Home » Analize »Economie »Financiar »Macro » Citesti:

Cat costa un imprumut de la Troica

Adrian Marius Dobre mai 29, 2013 Analize, Economie, Financiar, Macro
6 comentarii 439 Vizualizari

La prima vedere, solicitarea si obtinerea unui imprumut de la Banca Centrala Europeana, Uniunea Europeana si Fondul Monetar International pare cea mai buna solutie pentru iesirea din criza pentru statele presate de timp si de incertitudinea zilei de maine.

Daca ne uitam mai atent, acordarea unui imprumut este conditionata de implementarea unor masuri grupate sub umbrela reformelor structurale, care, la nivel national, s-au transformat in faimoasele masuri de austeritate. Acestea sunt foarte cunoscute cetatenilor din statele care au solicitat imprumuturi de la creditorii internationali: Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Spania.

Programele de ajustare economica au cateva obiective majore care sunt clar mentionate in Memorandumurile de Intelegere privind conditiile specifice de politica economica. In principal acestea se refera la: restabilirea sigurantei sectorului bancar, continuarea procesului de consolidare fiscala si implementarea reformelor structurale pentru a sustine competitivitatea si cresterea durabila si echilibrata.

In traducere, de exemplu, imprumutul de 10 miliarde de euro  pe care Cipru il va primi in urmatorii trei ani de la Troica, inseamna:

  • reducerea personalului din sectorul public;
  • asigurarea transparentei cheltuielilor publice;
  • reforma administratiei locale;
  • inghetarea salariilor pentru o perioada limitata de timp;
  • majorarea varstei de pensionare;
  • restructurarea spitalelor publice si implementarea unui sistem de medici de familie si a unor piedici financiare care sa filtreze accesul la nivelurile superioare de ingrijire medicala;
  • lichidarea, cesionarea sau restructurarea intreprinderilor de stat.

Acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute exemple, dar scenariul este repetabil, chiar un cliseu am putea spune.

De la Memorandum la (in)succes economic

Memorandumurile si masurile de austeritate sunt percepute de opinia publica ca niste generalitati. Ceea ce conteaza si preocupa cel mai mult este impactul pe care deciziile guvernantilor il au asupra vietii de zi cu zi.

Slovenia se lupta sa evite un imprumut de la creditorii internationali, prin economisirea a 540 de milioane de euro. Guvernul de la Ljubljana incearca sa convinga investitorii straini de credibilitatea strategiei lor, a crescut impozitul pe exporturi de la 20 la 22% si a anuntat privatizarea unor companii: banca Nova Kreditna Banka Maribor (a doua ca marime), operatorul de telefonie Telekom Slovenija, producatorul de echipamente pentru ski Elan, compania aeriana Adria Airways si aeroportul din capitala.

Daca ne intoarcem in timp, observam ca astfel de incercari au fost facute si de Cipru sau de Grecia pentru a evita imprumutul de la Troica, optiune ce a devenit pentru ele,  in scurt timp, „inevitabila”.

Mai este Europa sociala?

Masurile de austeritate au adus incalcari ale Constitutiei in unele state sau ale drepturilor omului, deoarece o parte din masurile de austeritate submineaza accesul populatiei la locuri de munca, servicii publice de sanatate, apa curenta sau energie. Astfel ca institutiile europene de creditare s-au expus posibilitatii de a fi trimise in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Exista deja numeroase cazuri la nivel national in care cetatenii au dat in judecata statul pentru implementarea unor masuri impuse de creditorii internationali.

Mai mult de 10% din populatia Greciei traieste acum in saracie extrema, iar somajul in randul tinerilor a ajuns la o rata fara precedent de 59,3%. In ciuda masurilor de austeritate stricte, economia Greciei a scazut cu circa 25% si continua sa scada, iar datoria sa externa a scazut DOAR cu 1 miliard dupa 3 ani de austeritate severa.

De la inceputul anului, guvernul grec a intervenit de mai multe ori pentru a interzice grevele anti-austeritate: a intrerupt protestele de o saptamana ale marinarilor, au fost interzise grevele lucratorilor de la metrou, a emis un ordin de mobilizare civica pentru a le interzice profesorilor sa protesteze impotriva cresterii numarului de ore lucrate pe saptamana cu inca doua si a disponibilizarii a 10.000 de profesori din regimul part-time.

In martie, bancile din Cipru au fost inchise aproape doua saptamani din cauza retragerii masive de bani si pentru a preveni o prabusire a intregului sistem bancar. Ca efect populatia nu putea retrage decat o suma limita zilnica, iar magazinele solicitau plata chash la achizitionarea produselor.  Ulterior, una din cele mai mari banci, Laiki,  a fost inchisa, iar operatiunile bancare au fost drastic reduse la nivel national. Mecanismul European de Stabilitate a interzis, ca regula pentru acordarea imprumutului, recapitalizarea bancilor Laiki si Bank of Cyprus din fondurile destinate programului de ajustare economica.

Situatii de neconstitutionalitate se regasesc si in Portugalia, Romania sau Slovenia. In aprilie, eliminarea unuia dintre cele 14 salarii pe care angajatii publici le primesc intr-un an, reducerea cu 6,4% a pensiilor fostilor salariati ai statului, diminuarea ajutoarelor acordate somerilor si persoanelor bolnave au fost respinse de Curtea Constitutionala a Portugaliei. Planul guvernului roman de a reduce cu 15% pensiile a fost si el declarat neconstitutional in 2010, iar Curtea Constitutionala a Sloveniei a dat acelasi verdict anul trecut, in 2012.

In concluzie, programul de austeritate a fost pus in aplicare in cadrul unui sistem de protectie sociala lipsit de instrumentele necesare care sa absoarba somajul, reducerile salariale si cresterea taxelor. Viitorul ramane la fel de sumbru in cazul Greciei, stat care este in al saselea an de recesiune. Comisia Europeana estimeaza ca deficitul bugetar va fi de aproximativ 1,8% din PIB in 2015 si 2,2% in 2016.

Disensiuni in „Familia Troicii”

Cea mai mare provocare pe care masurile de austeritate o adreseaza statelor europene nu se refera la avalansa de taieri, reduceri si concedieri, ci la faptul ca statele, care se confrunta cu probleme acute la nivel economic, politic si social, vor avea de cantarit cu mare atentie optiunile pe care le au in incercarea de a-si redresa economia.

Deja s-au profilat scenarii conform carora FMI sa fie exclus din formula Troicii, astfel incat Europa sa-si rezolve singura problemele prin intermediul institutiilor si a mecanismelor existente si viitoare.

„In cele din urma, Europa trebuie sa inceteze sa mai apeleze la Fondul Monetar International ca sa ceara ajutor pentru crizele financiare si [trebuie] sa le abordeze folosindu-si propriile sale institutii”, a afirmat de curand Jorg Asmussen, un membru al consiliului executiv al BCE.

Ramane de vazut daca statele europene vor putea sa isi rezolve singure problemele cu toate instrumentele din spatiul european si daca FMI va pierde teren in fata acestora.

Viabilitatea modelului propus de Troica incepe sa fie pusa la indoiala in doua situatii diferite. In primul rand avem cazuri precum cel al Sloveniei: ce solutii cauta pentru redresarea economiei?  Cui se va adresa pentru ajutor? Cat de dur si de bine isi va negocia prevederile posibilelor acorduri cu creditorii internationali?

In al doilea rand, avem numeroasele exemple care demonstreaza ca masurile de austeritate impuse prin Memorandumurile cu Troica nu au dat rezultatele scontate. Rata somajului este alarmanta in Grecia, economia a scazut si tinde spre scadere, iar situatia din Cipru este dramatica. Daca exista alte solutii si optiuni, care sunt acestea? Exista posibilitatea reluarii negocierilor cu Troica pentru modificarea memorandumurilor in scopul identificarii unor masuri care sa duca la o redresare economica reala? Care ar fi acele masuri de crestere economica care ar trebui cuprinse in astfel de documente?

Criza economica din prezent demonstreaza ca trebuie sa parasim sablonul contabil utilizat pana acum. Sa idenficam unul nou, functional, axat pe masuri care sa aduca cu adevarat dezvoltarea economica in toata complexitatea definitiei sale.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Dreata spune:

    Stimate domn, cu cat statul se va amesteca mai mult in economie cu atat rezultatele vor fi mai catastrofale.
    Evenimentele din ultimii ani ne arata clar ca s-a ajuns la limita suportabilitatii, si ca interventionismul va genera din ce in ce mai multa instabilitate, care va culmina cu revolte populare sau cu razboaie (pentru ca atunci cand guvernele isi epuizeaza alternativele doar razboiul mai ramane pentru a “uni” natiunea).

    Lasati in pace, oamenii isi vad de treburile lor si lucrurile se aranjeaza de la sine. Cand statul isi baga coada, totul de duce de rapa.

    Pentru cei care isi fac iluzii ca situatia actuala se datoreaza capitalismului – stati linistiti, capitalismul a murit de mai bine de 100 de ani, cam de cand s-a generalizat sistemul bancar fractional si moneda fiat… Suntem de mult in pas voios catre comunism, in special in vestul Europei si USA

    • Sorin Muncaciu spune:

      Stimate domn, cand piata libera inseamna “voluntary bench marks” stabilite de ” industry” adica price fixing de catre PRA price reporting agencies, adica de niste oligarhi care manipuleaza piata cum vor ei, sau mai bine zis , cum dicteaza interesele lor, atunci asta nu mai e capitalism este dictatura oligarhiei !! Au manarit indicele Libor, acum pretul petrolului este de 10 ani aranjat de BP si SHell , pretul aurului, produselor chimice etc. etc. Cine se afla in spatele IMF-ului, Troica, UE numai oligarhi bancar corporatisti care folosind mecanismele frauduloase ale “tiparirii din burta” a monedelor FR, BCE, BJ etc. continua sa injecteze capital in sistemul bancar aflat pe mana oligarhiei. Problema nu este amestecul statului in economie ci : problema este amestecul statului de partea oligarhilor in economie !!!
      Problema democratiei actuale este : amestecul banilor in politica si , mai grav, amestecul politicii in bani !!!

  2. cristian spune:

    Nu stiam nimic despre autor,intre timp am inteles la ce doctrina economica adera(este vice la fundatia PSD-ului)./// Autorul sugereaza ca lipsa de revenire rapida a unor economii care au suportat masurile impuse de FMI se datoreaza chiar acestor masuri.Aici este manipularea izvorata fie din rea credinta fie din ignoranta.In situatiile invocate-Grecia,in special-prelungirea crizei este urmarea gravului blocaj in care a fost tarata tara de guverne masiv interventioniste in economie-fie ca vorbim de socialisti fie de noua democratie.Revenirea va necesita nu ani ci zeci de ani de eforturi si in primul rand de schimbarea generatiilor si a mentalitatilor.Epoca interventionalismului masiv al statului a luat sfarsit in Europa dezvoltata in anii 70,respectiv dupa primul an de mandat de mandat al lui Miterrand ptr. Franta.Sigur ca tarile amenintate inca de spectrul socialismului/comunismului in anii 70-80 n-au putut renunta in aceeasi perioada la interventionism masiv(adica nationalizari masive in industrie si sistemul bancar in principal)Este cazul Greciei,Portugaliei,Spaniei.
    Cand zeci de ani risipesti resurse nu trebuie sa te astepti la o reteta miraculoasa care te va insanatosi in 2-3 ani.Si peste 10 ani se va vorbi de ineficienta si somaj masiv in Grecia,Portugalia sau Spania.Si nu are legatura cu FMI.cI ,in special,cu politicile aplicate zeci de ani in aceste tari de colegii de doctrina ai autorului acestui articol manipulator in ceea ce priveste indepartarea de FMI.

  3. euNuke spune:

    Ştiţi vorba aia: calul de dar nu se caută la dinţi? păi voi, dragi socialişti, nu sunteţi in postura de a critica un cadou, chiar şi otrăvit să fie [doamne ajută]. Aţi primit un cadou de la cooperativa bancară socialistă FMI ş-acum vă văitaţi că e posmagul prea tare şi plin de chimicale, adică de euri. Păi, cine credeţi că vă mai împrumută aşa ieftin din moment ce voi sunteţi nepricepuţii notorii ai Europei, iar statele voastre sociale sunt falite şi pe cale de a se prăbuşi? D-aia trebuie să respectaţi condiţiile puse Troika: pentru că întotdeauna creditorul de ultimă instanţă are dreptate şi face ce vrea cu debitorul pârlit şi coate-goale. Păi voi credeţi că puteţi accesa la infinit credite ca să plătiţi salarii şi pensii la milioanele de bugetari? din ce daţi banii înapoi? că profit nu obţineţi din “întreprinderea” România s.r.l., ci, aşa cum se vede de la o Poştă, doar vânt in buzunare şi praf in galantare. Că doar nu vă închipuiţi că tovarăşii roşii din Eurocentrală şi FMI o să renunţe de dragul frăţiei ideologice la ditamai capitalul strâns cu greu de la statele alea mai bine guvernate şi chivernisite. Nu, o să vină după bani cât de curând. Şi după ăia luaţi împrumut şi după ăia de pomană pe care nu v-aţi învrednicit să-i luaţi in mână şi să-i împărţiţi şi cheltuiţi ca la carte, pe proiecte utile de infrastructură. Vă plângeţi de austeritate? păi regimul ăsta nu e deloc auster, ci risipitor, lacom şi apucător ca la balamuc. Miile de agenţii şi structuri birocratice, regii autonome şi firme falite cu capital de stat susţinute din banul public sunt semne ale austerităţii? Dar învăţământul gratuit de 13 ani şi sutele de universităţi de stat credeţi că-s de nasul nostru, al ţării subdezvoltate şi jefuite de nomenklatura reşapată a comunismului? Ginkgo Biloba la tot cartierul pe bani publici, adică ai cetăţenilor productivi, e austeritate sau un lux de o nesimţire rară? Austeritate adevărată e aia in care statul vostru socialist dă afară 800.000 de bugetari şi in loc să-i ţină pe şomaj le oferă o supă la cantina săracilor. Aia-i austeritate: un codru de pâne şi o zeamă caldă, cât să nu moară de foame asistaţii şi neputincioşii dependenţi de stat. Abia când o să primiţi internet cu raţia la guvern şi la partid, abia atunci o să aveţi un motiv serios să vă văitaţi de sărăcia “impusă” de străini. Deocamdată văd că toată floarea politrucilor se-ncolăceşte pe reţelele virtuale ca o buruiană atomică, sunt peste tot, la orice oră din zi şi noapte. Au timp grămadă să pritocească planuri măreţe şi lăcrămaţii vehemente la adresa stăpânilor de la bruxelles, care, brusc, au devenit ai dracului. Pasămite…din senin, fără ca prinţişorii roşii băştinaşi să aibă vreo culpă.

  4. pescarul spune:

    Adrian Dumitru
    no. 1 nu europa apeleaza la fond pentru ajutor, ci fondul apeleaza la europa… ca sa ajute europa. chiar asha de absurd e. a se revedea povestea cu summitul g20 de la nisa, din 2011. no. 2 UE ii cara pe FMI peste tot prin Europa shi ii baga pe gura statelor membre. Shi e normaal sa fie asha – cine a cumparat OTE, privatizat la impunerea troicii? cine va cumpara baancile greceshti din balcani, care vor fi vandute la cererea Troicii? etc no. 3 Ue ar face mai bine sa se salveze pe ea insashi, shi sa-shi lase membrii in pace, fiindca daca ii mai ajuta mult, ii omoara de tot. no. 4 declaratziile unui oficial BCe valoreaza exact cat o eructatzie de betziv no. 5 UE ar fi trebuit shi trebuie sa inca sa ishi puna la punct institutzii financiare capabile de a interveni in caz de nevoie in MOD REAL, shi nu cu aiureli neo-liberale & austeritare identice cu idiotzeniile predicate de baietzii veseli de la FMI. Shi-o datoreaza sie insashi, daca vrea sa mai existe. no. 6 daca vrea sa aplice punctul 5, UER trebuie sa ishi renegiocieze ACUM toate tratatele de baza, shi toate angajamentele luate fatza de G20, BIS etc. Inclusiv acordurile Basel. no. 7 Daca nu face asta, orice altceva este doar frectzie la picior shi de-aci incolo, dumnezeu cu mila no. 8 Daca Ue vrea sa scape de FMi, ceea ce nu e cazul, ar face bine sa ishi reduca la 0 contributziile extraordinare pe care i le da FMI-ului din 2009 incoace. O alta idee ar fi sa ishi foloseasca vourile din boradul FMI ca sa determine politici economice care sa aiba un pic de noima. Numai ca UE nu face asta, shi – repet – nu e din intaamplare ca e asha. Asha ca… PS Ma mira ca un asemenea articol a putut aparea oe contributors. E cred ca unul dintre putzinele articole cat de cat OK aparute acolo in ultimii ani, de cand ii citesc. Sa fie, poate, 10 articole, in cap, cu asta cu tot. Dar ce folos? Ponta va semna oricum cu FMI, in iulie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Marius Dobre


Adrian Marius Dobre

Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Socia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)