Home » Economie »Educatie »Global / Europa » Citesti:

Cât pierde România din exodul forței de muncă

Gelu Sabau octombrie 3, 2016 Economie, Educatie, Global / Europa
58 comentarii 2,067 Vizualizari

Anul acesta am auzit de nenumărate ori acuze, mai mult sau mai puțin fondate, la adresa faptului că guvernul tehnocrat nu a fost capabil să absoarbă nici un euro, în actualul exercițiu bugetar, 2014 – 2020. În primii 7 ani de la integrarea României în UE, banii europeni au fost văzuți drept soluție la multe probleme cu care se confruntă societatea noastră. Obsesia ratei de absorbție (rămasă oricum la un nivel destul de scăzut) i-a făcut pe unii să pună în aplicare proiecte inutile sau, unele, de-a dreptul fanteziste ! Presa ne-a delectat de-a lungul timpului cu știri despre astfel de cazuri ! Făcând însă un bilanț al integrării, soldul este pozitiv pentru România : dacă luăm în calcul și fondurile pre-aderare, România a primit de la UE 29 de miliarde de euro, contribuind în același timp cu 11 miliarde de euro la bugetul european. Din diferență, rezultă un plus de 18 miliarde de euro net. În același timp, o dată cu aderarea la piața comună, România a devenit un importator de produse finite, (chiar în acest an creșterea economică se bazează pe creșterea consumului din importuri) și un exportator net de forță de muncă. Deși nu există date oficiale referitor la numărul de români plecați în afară, cifra se situează undeva în jurul a 3 – 4 milioane de persoane. ONU raportează o cifră de aproximativ 3,4 milioane de persoane, ceea ce situează România în topul european al emigrației, și nu numai.

Dacă toată lumea a vorbit în această perioadă despre beneficiile integrării europene, nu am auzit în schimb pe nimeni rostind absolut nici un cuvânt despre costurile aderării noastre la UE. Probabil că un calcul exhaustiv este foarte dificil, dacă nu imposibil, de făcut. Însă, există anumite aspecte, destul de evidente, care pot fi cu ușurință luate în discuție. Printre acestea se situează și problema emigrației românești peste granițe și, implicit, exportul forței de muncă.

Recunosc că am început să mă gândesc pentru prima oară la acest aspect, în contextul discuțiilor despre Brexit, înainte și după referendumul care a avut loc în Marea Britanie. Se știe că, printre altele, cei din tabăra pro-Brexit s-au bazat pe o campanie mediatică împotriva străinilor, sub pretextul că aceștia vin și le ocupă locurile de muncă. În acest context, toți politicienii și reprezentanții statului român țineau să ne asigure că cetățenii români nu vor avea de suferit în urma deciziilor pe care le vor lua englezii. Nu am auzit însă absolut nici un politician român care să vadă problema și din celălalt punct de vedere. Mai precis, cât a avut Marea Britanie de fapt de câștigat de pe urma imigrației și, în cazul nostru, cât a plătit societatea românească pentru acești oameni care muncesc acolo ? La campania mediatică împotriva străinilor, reprezentanții noștri puteau răspunde foarte ușor : societatea britanică beneficiază de fapt de pe urma fenomenului migrator, iar, în cazul de față, societatea românească este cea care a plătit pentru pregătirea forței lor de muncă !

Pentru a fi mai precis. Stabilim că în momentul de față se află în afara granițelor 3,5 milioane de români. Aproape toți au plecat pentru că în România nu mai aveau locuri de muncă sau pentru că în alte părți câștigau mult mai bine decât aici. Deci, vorbim în general despre o forță de muncă calificată, pusă la dispoziția altor economii de către societatea românească. Cazurile de hoți de buzunare, cerșetori și șuți, pe care ni le relatează presa, sunt mai degrabă excepții, nu sunt regula. Românii plecați să muncească în străinătate au în general studii medii sau calificări profesionale, iar numărul emigranților români cu studii superioare se situează în jurul cifrei de 950.000 de persoane. Asta conform estimărilor făcute într-un raport al Curții de Conturi (p. 66).

Toate aceste persoane care acum muncesc în afara granițelor au crescut și au fost educate în România. Iar educația costă și, în general, costurile sunt direct proporționale cu calitatea educației obținute. În România, statul alocă anual sume de bani pentru educația fiecărui elev și a fiecărui student înmatriculat în sistemul de învățământ public, dar și subvenții pentru învățământul preuniversitar privat. La asta se adaugă, evident, cheltuielile efectuate de familie, legate tot de educație : materiale didactice, transport, meditații etc. În articolul de față, mă voi referi în special la cheltuielile efectuate de stat pentru sistemul public de educație, neluând în calcul sistemul privat. Ele variază, în învățământul preuniversitar, în funcție de zonă, mediul rural sau urban etc., iar în mediul universitar, în funcție de specializare. Pentru a calcula cu o marjă de eroare acceptabilă cât a plătit societatea românească pentru educația celor 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate, mă voi raporta la niște valori medii, destul de aproximative dar, cred, relevante pentru a ne face o imagine de ansamblu asupra întregului fenomen.

Trebuie spus de la început că este destul de dificil de făcut o estimare a costurilor cu educația preuniversitară. Finanțarea vine de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Problema principală este dată de faptul că la nivel central nu există nici o evidență a sumelor alocate din bugetele locale pentru educație și nici a felului în care sunt cheltuiți banii! Există estimări care ne spun că sumele alocate per elev sunt aproximativ egale, sau cu câteva sute de lei mai mari, față de cele alocate de la bugetul central. Pentru educația unui elev statul român alocă aproximativ 630 de euro pe an. Am făcut o medie raportându-mă la costurile din ultimii 5 ani. Mai multe detalii se găsesc aici. Dacă înmulțim această valoare cu 12 ani, aflăm că statul cheltuie aproximativ 7500 de euro pentru întregul ciclu de studii preuniversitare al unui elev. Ori 3.500.000, rezultă că statul român a cheltuit de-a lungul timpului, aproximativ 26 de miliarde de euro pentru educația medie a emigranților români! Dacă la această sumă adăugăm și cheltuielile care se fac din bugetele locale, la o valoare aproximativă de 600 de euro / elev, pe an, se mai adaugă aproximativ 25 de miliarde de euro! Avem deci, în total, în jur de 50 de miliarde de euro pe care societatea românească i-a investit de-a lungul timpului într-o resursă umană disponibilizată ulterior! Cifra poate părea șocantă pentru cei care nu s-au gândit niciodată la acest lucru!

La această sumă se adaugă și costurile pentru educația superioară a celor aproximativ 1 milion de români plecați în străinătate. Învățământul superior public de la noi este parțial gratuit, iar finanțarea se face de la bugetul central, fiecare specializare având un anumit coeficient de finanțare. Coeficientul 1, valorează actualmente 2400 de lei, și este alocat în general studenților de la disciplinele umaniste, care sunt mai puțin costisitoare. Disciplinele inginerești au un coeficient de 1,75, medicina și farmacia 2,25, cele mai scumpe fiind domeniile artistice, unde coeficientul variază între 3 și 5. Pentru a putea face un calcul exact, ar trebui să avem o situație cu numărul studenților la fiecare specializare și cheltuielile aferente, ceea ce ne este imposibil. De aceea vom lua în calcul un coeficient mediu de 1,8 * 2400 de lei, de unde rezultă un cost mediu de 4300 de lei cheltuiți de stat anual pentru un student. Chiar dacă rotunjim suma la 1000 de euro, valoarea este totuși mică. (Există calcule care estimează suma de 4000 de euro cheltuiți anual pentru un student.) Dar, la această valoare medie, statul a investit în educația celor 1 milion de români, aproximativ 4 miliarde de euro. Suma este mică comparativ cu cheltuielile efectuate pentru educația preuniversitară. De aici rezultă că investiția în educația superioară este cea mai eficientă pentru o societate (se investește relativ puțin, comparativ cu potențialul plus-valoare pe piața muncii), și că pierderea celor cu educație superioară este cu atât mai costisitoare pentru societate. Fenomenul este constatat și de raportul Curții de Conturi: „faptul că eforturile României de a şcolariza la nivel superior populaţia tânără este anihilat, în bună măsură, de emigrarea tinerilor superior calificaţi către ţările membre UE. Cu alte cuvinte, România cheltuieşte sume considerabile din surse publice şi private pentru şcolarizarea de nivel superior dar beneficiile acestor eforturi financiare se externalizează. În acest context România „subvenţionează” calificarea superioară a forţei de muncă europene.” (p. 84)

Cred că în urma celor spuse până aici, putem trage câteva concluzii.

După integrarea în UE, România a primit o sumă netă de 18 miliarde de euro, dar a cheltuit  aproximativ 55 de miliarde de euro pentru educația românilor care, după integrare, sau imediat înainte, au plecat să muncească în străinătate. Dacă adăugăm această sumă la bilanțul integrării, atunci rezultatul este dezavantajos: rezultă un minus de 37 de miliarde de euro!

Cu siguranță, la asta se poate răspunde că emigranții români trimit totuși bani în țară, ei nu muncesc doar în beneficiul țărilor care-i găzduiesc. Este perfect adevărat că de-a lungul timpului românii din străinătate au trimis în țară zeci de miliarde de euro. Conform unor estimări, 36 de miliarde în 8 ani. De altfel, fără aceste infuzii de lichidități, probabil că rata sărăciei ar fi explodat în România! Deci, balanța se poate re-echilibra. Însă, după cum am spus anterior, beneficiile și costurile integrării europene a României sunt greu de calculat în ansamblul lor. Și nici nu mi-am propus acest lucru. În articolul de față am vrut doar să atrag atenția că există costuri ale integrării despre care nimeni nu vorbește, dar care nu pot fi ignorate. Dincolo de aspectul material, faptul că românii s-au aflat în imposibilitatea de a munci la ei acasă, a condus în primul rând la nenumărate drame umane, care nu pot fi cuantificate financiar, și pe care unii politicieni le-au exprimat într-un mod extrem de nefericit. Apoi, dacă fenomenul migrator nu este stopat, sau măcar atenuat, consecințele pe termen mediu și lung, nu pot fi decât unele negative.

În ultimii 10 – 15 ani, România a devenit un exportator net de resurse umane. Iar, resursa umană este, finalmente, cea mai importantă resursă. Nu este o vorbă goală. Țări precum Japonia sau Finlanda, care nu au avut alte resurse la îndemână, au demonstrat cu prisosință adevărul acestei afirmații. Apoi, este un lucru de la sine înțeles, că fără resursă umană nici un fel de dezvoltare nu este posibilă! Cum să dezvolți o societate în momentul în care, tocmai cei care ar putea să o facă, tinerii, pleacă înspre alte orizonturi? Întrebarea e, desigur, retorică!

Mai mult decât atât, în contextul în care toată lumea discută despre neajunsurile sistemului de învățământ românesc, o altă întrebare legitimă apare de la sine: de ce să investim semnificativ în educație, dacă migrația forței de muncă nu este stopată? Poate produce efecte un învățământ performant, dacă forța de muncă emigrează ulterior? De aici rezultă un fapt, relativ elementar din punctul meu de vedere: îmbunătățirea învățământului românesc poate produce rezultate doar dacă este gândită în paralel cu un plan de dezvoltare economică, care să poată păstra forța de muncă în țară. Altfel, ca și până acum, investiția în educație va produce plus-valoare pentru alte societăți. Iar noi vom rămâne cu eternele discuții despre „reforma în educație”!

Și, finalmente, în condițiile în care sporul natural al populației este negativ în România încă din 1992, iar emigrația forței de muncă se menține la un nivel ridicat, în câțiva zeci de ani sistemul social  va deveni nesustenabil. Există calcule rezonabile care ne indică faptul că, în 25 – 30 de ani, realitatea demografică nu va mai permite plata celor care au contribuit anterior la sistemul de pensii. Povara pentru angajați și angajatori va deveni insuportabilă. Fără măsuri rapide, care să atenueze șocul demografic produs de scăderea natalității și de emigrația masivă, viitorul nostru este pus serios sub semnul întrebării.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "58 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Invatarea vazuta ca proces de creare a fortei de munca creeaza o scindare in conditia umana.

    Familia celula de baza a societatii ajunge sa fie implicata direct in producerea fortei de munca. Familia care nu reuseste sa produca forta de munca, adica indivizi care sa aduca un aport material concret si tangibil in societate incepe sa fie privita utilitarist.

    Omul care nu mai naste din dragoste ci pentru a implini nevoile materialiste ale societatii, pentru a suplini forta de munca bruta la nivel societal, ajunge sa priveasca familia nu ca pe o uniune sfanta ci ca o obligatie prin raport la nevoia de taxare a societatii.

    Societatea prin intermediul institutiilor taxeaza munca si produsele muncii. Individul care nu are un aport utilitarist este inutil societatii in ansamblul ei, o piedica in sistemul de invatamant utilitarist care incearca sa-l faca productiv si o povara a familiei care se vede nevoita sa suporte atat consecintele perspectivei utilitariste la nivelul societatii cat si consecintele neadaptarii membrilor familiei in spatiul de productie.

    Intampinarea “educarii” fortate cu o rezistenta este un efect normal, chiar daca doar vag perceptibil ca un efect concret al materialismului.

  2. ion spune:

    Trebuie sa tineti cont ca multi care au plecat au lucrat in romania, eu am lucrat 15 ani, avand salariu mare, am platit de cateva ori cel putin studiile mele. Nu am fost niciodata bolnav, la fel si sotia. Vreau sa spun ca acea cifra mare o puteti diminua destul de mult, fiindca sunt multi ca mine.

    Un alt aspect ar fi ca in sistem cu circulatie libera, o parte vor pleca si vor veni indiferent de situatia economica, mai ales tineri educati, pur si simplu pentru a incerca cum e in alta parte, sau din alte motive. Cati francezi pleaca in Statele Unite, Belgia, UK, Canada? In cazul romaniei in perioada post comunism e si normal ca aceasta parte sa fie si mai mare, la ce v-ati asteptat? Eu cred ca o experienta peste hotare e foarte benefica pentru oricine, indiferent in ce tara traieste. Cum faceti ca sa vina francezi la studii in romania si sa ramana sa traiasca dupa?

    Cu toate acestea trebuie lucrat puternic pentru a face romania atractiva pentru trai: infrastructura, impozitare corecta, stat de drept, redus drastic coruptia si abuzurile statului, locuri de munca calitative si bine platite.

    Eu cred ca pentru a se echilibra va mai fi nevoie de 20-30 de ani cel putin, nu poti sa repari rapid ce s-a intamplat, e nevoie de generatii.

  3. Constantin spune:

    Interesanta abordare a emigratiei romanesti. Interesanta nu datorita perspectivei filosofice din care este privita, ci pentru ca ea a mai fost in atentia publica, a fost dezbatuta si analizata, iar concluziile sunt larg cunoscute. Consider interesanta de asemenea insistenta cu care este privita tema si faptul ca revine periodic in atentia cercetatorilor.

    Factorii politici ai regimului comunist au privit romanii care doreau sa se stabileasca in afara frontierelor patriei ca active economice. Din aceasta perspectiva, forta de munca poate fi evaluata cu ajutorul investitiilor facute in formarea si calificarea sa. Din cauza aceasta, pentru fiecare cetatean exportat statul roman a perceput o suma echivalenta cu costurile privind educarea si formarea lui.

    Abordarea aceasta este una ingust-mercantilista, care priveste omul ca pe o marfa. Este ignorat contextul Uniunii Europene si cel al libertatilor consfintite prin Tratate. Prin absurd (dar nu prea mare), am putea cere unui absolvent al unui colegiu din Bucuresti care se muta la Timisoara, unde este mai mare cererea de forta de munca, sa-si achite costurile de scolarizare catre Primaria Capitalei, cea care finanteaza colegiul respectiv.

    Sunt ignorate, de asemenea, fenomene economice precum globalizarea, efectul de convergenta, transfor tehnologic si kow-how etc. Nu este locul pentru explicatii exhaustive, manualele de economie si datele statistice sunt accesibile oricui, dar priviti macar catre beneficiul asupra economiei romanesti reprezentat de sumele de bani pe care cetatenii romani care lucreaza in strainatate le trimit in tara. Ani de-a randul rezidentii romani in strainatate au fost principalul investitor strain in Romania.

    • Gelu Sabau spune:

      @ Constantin
      Am spus in articol, ca da, romanii din strainatate trimit sume de bani in tara. Daca ar fi sa discutam in termeni stricti, nu putem sa-i numim investitori (foarte putini dintre ei dezvolta activitati productive in tara), ci mai degraba sustinatori ai consumului intern. Stim cu totii ca acesta este un model de dezvoltare specific tarilor „banaiere”. De altfel si din punctul de vedere al altor indicatori Romania se poate compara cu astfel de tari. Daca acest model poate produce efecte pozitive pe termen scurt, cred ca pe termen mediu si lung este falimentar. Si sa nu uitam ca in România fenomenul migrator este foarte amplu, suntem „fruntasi” dupa sirieni! Cred ca daca nu se adopta politici pentru diminuarea acestui fenomen (nu am vorbit nicaieri despre interzicerea emigratiei) sansele de dezvoltare pe viitor tind vertiginos spre zero…

      • Constantin spune:

        Va multumesc, domnule Gelu Sabau, pentru atentia pe care ati acordat-o comentariului meu si pentru cuvintele adresata. Ingaduiti-mi, va rog, un raspuns cat de scurt posibil.

        Lucratorii romani din afara frontierelor trimit intr-un an in tara o suma de bani mai mare decat valoarea investitiilor straine directe (ISD). Sper sa fiti de acord. Am reformulat, pentru a porni discutia de la o pozitie comuna. Acum, cu permisiunea dumneavoastra, sa vedem ce se intampla cu banii lor intrati in economia nationala, apoi cum sunt structurate PIB si cresterea economica a patriei noastre.

        Pe scurt, conform acceptiunii keynesiene a termenului, investitiile reprezinta demersul economic fundamental ce provoaca o crestere a venitului, ceea ce determina o crestere a consumului si a economiilor si, respectiv, un nou imbold de a da nastere in economie la noi factori de productie. Altfel spus, o investitie este o „ceva” care aduce un profit. Poate fi vorba despre cumpararea unui imobil, ori renovarea/amenajarea lui, cumpararea de teren agricol, animale sau utilaje, a unui tablou, a unor bijuterii, un depozit bancar, o moneda straina, actiuni, obligatiuni, participatii la fonduri de investitii ori instrumente financiare derivate. Chiar si un automobil caruia-i creste valoarea in timp reprezinta o investitie. Desi unii romani „dezvolta activitati productive in tara”, precum spuneti, nu m-am gandit in primul rand la ei, tocmai pentru ca nu sunt multi – mediul investitional romanesc este lipsit de atractivitate pentru toata lumea, inclusiv pentru cetatenii romani.

        Referirea mea la ISD a avut in vedere ordinul de marime, nu comparatia directa, fiind lucruri deosebite. Dar, efectele in economie sunt similare. Nu vreau sa zabovesc asupra amanuntelor care se gasesc in manualele de economie, dar pentru a se vedea cum sunt utilizati banii, avem in vedere nivelurile investitiilor, economisirii si cheltuielilor. Atat investitiile cat si cheltuielile de consum genereaza o crestere a cererii agregate. Dar, uitati-va va rog la evolutia salariului minim pe economie in Romania: 01.01.2014/189E, 01.07.2014/205E, 01.01.2015/216E, 01.07.2015/236E, 01.05.2016/277E, 01.01.2017/320E. In 3 (trei) ani, aproape s-a dublat. Stiu ca avem cele mai mici venituri din UE, dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul ca cererea interna a fost influentata incomparabil mai mult de sporirea veniturilor interne, inclusiv pensii speciale, ajutoare etc. decat de banii romanilor din strainatate (aprox 3,2 miliarde E, cea mai mare parte din ei investiti in domeniul imobiliar). Apoi, o masura cu impact major asupra cererii a fost reducerea TVA. In paranteza fie spus, aceasta a contribuit in buna masura la mentinerea stabilitatii preturilor.

        Dar, oare cresterea cererii agregate este ceva rau pentru economie? Pentru ca niciun manual de economie nu spune asa ceva (cum am aratat, inflatia este la un nivel minim), iar Keynes ne explica procesul cu ajutorul multiplicatorului sau, nu insist asupra subiectului. Altfel spus, daca cererea de carlige de rufe creste, e super! Fabricile de carlige de rufe prospera. Daca se vand Logan-uri, prospera fabrica de la Pitesti (apropo, industria auto este un domeniu in care sunt realizate produse cu valoare adaugata relativ mare, IT si mai mare etc.). Problema legata de imposibilitatea satisfacerii cererii si cresterea importurilor este pe jumatate falsa. Pe de o parte, fiecare stat isi fructifica avantajele comparative (nimeni nu produce de toate), pe de alta, este o oportunitate pentru producatorii autohtoni, iar daca nu profita, fie mediul investitional nu este propice (asta este o alta tema, o discutam daca doriti), fie produsele autohtone nu sunt competitive, cu tot efortul BNR de a mentine moneda la un curs jos (asta este o alta tema, o discutam daca doriti), fie sunt lipsiti de inspiratie si lasa locul investitorilor straini. In consecinta, balanta comerciala a Romanei este deficitara cu aproximativ 8 miliarde E, pe de alta parte, ca adept al teoriei keynsiene, marturisesc ca sunt sustinatorul cresterii economice bazata pe sporirea cererii agregate.

        Observatia dumneavoastra cu privire la marirea consumului in vremurile recente este corecta, dar dupa cum am aratat, acesta este un factor temporar al cresterii economice. De altfel, o crestere prelungita a consumului nici nu este posibila. De asemenea, in anul 2015 la cresterea economica a Romaniei au contribuit serviciile, inclusiv transporturile, turism etc., precum si sectorul informatica si telecomunicatii, care a avut o crestere de aproape 8%, dublu fata de nivelul general (estimat 4%). Nu as zice ca este structura de dezvoltare a unei tari bananiere, atat timp cat la formarea PIB agricultura contribuie cu numai 6% (in declin), in timp ce industria cu 35%, iar serviciile cu 59%. Este mai degraba modelul de dezvoltare a statelor occidentale avansate si avem in plus o datorie publica redusa (38% PIB – cum sunt cheltuiti banii imprumutati este o alta tema, o discutam daca doriti). Cultivarea bananelor este o activitate agricola, nu-i asa?! (Forta de munca ocupata in agricultura este o alta tema, o discutam daca doriti.) Desigur, sensul afirmatiei dumneavoastra este metaforic, dar sunt interesat sa aflu ce intelegeti dumneavoastra prin „tara bananiera” si la ce indicatori economici se poate compara Romania cu o astfel de tara?

        Sunt de acord ca sunt necesare eforturi pentru consolidarea cresterii economice in patria noastra, dar textul dumneavoastra nu contine argumente in acest sens, iar eventuale masuri administrative pentru reducerea emigratiei nu au efect. Despre reforme structurale in economia patriei noastre, imbunatatirea climatului investitional si cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene vorbim, daca doriti, cu alta ocazie. Multumesc inca o data.

        • Gelu Sabau spune:

          @ Constantin

          1. Sunt de acord ca in Romania cererea agregata este stimulata de banii pe care ii trimit romanii din afara, in loc sa fie stimulata de investitiile publice, asa cum este in modelul lui Keynes. In sensul acesta putem accepta ca in mod indirect emigrantii sunt investitori. La Keynes acele investitii sunt gandite sa stimuleze activitatile economice. A calculat cineva in ce masura banii trimisi din strainatate stimuleaza activitatea economica interna si cat stimuleaza consumurile din importuri? Apoi, cred ca modelul keynesian este eficient in special in stituatii de criza. Daca il aplicam pentru economia noastra, subtituind investitiile publice cu „investitiile” emigrantilor nu ne arata asta ca functionam dupa un model de criza? In sensul ca economia romaneasca nu ar fi de fapt sustenabila fara banii din afara. Facem ceva sa depasim acest model?
          2. Ati pomenit la un moment dat despre avantajele comparative ale unei economii. Stie cineva care sunt avantajele comparative ale economiei romanesti?
          3. Sunt de acord ca din punct de vedere formal PIB-ul Romaniei este similar ca structura cu PIB-ului unei economii dezvoltate. Am mari indoieli ca aceasta structura formala se regaseste si la nivelul continutului. Probabil stiti ca dintre toate tarile europene in Romania ponderea compensarii salariului din PIB este cea mai redusa din Europa. Apoi, la nivelul infrastructurii, serviciilor sociale etc. Romania este comparabila cu tarile africane, nu cu tarile europene. Cred ca ati vazut articolele recente din presa pe aceasta tema. Acesta este sensul in care am folosit expresia „tara bananiera”
          4. Nici eu nu cred ca masurile administrative pentru orpirea emigratiei ar fi foarte eficiente. Cred ca e vorba in primul rand despre o strategie de dezvoltare, stimularea mediului investitional, dupa cum ati spus si, de ce nu, sustinerea emigrantilor care vor sa se intoarca pentru a investi in Romania

      • George spune:

        Romania este o tara bananiera. Cu toate ca bananele sunt doar de import.

  4. Cetatean spune:

    Efectele politicii mainii de lucru ieftine

    “FMI arunca in aer dezbaterea privind migratia in Europa. Cat a pierdut Romania din «exportul de creiere».

    Emigrarea din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est … catre tarile din Vest, este un fenomen «neobisnuit de amplu» si persistent, care implica predominant persoane tinere, bine pregatite si productive. Cel mai mult de castigat au avut insisi emigrantii si tarile din Europa de Vest care i-au adoptat, in timp ce fenomenul a avut efecte dezastruoase pentru statele est-europene, accentuand declinul demografic si limitand sever perspectivele de dezvoltare a economiei, cu ramificatii pentru sectorul privat, competitivitatea economica si convergenta veniturilor populatiei catre media europeana (n.m. ceea ce creaza un cerc vicios). Emigrarea este privita inclusiv ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica.

    Sunt concluziile unui raport al Fondului Monetar International (FMI) privind fenomenul migratiei fortei de munca pe axa Est-Vest in Europa, cu atat mai relevante pentru Romania dupa ce am aflat ca suntem printre cei mai mari exportatori de resursa umana din UE: potrivit datelor ONU, diaspora romaneasca este echivalenta cu aproximativ 17% din populatia tarii. Tot de la FMI aflam ca fluxul invers, intoarcerea emigrantilor in tarile de origine, este foarte limitata, practic nesemnificativa statistic. Romanii capabili sa ridice tara au cam fugit de ea.

    De asemenea, emigrarea in masa franeaza schimbarea de mentalitati, contribuind la mentinerea unor stari de fapt.

    De regula, persoanele educate sunt cele care impun schimbarea intr-o societate, astfel ca situatia descrisa ilustreaza o legatura intre emigrarea constanta a persoanelor inalt calificate si scaderea calitatii actului de guvernare, care la randul ei determina emigrarea oamenilor educati si descurajeaza imigratia de forta de munca bine pregatita, subminand perspectivele de crestere economica pe termen lung».

    Fenomenul va continua, avand in vedere diferentele inca ample intre Est si Vest in ceea ce priveste nivelul de trai si garantarea drepturilor, contractelor si a respectarii legii, avertizeaza FMI. Exista inclusiv riscul unei spirale negative antrenate de emigrare si convergenta lenta a veniturilor.”

    http://tinyurl.com/jbtuovr

    • Gelu Sabau spune:

      Multumesc pentru comentariu! Il gasesc foarte instructiv. Ne arata din nou ca nu prea suntem capabili sa discutam despre problemele care ne privesc in mod direct si ca trebuie sa ne spuna de alde FMI despre ce si cum…

      • Cetatean spune:

        @Gelu Sabau

        Multumesc si eu pentru acest binevenit articol, care largeste perspectiva prin care privim realitatile Romaniei de azi. Spuneti ca “nu prea suntem capabili sa discutam despre problemele care ne privesc in mod direct si ca trebuie sa ne spuna de alde FMI despre ce si cum”. Eu cred ca se intampla acest lucru din cauze ideologice, care ingusteaza mult perspectiva asupra realitatii: se “ajusteaza”, se interpreteaza (vedeti si comentariul lui @Constantin, de mai jos) si se “argumenteaza” realitatea relevata de statistici astfel incat concluziile sa nu contrazica dogmele ideologice.

        Robert J. Shiller (“Premiul Nobel pentru Stiinte Economice”):

        “Este economia o stiinta?

        Eu sunt unul dintre castigatorii din acest an al Premiul Nobel pentru Stiinte Economice, ceea ce ma face si mai constient de criticile celor care sustin ca economia – spre deosebire de chimie, fizica sau medicina – nu este o stiinta. …

        O problema a stiintelor economice este aceea ca este inevitabil focalizata pe politici in loc de cercetare fundamentala. Nimanui nu-i pasa cu adevarat de datele economice, care sunt folosite doar ca ghiduri de politici economice (n.m. adica folosite pentru «acordul fin» al politicilor stabilite apriori, politici motivate ideologic): fenomenele economice nu au aceeasi fascinatie intrinseca precum rezonanta atomilor sau functionarea celuluei vii. Judecam economia in functie de ceea ce produce (n.m. pentru cine?). Astfel, economia este … mai mult practica decat spirituala (n.m. de rezultatele «practice» beneficiaza in principal cei care au cel mai puternic «lobby»).”

        http://tinyurl.com/zjlrp3a

        • Gelu Sabau spune:

          @ Cetatean

          Sunt de acord ca de multe ori ochelarii ideologici ne pot impiedica sa vedem realitati evidente. Poate uneori e cazul si la noi de asa ceva. Cred insa ca cel mai frecvent e vorba de ignoranta si dezinteres, atunci cand nu e rea vointa. In cazul de fata le suspectez pe primele doua.

    • ion spune:

      “emigrarea in masa franeaza schimbarea de mentalitati, contribuind la mentinerea unor stari de fapt.”

      Daca nu vad cum e in afara (nu ca turisti) cum vor face schimbarile, ca sunt murati acolo. Problema este ca e nevoie de timp.

      Eu cred ca o greseala a vestului este ca nu se ocupa suficient de est sa creasca nivelul de trai acolo. E o oportunitate si pentru forta de munca din vest, fiindca pot trimite manageri multi in est, economisti, etc. Dar cumva suntem priviti ca jucatori separati, independenti in loc sa privim UE ca un ceva mai la gramada gen USA.

      • Constantin spune:

        „o greseala a Vestului este ca nu se ocupa suficient de Est sa creasca nivelul de trai…”_Si eu cred la fel, doar ca se pare ca vedem lucrul acesta din perspective diferite.

        UE, din spirit de solidaritate, a pus la punct o politica de coeziune economica si sociala dinamica si eficienta, cu scopul reducerii decalajelor existente intre regiunile din UE in termeni de productie, productivitate si ocupare (adica, cu efect asupra veniturilor, respectiv, asupra nivelului de trai). Pentru ca asa priveste UE lucrurile, regional si pe cate sapte ani, iar ciclul actual corespunde perioadei 2014-2020. Politicile comunitare de coeziune vizeaza solutionarea diverselor probleme prin instrumente structurale si valorificarea potentialului de dezvoltare. In exercitiul bugetar anterior aproximativ o treime din bugetul UE (840 miliarde de EUR) a fost alocat politicii de coeziune.
        http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/financial_instruments_ro.pdf

        Nu este greseala Vestului ca noi alegem in functii publice infractori. Mentinem la conducerea statului un sistem kleptocratic care zadarniceste orice politici de coeziune, iar acest lucru este in primul rand in responsabilitatea cetatenilor romani. Vestul a gresit cand s-a grabit sa ne considere o democratie functionala.

        Sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste asistenta occidentala in privinta educatiei, a solidaritati si responsabilitatii, astfel incat la viitoarele alegeri sa nu mai desemnam reprezentanti corupti in institutiile democratice ale statului. Nivelul nostru de trai depinde in primul rand de noi insine.

        • ion spune:

          Tocmai ca doar banii nu sunt suficienti, vestul trebuie sa se implice si altfel, nu doar cu bani. Eu cred ca nu prea s-a pus problema sa se faca ordine in tarile de est, cum ar fi normal intrun stat unitar. Pur si simplu s-a creat un fond comun, din care se pot servi acei care sunt constienti si puternici. Dar noi inca suntem inconstienti si slabi, trebuie asistat cumva.

    • Constantin spune:

      Convergenta veniturilor nu se realizeaza prin interzicerea emigratiei, ci prin cresterea productivitatii si obtinerea, ca rezultat al muncii depuse, de produse cu valoare adaugata mare.

      Cresterea productivitatii si produsele cu valoare adaugata mare se realizeaza prin investitii, inclusiv in tehnologii inalte. Interzicerea emigratiei genereaza un surplus artificial de forta de munca in raport cu cererea pe piata locala si are drept efect scaderea pretului muncii, adica a salariilor.

      Descurajarea emigratiei se poate obtine prin crearea unui mediu investitional intern atractiv.

    • Grammaticus spune:

      .Spuneți : “Emigrarea este privita inclusiv ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica”. Corupția generează emigrarea iar persoanele educate nu au niciun cuvînt de spus în societatea românească fiind sistematic împinse la margine de tsunamiul de lacomie si tzopirlanie. Cred că voi scrie curând dintr o altă țară, după 26 de ani de sacrificii pentru Ro.

  5. neamtu tiganu spune:

    cica pe vrema impuscatului se face sedinta la Apicola, subiectul fiind neindeplinirea productiei de export la miere, din cauza cresterii defectuase a albinelor. Unu din fundul salii se ridica si dupa ce scoate in evidenta ineficacitatea economica a cresterilor albinelor propune cresterea evreilor care se exportau mult mai eficient.

    (pt. cine nu stie p-atunci statul roman lua bani frumosi pt. fiecare neamt sau evreu care pleca, functie de pregatirea profesionala)

    Citeva calcule: din cei 3,5 mio romani plecati estimez ca numai 2 mio muncesc, restul fiind minori sau partneri ai muncitorilor. La un cistig mediu brut de 2000 euroi pe luna, inseamna ca acestia au in total pe an ca. 48 miliarde euroi. Din acestia, cea mai mare parte, estimez 90%, ramine in tarile unde muncesc sub forma de taxe, chirii, intretinere etc. si deci se acumuleaza ca. 4,8 miliarde, care eventual se transfera in Ro. (se potriveste cu 36 miliarde in 8 ani). In plus sistemul social romanesc e degrevat de povara celor 3,5 mio. asistenta medicala, scolarizare etc. Asta ar reprezenta ca. 200 mio, sa fie rotund, deci avem 5 miliarde care intra in Ro.

    Sa presupunem ca acesti 3,5 mio ar munci in Ro, in situatia ideala ca ar avea locuri de munca. La un salariu mediu brut lunar, de ca. 650 euroi, facem socotelile si ies ca. 15,6 miliarde pe an, bani care ramin in intregime in tara. Munca acestora creeaza insa plus valori care ar putea insemna dublul salariului (profitul firmei, creeare infrastructura etc.) deci rotunjim la ca. 31,2 miliarde din care scadem asistenta sociala a acestora de ca. 200 de milioane, deci avem pe total ca. 30 miliarde plus pt. tara, din care scadem cele 5 miliarde de mai sus si deci avem o pierdere pe total de ca. 25 miliarde.

    La un PIB de 159 miliarde, in 2015, asta inseamna destul de multicel.

    • Harald spune:

      Asta e ca și cum ați presupune că pot fi puse în circulație de 5 ori mai multe trenuri. Credeți că ar circula cineva cu ele? :P

      Migrația e un fenomen de autoreglare, iar oameni care pleacă pentru că nu mai vor să trăiască cu 400 de euro pe lună n-ar fi plecat dacă ar fi obținut salarii de 700-800 de euro.

      A calcula ”pierderile” din exodul forței de munc e un simplu exercițiu contabil, fără nicio valoare practică și fără să indice nicio posibilă soluție. Așa cum oamenii născuți prin satele de pe malul Bistriței, pe la Borca și la Fărcașa, se mută la Piatra, la Bacău sau chiar la București, tot așa românii pleacă din țară. Pentru că la scara Uniunii Europene, România nu e decât un sat înapoiat care construiește biserici pe fiecare uliță.

      Astea sunt aspecte care țin de mentalitatea societății, degeaba îi spui omului că taxarea asupra muncii e mult prea mare, cănd lui i se umple sufletul de bucurie la fiecare nouă biserică pe care o vede înălțându-se. DNA poate aduna corupți, dar nu DNA va reconstrui economia.

  6. smaranda spune:

    Articol binevenit in actuala situatie politica. Exportam forta de munca si la numarul de emigranti suntem dupa Siria. Comparati situatia intre cele doua tari. Sa lasi un popor fara locuri de munca si fara o perspectiva de viitor nu este numai tradare de tara si neam este o crima (nescrisa in constitutie si suplimentata cu imunitate parlamentara). Si pentru ca se apropie alegerile iata unde s-au dus banii trimisi de cei care media ii declara cinic „capsunari”.
    Fiul lui Theodor Stolojan, Vlad și-a făcut un doctorat la Cambridge, în fizică atomică – o excepție, iar fiica, Ada, și-a făcut studiile superioare în Anglia, iar pe cele postuniversitare, de consultanță financiară, în Belgia. Un alt premier, Radu Vasile, și-a trimis fiul, pe Tudor, tot la Paris. Predecesorul său, Victor Ciorbea, se poate mândri că fiica sa, Oana, a absolvit același colegiu american ca și odrasla fostulului președinte SUA, Bill Clinton, iar Mugur Isărescu nu a rupt nici el tradiția, Lăcrămioara Isărescu studiind tot în SUA.
    Alex Rus. Este fiul ministrului Transporturilor, Ioan Rus. Când a împlinit 24 de ani a primit cadou de la tatăl său un hotel în Cluj Napoca: Hotelul Meridian, preluat de seniorul Rus de la Ioan Morar, fostul șef al Romsilva, printr-o schemă complicată relatată de presă. Juniorul a mai deținut până în martie și o cafenea în Cluj, Arts Caffe, vândută în martie unui lanț de cafenele. Pe pagina de Facebook postează fotografii de la piscina familiei și din călătoriile dese la Monaco și pe coasta amalfitană, împreună cu prietena sa, Denisa Pascu, fotomodel.
    Alexandru Vanghelie. A fost trimis de tatăl său să studieze la o universitate din Boston, unde taxa de școlarizare depășește 50 000 de dolari pe an. Locuiește într-un apartament a cărui chirie depășește și ea aceeași sumă, însă juniorul primarului aflat în arest nu pare să aprecieze eforturile financiare făcute de tatăl său. Judecând după activitatea de pe Facebook, Vanghelie junior a făcut o pasiune pentru culturism și substanțele chimice folosite pentru umflarea mușchilor. Ilinca Nichita – Fiica primarului Gheorghe Nichita, care a organizat pentru ea, în toamna lui 2014, o nuntă fastuoasă la care au participat toți șefii PSD, în frunte cu Victor Ponta. Ilinca Nichita este notar și, după nuntă, presa din Iași a scris că primăria tatălui său i-a acordat autorizație de construcție pentru un birou notarial în centrul orașului. Alexandra Dragnea. Fiica fostului vicepremier Liviu Dragnea a devenit celebră atunci când l-a lăsat pe iubitul său cântăreț (Alex Mațaev) să filmeze un videoclip exact acasă la Liviu Dragnea, permițînd publicului să vadă cum arată proprietatea uriașă a familiei liderului PSD, numai suprafața construită a casei depășind 1300 de metri pătrați. Alexandra a devenit o vedetă în tabloide, paparazzi permițînd electoratului să vadă că la vîrsta sa frageda are deja un automobil de lux. Mihnea și Andrei Năstase. Fiul cel mic al fostului premier Adrian Năstase studiază economia la Londra, un oraș deloc ieftin, după cum se știe. Fratele său, Andrei, a învățat tot economie, dar în Italia, după care s-a întors în țară pentru a se ocupa de restaurantul Bonton din Herăstrău. Și-a deschis în 2013 un club și la Neptun. Agathe Blaga. Fiica lui Vasile Blaga este un nume la modă pentru că exact în urmă cu 3 zile soțul său a fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 600 de mii de euro. Agathe Blaga avea stofă de vedetă de multă vreme, presa scriind în ultimii ani despre contractele pe care le-a primit firma soțului său de la stat. Diana Videanu. Fata lui Adriean Videanu, o obișnuită a cafenelelor de fițe de pe Dorobanți și a magazinelor scumpe, este pregătită de tatăl său pentru a prelua afacerea Titan Mar. A studiat și ea tot la Londra dar ceea ce a făcut-o remarcată de presă au fost ceasul Hublot de 15 000 de euro și poșeta Hermes de 7000 de euro. Ana și Alexandru Geoană. Fiica cea mică a lui Mircea Geoană învață în America, la Universitatea Pennsylvania, unde taxele și cazarea costă în jur de 50 000 de euro pe an. Și fratele ei, Alexandru, studiază tot în America, la Stern Business School, unde costurile se ridică tot la nivelul celor pentru sora sa.
    Lista este incredibil de lungă. …..

  7. Maximus spune:

    Un articol excelent pe o tema cat se poate de reala. Sunt curios care parte din presa romaneasca o s-o preia si daca o sa vedem vreodata o discutie TV pe marginea ei. Cel mai probabil o sa treaca neobservata, desi, repet, cred ca e o tema extrem de importanta si ar trebui sa se discute serios si sa se ia masuri. Ciolos se pare ca a inteles si a realizat gravitatea problemei si incearca sa porneasca timid niste masuri pt incurajarea revenirii in tara. Eu nu sunt unul dintre cei care vad totul negru si care injura Romania de dimineata pana seara, dimpotriva, insa votul prin corespondenta nu a fost imbratisat de romanii din diaspora, desi au strigat toti jigniti acum 2 ani cand Ponta si-a batut joc de ei la votul pt presedintie. Acum au posibilitatea de a vota si n-o s-o faca: vor da vina pe lege. Asadar discutia e foarte complexa si cred ca trebuie s-o avem. Despre asa ceva ar trebui sa discutam, nu tot timpul teme false stranutate de indivizi ca Tolontan si altii ca el.

    • Constantin spune:

      Intr-adevar, tema este interesanta, iar daca autorul ar fi abordat-o dintr-o perspectiva a unui domeniu care-i este familiar, si nu din cea economica, articolul ar fi putut fi excelent, precum spuneti.

      Consider ca ar fi fost interesant, bunaoara de urmarit, din perspectiva filosofica, familiile, mai ales copiii, romanilor care au ales sa lucreze in alte state. Ma gandesc atat la copiii care se afla alaturi de parinti, cat si la cei care au ramas departe de ei. Sunt copii care apartin simultan de doua culturi, doua lumi, uneori profund diferite. Au de multe ori doua grupuri de prieteni, doua limbi invatate simultan samd. Ori, poate, nu apartin cu adevarat niciunei culturi, niciunui grup de prieteni, nu vorbesc corect nicuna dintre limbi, sunt deprimati si unii au tentativede suicid.

      Eu cred, asadar, ca este mai bine ca de economie sa se ocupe in primul rand economistii, altfel exista riscul unor confuzii si interpretari incorecte a proceselor si fenomenelor economice.

      • gsg9 spune:

        @Constantin
        copiii sunt sugative de informatzie, invata usor la scoala limba locala si instinctiv vor sa se integreze cu (sa le zicem) bastinasii

        din experinta intalnirilor cu familii de romani intr’un cadru informal: atunci cand se joaca copiii romanilor discuta intre ei in engleza, in romana au un vocabular mai sarac, par sa fie copii normali fericiti

        de tentative/suicid am mai citit de cazuri de copii lasati acasa cu bunicii sau alte rude, se simt abandonati de parinti si isi doresc sa fie impreuna cu parintii

        relativ la cultura sunt pierduti pt cultura si natiunea romana, majoritatea devin cetateni ai tarii de adoptie, extrem de slabe sanse sa se mai intoarca la “radacini”

        relativ la calitatea culturii: cultura le’o face acum scoala si acasa ipadul, consola, smartphoneul, TVul, ceea ce se aplica si la restul bastinasilor :)

        copiii se adapteaza cel mai usor, chestia cu rupzti intre doua lumi/culturi, nevorbitori, deprimati si suicidari e legenda urbana, sau cel putzin eu n’am intalnit si n’am auzit printre cunostinte de astfel de cazuri

    • Gelu Sabau spune:

      @ Maximus
      Si eu consider ca tema ar avea nevoie de dezbateri ample, cu actori publici importanti si, mai ales, de masuri. Dar in conditiile in care televiziunile de la noi si o parte din politicieni sunt mai interesati de cine pe cine „umfla”, nu-mi fac prea mari iluzii in aceasta privinta…

      • Dedalus spune:

        Televiziunile sunt doar pentru distractie ieftina si asa vor ramane, sau chiar se vor degrada.

        Cele specialziate (gen Discovery) sunt inca OK, cat or mai fi.

        Pe scurt: sa nu mai astptam nimic de la televiziuni. Sunt moarte ca tribuna de discutie sau ca mijloc educativ. Cam asa e si prin lume, din cate stiu, poate intr-o masura ceva mai mica si diferit de la stat la stat, dar per total cam tot asa.

        Pana la urma insa dezbaterea e pe forumuri si alte “locuri” Internet.

        Nu cred ca e vorba de “cai si mijloace” ci mai degraba de putinatatea resursei umane. Parca in articol scria ca se pleaca din ROmania… :-) Au plecat si multi analisti buni, sau care ar fi putut deveni analisti buni…

    • Maximus spune:

      Ieri am scris comentariul de mai sus. Azi a aparut pe Hotnews despre ungurii din Romania care s-au inscris pt votul prin corespondenta pentru a vota la referendumul lui Orban privind migratia. 120.000 s-au inscris!! Diaspora romaneasca, repet, dupa scandalul pe care l-au facut acum 2 ani la votul pentru presedintie, s-a inscris pt votul prin corespondenta in nr de cca 10.000 de oameni!! Asta era cifra in urma cu vreo 2 saptamani. Mira-m-as sa se fi schimbat foarte mult.

      http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21330251-cati-maghiari-din-romania-dubla-cetatenie-votat-referendumul-din-ungaria.htm

      Care era miza pentru ungurii din Transilvania in ce priveste migratia in Ungaria? Pai cam egala cu 0. Stiu, stiu, se poate filozofa si bate campii liber pe tema asta. Dar adevarul practic si sec e ca pe ungurii din Transilvania nu cred ca ii impacteaza deloc cateva mii de emigranti alocati de Brussel in Ungaria. Si in conditiile astea s-au inscris 120.000 pentru votul prin corespondenta!! Din 500.000 in total cu dubla cetatenie! Vede cineva cifrele astea? Suna niste clopotei in capetele (goale) ale alora care ar trebui sa faca ceva pe tema asta? Poate ca s-au inscris si pentru alte scrutine, dar nu asta conteaza. Conteaza cifra. Conteaza felul in care se mobilizeaza o comunitate si care in cazul lor e exemplar.

      Legea romaneasca a votului prin corespondenta nu e perfecta, dar SE POATE VOTA! Presa romaneasca rau-intentionata a scris nenumarate articole doar despre cat e de proasta legea, in loc sa scrie intr-una despre care e procedura de urmat pentru a putea vota! Asta e important, ca EXISTA o lege si SE POATE VOTA!!! Nu e important cat de perfectibila e legea si cat de bine s-ar putea face.

      Deci da, emigratia e o problema, depopularea Romaniei e o problema mare, dar cea mai mare problema e dezinteresul romanilor pentru tara lor. Sunt mici sanse sa se intoarca acasa in numar tot mai mare in anii viitori. Dar daca lor nu le pasa de tara lor si nu fac un minim efort de a vota chiar si atunci cand nu trebuie sa se deplaseze si nici sa stea la cozi ci doar sa trimita 2 plicuri, daca se perpeturaza la conducere aceeasi clica mafiota care a praduit tara timp de 26 de ani si care i-a facut sa emigreze de fapt, atunci nici n-o sa aiba la ce sa se intoarca. Din punctul meu de vedere, primul pas trebuie facut de data asta de catre cei care sunt plecati. Si au posibilitatea sa o faca acum. Pentru ca 2 mil de voturi din diaspora ar fi decisive si ar putea intoarce complet balanta, eu cred ca ar intoarce-o aproape sigur. Dar trebuie sa iti pese.

      http://www.roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2016/02/Ghidul-alegatorului-roman-din-strainatate.pdf

  8. gsg9 spune:

    interesant articolul

    se inmultesc mere cu pere si cu coeficienti variabili si rezultatul da cu virgula in struguri

    daca masurati numai in bani cate miliarde a pierdut Romania pe educatia “tradatorilor” din care scadetzi cat a mai primit inapoi de la mine din ce ai trimit eu mamei pentru ca nu’i ajunge pensia aia de inginera comunista nu cred ca veti realiza vreodata adevarata amploare a pierderii :) :)

    ati pierdut milioane de oameni

    vreo doua generatii plus urmasii lor

    generatia asta tanara/matura buna de munca

    si pe a copiilor lor, copii care atunci cand se intalnesc pe aici familii de romani la un gratar se joaca si vorbesc intre ei exclusiv in engleza, nu in romana, copiii aia nu se mai intorc inapoi si nici urmasii lor

    ati pierdut creiere, creiere bunicele

    astea se recupereaza foarte greu

    sau deloc

    pentru ca, pe masura ce se pleaca, cei care vin in urma lor nu prea se mai ridica la valoarea celor plecati mai inainte, invatamantul scade calitativ si nu mai au unde sa profeseze ca sa castige experienta profesionala, ca fabricile si institutele de cercetare le’ati daramat samd, de “eggzemplu” neamtu tiganu a muncit niste ani ca inginer pe la IAR Craiova, astia de acuma unde sa mai munceasca, ca IAR Craiova nu mai fabrica avioane, supravietzuieste astazi cu 300 de angajati si are datorii fara numar

    dar nu’i nimic, ca va da mUE cota de sirieni, va dezvoltatzi cu aia :)

    multzumiti’le conducatorilor iubiti ca in ultimele decenii au creat toate conditiile necesare emigrarii masive, asta au si vrut de fapt, a functionat ca o buna supapa de presiune pt a evita tulburari sociale care sa le zguguie scaunele de sub fundurile pretioase, pe aia ramasi i’au mituit usor cu o pensie, un salariu bugetar, un spor, o indexare, o pensie de serviciu, o sticla de ulei si un kil de faina si au putut sa fure si sa distruga nederanjati

    a facut Florin Ghetau niste previziuni relativ la populatie dupa celebrul recensamant, nu foarte 8timiste

    mai adaugati si asta:

    http://www.capital.ro/natalitatea-la-romi-de-25-ori-mai-mare-decat-la-romani-131358.html?tx_arxcomments_pi1%255BreplyTo%255D=125414&cHash=aadeb001d6032bf1368e7042720a781e

    “în câțiva zeci de ani sistemul social va deveni nesustenabil”

    I admire your 8timism :)

    Io personal pe persoana fizica cred ca nu foarte multzi zeci de ani, sa zicem maxim … “doo” :) ?

    E suficient sa admiri cu chitzaie statul cu impozitarea, acuma incep sa se streseze cu marii evazionisti care’si inchiriaza garsoniera si nu le platesc aia cativa zeci de euro impozit :)

    Insa viitorul nu intereseaza pe nimeni acolo la o scara mai mare decat urmatoarea pensie, urmatoarele indexari sau viitoarele alegeri

    In final atat timp cat astea se platesc nu e cazul sa va faceti probleme

  9. Constantin spune:

    @Cetatean_„Emigrarea este privita inclusiv ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica.”_Pe bune, adica asa au spus politicienii nostri anchetati de DNA, ca au furat [inclusiv] din banii mei pentru ca 3,4 milioane de romani au ales sa lucreze in afara frontierelor patriei noastre?! Buna justiificare, sper ca judecatorii sa-i fi crezut, pentru ca altfel mi-e greu sa inteleg pedepsele usoare pe care le-au primit.

    Eu, totusi, cred ca incurcati in mod regretabil cauza cu efectul. Adica, este corect sa spunem ca cei care au ales sa vietuiasca pe alte meleaguri au facut-o pentru ca in Romania NU exista speranta imbunatatirii situatiei politico-economice intr-un orizot de timp previzibil. Altfel spus, mediul investitional ramane prea putin atractiv pentru firmele importante, realizatoare de produse cu valoare adaugata mare, care sa creeze noi locuri de munca si capabile sa plateasca angajatilor salarii mai mari, iar combaterea coruptiei se face intr-un ritm prea lent si in mod neconvingator, astfel incat cetatenii nu-si pot fructifica eficient capacitatile profesionale si nu se pot realiza in plan social si personal in Romania. Coruptia genereaza saracie si emigratie, NU invers.

    • Cetatean spune:

      @Constantin

      Comentariul tau seamana cu un banc cu Radio Erevan: afirmatia “emigrarea este privita inclusiv ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica” nu este a mea ci reprezinta una dintre “concluziile unui raport al Fondului Monetar International (FMI)“. Aceasta mai este si scoasa din context, pentru a se pierde “urmele” argumentelor.

      In plus, incerci sa ne si manipulezi atunci cand afirmi: “eu, totusi, cred ca incurcati (n.m. adica FMI) in mod regretabil cauza cu efectul. Adica, este corect sa spunem ca cei care au ales sa vietuiasca pe alte meleaguri au facut-o pentru ca in Romania NU exista speranta imbunatatirii situatiei politico-economice intr-un orizot de timp previzibil. … Coruptia genereaza saracie si emigratie, NU invers”. In argumentele FMI nu este vorba despre vinovatii si cauzele (coruptie = saracie) emigrarii masive a romanilor ci doar despre efectele acesteia. FMI nu i-a invinovatit pe cei care au parasit Romania pentru alegerea facuta. Totusi, este ipocrit sa afirmi ca “mediul investitional ramane prea putin atractiv pentru firmele importante, realizatoare de produse cu valoare adaugata mare” dupa ce au emigrat tocmai specialistii pe care se puteau baza “firmele importante” pentru a realiza “produse cu valoare adaugata mare”.

      P.S. Argumente FMI (si ale Bancii Mondiale): “Spre deosebire de forta de munca necalificata SI CAPITAL (n.m. capital adus de “firmele importante” – care au venit in Romania pentru ca platesc salarii mici), forta de munca calificata si inalt calificata tinde sa produca beneficii economice din ce in ce mai semnificative cu cat este mai abundenta. Astfel, emigrarea acestor persoane reprezinta un beneficiu urias pentru tarile care ii adopta si are un impact negativ disproportionat asupra economiilor care ii exporta”, observa un studiu al Bancii Mondiale citat in raportul FMI. Totodata, “emigrarea persoanelor tinere si bine pregatite este echivalenta cu disparitia din societate a celor care ar fi putut fi AGENTI AI SCHIMBARII, ar fi putut conduce la IMBUNATATIREA CALITATII INSTITUTIILOR STATULUI DE DREPT“.

    • Constantin spune:

      „afirmatia (…) nu este a mea”_Stimate domn, atat timp cat citatul nu este prezentat cititorilor in mod critic, va insusiti afirmatia. Ghilimelele indica faptul ca textul nu va apartine, dar reproducerea sa fara alte comentarii reprezinta mijlocul prin care va transmiteti ori va sustineti propriile opinii, folosind cuvintele altora. Asta e una la mana si tine de forma. A doua, pe fond. Ideea ca „emigrarea poate fi privita ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica” este tot atat de lipsita de fundament, indiferent daca va apartine, ori este izvorata de la mama FMI.

      Despre cauze si efecte, ramane cum am spus. Daca FMI (ori dumneavoastra, citand FMI) vorbeste despre efecte, apoi eu vorbesc despre cauze. Abia atunci cand este construit un rationament de felul celui pe care il prezentati, in care sunt evidentiate efectele unui proces ignorand ori minimalizand cauzele, se poate vorbi despre o constructie logica eronata cu potential manipulatoriu. De asemenea, nicaieri in discursul meu nu se vorbeste de vreo vina.

      In ceeea ce priveste atractivitatea mediului investitional, stimate domn, este o caracateristica ce poate fi precis definita si chiar intr-o oarecare masura cuantificata. Ea depinde in mai mult de nivelul coruptiei dintr-o tara decat de rata de emigrare.

      P.S. Indraznesc sa presupun ca nu ati fost deranjat de referirea la politicienii care fura din banii mei, ajung sa dea explicatii la DNA si care sper sa primeasca pedepse mai mari.

      • Cetatean spune:

        @Constantin

        1. Spui ca: “reproducerea sa fara alte comentarii reprezinta mijlocul prin care va transmiteti ori va sustineti propriile opinii, folosind cuvintele altora”. Aceasta afirmatie este o simplificare evidenta. Opiniile mele sunt parte a unui sistem de valori (principii). Studiul FMI reprezinta doar o alta sursa de informatie (credibila), printre multe alte surse care au contribuit la rafinarea acestui sistem de valori (a “propriilor opinii”).

        2. Mai spui ca “ideea ca «emigrarea poate fi privita ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica» este tot atat de lipsita de fundament, indiferent daca va apartine, ori este izvorata de la mama FMI”. Dupa ce in comentariul meu anterior am expus “argumente FMI (si ale Bancii Mondiale)”, aceasta afirmatie denota ori incercare de manipulare ori citirea superficiala a argumentelor FMI. Emigrarea NU este “una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica” ci una dintre cauzele lipsei de opozitie din societatea romana fata de aceasta “perpetuare a coruptiei”, ceea ce este cu totul altceva (contribuie insa – prin “dezertare” – la “perpetuarea coruptiei in politica” – nefiind insa o cauza). Repet argumentul FMI: emigrarea persoanelor tinere si bine pregatite este echivalenta cu disparitia din societate a celor care ar fi putut fi AGENTI AI SCHIMBARII, ar fi putut conduce la IMBUNATATIREA CALITATII INSTITUTIILOR STATULUI DE DREPT

        3. Relevarea unor efecte (sustinute de date statistice) nu reprezinta o “constructie logica” sau un “rationament” si nu poate sa aiba un “potential manipulatoriu”, daca faptele (statisticile) sunt corecte. Enuntul: “emigrarea persoanelor tinere si bine pregatite (duce la) disparitia din societate a celor care ar fi putut fi agenti ai schimbarii” reprezinta o realitate, fara nici un fel de “potential manipulatoriu”. Contrar ceea ce sustii tu, doar atunci cand se invoca niste cauze, aceasta afirmatie a FMI poate sa aiba un “potential manipulatoriu” (daca acele “cauze” au substrat ideologic si nu sunt sustinute de argumente credibile).

        4. Este la mintea cocosului faptul ca “atractivitatea mediului investitional” nu poate decat sa scada atunci cand se produce “emigrarea persoanelor tinere si bine pregatite”. Studiul FMI arata ca “fenomenul a avut efecte dezastruoase pentru statele est-europene … limitand sever perspectivele de dezvoltare a economiei, cu ramificatii pentru sectorul privat, competitivitatea economica”.

        Dupa cum am aratat mai sus, si diminuarea nivelului coruptiei din Romania a fost afectata de “rata de emigrare”. O tara cu o coruptie generalizata este o tara condusa de un sistem mafiot. Acesta nu se va “autodizolva” niciodata. Un sistem mafiot nu poate sa puna stapanire pe o tara daca majoritatea cetatenilor se opune. Pasivitatea, sau chiar suportul cetatenilor (ignoranti, naivi, manipulati, interesati) garanteaza perpetuarea sistemului mafiot. Prin emigrarea masiva a “persoanelor tinere si bine pregatite” societatea romaneasca a pierdut tocmai o buna parte a “agentilor schimbarii”, care “ar fi putut conduce la imbunatatirea calitatii institutiilor statului de drept” deci la diminuarea coruptiei si pe cale de consecinta a cresterii “atractivitatii mediului investitional”. In plus, asa cum am mai spus, este ipocrit sa afirmi ca “mediul investitional ramane prea putin atractiv pentru firmele importante, realizatoare de produse cu valoare adaugata mare” dupa ce au emigrat tocmai specialistii pe care se puteau baza “firmele importante” pentru a realiza “produse cu valoare adaugata mare”.

        P.S. Si eu cred ca coruptia generalizata este cea mai mare problema cu care se confrunta Romania (de la Revolutie si pana in prezent). Si mai cred ca vom putea sa scapam de coruptia generalizata doar daca va exista o masa critica de cetateni bine informati si cu spirit civic (“agenti ai schimbarii”), care sa sustina activ lupta anticoruptie (inclusiv prin proteste de strada – pasnice).

        • Gelu Sabau spune:

          In disputa de mai sus, sunt de acord cu cele spuse de Cetatean.

          • Grammaticus spune:

            in disputa de mai sus Constantin se adreseaza cu “dvs.”, isi sustine ideile, nu face acuzatii hazardate, “Cetatean” se adreseaza cu “tu” si se cearta desi, la final, ambii sunt de acord. Cum imi plac oamenii politicosi si cred ca a argumentat si bine, sunt de partea lui Constantin.

            • Cetatean spune:

              @Grammaticus

              In momentul in care spui “la final, ambii sunt de acord” imi dau seama ca nu prea ai inteles mare lucru din argumentatia mea. Argumentele din ultimea (mea) postare sunt in dezacord cu argumentele lui @Constantin.

              P.S. Am impresia ca tu confunzi franchetea cu cearta.

  10. Emil Stoica spune:

    Cat ne costa? Calculul este simplu: 3,5 milioane de lucratori, sa zicem cu o productivitate cu 50% mai mare decat a celor 5 milioane de angajati din Romania. Pe scurt, s-ar dubla PIB-ul.

    • Grammaticus spune:

      S -ar dubla si clasa Udrea, Bica, Cocoș, Ghita, Ponta, Niro ar avea si mai mult de furat.

    • Chiar eu spune:

      De unde ati scos statistica asta cu “productivitate cu 50% mai mare”?

      • Emil Stoica spune:

        Nu exista statistisci oficiale nici macar cu cati romani sunt plecati efectiv in strainatate. Insa logic productivitatea romanilor din strainatate este mult mai mare decat cea din Romania, altfel nu ar fi plecat. Ca dovada salariile mult mai mari si capacitatea de a trimite bani inapoi in tara. Ca este cu 50%, cu 75% sau cu 150% mai mare este poate mai putin important. 50% cred ca este o estimare moderata. Insa rezultatul, aproximativ sau nu, este important: PIB-ul Romaniei ar putea fi dublu daca acei oameni s-ar intoarce acasa.

    • Lucifer spune:

      Nu chiar.S-a calculat că pierderea de pib din cauza plecării forţei de muncă este de aprox.60 mld.€/an,deci aprox.30%.

    • George spune:

      Daca ar fi productie comunista da, calculul este corect. Zeus ar mai angaja 4 milioane in romania sa-i faca mentenanta la fulgere.

  11. Unu-plecat spune:

    Nici nu am citit articolul pina la capat ca mi se pare ca porneste dintr-un punct de vedere complet gresit: ce rost au discutiile despre costul educatiei si migratie din moment ce toate acestea se intimpla intr-o paradigma noua: libertatea de circulatie. Ori rediscutam aceasta paradigma in vederea schimbarii ori limitarii? Sper ca nu. Daca oamenii sint liberi sa circule intr-un anume spatiu ce rost mai au discutii despre aceste miscari? Nu avem mijloace sa le limitam si sper ca nimeni nu vrea asta.
    Sau alta cimparatie timpita: cine isi creste copii vazind in asta interesul comercial viitor? O sa-ti aduca copii destui bani in viitor? O sa ai destui bani cind esti batrin si nu mai lucrezi din banii copiilor tai? E o timpenie, pt. ca nici ei nu au o obligatie formala pt. bunastarea ta materiala, la pensie ar trebui sa poti sa te intretii singur din munca prestata o viata intreaga, nu dupa modelul chimezesc in care copii sint obligati sa-si intretina parintii (sau sa-i puna in strada).
    Cit pierde Germania sau SUA din inginerii nemti sau americani expati? Isi pune cineva problema asa? Ce rost are discutia?
    Sigur se poate discuta despre cum am face sa fie mai bine din toate punctele de vedere in Romania viitorului, insa unele discutii sint doar prostesti atita timp cit discutam de posibilitati imposibile. Adica timpenii.

    • Grammaticus spune:

      Obligatia de intretinere fata de parinti si fata de copii, si a fratilor unii fata de altii, si a nepotilor fata de bunici si a bunicilor fata de nepoti exista in drept. Parintii in Europa nu pot fi, cum spuneti dvs. si mi-e lene sa verific, depusi in strada.

    • Dan G spune:

      @ Unu-plecat (03/10/2016 la 17:25)

      “Cit pierde Germania sau SUA din inginerii nemti sau americani expati? Isi pune cineva problema asa? Ce rost are discutia? ”

      Nu stiu cum e in Germania dar in SUA, se platesc studiile (la colegii, masterate, univesitati si la niste preturi de mii sau zeci de mii pe an) asa ca intrebarea ” Ce rost are discutia? ‘ mi se pare puerila dovedind tangenta dvs. cu mediul universitar.

      Deci SUA, (probabil si in Germania) nu pierde nimic cu inginerii expati ci dimpotriva inginerii expati trebuie sa plateasca taxe si in SUA. Nu-i ca-n Romania !

  12. George spune:

    Un articol binevenit , o dezbatere care trebuie inceputa . Daca celelalte state europene practica deschiderea pietei pentru forta de munca externa , este clar ca au o strategie si o politica coerenta in domeniu . Ca nu se spune si nu se recunoaste , asta este alta problema . Oricum ,datorita lipsei de competitivitate si resurse , statul roman ar fi ajuns in pragul razboiului civil . Sansa istorica numita Uniunea Europeana , venita din neant ne-a permis degajarea presiunii interne , a energiilor unui popor tinar dar fara resurse ( vezi Orientul Mijlociu , Africa ) . S-a pierdut insa mult , fiindca in relatiile cu strainii ne-am vindut prea ieftin . Statul Roman nu a negociat asa cum ar fi trebuit forta noastra creativa si de munca pentru ca reprezenantii lui au vizat doar imbogatirea personala . Am dat aur pentru margele de sticla si oglinzi . De aceea , pretentiile noastre vizavi de politicile europene trebuie sa creasca . Exponential , cu agresivitate , cu constiinta de neam , cu glas , cu energie , cu nerv . Trebuie folosit momentul oportun in care investitiile facute in tara sa permita revenirea romanilor nostri acasa . Daca acest moment nu va fi fructificat acum , cind cei de acolo mai tin minte Romania , mai tirziu cu copiii lor nu se va putea . Oare tara mai are patrioti ? Bineinteles , in afara politicienilor si clientilor DNA .

  13. Ștefan A. spune:

    Nu poti sa pierzi ce nu ai . :)
    - NU exista o criza majora a locurilor de munca in Romania .
    - Somajul (oficial) in Romania e scazut . Daca socotim exclusiv cel sustinut financiar (care primeste ajutorul de somaj) de 87. 751 persoane din un numar de 419.475 someri (martie 2016 si conform Ministerului Muncii) , e si mai clar ca exodul de creiere si brate de munca nu are absolut nici o influenta in o tara INCAPABILA SA PRODUCA LOCURI DE MUNCA.
    Indiferent ca emigrantul e strungar sau inginer , oricum nu ar gasi loc de munca in Romania.
    Ar devenii automat somer (vorbim de cam 3 milioane de persoane ) si atunci chiar ca ar fi probleme colosale cu asistenta sociala , ordinea publica si integritatea fizica a politicienilor .

    In cazul Romaniei , emigrarea e supapa principala care a impiedicat sa “explodeze mamaliga” din nou si dupa 1989 .

    In rest , cum statul plateste scolarizarea unui tinar din taxele incasate de la alti cetateni (printre care parintii elevului /studentului , rudele acestora ) e irilevant ca Ion pleaca in RFG sau Spania .
    Ar devenii o problema daca scoala ar fi contra cost , cu taxe scolare /universitate ca in USA sau Anglia . Atunci si doar atunci se poate discuta de efectele emigrarii dar a nu se uita ca respectivele taxe (chiar platite de stat prin burse) sint in realitate imprumuturi catre elev/student si care se achita ulterior pe timpul desfasurarii activitatii in meseria invatata . Nici macar in acest caz nu e important unde lucreaza Ion . Ca e in Iasi , Londra sau Paris , va trebui sa achite acel imprumut numit bursa de studiu catre stat .
    In Romania nu se pune problema si deci , tinind cont de tot ce am scris mai sus , dau dreptate altor comentatori care au vazut just unicul efect al emigrarii in RO. De azi .
    DISPAR CEI CARE AR PUTEA DA UN ALT CURS TARII , CARE AR PUTEA INLOCUI O CLASA POLITICA TOTAL CORUPTA SI INCAPABILA DE A FACE CEVA PENTRU VIITORUL TARII (cu exceptia datoriei publice care creste constant si fara sa se vada in viata de zi cu zi a cetatenilor ) . In plus , emigreaza tinerii , cei care ar muncii zeci de ani de acum incolo . Ca urmare nu trebuie sa fi expert in matematica ca sa pricepi ca vremea cind pensile in general si cele speciale in particular NU VOR MAI FI ACHITATE LA VALORILE DE AZI . Din lipsa de platitori de contributii pe masura numarului de pensionati . Care deja e realitate .

    • Chiar eu spune:

      Va dati seama ca locurile de munca nu sunt create de tara ci de oameni. Oamenii astia care pleaca pot ei insisi crea locuri de munca in calitate de intreprinzatori. Asa ca daca ar fi ramas am fi avut cu siguranta mai multe locuri de munca!

  14. Lucifer spune:

    “Omul este cel mai preţios capital”(Marx!…)
    Pierderea forţei de muncă este cewa mai mare tragedie din istoria modernă a României.Am fost jecmăniţi de toate(economie,forţă de muncă,etc) şi chiar de propria identitate.

    • George spune:

      Mare filozof Marx asta. Luati-le si camasa tradatorilor care au plecat la nemernici de capitalisti. Evident, daca puteti.

      Auzi au plecat sa castige bani nemernicii, in loc sa munceasca in uzinele patriei.

  15. Dedalus spune:

    O tara nu e un SRL, sa calculeze venituri-cheltuieli = profit.

    Esenta pierderii de capital uman nu e financiara, ci priveste potentialul de dezvoltare. Potential nu doar economic ci si social. Mai ales social.

    Astfel, plecarea din tara a cetatenilor – de regula cei foarte bine pregatiti profesionali – a reprezentat disclocarea principalului factor ce ar fi putut determina reforma educatiei: tineretul ce dorea sa invete si parintii repectivi.

    Avand la indemana calea plecarii in alt stat, cine se mai chinuie sa schimbe invatamantul aici?!

    Poate cativa indivizi, afalti la granita dintre masochism si naivitate…

    ===

    Al doilea lucru despre care nu se vorbeste suficient vad nici in acest articol este pierderea de capacitate antreprenoriala.

    Nu e vorba despre “forta de munca” doar, e vorba si despre spiritul de afaceri care se diminueaza prin acest exod.

  16. dragos galben spune:

    Imi cer scuze autorului, dar asta e un calcul inutil.

    La ce bun sa le cerem noi socoteala britanicilor, cand noi ii rugam sa ne primeasca, de frica compatriotilor nostri?!

    Un mic exemplu. Doua. Platforma Savinesti si Rafo Onesti. Ambele chestii au fost devalizate cu buna stiinta si cu metoda de doi romani. Ambii fosti securisti. Ambii sunt la puscarie acum, cativa anisori pentru cateva zeci, sute de milioane furate. Prejudiciul statului. Dar nimeni, nimeni nu spune ce insemna asta pe plan uman. (De altfel, era cineva la Capital care spunea despre Onesti, ca daca era langa Bucuresti sau in Transilvania si nu “la Moldova” era tragedie nationala, dar asta e alta discutie – rusinoasa chiar pt altii). Pe plan uman a fost o catastrofa, in orase mici in care nu existau alternative, case, apartamente au fost pierdute, vieti distruse si familii despartite, din lipsa de optiuni. Oameni care au luat calea pribegiei din lipsa de optiuni, nu ca erau lacomi. Pentru aceasta tragedie nu platesc cei doi securisti, de altfel, ei vor face cativa ani si vor ramne cu banii bine mersi. Cine striga si pentur acesti oameni? Noi purtam grija si facem calcule englezilor, dar cine a facut un calcul real al auto-furtului post-decembrist?! Pentru ca suma imputata de DNA celor doi nu e nici pe departe reala.

    SI ca idee… e de la sine inteles ca statul sa plateasca pentru educatia copilului tau. Plus ca cei 3.4 milioane nu erau toti studenti abia plecati, unii au muncit ani buni prin Romania inainte sa fie furati de alti romani – de la unul stiu si povestea Savinestiului. Asa ca scuze, dar calculul e inutil, e echivalentul imputatului unui cost de catre parinte pentru un copil. Nu se face. Never ever. Britanicii profita de o situatie de fapt, dar pt care doar noi suntem vinovati. Noi.. baietii mai destepti dintre noi. Uite, unul , Adamescu, ne face cu ou si otet prin Londra, ca e persecutat ca e jurnalist, desi nu le povesteste nimic de cei cativa mii de mecanici lasati pe drumuri de mismasurile lui.

    • Grammaticus spune:

      toate devalizarile, toate furturile [ a spus, ieri, unul din cei patru condamnati" : "eram om de afaceri (vai!) nu credeam ca gresesc" (n.m. :luand si dand mita de milioane!!! ca si cum ar fi bete de chibrit)], toate “averile” facute prin spolierea banului public, prin deturnarea lui de un drum sanatos si deci profesional, creator, au distrus intr-adevar milioane de vieti ale cetatenilor romani. Cred ca acestea sunt crime imprescriptibile.

  17. George Gafencu spune:

    Sunt de acord cu comentatorii de mai sus in sensul ca estimarile sunt facute doar de dragul estimarii.

    Daca invatamantul romanesc era corelat cu cerintele pietii de munca, intr-adevar calculul avea valoare.

    Insa in conditiile in care universitatile scot absolventi pe banda rulanta fara sa tina seama de cerintele pietii, pierderea e a statului roman daca universitatile sunt publice si a absolventului daca universitatea e privata. In conditiile astea absolventul e marfa de export.

    Singura parte din calcul poate fi considerata pentru domeniile in care numarul de absolventi este sub cererea pietii, si aici putem considera IT, medicina si alte domenii.

    Numai in cazul asta Romania are ceva de pierdut daca absolventii respectiv aleg sa emigreze.

    • George spune:

      De acord. Invatamantul de stat este in toate tarile lumii asta de calitate slaba. Mie diplomele din romania nu mi-au folosit la nimic, nimeni nu m-a intrebat de diploma.

      In IT nu e nevoie de invatamant de stat, exista oferta suficienta oferta privata.

    • Constantin spune:

      “absolventii respectiv aleg sa emigreze…”_ Conform principiului libertatii de circulatie (fundamentat prin Regulamentul 1612/68) consfintit prin Tratate, nu este emigrare alegerea unui loc de munca in alt stat al UE decat cel de nastere.

  18. Adrian B spune:

    Parca e vorba de fazanii salbatici de la mine din fundul curtii: nu sunt ai mei, dar daca pleaca pot sa ma plang ca i-am pierdut.

    Oamenii liberi nu sunt proprietatea nimanui ca sa se poata calcula cat se pierde daca pleaca mai departe. Se poate calcula cat s-ar castiga daca ar veni sau ar ramane, dar si aia e o discutie ipotetica pentru ca nu sunt vaci de muls (sau platitori de impozite, cum se spune mai politicos), asa cum ii vad guvernantii sau proletarii care se bucura la autostrazi pe banii altora, ca din taxele lor nu isi achita nici educatia copiilor lor.

  19. George spune:

    Articolul amesteca filozofia cu aspectele practice. Cine este societate romaneasca? Nu cumva este formata din “sociali”, adica cei care nu produc si traiesc pe banii altora. O mai fi si “elita” securisto-politica.

    Cine castiga: Cei peste 4 milioane de romani plecati o duc mai bine si asta coteaza. Pe spatele lor mai traiesc si alte cateva milioane in romania. Si cei care lucreaza in Romania in companii au castigat pentru ca s-a redus concurenta pe piata de munca -> salariile au crescut semnificativ. Fapte concrete nu filozofie.

    Cine pierde: clasa politico-securista si “socialii”, adica cei care traiesc din impozite. Pentru ca fiind mai putini oameni sa munceasca in romania si sa plateasca impozite, prajitura o mai mica.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gelu Sabau


Gelu Sabau

Lector universitar. Doctor în Filosofie, Universitatea București - Stagiu de cercetare, Ecole Pratique des Hautes Etudes, Paris, Section Sciences Religieuses - Stagiu de cer... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)