s-ar fi respectat aceleasi proceduri si in aceleasi constrangeri internationale, ar fi durat intre 4 si 9 ani pentru ca toti deponentii sa isi primeasca depozitele (pentru ca au fost garantate de stat – statul american. Din nou Statul).

            In mediul financiar international contemporan, nu exista garantii definitive. Nu exista podea.
            Si atunci, majoritatea cauta siguranta , chiar si de mici dimensiuni. Dar macar obtin „ceva”. Prin contrast cu posibilitatea (probabilitaea ?) de a obtine „nimic” (sau de a obtine „ceva” dupa mult , foarte mult timp, timp in care poate nici nu mai e in viata contributorul…….)

            • Circula un banc pe vremuri. Cica in ziua in care Dumnezeu a impartit darurile Bula s-a trezit mai tarziu. Cand i-a venit si lui randul nu mai erau decat doua daruri neluate: frumusetea si prostia. Bula a stat, s-a gandit, si pana la urma a ales prostia. Pai de ce, mai Bula, ai ales tocmai prostia? il intreaba prietenii. Pentru ca frumusetea e trecatoare.

              Cam asa suna si argumentul dvs pentru avantajele P1 fata de P2.

              E vineri, mai radem, mai glumim, sper ca e clar.

            • Sa nu fiu inteles gresit, eu cand sprijin Pilonul 2 tin cu statul roman. Pilonul 2 este o modalitate pt. statul roman de a scapa de o parte din obligatiile de plata din viitor. Daca calculam cu pixul in mana, in momentul de fata suntem 3 milioane si ceva de salariati la privat si ceva sute de mii la stat ce lucreaza productiv ce tinem prin taxele si contributiile noastre pensiile pt. 5-6 milioane de pensionari.
              Pe vremea cand parintii mei (care au acum peste 70 de ani) erau in campul muncii, s-a pornit de la 2 milioane de pensionari si 8 de salariati.
              Cand generatia ce a pornit cu boom-ul de populatie dintre 1960 si 1985 va incepe sa iasa la pensie masiv – 2025-2050 – balanta dintre nr. platitorilor de pensii si a beneficiarilor va tinde sa fie la fel ca pe vremea parintilor mei, doar ca pe dos. 2 milioane si ceva de salariati la 7-8 milioane pensionari. Sper ca nu trebuie sa explic in ce se va transforma deficitul de 6 miliarde euro anual la fondul de pensii Pilonul 1 pe care-l avem acum (sursa http://www.zf.ro/eveniment/o-problema-fara-iesire-tot-deficitul-bugetar-finanteaza-un-singur-lucru-golurile-din-sistemul-public-de-pensii-16202176) si care este finantat in prezent din bani care sunt luati de la Educatie, Sanatate, Cercetare, Infrastructura si imprumuturi (a se compara asta cu promisiunile de aici http://www.indraznestesacrezi.ro/documente/Proiectul_bugetului_general_consolidat_2017.pdf). Si mai avem si asta: http://www.bursa.ro/anul-acesta-buget-de-7-2-miliarde-de-lei-pentru-pensiile-speciale-328726&s=print&sr=articol&id_articol=328726.html.

              Ca sa o spun totusi pe romaneste, daca nu va creste varsta de pensionare la peste 70 de ani, Pilonul 1 va intra in incapacitate de plata la un moment dat. Asadar Pilonul 1 poate fi salvat doar de o diferenta in scadere intre speranta medie de viata si varsta medie de pensionare. Daca PSD reuseste sa creasca varsta medie de pensionare si sa o duca peste speranta medie de viata, Pilonul 1 este garantat sa devina o afacere profitabila pt. cei care reusesc totusi sa bata media la supravietuire.

  13. @RazvanM

    P2 exista pentru a furniza bani de pensie contributorilor.

    Date fiind veniturile extrem de reduse existente in realitate in RO, P2 NU POATE ASIGURA bani de pensie contributorilor, nici macar pentru 2-3 ani.

    Deficitul existent la P1 se datoreaza in buna parte existentei lui P2.

    Personal nu „agreez” nici P1 nici P2, ambele mi se par corupte si grav deficitare.

    Dar daca as fi fortat (din nou fortat !) sa aleg intre ele, as alege P1 fara discutie.

    Daca as avea insa optiunea REALA de a alege , as alege „P0”, sa zic asa, un pilon cu auto-administrare (si responsabilitate individuala).

  14. Vorbim despre un fond de pensie, nu despre unul de investitie.

    Nu stiu un ce masura toata discutia aceasta prezinta prin urmare interes pentru pensionabili. Cu ce i-ar ajuta calculul?

    Probabil ca ar merita daca ar fi comparativ, dar pe termene lungi comparatiile sunt foarte greu de facut.

    La o privire rece pare sa fie rentabil sa mentii pensia de stat si in acelasi timp sa recurgi la produse de investitie de pe piata – daca te tin curelele sa le analizezi

    Nu stiu cate personae din Romania ar fi capabile sa urmreasa articolul si comentariile si mai apoi sa si decida in cunostinta de cauza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro