Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Carta, Constitutia si Codul fiscal

Mircea Modan septembrie 12, 2016 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
44 comentarii 2,514 Vizualizari

Doua scandaluri recente (cel cu indemnizatiile de maternitate de zeci de mii de euro si proiectul de modificare a Codului fiscal) m-au facut sa ma intreb daca oamenii si institutiile (tot oameni pana la urma) care reglementeaza in Romania isi inteleg rostul.

Daca le e clar ca acele reglementari nu sunt un scop in sine, nici macar un mijloc de a atinge nu stiu ce tinte de natura fiscala, bugetara, sociala sau de alta natura si nu pot fi tratate ca niste “lucrari” independente care nu au  legatura cu principii fundamentale care definesc drepturile omului sau rolul statului.

Cum poti sa acorzi indemnizatii de maternitate fara plafon superior avand la baza un fond unde contributiile sunt plafonate? Daca platesti la CAS (sursa de finatare a indemnizatiei) avand ca baza de impunere nu intreg venitul ci “doar” 5 salarii medii brute cum poti sa acorzi indemnizatii neplafonate la acelasi nivel? Omul nu a platit pentru intreg venitul obtinut, caz in care era justificata neplafonarea.

La concret daca platea CAS pentru venituri de 42.000 euro lunar avea tot dreptul sa primeasca 35.000 (desi si aici trebuie purtata o discutie privind calculul de sustenabilitate, perioade de cotizare)… dar el platea de fapt pentru vreo 3000, cat este plafonul maxim de impunere, si acum primeste pentru 42.000

In reglementarea anterioara era un plafon (3400) o alta aiureala, scoasa din burta, care nici ea nu avea o explicatie logica, de ce 3400? Cand tu plateai CAS (maxim) pentru aproape 10.000 acela trebuia sa fie plafonul pentru toate categoriile de “contrapartide” pe care le primesti din fondul unde contribui. Dupa cat platesti, nivelul la care esti asigurat.

Aici va trebui sa ne  lamurim si daca acei reglementatori inteleg notiunile de impozit, taxa sau contributie la un fond anume. Se pare ca nu, cel mai bun exemplu fiind denumirea TVA (taxa) care este de fapt un impozit indirect, pentru care nu primesti nimic in schimb. Ca la orice impozit. Banii sunt folositi apoi la gramada, in bugetul de stat. Primesti ceva, dar nu stii ce,cat si cand…

La taxa pentru “ceva” bani merg intr-un fond unde sunt folositi pentru acele ceva clar – aia de poluare ar trebui sa mearga la diminuarea poluarii, nu?, cel putin in teorie, iar la contributii e si mai si, banii merg si mai concret, banii  de pensii la pensii, aia de somaj la somaj, snatatea la sanatate… tot in teorie)

Al doilea caz se refera la proiectul de ordonanta al dlui Biris, specialist cu reputatie de tehnocrat de rasa, care confirma, daca mai era cazul, ca are ceva cu PFA-urile, ca nu intelege Codul fiscal prin prisma fundamentelor, a principiilor ci prin cea a holdingurilor, a multinationalelor, a acelei categorii de clienti pentru care a facut consultanta. Asta e, proiectul are si parti bune (ar fi benfic ca pe fluturas angajatul sa vada costul total al angajatorului cu munca lui si cat este de jumulit de fisc) dar si o groaza  aiurea in care principiul echitatii, al contributiilor egale la venituri egale (pe caprarii) este facut varza. Nu ca n-ar fi fost si in Codul vechi, dar o revizuire pe fond avand la carma un tehnocrat renumit ar fi trebuit sa arate altfel. Cel putin in viziunea unui mic antreprenor, nu a unei mari corporatii.

Pornind de la aceste cazuri  concrete, avand oaresce experienta ca platitor de taxe si impozite in cel putin 4 “scheme” (PFA,  venituri agro, SRL,salariale) voi incerca o abordare principiala a problemei impozitarii. Pentru a intelege in final logica impozitarii.

De ce este necesara impozitarea? Cat de mare sau de mica? Care sunt principiile pe care trebuie sa le avem in vedere? Respecta Codul Fiscal aceste principii? Sunt suficiente? Care este lantul de “subordonare” al principiilor? De unde pornim pentru a putea judeca ce conditii trebuie sa indeplineasca reglementarile din Codul fiscal? Cam multe intrebari…la care pare sa nu se gandeasca onor reglementatorul nostru. Si la care raspunsurile nu sunt tocmai simple.

Logic ar trebui sa pornim de la ceva drepturi fundamentale, sa vedem apoi care este rolul statului in a asigura ceea ce nu se poate asigura individual, din ce surse (evident bugete colectate prin taxare) si, in final, sa incercam sa vedem in ce masura Codul fiscal respecta aceste principii.

Documentele care definesc aceste trepte ar fi, in interpretarea mea:

-Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

-Constitutia Romaniei

-Codul fiscal

-Alte legi care reglementeaza cum se folosesc banii colectati.

1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Carta este un document care prezinta succint drepturile fundamentale ale cetatenilor Uniunii Europene, fiind un fel de cadru general, principial, obligatoriu sa fie respectat  de legislatiile concrete ale statelor membre.

Ca la noi e  “altcumva” banuiti, e ceva intrat in folclor (“ca la noi la nimeni”),nefiind de specialitate va pot indica doar un link unde specialisti in domeniu explica, facand referire la cazuri concrete, cum sta treaba

Pe scurt,  “judecătorul de contencios constituțional din România alege, fără nicio motivare suplimentară, să nu „importe” standardul de protecție conferit prin Cartă la fel cum a recepționat protecția conferită de alte instrumente internaționale ce privesc drepturi fundamentale și să ignore faptul că inclusiv CEDO folosește dispozițiile din Cartă pentru a interpreta evolutiv propriile norme conținute în Convenție. Prin urmare, Curtea Constituțională refuză aplicarea necondiționată a Cartei raportat la art. 20 din Constituție.”  concluzioneaza autoarea articolului din link.

Carta este structurata pe cateva categorii de drepruri privind:

-demnitatea

-libertatile

-egalitatea

-solidaritatea

-drepturile cetatenesti

-justitia

Plus, un capitol continand reglemntari cu caracter general, pentru a usura interpretarea.

In mod normal constitutiile fiecarui stat din UE ar trebui sa respecte aceste “chestiuni” fundamentale, care nu sunt  detaliate excesiv, lasand o buna marja de interpretare, functie de specificul national, dar trasand cumva si limite care nu pot fi eludate.

Pe noi ne intereseaza, din perspectiva Codului fiscal capitolelee referitoare la libertati, egalitate si solidaritate.

Cum interpretam, de ex, in cazul indemnizatiei de 35.000 de euro? Carta “zice” asa:

Articolul 34

Securitatea socială și asistența socială

(1)   Uniunea recunoaște și respectă dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție în caz de maternitate, boală, accident de muncă, dependență de alte persoane sau bătrânețe, precum și în caz de pierdere a locului de muncă, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.

(2)   Orice persoană care are reședința și se deplasează în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale.

(3)   Pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.

Vorbim explicit de servicii sociale care acorda protectie in caz de maternitate. Mda, 35.000 euro primiti pentru o “asigurare” avand ca baza de impunere  3000 de euro o fi “protectia”? Mie mi se pare altceva, jaf legal avand ca baza incompetenta legiuitorului. Sau poate altceva si mai grav…

Bun, ce mai zice carta?

Articolul 52

Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor

Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.

Nu cumva acordarea acestor  indemnizatii uriase aduce atingere drepturilor celorlalti cetateni, indreptatiti sa primeasca si ei ajutoare sociale? Este corect ca vreo 0,7% sa primeasca cca 20% din totalul indemnizatiei? Oare contributiile lor , a celor 0,7% acopera  20% din totalul fondului alocat? Atunci nimeni nu ar avea nimic cu ei…

Evident ca nu, din cauza plafonului.

Vorbim deci deun caz clar de tratament discriminatoriu, la plata vs  “drepturi”, unul care produce  pagube in drepturile celorlati, micsorand suma ramasa disponibila.

Daca avem “restrangeri” (plafon) la plata nu este normal sa avem, in aceleasi conditii, si restrangeri la “protectie”? La acelasi plafon.

Nu ca ar fi ceva nou, jaful asta legal  este explicat inca de pe vremea  lui Bastiat, iar la noi pare sa fi devenit regula. Vorbim de cel mai pervers mod prin care o parte a populatiei este jefuita de alta, jaf care poate aduce pagube, in final, si celor care cred (cine se mai oboseste sa faca socoteli?) ca au profitat (cazul ratei de inlocuire a veniturilor salariale prin pensie este unuil “scoala”). De remarcat si lipsa de transparenta privind nr de contribuabili la CAS si CASS, ce sa mai vorbim de analize centrate pe sustenabilitate.

2. Constitutia Romaniei

Constitutia expliciteaza mai multe drepturi fundamentale in 32 de articole distincte (cap II art 22-53), nu-mi dau seama daca sunt asezate exact pe Carta, pare imposibil avand in vedere perioadele in care au fost concepute, nu voi dezvolta , pe noi ne intereseaza Codul fiscala acum.

Art. 56 – Contribuţii financiare

(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.

Sa retinem formularea “äsezarea justa” a sarcinilor fiscale. Cam “larga”…dar asta e, o vom regasi dezvoltat in CF.

Tot in constitutie ni se spune si ce rol are guvernul

Art. 102 – Rolul şi structura

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Cam prea scurt despre rolul guvernului, cred ca subiectul trebuia tratat un pic mai pe larg, in sensul mentionarii ca programul  Guvernului   trebuie sa respecte tratatele europene la care am aderat, ar trebui sa aiba ceva limitari macro in folosinta banului public, ma gandesc la MTO, recomandat a fi introdus la nivel de Constitutie. Programul de guvernarea acceptat de Parlament poate fi unul care sa ne bage-n mama crizelor, cat se poate de legal, constitutional, si sa faca imposibile drepturile si libertatile, tot constitutionale. Cum ar fi art 47

Art. 47 – Nivelul de trai

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.

Logica ar fi cam asa: avem dreptul la un trai decent. Cum masuram decenta? Suntem in coada clasamnetelor la PIB/capita, la rata de inlocuire a veniturilor prin pensie etc si suntem in top la rata saraciei…asta se numeste decenta? N-o fi necostitutional sa am pensii de 400 de lei, impuneri pe venituri infime, sub pragul de subzistenta?

E decent sa impozitez venituri agro de 1000 de lei/an? Adica 83 lei/luna?

Putem sa mai permitem, cat se poate de constitutional derapaje macro doar pentru ca aiurelile au fost aprobate de un parlament de hoti si habarnisti?

Oare multimea de drepturi in care statul are rol de administrator nu justifica cateva impuneri constitutionale clare, majore, care sa faca imposibile derapaje populiste?

Eu zic ca da.

In plus mai e ceva: nivelul de trai depinde si de componenta individuala (mai ales de ea pana la urma), nu statul asigura un trai decent , el trebuie doar sa asigure mediul concurential, echitabil, si sa actioneze doar in cazurile in care avem inegalitate de sansa, pentru a echilibra balanta. Nu pomeni penru puturosi si hoti ci programe pentru cei ce vor dar au avut nenorocul sa se nasca in conditii (definite f. clar de anumiti indicatori cunoscuti si masurabili) care le-au micsorat sansele de a se realiza.
De altfelnici Carta nu face referire la un trai decent (cam greu de asigurat, toti au o anumita cota de saraci, naspa e ca saracii “lor”au venitul nostru mediu iar saracii nostri  ies din grila-in partea de jos, evident) ci la necdesitatea asistentei sociale.

Pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.

Ca o curiozitate, ma gandeam si la art 131

Art. 131 – Rolul Ministerului Public

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

Pai daca minsterul asta apara drepturile si libertatile cetatenilor prin procurori (n-am nimic cu ei, sunt printre putinii care chiar au rezultate masurabile bune)as putea sa cer sprijin daca consider ca orice e stipulat in Constitutie ca drept si libertate nu este indeplinit. Sa zicem ocrotirea sanatatii, invatatura gratis, nivelul de trai decent… ma duc la procuratura sa depun plangere?

Venind mai aproape de chestiune ajungem si la art 138 si 139.

Art. 138 – Bugetul public naţional

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Aici ar fi locul sa introducem “chestia”cu MTO-ul. Sau ceva de genul “bugetul va respecta toate reglematarile provenind din tratate la care Romania a aderat”sau explicit bugetul va respecta tratatele europene privind stabilitatea…. bla, bla

Art. 139 – Impozite, taxe şi alte contribuţii

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.

Aici practic Constitutia nu ne spune nimic. Legea face, legea drege. Nimic despre justete, echitate, fleacuri. Legea poate sa “zica”orice.

Avem insa si un art extrem de important,

Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană

(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii

Aici nu mai inteleg, alin. 1 zice ca trebuie sa producem legi proprii adoptate cu 2/3 pentru a exercita çompetentele”europene, iar alin.2 zice ca reglementarile europene au prioritate fata de legile contrare interne. Pai cum ramne cu Carta? Sau cu MTO-ul? Ups …aici nu avem o reglementare obligatorie ci doar o recomandare ca MTO-ul sa fie introdus in legislatia nationala, de preferat  cat mai sus, chiar in Constitutie. Deh, recomandarea nu e totuna cu reglementarea, asa ca ne putem baga cu capul in urmatoarea criza cat se poate de constitutional. Bleah!

Bun acum sa trecem la

3. Codul fiscal

ART. 3 – Principiile fiscalității

Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;

d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;

e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.

Sa le luam pe rand
Neutralitatea.

As fi vrut ca normele sa defineasca mai pe larg , legal, intelesul  dpdv al fiscului. Mentiunea referitoare la diversele forme de capitaluri si investitori precum si la formei de proprietate nu imi e f. clara, la ce se refera, concret. As puta presupune ca  trebuie asigurate impuneri egale SRL-urilor, PFA-urilor etc. Care reprezinta in fond diverse forme de capitaluri, de forme de proprietate nu doar diferentierea intre capital roman si strain. Ori aici e buba, un calcul elementar(vine imediat) ne arata ca nivelurile de taxare, pe categorii, difera.

Ma asteptam ca dl Biris sa aseze nivelurile astfel ca sa avem intr-adevar neutralitate si justete.
Justetea impunerii sau echitatea fiscala.

Un principiu corect, dat in totalitate nerespectat de CF.

Privind taxareea muncii exista  difernte majore intre SRL si PFA, agro,nici nu poate fi vorba de contributii egala la venituri egale (cam asa zice principiul, sarcina fiscala sa depinda doar de marimea veniturilor si a proprietatii)

Sa luam un exemplu de taxare a muncii si impozitare a profitului.

Un PFA are venituri de 15.000 de lei/luna si cheltuieli de productie de 5000 (materiale energie etc) Raman 10.000 din care trebuie platite contributiile la asigurarile social (CAS) la snatate (CASS) precum si impozitul pe venit (in sistem real)

Baza de impunere este 10000 la care se aplica cotele prevzute in CF:

-daca vrei sa contribui integral la CAS vei plati 26,3% din 10.000=2630 lei.  Mai e o aiureala cu o cota redusa (cea a angajatului) dar care micsoreaza drastic punctajul si durata de cotizare. Este un surogat.

Procentual spunem ca este identic ca la SRL.

Valoric nu, pentru ca la salariati baza de calcul la care se aplica acel procent nu este costul intreg al muncii (echivalent cu venitul net al PFA) ci salariul brut, care nu contine si contributia angajatorului, rezultand o impunere nominala mai mica

Din costul total al muncii se scad contributiile angajatorului si rezulta un salariu brut de cca 8264 lei .

Verificare:

CAS angajator=15,8% (1306)

CASS angajator=5,2%(430)

Total cost munca=8264+1306+430=10000, cost total al muncii (fac abstarctie de cateva  taxe mici pentru ca un PFA oricum nu are contrapartida la ele)

In concluzie acel procent de 26,3% se aplica la o baza de 10.000 la PFA (rezulta 2630) si la o baza de 8254 in cazul unui angajat (rezulta 2173)

Si mai clar zis, un PFA cu venit de 10.000 plateste CAS  2630 iar un angajat+angajator  cu un cost total tot de 10.000 plateste doar 2173.

La CASS e invers: un PFA plateste doar cota angajatului (5,5%) pe cand costul la un angajat este de 5,2+5,5= 10,7%

In cazul nostru un PFA va plati  5,2%*10000=52o lei pe luna pe cand un angajat va avea costul pe sanatate de 10,7%*8264=884lei.

In concluzie la un cost total al muncii egal cu venitul PFA ( in fond vorbim de venitul inainte de taxare si impozitare aferent activitatii unei persoane in doua organizari diferite) avem contributii diferite:

- PFA : 2630 (CAS) +520 (CASS)=3150

- Angajat 2173 (CAS)+884 (CASS)=3057

Dupa cum vedem, per total, nu avem diferente mari, un PFA plateste cu 93 de lei mai mult.

Anormal totusi la un CF care are ca principiu justetea si neutralitatea. Aici trebuie actionat in primul rand

As putea sa mai exemplific si cu impozitul pe venitul agricol, aici lucrurile sunt aberante cu totul.

Impunerea se face nu dupa venituri ci dupa o “schema”de culturi neimpozabile aiuritoare.

Poti sa ai 15 ha de pamant cultivat  conform cu tabelele de neimpozare din CF si poti sa platesi impozit pe 13 ha daca “schema”ta de culturi e alta. La venituri egale.

Unde mai e justetea in acest caz?

Alta diferenta. Baza de impozitare la CAS trebuie sa fie minim 35% din salariul mediu brut. Un PFA poate sa catige mai putin, caz in care nu mai are obligatia sa mai plateasca la CAS. Nici nu poate, pentru ca formularul 600 nu se poate completa de cei cu venituri mici, sub plafon. Trebuie sa te duci la Casa de pensii si sa faci contract separat, ca persoana fizica, o aiureala.

Pe vremuri era permis sa-ti alegi, ca PFA, nivelul contributiei. Sau altfel spus cat din venit il consideri salariu (salariul tau) si cat profit (in calitate si de angajator). Majoritatea aleg un salariu mic (implicit si o pensie mica) si un profit mai mare. Aici avea o problema dl Biris, uitand ca vorbim de contributii, contribui putin primesti putin, si nu de impozite.
Vine apoi impozitul pe venit. Un PFA are ca baza ala de 10000 din care se scad(eau) CAS si CASS (acum una din ele nu mai e deductibila, nu mai retin care) in timp ce la angajat dicutam,  ca baza de impunere, salariul brut.

Avem apoi, la salariati, o serie de facilitati care micsoreaza baza de impunere: daca ai copii, cati, functie de asta ti se micsoreaza baza, implicit impozitul pe venit. La PFA canci.

Alta diferentiere este baza minima de impunere la CASS si  PFA.

Baza este salariul minim brut la SRL, la PFA este o taina, pana anul trecut era ca la SRL, acum nimeni de la ANAF nu stie, impunerera e pe venitul real, chiar daca e sub plafonul minim, dar nu se stie daca esti asigurat in acest caz. Asa ca platesti pe minim, ca sa nu te trezesti ca nu mai esti asigurat.

La tarani este 1/3 din plafonul minim normal, daca nu ai alte venituri, dar nici aici nu stii daca esti asigurat sau nu. Sau daca ai 1 leu dobanda la un depozit bancar de 100 de lei se considera ca ai venituri suplimentare si treci la plafon normal?

E o varza toatala , la cei cu venituri mici, sub plafoane.  Sa mai vorbim de principiul certitudinii impunerii? Inutil.

Una peste alta as trage urmatoarele concluzii:

1.Exista o combinatie de libertati si protectie pe care statul este obligat sa le asigure

Acesta este motivul pentru care trebuie sa platim taxe, impozite si alte biruri. Poeziile libertariene, statul minimal, sa avem numai armata, bla, bla sunt aiureli. Nota bene, sunt liberal, dar unul rational, care intelege dimensiunea  inegalitatii de sansa , care l-a citit si pe Friedman dar si pe Stiglitz. Printre altii.

2.Protectia pe care o “livreaza”statul depinde de politica, de tipul de stat pe care si-l aleg cetatenii. Sau cu care se trezesc pe cap,  si nu mai pot scapa de el, din varii motive.

a.Un stat socialist de moda veche(anii 60) nu va permite o groaza de libertati in schimbul unei iluzorii protectii. Nu avem somaj, sanatate e “gratis”, invatamantul la fel, ai loc de munca asigurat indiferent cat de “tampit” esti, la un salariu egal cu cel al unui “destept”. Unora le-aplacut asta.

Chestia naspa e ca scade mult competitivitatea, in principalii ei indicatori (inovarea in special) pentru ca lipseste motorul  dorintei de a performa: posibilitatea de a castiga mult, de a face ce altii nu au mai facut, de a te realiza fara sa pupi fundul vreunui politruc.

Este suficient sa vedem cum au performat statele socialiste de rit vechi.

b. Un stat capitalist nu este unul standard. Capitalismul nostru de cumetrie nu are prea multe in comun cu capitalsimul german, de ex. Sau austriac…nici macar cu cel francez, mai apropiat de noi.

Diferenta majora sta in modul cum intelege echilibrul intre lbertati si protectie, cum administreaza  banii stransi de la oameni, cum intelege modelul de dezvoltare sustenabila etc. Dar ceea ce au in comun toate este proprietatea privata, piata concurentiala, reguli juste si echitabile…ma rog aici am vazut ca este o problema majora, dar nu putem spune ca toate reglementarile sunt injuste si inechitabile.

3.Impozitarea trebuie sa fie in concordanta cu principii care se dezvolta pornind de la drepturile fundamentale ale omului, si nu cu anumite nevoi temporare ale guvernului.

Principii care trebuie folosite ca argument la orice derapaj din CF. Impozitarea practic diferentiata la venituri egale este inadmisibila pentru ca incalaca principiul echitatii impunerii. Acest principii ar trebui sa joace un rol similar cu constitutia vs legi ordinare, orice prevedere din CF care se abate de la elel ar trebui modificata.

  1. Legile care prevad cheltuieli din banii stransi prin taxe si contributii  trebuie corelate (dpdv al benficiilor acordate) cu legile care prevad acordarea de  “contraparte”, daca exista plafoane ele trebuie sa fie comune si la dat si la luat.
  2. Cred ca trebuie inclus si un principiu al sustenabilitatii. Nu poti impune o taxa daca ea este sub nivelul de subzisebta. Va produce  ”evaziunea de subzistenta” si apoi ne vom vaita ca “uite cat se lucreaza la negru dom`le”. Cred ca este musai sa modificam fundamental CF astfel incat sa avem un impozit pe venitul global. Este aiurea sa scutesc  de la plata impozitului pe venitul agro unul care are 2 hectare de pamant si paispe hoteluri si sa impozitez o baba care are 3 ha de grau.
  3. Ar mai trebui introdus un principiu: al transparentei publice.

Toate incasarile trebuie “raportate”pe categorii. Spre exemplu stiti cati contribuabili sunt la fondul de pensii? Eu nu si nici Casa de pensii.

Stiti structura ocupationala a “populatiei’de platitori de taxe? Ca sa stim unde e buba de fapt. Nu. Cel putin la nivel public astea sunt niste taine.

  1. Ar trebui ca nivelul de transparenta sa merag si mai jos, la nivel de individ ca centru de costuri si beneficii. Cat ai platit la CAS, la CASS, in lei constanti si cat primesti “contrapartida”? Ca sa stim cine profita si de urma cui. Cine pe cine jefuieste pana la urma, ca banii aia vin de undeva, nu? De ce rata de inlocuire la fraieri e de 35% iar la aia cu pensii speciale 80%?
  2. Aem nevoie de analize statistice la greu. Atat la nivel de institutie cat si la nivel de guvern, parlament. Nu putem lua decizii fara sa stim, pe de o parte cum sta treaba,pe de alta cum fac altii mai destepti, mai stiuti si cu rezultate mai bune.
  3. Toate analizele savante ar trebui sa tina cont si de ponderea veniturilor in bugetul de stat sau cel consolidat. Principiul eficientei este bun, sa nu ne imbatam cu apa rece ca vom colecta mai mult brusc, dar asta nu inseaman ca eficienta colectarii nu trebuie marita.
  4. Avem puncte cheie (colectarea TVA de ex.) ca pondere in veniturile la bugetul de stat unde eficienta este varza. Efortul fiscului trebuie sa fie pe taxele cu pondere mare si cele unde eficienta este sub mediile europene. SI aici dl Biris a avut o contributie nefasta, imi aduc aminte de un mic studia al D-sale in care ne spunea ca a participat le reglementarea decontarii TVA.  Eficienta acelor reglemtari am vazut-o…

Desigur, nu am pretentia ca observatiile mele sunt  valabile in totalitate, pot fi subiectiv,pot sa gresesc, dar platind in mai multe “scheme” am observat aceste diferente. Asteptam ca marii specialisti in fiscalitate sa le rezolve, pentu ca de stiut sunt sigur ca le stiu. CF este plin de astfel de neconcordante basca  o multime de derogari a caror motivatie trebuie analizata prin prisma acelor principii fara de care nu stim daca sunt… juste sau nu. Poate ca ar fi necesara un fel de Curte constitutionala fiscala…dar una care sa “ïmporte” reglementarile europene mai cu viata. Nu ca ar fi ele fara cusur dar, oricum, functioneaza mai bine ca ale noastre.

P.S.  Au ramas cateva intrebari fara raspuns, lungimea articolului si timpul disponibil ma fac sa ma opresc aici, e miezul noptii, vom continua discutia in alte articole, subiectul este unul extrem de interesant.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "44 comments" on this Article:

  1. Cristi spune:

    Doresc sa va atrag atentia ca faceti unele confuzii. Subiectul discutiilor din ultimul timp sunt indemnizatiile de crestere a copilului. Fondurile pentru aceste indemnizatii sunt asigurate de la bugetul de stat, nu de la bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS). Dreptul la aceasta indemnizatie este legat strict de plata in perioada anterioara a impozitului pe venit, care, dupa cum probabil stiti, nu este plafonat. A nu se confunda indemnizatia de crestere a copilului cu indemnizatiile pentru concediile pre- si post-natal – acestea sunt indemnizatii platite din fondul de concedii medicale si indemnizatii, legate de plata contributiei aferente (0.85%) de catre angajator (aceasta contributie si indemnizatiile respective sunt plafonate intr-adevar, la un nivel egal cu 12 salarii minime brute pe economie). Aceste indemnizatii se acorda pentru perioade scurte, imediat inainte si dupa nastere. Dar niciuna din aceste indemnizatii nu are legatura cu contributia de asigurari sociale de stat (CAS). Din pacate aceasta eroare de la inceputul articolului m-a determinat sa nu mai citesc si restul, care poate ar fi fost interesant. Se impune un research mai serios pe temele abordate pe viitor.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Da, aveti dreptate. Imi cer scuze pentru eroare, care este fundamentala pentru cazul mentionat.
      Sursa de finantare a ICC este bugetul de stat, cu care statul face ce vrea, logica plafonarii la luat vs la luat cade…in acest caz. Principiul trebuie pastrat.
      Sa notam insa (credeti-ma , nu vreau sa dreg busuiocul, imi asum greselile, asta este una grava care a facut o parte din “logica” de cacao) ca bugetul de stat (105 mld) are ca principala sursa de venit fiscal(95mld) TVA(52 mld) impozitul pe venit, profit si din castiguri de capital fiin 23 mld.
      Banii pentru ICC provin astfel, as zice, intai din TVA, apoi din restul…
      Ca sa ne edificam si mai bine ar trebui sa vedem cum e pe la altii, aveti aici un link despre cum se pune problema in tarile UE

      http://www.stiripesurse.ro/care-este-nivelul-indemnizatiilor-mamelor-pentru-cresterea-copilului-in-statele-europene_988624.html
      As cita careva date:
      Suedia: pana la 326 euro/luna(platesc municipalitatile)
      Slovenia, iti trebuie aigurare pentru protectie parentala, suma de acolo e baza de calcul (principiul dat/luat carevasazica)
      Slovacia 203 euro
      Olanda maxim 6,25 euro/ora
      Polonia 93 euro.luna!!
      Luxemburg 485 euro/luna
      Estonia maxim 2378,25 euro/lunae
      In majoritatea tarilor avem plafoane, surse variate(nu doar buget de stat)
      La noi trai nineaca, ce vine de la bugetul de stat este nelimitat!
      P.S. Repet , nu vreau sa dreg busuiocul, eroarea e eroare, nu am “reserchuit” chestiunea ICC asa cum trebuia. Scuze.

      • Mirela spune:

        Asta este problema reala cu indemnizatia de cresere.
        Mie mi se pare (si sunt mama, care am crescut copii) ca este din acceasi clasa de probleme cu cei care castiga milionul la loto, se bucura de el aruncând-ul pe fereastra si apoi sunt mai saraci ca inainte.
        Un calcul aproximativ: din cota de impozit platit, indemnizatia se acopera in cca 8 ani pentru 1 copil, 2 copii in 16 ani, samd. Asta inseamna ca nu mai contribuie pentru sanatate (zona asigurata din buget), invatamant, investitii strategice (toata lumea plange dupa autostrazi), pensii (sa nu uitam ca o mare parte din fond este acoperita din buget) ca sa nu mai vorbim de crese si gradinite.
        Stiu ca am sa supar pe foarte multi, dar este din aceeasi familie cu pensiile “nesimtile”.
        Normal ar fi ceva de genul 6 luni cu indemnizatia raportata la salariu si apoi, pana la 2 ani, cu o indemnizatie raportata la salariul minim pe economie. Si urmarit sa nu existe venituri din alte surse (exceptii dobanzi si chirii in anumite limite).
        Iar pentru cazurile când numai unul dintre parinti a fost angajat, o indemnizatie minima, cateva sute de lei.
        Mai degraba s-ar creste ponderea copiilor in deducerea la impozit sau s-ar da niste puncte in plus la prima casa.
        In plus, sistemul cu raportare la salariu pe 2 ani incurajeaza frauda si nemunca.

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          E logic ce spuneti. De altfel in unele tari se si aplica.

          “Statele membre își stabilesc propriile norme cu privire la drepturile la prestații și servicii. Toate statele membre oferă o formă sau alta de prestații familiale, dar valoarea acestora și condițiile de acordare variază mult. Dacă unele țări furnizează plăți periodice, altele acordă mai degrabă scutiri de la plata impozitelor.”
          http://europa.eu/youreurope/citizens/family/children/benefits/index_ro.htm#benefits-differ
          As repeta ce am spus in articol: la PFA nu functioneaza reducerea bazei de impunere pentru cei care au copii. Echitatea lui peste…

        • ion spune:

          Poate ar trebui si impozitele si taxele sa platim, plafonat. Ce se urmareste de fapt? Ce dorim?

          Dorim sa creasca natalitatea? Dorim sa creasca natalitatea ca sa aiba dupa cine sa plateasca taxe si pensii? Dorim multi copii saraci? Dorim multi copii bogati? Dorim mamele din saraci, mediu, bogati sa faca copii? Dorim sa fie copii in familii monoparentale sau biparentale? Dorim sa mai faca copii acei care au deja copii? Dorim copii la oras sau la sat? Dorim sa dam niste bani cuiva? Dorim sa stimulam niste electori prin o pomana electorala?

          Pentru ce ne trebuie? Care e strategia romaniei in acest domeniu?

          Ar fi interesant de analizat si durata acestor concedii, nu numai nivelul de bani pe care il primeste. Copii inseamna si crese, gradinite, scoala, universitate, sistem medical. Nu mai zic ca copii dezvolta ramuri intregi ale economiei. Ce ne dorim?

          Mie mi se pare ca ca de obicei lucram dupa ureche, mi se pare corect, cred ca ar trebui dat asa sau asa, ca pot supravietui. Trebuie analizata situatia demografica, avut niste statistici si dupa vazut unde si ce se poate face. Oricum ce le dam o parte se vor intoarce inapoi la stat in buget in forma de TVA si alte taxe.

          Din punct de vedere al corectitudinei fiscale ar trebui facut un sistem mai simplu de inteles si mai stabil, acuma dupa ce vad eu nici expertii nu pricep si interpreteaza fiecare cum vrea. Este facut intentionat asa.

  2. ion spune:

    Eu cred ca sunt mai multe nivele de reglementari, institutii si e asa de complicat incat ei nici nu le mai citesc, nu mai zic sa le puna in concordanta, si sa faca in asa fel incat sa fie totul corect. Pur si simplu exista niste datorii istorice, exista categorii din care pe moment poti scoate banii mai usor sau mai greu, exista un electorat care are niste asteptari, si ei pur si simplu colecteaza bani de unde pot si dau unde trebuie. Deja nici nu prea se ascund, fiindca este din ce in ce mai greu, iar cand va fi imposibil, vor schimba sistemul incat nimeni nu va mai putea zice nimic un timp. Lupta va fi perpetua.

  3. eu spune:

    La nivelul de discutie politica este absolut nerusinat ca un politician sa tipe ca vreo 200 de patrinti primesc niste indemnizatii de crestere a copilului foarte mari, in timp ce zeci de mii (daca nu cumva vorbim chiar mai mult) de politruci si agarici cu functii primesc pensii speciale care nu au nicio legatura cu contributiile lor. Desigur situatia creata cu indemnizatiile de crestere a copilului printr-o lege facuta aiurea in spirit populist de iubitii parlamentari nu e normala, dar aceasta anormalitate e un graunte inr-o mare de probleme mult mai grave generalizate si cu impact mult cumplit asupra cheltuielilor publice, care sunt mult mai presante de rezolvat.
    Foarte buna analiza privind diferentele dintre un PFA si un salariat si de ce pretentia de a fi echivalat nivelul de contributie este o falsa discutie.
    Tot politic vorbind, daca tot se doreste egalitate intre salariati si PFA, de ce nu se face egalizarea în jos spre cota pe care o plătesc PFA-urile, si nu neaparat in sus?
    Intr-adevar avem o mare problema de eficienta a aparatului fiscului. De exemplu, tot vedem adus argumentul ca multi cu PFA sunt de fapt angajati „mascati”. Nu neg aceasta realitate, dar fiscul are toate instrumentele legale sa sanctioneze aceasta situatie. Nu vedem nicio actiune a fiscului in acest sens. In schimb, zica-se ca sa rezolvam problema, se fac reguli care dau in cap la cei care chiar fac afaceri sub forma de PFA. O forma de afacere care chiar ar trebui incurajata, in interesul fiscului chiar, pentru ca daca in cazul unui SRL acesta nu raspunde decat cu patrimoniul sau, de multe ori iluzoriu, la PFA persoana se angajeaza sa raspunda cu tot ce are. Adica sansele de a avea „țepari” cu PFA sunt mai mici decat in cazul unui SRL.

    • victor L spune:

      Citesc si ma crucesc:
      – “este absolut nerusinat ca un politician sa tipe ca vreo 200 de patrinti primesc niste indemnizatii de crestere a copilului foarte mari, in timp ce zeci de mii (daca nu cumva vorbim chiar mai mult) de politruci si agarici cu functii primesc pensii speciale care nu au nicio legatura cu contributiile lor. ”
      Nicio nedreptate nu trebuie trecuta cu vederea.
      Daca tu crezi ca dreptatea/nedreptatea trebuie analizata functie de numarul de indivizi, ori ca pentru nedreptatea ca ” mai mult) de politruci si agarici cu functii primesc pensii speciale care nu au nicio legatura cu contributiile lor’ , vrei sa treci cu vederea anomalia cu 35.000 de euro data unui parinte (primita tot fara o contributie adecvata), atunci nu vorbi despre dreptate, nu te astepta sa ai credibilitate.
      Ambele cazur evocate de tine sint anomalii si trebuie indreptate.

  4. hmmm spune:

    Nu am mai citit tot articolul, pentru ca in cazul unui angajat, calculul este eronat.
    Pentru mine, om simplu, PFA-ul ar trebui sa platasca atat taxele angajatului, cat si ale angajatorului.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      1.Puteti argumenta unde este greseala?
      2. Pai un PFA le plateste, probabil ca va referiti la modificarea introdusa anul acesta cu posibilitatea de a plati doar taxa angajatului. Probabil ca nu stiti ce efect are: diminuarea proportionala(vs plata intregii contributii) a pensiei si a duratei de cotizare. Adica tot principiul cat cotizezi atat primesti, casa de pensii nu face pomeni. Chestia e ca la vreme respectiva (a mediatizarii faptului ca un PFA -plateste “doar” 10,5% si la cerere intreaga contributie)nimeni nu a spus ce urmari are, toti au batut din palme ca scade CAS la PFA.

      • Adrian B spune:

        Pai ar fi echitabil ca si ceilalti salariati sa isi aleaga daca vor pensie mare sau mica si cat vor sa cotizeze. Nu de alta, dar cei care se pricep s-ar putea sa investeasca mai bine diferenta de bani decat sa o dea pe post de cotizatie la ceva care nu se stie cat mai exista si care depinde de cheful parlamentarilor de a modifica prin lege orice.

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Perfect de acord. Libertatea de a alege este principiul fundamental dupa mine.
          Totusi, discutia nu este atat de simpla, pentru ca ne putem trezi cu o populatie de pensionari care au decis pentru pensia minima (vreo 400 de lei) si intra apoi in drepturile de securitate sociala incarcand si mai mult transferurile de la bugetul de stat.
          Este nevoie sa respectam si principiul sustenabilitatii cheltuielilor sociale vs venituri. Ce procent suntem dispusi sa suportam de la bugetul de stat ptr a compensa bugetul asigurarilor? Ideal ar fi sa se autosustina…. Dar pana la urma in orice buget se baga tot din bugetul general vin banii, important este sa analizam daca e vb. de contributii sau taxe si impozite etc.
          Trebuie corelate o groaza de lucruri dar primul este sa stabilim cat ne putem intinde cu “protectia”, eliminand jaful mascat si stabilind apoi cate protectie reala pote livra statul(pe palierele corespunzatoare fiecarui drept fundamental) Cam asta ar fi ideea.
          Daca o sa-mi permita timpul, la iarna, voi dezvolta analizand carta, consitutia si bugetul general consolidat prin prisma cheltuielior destinate sa asigure drepturile fundamentale. Vom gasi cu siguranta si cheltuieli care depasesc acest prag, sau asigura o “protectie” discrimantorie…ca sa nu mai spunem de protectia care este de fapt jaf legal.

  5. euNuke spune:

    Foarte frumos si muncit articolul dumneavoastra domnule Modan, dar nu inteleg ce aveti de impartit cu oamenii de litere si cifre libertarieni:

    “1.Exista o combinatie de libertati si protectie pe care statul este obligat sa le asigure

    Acesta este motivul pentru care trebuie sa platim taxe, impozite si alte biruri. Poeziile libertariene, statul minimal, sa avem numai armata, bla, bla sunt aiureli. Nota bene, sunt liberal, dar unul rational, care intelege dimensiunea inegalitatii de sansa , care l-a citit si pe Friedman dar si pe Stiglitz. Printre altii.”

    Or fi poeziile noastre aiureli dar vad ca ajungeti sa le recitati, chiar daca nu precizati autorul. De pilda, va tulbura semantica notiunii de TVA. acum. Dar pe libertarieni i’a deranjat inca din momentul in care aberatia TVA a aparut in sistemul socialist de impuneri. Pe undeva simtiti ca TVA este un bir injust si complicat, dar nu indrazniti sa mergeti mai departe cu rationamentul cerind desfiintarea taxei pentru ca un asemenea deziderat ar suna prea libertarian. Dar procedind in acest fel, adica refuzind sa va opuneti introducerii nejustificate a unor noi si noi taxe/impozite, nu faceti altceva decat sa le oferiti Putere reglementatorilor care profita de pe urma taxari noastre si sporesc zi de zi dimensiunea raptului institutionalizat.

    Daca ei pot oricind nascoci o noua taxa fara a oferi nimic in schimb, caci cetatenii sunt deja anesteziati de socialism, ce anume ii va opri sa’si traga 99% din veniturile dumneavoastra in timp ce isi proclama generozitatea de a va lasa la dispozitie un procent pentru a va satisface nevoile egoiste?

    O sa ziceti ca exagerez, desigur, ca orice libertarian, insa statele socialiste moderne [si Germania se numara printre ele] s’au dezlantuit in ultimii ani la capitolul “nevoi ale statului si societatii si interesul public”, iar colectivismul domina spatiul public al dezbaterii, avand aproape unanimitate in opiniile cetatenesti in ceea ce priveste cedarea de suveranitate in favoarea Statului binefacator. Uite ca au ajuns sa ceara bani si pentru “refugiatii/imigrantii” ce nu au sosit inca dar sunt preconizati. Ceea ce inseamna ca asistenta/protectia sociala nu mai este un ‘drept’ cetatenesc, caci a fost extinsa global. Vi se cere sa fiti solidar nu numai cu rau-platnicii conationali, ci si cu toti bipezii de pe planeta care nu au contribuit niciodata cu nimic la sistemele socialiste de asigurari.. De ce? Pai pentru ca dumneavoastra, contribuitorul de buna-credinta care accepta siluire dupa siluire, ii urati in sinea voastra pe cei ce impun aceste biruri deghizate in ‘contributii’ iar ei stiu asta si actioneaza in consecinta: va pedepsesc pentru culpa de a nu va fi transformat in omul nou, in fiinta perfecta, dezinteresata material, generoasa si pasnica, care nu se ataseaza de bunuri mai mult decat de stat, pardon, comunitate. Si o sa simtiti pe propria piele cum se manifesta ‘libertatile’ asigurate de stat in locul libertatilor naturale anihilate chiar in timp ce vorbim noi aici.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Primul meu articol aici a fost unul pe TVA din cate imi aduc aminte. Unde se fura in draci…si unde trebuie sa gasim solutia urgent.
      Chestia e ca Romania e un stat membru UE si ca TVA este obligatorie.
      “La nivelul UE, există norme armonizate referitoare la TVA, dar aplicarea lor poate fi diferită de la o țară la alta. În principiu, trebuie să plătiți TVA pentru toate bunurile și serviciile, inclusiv în momentul vânzării către consumatorul final.”
      http://europa.eu/youreurope/business/vat-customs/buy-sell/index_ro.htm
      Asa ca putem sa spunem ce vrem, de putut nu putem face decat ce e in concordanta cu normele UE.
      La fal ca si in cazul Cartei…nu putem sa legiferam condamanarea la moarte,de ex, chirar daca am vrea, Sau alte chestii care aduc atingere drepturilor mentionate acolo.
      Asa ca discutiile astea cu statul minimal fara a analiza ce fel de protectie aduce (speram ca ati inteles chestia ca protectia minimala nu este ce crede un libertarian ci cea minim reglementata incepand de la Carta in jos. Ce credeti dvs, libertarianul, si este in afara Cartei si a tratatelor la care suntem parte, este imposibil de realizat, legal) este doar una…teoretica.

      • euNuke spune:

        Pai daca vi se pare imposibila o reforma fiscala libertara atunci de ce mai criticati TVA-ul? ca dumneavoastra, nu eu, ati remarcat ca in schimbul TVA nu vi se ofera nimic. Ce rost mai are chiar si o observatie minima asupra caracterului injust al unei taxe? Dar ce rost mai are sa chibitam noi de pe margine in legatura cu regimul fiscal la care sunt supuse pfa-urile daca exista Carta, Tratate si Cod Fiscal? Ei, uite unde e diferenta dintre un liberal si un libertarian: eu zic ca orice cod legal poate fi oricand abolit daca se dovedeste a fi injust, iar justetea nu poate fi apreciata decat daca cetatenii vorbesc despre asta. Deschis si cat mai des si apasat. Altfel e doar o sueta in zadar. Deci, d’aia sunt eu teoretician iara nu poet libertarian: pentru ca am convingerea ca orice norma nedreapta, anti-libertate si anti-proprietate privata nu poate avea o viata lunga si ca se poate modifica democratic. sau prin exit. sau prin revolutie. Daca nu credem ca opiniile noastre pot rasturna legi si tratate nedrepte n’are sens sa mai producem vorbe.

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Nu critic TVA-ul in sine ci modul in care se colecteaza la noi (a se citi “fura”).
          El este diferenta intre TVA colectat si restituit, adesea fraudulos. Basca economia gri sau neagra. care exista in orice tara, minimul fiin oricum peste 10%. La noi e mare nu pentru ca oamenii sunt “rai” ci pentru ca simt injustetea si inechitatea taxarii. Pentru ca pragul de subzistenta si saracia sunt nu doar vina lor, ca nu muncesc cat trebuie ci si un rezultat al incapacitatii statului de a administra eficient banii colectati. Jaful legal este in floare si unii nu mai vor sa fie fraierii lor.
          Revenind la TVA rata implicita (calculata ca un raport intre ce se colecteaza la buget si consumul privat din conturile nationale-care inclu economia din umbra) este aproape la jumatate. Aici e buba, nu ca avem TVA. Daca am avea un administrator al TVA mai cu cap si am aduce rata impliicita mai aproape de rata nominala ( la un procent mediu european) am putea renunta la impozitul pe venit, sau am avea buget cu excedent. De ce nu importam procedurile din tarile care performeaza in domeniu?
          Alta “chestie” care scapa (necesita un pic de munca, adevarat) este sa proiectati gradul de protectie in lipsa acestei taxe (care aduce jumatate din bani la bugetul de stat) La concret scadeti tot ce se colecteaza prin TVA (53 mld estimat in 2016) din 105mld (venit la bugetul de stat) si mergeti apoi si pe partea de cheltuilei scazand tot cu 52 de mld. De unde?
          Apoi stam de vorba.
          P.S. Nu ca nu se poate. Dar trebuie sa ne asumam un nivel de protectie mult mai mic. Sa nu mai facem tran sferuri de la bugetul de stat catre bugetele de asigurari, sa nu mai cheltuim din bugetul de stat pentru tot ce nu e mentionat in Carta ca drepr care nu se poate sustine decat de sta (ohoo, e de unde alege)etc.Carta nu impune nivelul ci doar domeniile. Asta incerc sa va totoi spun statul minimal nu inseamna anularea unor categorii de cheltuieli pe care un libertatrian le considera inutile( dar cam beneficiaza de ele) ci pastrarea lor dar la limite minimale, in concordanta cu Carta, macar. Care este obligatorie, fundamentul fundamentelor drepturilor cetatenilor europeni.
          Atunci putem discuta cu adevarat, altfel iesim din Europa si mergem …unde? Noi de noi, cu libertarienii in frunte.

          • euNuke spune:

            Domnule Modan, eu va admir in continuare argumentatia -solida, documentata- dar tot nu pricep ce aveti cu libertarienii. Daca ce propunem noi is poezii, apai de ce sa mai vorbim? Discutati dumneavoastra cu etatistii si promit sa nu va mai deranjez daca asa e situatia.

            Pana una alta imi permit sa va suspectez de libertarianism de dulap :) si d’aia si comentez articolele dumneavoastra. De altfel mai mult jumatate din populatia Romaniei e compusa din libertarieni, unii mai feroce, altii mai blanzi, unii direct altii insidiosi, unii mai constient altii mai fara stire, unii mai de stanga si anarhici altii mai de dreapta, minarhisti. De ce sustin asta? Pai tocmai din cauza TVA-ului pe care’l criticati, pardon, analizati lingvistic in afara esentei. TVA este considerata a fi un bir injust si aberant de mai mult de jumatate din populatie si in consecinta anulata in mare parte a tranzactiilor prin chiar acordul partilor, chiar daca statul insista sa numeasca fenomenul ‘evaziune fiscala’. Mai mult de jumatate din populatie achizitioneaza bunuri si servicii fara TVA si cred ca nici nu avem nevoie de statisticile ANAF-ului pentru a demonstra acest fapt. Cand eviti constient taxarea injusta se cheama ca esti libertarian. Daca ai chemat un instalator si l’ai platit fara sa intrebi nimic de TVA/factura inseamna ca esti un libertarian. Daca ai ajutat pe cineva aflat la ananghie fara sa ceri interventia statului, esti libertarian. Daca sari in ajutorul unei persoane agresate pe strada fara sa suni la 112, esti libertarian. Daca te apuci si strangi satenii ca sa reconstruiti fara autorizatie un pod distrus de viitura, esti libertarian. Daca iti chemi moasa acasa ca sa ajute la o nastere, esti libertarian. Daca platesti profesori ca sa’ti mediteze odrasla, esti libertarian. Daca platesti suplimentar si clandestin un medic de stat pentru o operatie [asa-zisa spaga] , esti libertarian. Daca iti ajuti semenii batrani, bolnavi si mizeri oferindu’le o casa drept adapost fara sa ceri o contraprestatie si fara sa ai vreo autorizatie se cheama ca esti un libertarian chiar curajos [caci ataci un monopol fundamental al statului socialist].

            Desigur, toate aceste consideratii pot fi citite ca simple elucubratii, panseuri anarhiste, versete lunatice, dar eu zic ca sunt expresia reformei fiscale pe care poporul libertarian deja o intreprinde. Asta e frumos in democratie si bietii politrucii educati in socialism nu au inteles inca: pentru a adopta sau corecta o lege nu este nevoie nici de birocrati si nici macar de parlamentari, o pronunta incet, metodic, implacabil norodul si abia ulterior, daca sunt destul de inteligenti, politicienii o descopera, o accepta si ii dau o forma scrisa in Monitorul Oficial. E drept, exista si opozitie firava la reforma fiscala libertara, dar nu vine de la dumneavoastra, un liberal declarat, ci de la o mana de bugetari sprijiniti de o clica de culturnici neguvernamentali ce traiesc din fonduri publice. O minoritate infima de zanateci cu veleitati auctoriale care traiesc cu impresia ca hartogaraia lor de geniu e musai sa fie achizitionata pe bani buni de restul cetatenilor. Astia’s poetii savanti ai zilelor noastre care produc pe banda rulanta reglementari pe care nu le citeste nimeni, avize si autorizatii futile, discursuri pompoase, declaratii de presa tipizate, directive si ukazuri imperiale, planuri si masterplanuri grandioase, studii si analize epopeice. D’aia zic sa nu mai radeti de poeziile noastre, ca e jenant. Poeziile si odele is in alta parte, ocupa aproape tot spatiul public, si nu noi ne ocupam cu balivernele utopice si nascocirea rosturilor sutelor de institutii bugetare, nici nu avem vreme de asa-ceva, ci chiar socialistii ce compun majoritatea partidelor si coteriilor ce orbiteaza in jurul Statului. Sunt pline televiziunile de poeti, de profeti, de gargaragii teribili ce nu produc altceva decat maculatura lirica socialista. Pe astia va doriti dumneavoastra sa’i convingeti de injustetea regimului fiscal [in cazul dat, al pfa-urilor] cu forta argumentelor, apelind la bun-simt si la texte de legi si la tratate internationale. Ma intreb de ce nu apar si ei la dezbatere? Sa fie oare nesimtirea si sentimentul de invulnerabilitate care le stapanesc vietile? Sau poate pentru ca singura dezbatere publica pe care o recunosc este acea anuntata pe paginile guvernamentale?

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Eu credeam ca libertarianismul nu are legatura cu chitanta ci cu altceva.
              Poate ca ar fi bine sa lamurim chestiunea, pentru ca este instructiv si interesant.
              http://www.libertarianism.org/guides/lectures/introduction
              De. ex, consequential libertarianism are cateva principii cu care sunt de acord
              “It consists of two main pieces. One piece is a method an approach, a perspective for thinking about different government policies and which ones are useful and which ones are not. And the second piece is a set of claims about what that methodology, what that approach yields in terms of which government policies are actually desirable.”
              ” It’s important to be clear about what the objectives of policy are so you can think about whether it has obtained those objectives and at what cost. You should always ask, vis-à-vis any proposed intervention, is the problem it’s addressing large or small because any policy, of course, is going to have some cost, possibly some unintended side effects.”
              Intr-un fel si eu am procedat la fel, pornind de la “radacina” de la principiile cartei incercand sa identificam relatia cost benficiu in cateva cazuri concrete, mai mult prin prisma justetii, echitatii impozitarii echitabil
              Pe de alta parte am mari dubii ca jumateatea aia de populatie “libertariana” ar fi de acord cu:
              “Libertarians oppose Social Security, Medicare, and other entitlements. They believe that those could generate far more cost than benefit. Again, I guess this is clearly a radical change relative to current policy because a huge fraction of expenditure in modern economies is for health and retirement savings.”
              Sincer, mi-ar placea sa discut cu un libertarian adevarat, care intelege doctrina, am gasi cu siguranta elemente comune unde statul cheltuie inutil si aiurea…dar ..asta e, discutam de chitante.

            • euNuke spune:

              “Sincer, mi-ar placea sa discut cu un libertarian adevarat, care intelege doctrina”
              Ok, am inteles. Pai atunci nu’mi ramane decat sa ma retrag din dialog din moment ce nu va par a fi un libertarian veritabil. Incercati, daca doriti cu adevarat o dezbatere, blogul ‘logec’ sau Institutul von Mises, au un site cuprinzator unde s’ar putea sa gasiti si ‘adevarati’.

  6. man of war spune:

    temerile / zbaterile dvs sint indreptatite dar ele nu si afla raspunsul in patria putorilor, cefelor late si fruntilor inguste. unde se regaseste taxa de drum si cea pe combustibil ? ca sa dau un exemplu edificator. in sosele mai bune ? nici vorba, in buzunarul lui neica nimeni uns “sef” cu leafa occidentala si al trepadusului de partid care repeta ca o placa de gramofon stricata : eu va dau, va maresc salariul si pensia, va tratez si va educ. cind totul se va ruina (daca nu s a si intimplat deja). ceafa lata, mintea ngusta, trepadusul politic. analfabetul cu doctorat se va retrage n spatele gardului ce i inconjoara mosia, si va privi amuzat spectacolul, exclamind pentru sine insusi : niste desculti !

    • man of war spune:

      ps : prostu i scolit ca sa taxeze (se declara specialist in biruri si poseda doctorate de specialitate), la fel sint si trogloditii bancari ce ti vind “produse” (aka servicii financiare) – iti dau 1 000 si ti cer inapoi 10 000. se numeste (in limbajul finantistilor de renume mondial) inovatie financiara. plaga lumii de azi se cheama “fire” (finante, asigurari, real estate). sobolanii (cu acces direct la bani – ii pot tipari si multiplica cum doresc) se cred invincibili

      • victor L spune:

        Hai la lupta cea mare,
        Zdrobiti orinduirea cea cruda si nedreapta.

        S-a incercat; cica s-a “aplicat” gresit. Mai incercam odata?

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    Pentru a vedea cum se pune problema in tarile din Europa in privinta indemnizatiei de crestere a copilului (parental leave benefit sau asemanator)va recomand sa intrati aici (linkul de mai sus are erori, de exemplu la Luxemburg avem limita la1778 euro, din ce am citit eu se cam opresc sub 3000 euro)
    http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=858&langId=ro
    O prima observatie ar fi ca prestatiile familiale fac parte din prestatiile de securitate sociala.
    Securitate sociala, repet, nu jefuirea altora. Care , de regula sunt limitate superior. Cum a fost si la noi pana de curand (3400 ala era 6.8 ISR, aici vine alta discutie, de ce 6,8 si nu alta valoare?)
    A doua ar fi ca nu exista nici o impunere expresa europeana cat de mare,sau pe ce paliere se face protectia prin prestati familiale.
    Sunt o groaza de variante, putem sa ne alegem propriul sistem, nu exista o scuza cum ca cineva impune neplafonarea. Noi alegem cum facem.

  8. Adrian B spune:

    Nu inteleg un lucru din argumentatia dvs: impozitarea proprietatii. Din urmatoarele motive:
    - a fost deja impozitata la constructie
    - nationalizarea e interzisa prin constitutie, dar impozitarea proprietatii e nationalizare fractionata intr-un numar de ani. Daca impozitul pe proprietate ar fi 100% anual ar fi nationalizare, daca e o fractie nu mai este?
    - o proprietate nu aduce venituri daca nu e inchiriata, ci permite traiul proprietarului
    - daca proprietarul nu are venituri, dar locuieste intr-o casa, ce faceti: il aruncati in strada si ii luati casa pentru ca nu poate plati impozit pe ea?

    Asta pe langa justa asezare a taxelor si impozitelor care e oricum dar nu justa. Daca facem o socoteala si tragem linie la ce dai si ce primesti de la stat, ar fi just atunci cand un numar de cetateni ar plati sume egale (ce e mai just decat egal?) si doar ei ar avea drepturile conferite de calitatea de cetatean; spre exemplu, dreptul de vot. Pentru ca ei sustin financiar statul ei au dreptul sa ia decizii pentru el, nu orice betiv care sprijina gardul.

    • Harald spune:

      S-ar putea argumenta că proprietatea trebuie protejată tot timpul, nu doar atunci când a fost dobândită sau creată. Adică poliția o să vină dacă se intră prin efracție, pompierii or să vină dacă ia foc ceva, iar asfalt sau măcar un nivel oarecare de căi de acces tot trebuie menținute pentru a ajunge la acea proprietate. Toate aceste cheltuieli publice au loc în prezent, nu atunci când a fost dobândită proprietatea. de asta ar fi nevoie de impozite pe proprietate și în prezent.

      După cum spune foarte bine articolul, nu există niște idei și niște principii de bază de la care să plece legislația sau măcar dezbaterea. Fiecare își dă cu părerea în funcție de interesul de moment (creșterea sau scăderea taxelor) iar unii au capacitatea de a-și transforma părerea în texte de lege.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Stiti ca impozitul pe proprietati merge la adm. locale. Daca as fi rau as spune ca este necesar pentru salariu primarului si al contractelor umflate.
        Daca e sa judecam drept sa ne gandim ca orice primarie are doua tipuri de buget: unul de functionare si unul pentru dezvoltare. Vrem a facem canalizare, drumurii, apa scoli etc. Cu ce bani? Vrem sa cofinatam pprograme cu fonduri europene nerambursabile? cu ce bani?
        Exista state (SUA, Canda UK) unde, din cate stiu, impozitul pe proprietate este sursa principala la bugetul local.
        Desigur, bugetele locale primesc cote transferate de la bugetul de stat reprezentand procente clar stabilite prin legea finatelor publice, din impozitul pe venit si din TVA basca ceva sume pentru echilibrare via consilii judetene.
        Dar cele mai putin elastice, cele mai sigure (independent de ciclul economic) sunt cele pe proprietate.
        As conchide ca ele sunt necesare pentru dezvoltarea localitatilor…si pentru salariul primarului.

      • Adrian B spune:

        Ceea ce mentionati sunt servicii care pot fi asigurate (optional, dupa vointa proprietarului) pentru o suma calculata, nu un procent din valoarea proprietatii. Daca aveti o casa de 3 ori mai scumpa decat vecinul o sa vina pompierii mai repede? De politie nici nu discutam pnetru ca nici un stat nu are obligatia de a va proteja in timp util si nici nu puteti da statul in judecata pentru daune in caz ca va jefuiesc hotii, in schimb veti face puscarie daca nu ii platiti taxa de protectie.

        • Harald spune:

          Nu, n-o să vină pompierii mai repede, dar valoarea pe care o va salva intervenția lor va fi mai mare. Iar în UK, dacă cineva a spart geamul magazinului de pe strada mea la 1:00 noaptea, o mașină de poliție chiar a stat tot restul nopții în fața magazinului, până la 6:00 dimineața când a venit proprietarul să deschidă. Dacă a fost un accident mortal la capătul străzii au venit mai multe mașini de poliție care au închis o porțiune de stradă de câteva sute de metri pentru ore întregi etc.

          În UK există taxa la Consiliu care acoperă toate serviciile astea și e prezentată defalcat (cât e pentru pompieri, cât e pentru poliție, cât e pentru ridicarea gunoiului etc.) și se plătește anual o sumă de ordinul a 1.000-2.000 de lire împărțită în 10 rate lunare. Iar dacă nu plătești taxa la Consiliu, poți face până la 3 luni închisoare, într-adevăr.

        • Harald spune:

          Pentru daunele suferite de locuință există asigurări, plata lor nu e treaba statului. Dar o persoană atacată pe stradă primește un fel de despăgubire, câteva sute sau mii de lire, pentru că nu i-a fost asigurată protecția din partea autorităților. Însă aceea provine dintr-un fond separat la care contribuie toți infractorii condamnați (victim surcharge se numește respectiva taxă, la plata căreia e condamnat fiecare infractor pentru a alimenta acel fond destinat despăgubirii victimelor).

  9. ion adrian spune:

    Foarte corect, dar mai departe ce facem daca tot in evul mediu tarziu ne aflam? :)

  10. Ghita Bizonu' spune:

    Poate ar trebui plecat de la “baza” ceva de genul vestitei glume “ce este militienii si ce vrea ei”….

    Deci ce este cu acea indemnizatie? Este un “drept” sau un “ajutor”?
    Dar ptr asta ar trebui sa ne intrebam dintai “care este scopul acordarii acestei indemnizatii”?!
    Clar ca indemnizatia este un “ajutor”. O cheltuiala legata si de “solidaritate sociala” dar si de un egoism sanatos – sa ne “producem” singuri forta de munca azi, ca sa nu importam te miri ce peste 15-20 de ani (de exemplu sa importam pashtuni din zona tribala … ca astia risca sa produca mai multe prbleme decat negrii subsaharieni*)
    Deci ca “ajutor” este normala o plafonare a acestuia. Si sa nu vorbim de discriminare – in orice tara din lume un venit lunar de 30.000 euro iti permite sa cresti mai mult decat un singur copil ….

    Si nu este singura data cand sub avalansa vorbelor “dicriminare”, “egalitate” samd se uita scopul unei masuri .
    Si daca uiti scopul …

    A da. Nepotul lui Tiriac are si el vocatie sa primeasca si el alocatie. Ca este dreptul lui sa nu fie discriminat!!! Personal nu cred ca familia Tiriac s-a pretat la o astfel de “egalitate” in numele “nediscriminarii”

    A.. era sa uit. Felicitari. De mult nu am vazut pe cineva care sa mearga “la surse” ignorand ismele teoretice

    * va rog nu o luati ca rasism. Adevarul insa este ca populatiile din zona aia sunt cam incongruente cu o societate cat de cat moderna… Sunt populatii in stadiu tribal , “adaptate” unei economii “traditionale” (si chiar mai putin!). Si in ce priveste pashtunii .. au o pasiune cam exagerata ptr arme si violenta. A si sa nu uit -pashtunii sunt caucazieni, vorbitori ai unei limbi indoeruropene cu etos “kurgan” ce mai incolo si-ncoa “albi” de cea mai pura spita “ariana” si care se cam califica toti spre a fi “bestiile blonde” visate de Adolf si ai sai (nu stiu insa daca aia a lu Adofl atingeau standardele pashtune!)

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Multumesc pentru gandul bun.
      Acea indemizatie este un drept , dupa Carta, “dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție în caz de maternitate” art 34.
      Mergand mai jos ajungem la constitutie ar fi, cred art 41, desi nu imi e foarte clar, iar si mai jos legile specifice (ord 111/2010 modificata de legea 66/2016, aia care elimina plafonul.
      Dreptul la securitate sociala presupune dreptul de a primi “prestatii sociale” in anumite cazuri.
      ICC-ul asta este astfel si un drept dar si un “ajutor”. Se presupune ca persoana care ingrijeste un copil nu mai poate produce venituri (chiar, daca persoana respectiva va avea venituri, desi a intrat in concediu etc ce se intampla? pentru ca nu vorbim de venituri salariale, care necesita prezenta la locul de munca sau nu stiu ce), fiind ocupata cu copilul, si atunci statul asigura, dupa legile specifice nationale, o indemnizatie pentru anu afecta mama si copilul in priivinta decentei nivelului de trai.
      Daca mergem pe logica: indemnizatia e in relatie directa cu achitarea impozitului pe venit care nu e plafonat, tragem concluzia ca plafonarea ei e injusta.
      Daca facem cateva calcule de sustenabilitate vs cat ai contribuit si ce beneficii primesti vedem ca e jaf la drumul mare mascat. Plafonat mai de toate statele. Un simplu calcul aritmetic ne arata ca acea indemnizatie nu este sustenabila decat in cazul unor contributii intinse pe perioade mari, daca e sa ne raportam la imp pe venit, imposibil de aplicat in cazul unor tineri care abia au intrat in “campul muncii”, de ex. Si atunci statul suporta “pierderea”, dar o plafoneaza. Asigura astfel si dreptul dar nici nu da cu banii in pereti.

      • Harald spune:

        Nu se poate rezuma totul la principii și teorie, mai există și realitate de pe teren: o persoană care obține 40.000 de euro venituri lunare nu le obține lucrând cu ora, deci nu trebuie să-i fie plătită de către restul societății fiecare oră pe care o petrece cu copilul.

        A nu plafona indemnizația și a o acorda oricui, indiferent de venituri, presupune că societatea devine integral responsabilă pentru creșterea copilului și despăgubește părintele pentru timpul petrecut cu creșterea acestuia. Nu credeți că e absurd?

        E adevărat că prezența mamei e foarte necesară în primii 3-4 ani de viață. A tatălui, nu. Rolul tatălui în educația copilului începe de pe la 4-5 ani, nu de la naștere. Mama trebuie ajutată financiar atunci când nu-și permite să stea acasă cu copilul, dar nu trebuie în niciun caz despăgubită pentru veniturile nerealizate!

        • Cetateanulroman spune:

          Cred ca este in primul rind vorba de a incuraja si femeile de cariera sa faca copii! Ele au muncit pentru a ajunge intr-o anume pozitie, au sacrificat ani de viata in scoli si facind ore suplimentare. De aici diferenta de indemnizatie. Altfel vor face copii doar cele care folosesc indemnizatia ca principala sursa de venit. Umanismul prost aplicat a facut ca cei care nu sint capabili sa se autointretina sa se inmulteasca exagerat.
          Am vazut zilele trecute un finantist care dorea sa mute toate taxele la angajat ca “asa e normal”. Fara sa se gindeasca ca in definitiv postul de lucru creeaza plusvaloarea si in situatia in care patronul va pune roboti……adio taxe! De asemenea e absurda ideea ca trebuie sa ne inmultim pentru a putea sustine sistemul de pensii! Asta arata ca sistemul de pensii e profund gresit; pina unde sa ne inmultim? Taxind locul de productie/munca, chiar si in situatia in care lucreaza un robot putem sustine societatea.
          In definitiv taxele au ca rost sustinerea societatii. E adevarat astazi totul este distorsionat si e nevoie d eun moment zero. In cazul Romaniei e si situatia in care se cheltuie aiurea iar guvernantii fac mai mereu pomeni unor firme prietenoase scutindu-le de datorii foarte mari.
          Daca vrem sa fim o societate trebuie sa platim taxe. Istoriceste vorbind situatia de acum, asa proasta cum e, e cea mai buna avuta. Societatea libera si idependenta pe care o viseaza unii este o utopie. Ar fi o anarhie brutala si abrutizanta.

          • Harald spune:

            Nu pare foarte logic ceea ce susțineți. Plătim bărbatul ”de carieră” cu 35.000 de euro pe lună pentru copilul pe care l-a născut nevastă-sa? :P

            La fel de logic: dacă taxele rămân să fie plătite de firmă, patronul va fi descurajat să introducă roboți?! Norocul României e că munca umană e extrem de ieftină și automatizarea are prioritate în alte părți. De asta Tesco și ASDA au case de marcat automate în UK, în timp ce Carrefour în România n-are.

            Încă și mai logic: OK, nu trebuie să vă înmulțiți. Ce faceți, eliminați pensia? La modul obiectiv, anii petrecuți ”în câmpul muncii” au devenit din ce în ce mai puțini. Pe vremuri, mulți lucrau de la 16 ani. Astăzi unii încă mai studiază până pe la 30 de ani, iar alții ies la pensie pe la 45. Plus pensiile speciale, plus scutirile de impozit pe salariu pentru anumite profesii. Din ce plătiți pensiile, dacă nu vă înmulțiți?!

            România nu va rămâne pustie, va importa imigranți exact ca Spania și italia, care în urmă cu o generație erau sursă de emigranți. Dar dvs. vreți copii doar de la femeile de carieră, faceți selecție. OK, faceți selecție, să vedem de unde luați banii :)

          • David Wilson spune:

            @ Cetateanulroman (15/09/2016 la 11:48)

            “Cred ca este in primul rind vorba de a incuraja si femeile de cariera sa faca copii!”

            In SUA se acorda doar o luna concediu de maternitate, iar in Canada (care dupa unii americani este socialista) acest consediu este de un an.

            D-le Cetatean Roman va intreb: dupa logica dvs. aceste doua tari (mai sunt si altele la fel) nu “incurajeaza femeile de cariera sa faca copii” ?

            • CetateanulRoman spune:

              Evident, raspunsul e nu! Din aceasta cauza familiile ai caror parinti au investit in cariera lor au doar un copil. De aceea populatia scade si in acelasi timp creste nr de asistati social – aia se inmultesc. Solutia mina de lucru de import este profund gresita.
              Nu, avind aceleasi taxe pt un post de lucru robotizat sau pt un angajat INCURAJEZ robotizarea. Robotul nu oboseste, lucreaza 24/24 (daca se vinde ce lucreaza) nu face greva, nu se imbolnaveste , etc. Doar ca e mult mai ieftin cu oameni. Drepturile angajatilor tot scad, in numele eliminarii oricaror urme de comunism.
              Unul din motivele pt care nu am schimbat continentul este si modul cum sint tratati angajatii acolo. Nu mi s epotriveste, nu am de gind sa locuiesc sau sa lucrez intr-un asemena mediu. Social-democratia europeana mi se pare mult mai potrivita.
              Sper ca am scapat de ideile totalitare si modul de discutie al comunistilor: numai ce spuneau ei era bun si corect. Nu vreau sa cred ca acum trebuie sa inghitim acelasi mod de gindire din partea capitalistilor – cu siguranta nu tot ce spun ei e bun.
              Scopul societatii nu e in nici un caz profitul individual al vreunui investitor. Nu trebuie sa construim societatea in asa fel incit sa raspunda setei de profit a unora, e usor paranoic.

            • Harald spune:

              @CetateanulRoman – astea sunt idiosincrazii marxiste. Societatea nu e construită pentru profitul individual, profitul individual e rezultatul faptului că oamenii cumpără produsele sau serviciile oferite, adică acele produse satisfac o nevoie reală. Procesoarele fabricate de Intel s-au vândut pentru că aduceau realmente o creștere de productivitate, nu pentru că i-ar fi obligat legea pe clienșți să le cumpere în folosul profitului individual al lui Robert Noyce și Gordon Moore.

              Mult înainte de Marx și de inepțiile lui, fierarul nu-și mai cultiva singur grâul, el producea sape și fiare de plug, iar oamenii din sat îl plăteau pentru asta fiindcă uneltele produse de el creșteau productivitatea muncii pe ogor, nu pentru că societatea era organizată pentru profitul individual al fierarului.

            • David Wilson spune:

              @ CetateanulRoman (16/09/2016 la 10:10)

              N-ati schimbat continentul dar stiti bine cum este acolo (pe celalat continent). Din ce surse: carti, filme, media, jurnalisti, politicieni ? Cu siguranta nu din viata de zi cu zi !

              Care social-democratie europeana; cea din Romania sau ce din alta tara european (Germania, Franta etc.)vi se “pare” (nu sunteti sigur) ca-i mai buna ? De unde stiti din aceleasi surse citate mai sus (poate n-ati schimbat nici tara)?

              Poate nu stiati dar Canada este considerata de americani / britanici (si altii) ca fiind o tara “socialista” sau “social-democrata”.

              Robotizarea nu se face doar pentru ca “Drepturile angajatilor” sa tot scada “in numele eliminarii oricaror urme de comunism.” ci si din alte multe motive printre care : locuri periculoase / toxice (conform studiilor medicale), calitate inalta si constanta, productivitate etc.a caror rezulata final duce la scaderea pretului (cerere / oferta).

              “Scopul societatii nu e in nici un caz profitul individual al vreunui investitor. Nu trebuie sa construim societatea in asa fel incit sa raspunda setei de profit a unora, e usor paranoic.”

              Ultimul paragraf suna a limbaj de lemn; cum definiti acea societate si cine o construieste “intregul popor” in frunte cu…….

              Ca sa intelegeti mai bine, incercati sa ganditi in urmatoarea ipostaza: sunteti investitor (de exemplu: ati castgat bani cinstiti la loterie) si cu siguranta doriti sa-i inmultiti; asta se poate face numai in capitalism. Daca vreti sa fiti societate de binefacere/caritate atunci vorbim de altceva si nu de capitalism.

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Dimpotriva!
          Analiza principiilor de baza, “teoretice” ne ajuta sa intelegm situatia.
          ICC-ul ala de 35000 euro putea sa fie platit din bugetul de asig. sociale (cum am presupus initial, gresit) si atunci era musai o limitare logica avand ca argument baza plafonata de taxare
          In cazul platii din bugetul de stat ne gandim la doua lucruri’
          -principiul sustenabilitatii. Contribuabilul a cotizat sau va cotiza pentru a-si “achita” contrapartida care i se serveste sub forma de prestatie sociala? Pentru ca e cam aiurea ca tu sa ai deficit bugetar mult peste ce e admis in tratatul se stabilitate si sa “prestezi” social, nsesutenabil, de zeci de mii de euro. Ne putem gandi ca statul imprumuta banii(defictul se finanteaza cumva, nu?) ca sa dea ICC-uri nesimtite, nu ca ala plateste impozit 16% pe venit si apoi incaseaza 85% pentru “crestere copilului”
          -ICC-ul este o prestatie sociala si face parte din familia dreptului la securitate sociala, subfamilia maternitate etc Este platita fie din contributii dedicate fie din taxe si impozite “generale” Am putea sa ne qandim ca toti platitorii de venit, incepand cu aia care au salariu minim (sa zicem 300 euro) cotizeaza la ICC-aluia cu 35.000. A naibii prestatie sociala!!! nu ca n-ar avea si el dreptul, pe motiv ca e bogat (sic!) ci doar ca “prestatia” depaseste cu mult o chestiune de securitate sociala, devenind hotie legalizata.
          Deci, “teoria” e valabila, daca o luam de la principiile fundamentale…asta e si rostul seriei de articole pe care o planuiesc. Multe lucruri se clarifica dac ne intrebam la ce principii raspunde o anumita prsetatie, cheltuiala bugetara. Este ea necesara? se poate realiza doar cu bani din impozite si taxe? Sau poate fi lasata la “voia” pietei’? Subiectul este fascinant…

          • Harald spune:

            Când operați cu prea multe principii, ierarhizarea lor devine practic imposibilă. Se poate construi o teorie plecând de la 1-2 principii, dar nu se poate stabili că aplicarea principiului X va fi blocată de principiul Y sau că principiul Z valorează 75% din principiul K.

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Ideea este nu sa ierarhizam principii ci sa le definim functie de anumite drepturi fundamentale.
              De acord, nu trebuie sa fie prea multe, de alltfel nici in Codul fiscal nu sunt decat 5. Eu as mai aduga maxim 5 (pana acum am “dibuit” doua, cel al sustenabilitatii si cel al necesitatii, nu am in plan musai 5, cate “ies” atatea o sa fie, dar musai sub 10)
              Frumusetea este ca ele trebuie sa fie valabile si in oglinda, la redistribuire. Avand ca baza tot drepturile fundamerntale etc
              Spre exemplu inlocuiti la principiul certitudinii impunerea cu redistribuirea, platitor cu beneficiar, sarcina fiscala cu prestatie sociala etc. Si comparati cu ce se intampla acum :P
              La justete e si mai evident. De ce unii au prestatii sociale mai mari, la aceleasi contributii si altii mai mici?
              Cel al necesitatii ar merge si mai departe:la ce drepturi naturale raspund, de ce se fac diferentieri, daca se fac, de ce trebuie asigurat de stat si nu de “piata” etc

  11. nadia spune:

    Tot ceea ce ati scris sa stiti ca priveste pe max. 80 % din populatie. Adica: intreprinzatori, antreprenori, in general angajatori (angajatul simplu se uita pe card). Daca vreodata v-ati face timp sa urmariti aberatiile din codul fiscal pentru simplele persoane fizice care nu au activitati reglementate strict prin anumite legi cred ca ati ajunge la concluzia ca din aceasta nebunie nu mai exista cale de iesire. Ma refer la oamenii simpli, la pensionari, la tarani sau cei care dau in arenda pamantul in mare parte mostenit, la cei care vor sa-si inchirieze o camera in propria locuinta in regim hotelier , la cei care inchiriaza pentru subzistenta un garaj sau un spatiu cu alta destinatie etc.
    De ce zic asta ?
    Contributia pentru pensii este plafonata la 5 salarii medii. Cinci salarii medii tradus in puncte de pensie (pentru ca dupa un sistem f.complicat aici se ajunge) inseamna 5 puncte MAXIM. 5 puncte inmultit cu valoarea unui punct de 900 lei (rotunjit) = 4.500. ACEASTA ESTE PENSIA MAXIMA CARE AR PUTEA FI ACORDATA. Si aceasta pensie maxima va spun ca este exclus sa iasa din calcul pentru ca NIMENI in tara asta nu a avut in toata activitatea lui salarii de acest nivel adica tot timpul fara exceptie peste 5 salarii medii ca sa nu mai spun ca au fost ani in care acest plafon a fost de 3 salarii. Ce pensii avem in realitate? zeci de mii pentru cei care si le-au dat singuri. Acsta este de fapt adevaratul principiu al stabilirii pensiilor in functie de contributivitate. Un om care a lucrat 35 de ani cu salariul minim pe economie la pensionare va avea o pensie sub 400 lei . De aici va primi suplimetare pana la pensia minima garantata. Deci daca ai lucrat intreg stagiul de cotizare sau numai 15 ani esti in aceeasi situatie. La 400 lei dati de stat ar trebui insotit talonul cu instructiuni de supravietuire pentru ca guvernantii nu-i asa sunt obligati sa asigure securitatea sociala. O sa-mi spuneti ca acest lucru nu are legatura cu Codul Fiscal dar sigur cu Constitutia si Carta adusa de dv in discutie DA.
    Alta aberatie – Au introdus asigurari de sanatate pe venituri din arenda, pe chirii etc. Aceste venituri nu au nici un fel de legatura cu sanatatea. Daca voiau bani trebuiau sa-i ceara fara nici un pretext pentru ORICE venit: inclusiv dobanzi bancare, dividende si tot ce inseamna venit. Cine sunt cei care dau in arenda pamantul ? Taranii saraci. Ce primesc ? O arenda pe ha mai mica si decat subventia pe care o ia arendasul de la UE. Ca inseamna asta ca STATUL impoziteaza si ia contributi de cas din subventia data de UE.
    Alta aberatie!! Vi-l mai amintiti pe dl. Biris cand sustinea pe toate posturile tv ca exista discriminare intre persoanele fizice si cele juridice prind valoarea de impozitare pentru spatiile cu alte destinatii pe care le detin? Habar nu avea. Finantele locale NU stabilesc valaoarea de impozitare pentru astfel de spatii in functie de ce este declarat in contractul de vanzare- cumparare, ca si la locuinte de altfel. Au niste norme prin care fac un calcul periodic in functie de valoarea de piata, cam ca la notari. Ce a rezultat de aici? La inceputul anului toate persoanle fizice care aveau astfel de sptii au cautat innebunite un evaluator, au platit sute de lei pe rapoarte si s-au inghesuit la administratiile financiare intr-o debandada de nedescris. Daca nu faceai acest lucru plateai un impozit de 10 ori mai mare. Rezultatul?? Dupa evaluare, valaorea de impozitare pentru aceste spatii era aproape identica cu cea pe care se fundamentase si pana atunci calculul. Pentru ca si evaluatorii lucrau cam dupa aceleasi norme cu cei de la finantele locale. Culmea este ca aceste evaluari esti obligat sa le faci iar peste 3 ani desi poate tu nu bati un cui in acel spatiu.
    Inca un exeplu. Stiti ca daca ai copilul plecat la studii in strainatate, cu sau fara bursa incepand din octombrie anul trecut casa de sanatate nu-i mai elibereaza cardul european de sanatate considerandu-l persoana fara venit ?. Mergi ca parinte, platesti contributia ca sa poata lua cardul Legea nu s-a schimbat. Acolo scrie clar ca studentii sunt asigurati dar si-au trimis pe sest o circulara in teritoriu prin care fac diferenta intre studenti.
    alt exemplu. Daca ai in locuinta tu persoana fizica o camera pe care vrei s-o inchiriezi in regim hotelier exista niste norme de venit asa de mari incat gradul de ocupare trebuie sa fie de peste 70 % pe an astfel incat sa-ti platesti numai impozitul. Asta pentru ca chiria pe care poti sa o percepi va dati seama ca nu poate fi la nivelul uni hotel de lux. Realizati de ce nu declara oamenii veniturile din inchirierea unor astfel de locuinte? Este exclus sa poti castiga atat ca sa-ti poti plati impozitul.
    Acum legat de legea data privind schimbarea modalitatii de calcul pentru pensionarea anticipata. S-a modificat. Cineva pensionat in iulie 2016 va avea o pensie substantial mai mare decat cineva pensionat in iunie 2016 – in conditii similare de stagiu. Desi abroga vechiul tabel de penalizare spun ca cei care sunt deja pensionati nu beneficiaza de recalculare.. Adica 5 sni de zile se merge linistit cu o astfel de inechitate. Retroactiv ce mai inseamna atiunci? Nimeni nu cere nimic din urma, ci exact acelasi tratament care s-a dat mamelor care daja erau in concediu pentru cresterea copilului, acelasi tratament pentru parlamentarii care au avut in trecut nu stiu cate mandate si primesc pensie speciala. Nimeni nu a spus ca toate aceste facilitati se vor aplica pentru cei care de acum incolo vor naste sau vor fi parlamentari, dar pentru pensionari acest retoactiv este cu totul altceva pentru ca ei sunt masa tacuta care indura.
    Cred ca stfel de exeple pot fi date cu nemiluita dar este important de fapt ce inseamna.
    Nu vreau sa spun STATUL dar vreau sa spun guvernantii si politicienii au devenit total desprinsi de realitate. Sunt profund incompetenti cei ce decid. Hotararile se iau numai din fotoliile lor de piele. Dispretul lor fata de cetateni este profund. Cetatenii nu exista decat daca sunt contribuabili si aici fac eforturi uriase sa-i alinieze in toate calculel lor pe orizontala si verticala pentru tot felul de contributii. Crima lor este ca toate masurile incep sa vizeze fara exceptie populatia saraca pentru ca nu-i asa cand s-a hotarat micsorarea impozitului pe dividende de la 16 la 5 % la saraci s-au gandit. Saracii sunt cei ce incaseaza dividende cu nemiluita sau poate ca multinationalele se vor indura si nu-si vor mai exporta profiturile ci vor da un banut in plus celora pe care ii angajeaza cu salariul minim pe economie.
    Toate modificarile din ultimii 10 ani au introdus biruri noi pentru saraci, oamenii care traiesc la nivel minimal si mediu.
    Chiar maI credeti ca exista solutii ?????????? EXCLUS !
    (va apreciez articolul chiar daca comentariul meu este putin colateral dar se pliaza pe Constitutie si Carta )

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Imi place ce ati scris, desi nu sunt de acord in totalitate (nu sunt de acord cu impozitul pe dividende pentru simplul motiv ca dividendele reprezint o o cota din profit impozitata a doua oara -prima data s-a impozitat profitul la firma unde esti actionar, rezultand un profit net care mai este impozitat apoi o data pe acea parte care este data sub forma de dividend actionarilor), ganditi-va la PFA, e ca si cum stabilesti un impozit de 16% pe venitul net si apoi inca unul de (16%)5% cand iti iei banii din banca pentru nevoi personale. Unde mai e cota unica de impozitare a venitului?
      Aveti in rest dreptate, se mai por scrie inca 12 pagini de aberatii care tin de nerespectarea Cartei sau a principiilor. Or asta asteptam de la un finantist de marca, sa vada intregul. Principiile. Rostul impozitarii si al redistribuirii.
      P>S In ce priveste pensiile este neoie de un articol separat, dar inainte de altul in care vaoi face referire la prestaiile sociala vs drepturi fundamentale (adesea acest prestatii raspund unor prvilegii inventate de “legiuitor” care nu-si gasesc justificarea in drepturile fundamentale…exemplul cu pensiile speciale sau cu zecile de mii de euro ptr ICC este graitor,, exisat dreptul la securitate sociala, in cazul in care ea nu se mai poate asigura individual- batranete, boala, trebuie sa-ti cresti singur copilul si nu ai venituri alternative etc
      Asa ca vom avea prilejul, daca suntem sanatosi, sa discutam mai la concret pe modul in care sunt asigurate drepturile fundamentale-nu-i musai cu bani de la de stat, statul doar are obligatia sa reglementeze si supravegheze cum se asigura acel drept etc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Modan


Mircea Modan

Antreprenor, inginer proiectant. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)