joi, martie 28, 2024

CCCTB sau Ce Crize Comunitare ne mai Trebuie să Băgăm interesul național la apă?

Pe la-nceputul verii, când toată lumea vorbea de destrămarea construcției europene din cauza acutizării crizei grecești, Bruxelles-ul își continua agenda lui importantă. A venit toamna, lumea iar vorbește de destrămarea construcției europene, de data asta din cauza acutizării crizei refugiaților. Și Bruxelles-ul își vede în continuare de agenda lui importantă.

Ca să reiau întrebarea din iunie, cine o să ne lase să destrămăm proiectul, când UE se pregătește de o integrare fără precedent?

Săptămâna acesta ne-am dus la Bruxelles cu așa-zisul ”interes național” care ne cerea că trebuie să respingem cei 4.646 de refugiați pe care Europa ni-i băga pe gât (lasă că știm noi, nu-i așa, că o să mai vină și alții, vorba ceea, nici noi nu suntem duși cu pluta).

Dar tot săptămâna aceasta, în Parlamentul European, o să se mai dezbată și criza laptelui. O criză mai mică, din categoria celor recurente, de creștere a noii Europe – fermierii din Vest au venit din nou la centru (Bruxelles) să spună că, uite, laptele a ajuns mai ieftin ca litrul de apă, că, uite, nu e bine că s-a renunțat la cote… O să treacă și criza asta, apa trece și nici ea nu se ieftinește…

Și tot săptămâna asta, revine în Parlament șeful Comisiei, Juncker, împreună cu responsabilul de taxe și vămi, Moscovici, plus responsabilul de concurență, Vestager, să dezbată ”planurile de politică fiscală, pe termen scurt și de viitor, în special în ce privește companiile multinaționale” (conform anunțului oficial).

Sigur, termenul dezbatere s-ar putea să fie un pic prea prețios: acordul politic, la nivelul care trebuie, a fost deja luat și vom avea CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base/baza comună consolidată de impozitare a companiilor din UE. Din categoria, să nu spuneți că nu v-am spus, săptămâna trecută, în discursul ”Starea Uniunii 2015”, Juncker a ținut să spună că ”trebuie să întărim corectitudinea politicilor noastre fiscale. Pentru aceasta e nevoie, printre altele, să lucrăm la CCCTB” (punctul patru din ”cele cinci domenii unde Comisia va prezenta propuneri ambițioase și unde se așteaptă progrese începând chiar din acestă toamnă”).

Acest CCCTB era o problemă căreia executivul european încerca de ani buni să-i dea un statut politico-economic. Prin 2011, se încerca un compromis ca sistemul să devină opțional. Un fel de-a spune că problema încă nu era coaptă la nivel politic. Ei bine, acum, în această vară fierbinte, se pare că s-a copt și aceasta s-a văzut prin așa-zisul ”plan de acțiuni pentru o taxare corectă și eficientă a companiilor din UE”, apoi a întărit și Parlamentul, prin rezoluția –”Evitarea plății taxelor și evaziunea fiscală ca provocări pentru guvernanța, protecția socială și dezvoltarea în țările în curs de dezvoltare”. Încă o dată, mesajul a fost clar – mai marii Europei s-au hotărât să meargă pe calea asta. La început nu voiau (cum inițial nu erau de acord nici cu cotele obligatorii pentru refugiați), acum vor.

Pentru cei care n-au încă dimensiunea fenomenului, îi mai invit să citească o dată titlul: baza comună consolidată de impozitare și să reflecteze la această perspectivă – după limitarea ajutoarelor de stat, micile economii naționale nu vor mai putea veni acum în fața investitorilor nici cu argumentul ”suntem mai atractivi, pentru că, spre exemplu, avem amortizare accelerată”. Pentru că va fi bază comună în toată Europa, va exista un singur set de reguli referitoare la cum se calculează profitul și cum se taxează. Atenție – nu cu cât, ci cum se taxează!

Apoi vine partea cu consolidarea. Spre exemplu, ai un grup cu operații în patru state membre, A, B, C, D. În A, B și C, grupul obține profit, în D, pierdere. De acum, se vor aduna rezultatele la nivelul grupului și, dacă iese profit, se alocă impozitele pe fiecare stat (A, B, C, D), după un algoritm care va fi stabilit. Evident, echitabil și obligatoriu. Dar, în primul rând, obligatoriu.

Ce ziceți, pentru noi, care știm atât de bine să ne promovăm interesul național și unde motorul economiei este practic învârtit de filialele multinaționalelor, pentru noi, zic, CCCTB e o chestiune care poate fi pusă măcar pe același nivel cu teama de ”valul de refugiați”? Desigur, e reală această teamă, mai ales într-o țară care nu reușește să-și integreze milioanele de refugiați ai săi, neaoși. Dar să privim realist și corect: am intrat de bună-voie într-un club care funcționează pe principiul cotelor obligatorii. Nu știu unde a fost interesul național când ne-am ”negociat”/”dezbătut” cotele la oțel, zahăr, lapte etc. etc. Dar am făcut-o ca să fim în Europa celor mai mari și mai puternici.

O Europă care, întâmplător, are astăzi o criză a refugiaților și cere solidaritate prin – nu are altfel cum – cote obligatorii. Iar un algoritm de tipul ”40% – mărimea populației, 40% – PIB, 10% – numărul de celor care au depus cerere de azil în trecut, 10% – rata șomajului” nu cred că e dintre cele mai ”neechitabile” (altfel, ne place când primim fonduri după mărimea populației; sigur, că le cheltuim după mărimea puterii noastre, asta e altă problemă).

Dar cu ce interes național o să ne ducem când Europa o să ne cheme să împartă plăcinta taxelor? Ce spațiu de manevră ne lăsăm în această chestiune, unde oricum o să se opereze cu bisturiul politic? Ne luptăm de mai bine de 15 ani încoace (de la începutul procesului de aderare) cu cotele și tot nu am învățat frumusețea și duritatea jocului european – negocierea: cedezi acolo unde ”chiar nu se poate”, forțezi acolo unde ești mai puternic și unde poți să-ți faci aliați… e ca-n orice negociere, doar că, aici, mizele sunt extraordinare și pe termen lung.

În cazul CCCTB, după un algoritm din 2011, odată ce baza taxabilă a companiei era stabilită, taxele se distribuiau către fiecare stat în care compania respectivă era prezentă pornind de trei factori – active (tangibile, intangibile), munca (salarii și număr de salariați) și vânzări. Cine va ști să vină cu argumente solide, să fie flexibil acolo unde se poate și ferm unde trebuie va mai putea să câștige ceva din jocul procentelor. Un ceva acolo, care se va vedea însă pe termen lung, cu efecte pentru noi și copiii noștri, pentru companii și angajați, indiferent dacă suntem sau nu vecini cu refugiații.

P.S. Îmbățoșarea noastră în problema cotelor de refugiați pare și mai nefirească dacă o citim prin prisma poziției noastre în Europa. Să fim sinceri și să ne aducem aminte că până mai acum câteva săptămâni, ne convingeam singuri că e bine să fim mai temperați cu reducerea de impozite că, macroeconomic vorbind, poziția noastră ar fi prea precară… să nu stricăm relațiile cu Bruxelles-ul, FMI, etc. etc. Și așa de mult ne-am auto-convins, încât, de la începutul până la sfârșitul verii, s-a topit toată bruma de relaxare pe care o aștepta o economie însetată după investiții. Dar atitudinea noastră pragmatică s-a bazat pe principiul macroeconomic – Doamne-ferește de mai rău. Sau, dacă vreți, alt principiu strămoșesc, capul plecat de taxe, sabia nu-l taie.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Interesul național și interesul general european nu trebuie să fie opuse. Dacă se întâmplă să fie opuse, înseamnă că cineva trișează. În ceea ce privește proiectele privind impozitarea comună, care nu sunt decât idei de inventar în acest moment, pentru ca regulile (orice fel de reguli) UE să fie morale și legitime, ele trebuie întâi să fie negociate. Or, nu asta s-a întâmplat în cazul cotelor de refugiați, deci comparația nu e deloc potrivită.

  2. ////

    Doar cateva exemple stupefiante:

    1. Parlamentul european discuta criza laptelui „că, uite, laptele a ajuns mai ieftin ca litrul de apă, că, uite, nu e bine că s-a renunțat la cote”. By the way, laptele (cel putin in Europa de Vest) era in vara asta mai scump in magazin (si in aparenta) mai prost ca-n SUA. Atat laptele „industrial” cat si ala organic. N-am auzit sa navaleasca fermierii americani asupra Congresului ca sa ceara cote si eliminarea concurentei libere de dragul de a mentine preturile sus. Cine nu poate fi performant da faliment si vine in locul lui altul care se descurcca mai bine. Asta e economia adevarata. Orice incercare de alterare a ei duce in final la dezastru.

    Ma mir ca nu i-a trecut autorului prin cap sa recomande calduros aducerea neintarziata a lui Nicu Vacaroiu, vechi iexpert al Comitetului de Stat al Planificarii RSR sa le arate la fazanii astia cum se planifica productiile record si cum trebuie apoi gestionate cartelele alimentare ;-)

    2. Imbecilitatea cu taxele de corporatie unificate. O alta mostra feroce de gandire economica stalinista. Nu prin impunerea unei taxe fixe (si probabil mari, ca mde statul social cu cheltuiala se tine) redevine Europa mai competititva si iese din mlastina stagnarii, ci prin reducerea birocratiei si a nenumaratelor reglementari ce omoara competitivitatea economica. Probabil ca taxa fixa pe corporatie va incerca sa invie cadavrele economice ca Franta si Italia prin sugurmarea statelor din est ce incearca sa creasca prin costuri scazute si facilitati fiscale. Rezultatul va fi ca mortii nu vor invia dar ii vor omora si pe astia care mai sufla.

    In suA statele federatiei (mult mai integrate ca cele din UE) concura unul impotriva altuia pentru a atrage investitiile prin facilitati de tot felul. Ofera facilitati investiturilor si mentin astfel competitivittea economica a tarii in general.

    3. Si in sfarsit ajungem la cea mai gogonata si monsturoasa dintre toate: „Dar să privim realist și corect: am intrat de bună-voie într-un club care funcționează pe principiul cotelor obligatorii.”

    Nope. Spre stiinta maruntului stalinist bruxellez, Romania a intrat intr-o uniune de state libere in care deciziile majore se iau prin consens. Unde fiecare are drpetul sa fie auzit si respectat. Exact asa cum Olanda blocheaza fara o motivatie transparenta si clara aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen (Si e corect sa fie asa! E securitatea ei la mijloc.), tot asa orice stat UE are dreptul sa se opuna prin veto oricaror soi de cote obligatorii de imigratie.

    Mai ales cand valul de migranti e provocat de declratii iresponsabile ale unui leader european (Frau Merkel cand a promis acum vreo10 zile ca Germania poate primi toti migrantii) care acum nici n-are curajul sa-si retracteze imbeiclitatile, ci se apuca sa inchida portilele ce le promitea vesnic deschise si in plus pur si simplu vrea sa arunce prin cotele obligatorii povara pe umerii celor ce nu s-au laudat cu ceva ce nu pot face.

    Orice aparat birocratic are tendinta de a se umfla ca o tumoare si de a crea un hatis reglementari ce sufoca societatea. Birocratia de la Bruxelles nu face exceptie. Dimpotriva. Se pare ca incet dar sigur oamenii ce intra in acest mecanism infernal isi peird bunul simt si mintile cu totul. Ridicolul devine de-a dreptul hidos cand ii vezi pe tot soiul de tarcovnici, ce cu cat sunt mai marunti, cu atat se manifesta mai agresiv, distructiv si intolerant, latrand cu disperarea pekinezilor ce spera in mod desart ca vor ajunge vreodata capii haitei. Ar fi amunzant daca nu ar fi atat de tragic…

    Sa-i fie tarana usoara Europei. A ajuns un cadavru viu…

    • „Imbecilitatea cu taxele de corporatie unificate”
      Chiar asa?

      Apple vinde telephone mobile din Finlanda pana in Portugalia si din Cipru pana in Irlanda de N, dar de platit taxe, plateste doar 10% in Dublin sau Luxemburg. Precum Apple mai sunt vreo duzina de corporatii, majoritatea praticand ceea ce se numeste chiar si la Washington: tax evasion. De la Dublin banii sunt transferati in Cayman Islands iar de acolo in Delaware.
      Problema evaziunii fiscale (sau tax avoidance cum prefera unii s-o numeasca) a multinationalelor (Apple, Microsoft, Google, Amazon, Starbucks, Cisco Systems, etc) e asa de serioasa ca pana si guvernul torry de la Londra a hotarat sa ia masuri.
      Intre timp avem romani care trateaza problem drept imbecila.

      PS
      „By the way, laptele (cel putin in Europa de Vest) era in vara asta mai scump in magazin (si in aparenta) mai prost ca-n SUA.”

      Based on what data? By the way, laptele de la bovine injectate cu hormoni este mai bun decat cel din Olanda, Irlanda sau Slovenia, fara hormoni?

      • Foarte bine ca Apple face asa ceva. Ii raman mai multi bani sa plateasca dividendele actionarilor si bonficiatiile angajtilor. Compania pentru care lucrez procedeaza intr-un mod similar. Chiar daca in SUA nivelul general de taxare este mult mai scazut ca-n UE, si deductiile mult mai mari, taxele de corporatie sunt inca foarte mari: 35%. Nu mi-as dori nici o secunda ca o parte mai mare din veniturile ce mi se cuvin ca actionar si angajat sa mearga in buzunarele fara fund ale statului. Oricare ar fi acel stat. De aia consider ca cea mai buna solutie e ca si compania sa fie inregistrata in Irlanda.

        UE poate sa puna ce taxe vrea si cum vrea. Consecinta va fi ca pana la urma o buna parte din companii vor pleca sau vor recurge la noi scamatorii financiare ca sa scape de taxare. In momentul asta intreg continentul european stagneaza economic din cauza taxarii sufocante si a reglementarilor fara numar. S-a ajuns in situatia absurda in care unele din produsele companiei pentru care lucrez sa nu mai fie vandute in UE pentru simplu motiv ca nu merita sa te agiti sa indeplinesti toate normele UE, iar volumele de vanzare sunt penibile in conditiile in care piata e in continua contractie. Culmea e ca concurentii nostri bazati in UE procedeaza la fel. Anumite categorii de produse au disprut si piata second hand e in plin avant. Revenim cand preturile al second hand ajung comparabile cu alea ale echipamentelor noi. ;-)

        Ceea ce nu inteleg birocratii senili de la Bruxelles, e ca ala care are bani va avea intotdeauna mai multe resurse decat sa-si prezerve veniturile si sa evite taxele in mod legal (dar poate „imoral”) decat functionarul de stat care trebuie sa jecmaneasca cat mai mult. In final se ajunge la faptul ca cine are multi bani va face si mai multi, iar povara surpataxarii se sparge in capetele oamenilor cu venituri medii si mici. Nivelul de taxare si politicile fiscale trebuie sa fie la nivelul al care e mai rentabil sa platesti taxele onest decat sa cauti subertfugii.

        Aia cu pretul laptelui e simpla. Am luat un litru de lapte obisnuit (ca organic n-am gasit) la Frankfurt si era peste 1 euro in magazin. Gustul cam era ala de apa vopsita al laptelui comunist din copilaria mea. In SUA o cutie de jumate de gallon(1.8 litri) de lapte organic adevarat ma costa ~$1.5-$2.Laptele industrial (oricum mai bun la gust ca ala de la Frankfurt) e la $1-$1.25/gallon In Wisconsin (principalul producator de lactate din Midwest) merg sute de mile si vad pe marginea I94/I90 turmele de vacile pascand liber iarba salbatica. In Germania (si nici in Olanda) n-am vazut picior de vaca pe pe camp. Nu ma indoiesc ca alea tinute ca sardele in prin fermele-uzina europene dau cel mai sanatos lapte posibil. ;-)

        • Tot ce am citit mai sus este o pledoarie pentru furt. Neplata taxelor este un furt iar nerespectarea legilor este in cel mai bun caz obraznicie iar in general se numeste in engleza a crime.
          Daca Apple va pleca din Europa se vor gasi altii sa vanda telefoane la fel de bune (Samsung de exemplu). In fond tel Apple sunt facute in China, o tara mai putin sofisticata tehnologic decat S Corea.

          Cat priveste laptele din Europa, nu poti sa vezi vacile din avion, daca luati un tren de la Bruxeless la Amsterdam veti vedea mii de vaci pe camp. Cat desprea injectarea vacilor cu hormoni, interzisa in Europa, nu v-am auzit s-o aparati si pe asta.

          • Nope,

            Nu e un furt. E utilizarea totutor mijloacelor LEGALE pentru a nu plati mai mult decat e minimul cerut de lege. Eu platesc de exemplu un expert fiscal ca sa-mi aplice toate deducerile LEGALE posibile la taxe si sa-mi oefere consultanta la investitii pentur a minimiza taxele. Costa dar merita. In acest fel reusesc sa economisesc in medie peste 30% din taxele anuale (la stat si la federali) – adica mult mai mult decat il platesc pe el. Am avut chiar un an in care am economisit 50%. Peste 200 de milioane de contribuabili americani fac acelasi lucru, platind fie un expert fiscal (cand sunt venituri mai mari si mai diversificate) fie un soft gen TurboTax de cateva zeci de USD care face pana la urma acelasi lucru, dar care e aplicabil la suse de venituri mai putin diversificate.

            Problema nu e ca pleaca Apple. Sa plece sanatosi! Problema e ca inclusiv corporatiile europene incep sa-si mute afacerile in afara UE. Si asta se traduce prin stagnarea economica cronica a continentului. Dupa aia, daca nu se intampla nimic incepe caderea. Sa nu aveti deci nici o indoiala ca taxe mai mari vor produce reluarea avantului economic (al prabusirii, desigur ;-) ) Ca doar un birocrat gcenusiu al statului stie sa va gestioneze banii mult mai bine ca dumenavoastra. Nu-i asa?

            Eu petrc 3-4 saptamani pe an in vestul Europei (Italia, Germania si Benelux) cu treburi, de prin 2009 incoace. Plus am mai fost in vacante cu familia. In general folosesc o masina inchiriata si pana acum, nu mi s-a intamplat sa vad o vaca la pascut pe marginea drumului. Probabil ca le baga pe toate repede in grajduri inainte de a trece imperialistu’ amerecan ;-)

            Gargara cu hormoni si alte celea vine parca din povestile ce ni le spuneau la scoala in anii ’80 despre alimentele nesanatoase din vest. Ideea era ca adidasii de porc sau puii vinetii de Gostat or fi fost mult mai sanatoasi, mai ales dupa cateva ore de coada ;-) . Asa si socialismul european modern, ca doar doar din aceeasi cloaca izvoreste si el. N-asa?

            Smecheria e ca pe orice produs alimentar american scrie cum e produs si ce contine. Iar alea organice si 100% naturale sunt oricum mai ieftine decat alimentele obisnuite (ca alea organice sunt rare) din Europa de vest. Si aici nimeni nu minte, pentru minciuna e foarte scumpa in SUA. Daca chiar vreti un exemplu de minciuna institutionalizata si cum ajunge ea sa se plateasca, vedeti mai jos o marlanie produsa de VW/Audi si data in gat ieri de EPA:

            http://www.usatoday.com/story/money/cars/2015/09/18/epa-accuses-volkswagen-audi-evading-emission-laws/72400018/

            Practic VW a vandut in SUA timp de 6 ani vehicule ce nu indeplineau normele minime de poluare Tier III si Tier IV, dispunand de o smecherie in soft-ul masinii care prostea echipamentele de diagnoza. Probabil ca vor ajunge sa rascumpere toate masinile in cauza (cam jumatate de milion) si sa le plateasca propietarilor inslelati preturile masinilor noi. S-a mai intamplat cu cu Suzuki (disparuta intre timp de pe iata americana). Insa ceva similar nu veti vedea in Europa, unde unde bla, bla, bla… chiar daca VW a procedat si acolo EXACT LA FEL, comisia europeana fiind deja notificata oficial de EPA.

            Daca un gigant german ca VW isi permite asemenea gainarii epice, oare ce va baga pe gat producatorii europeni marunti de alimente?!

          • Furtul inseamna aproprierea rezultatelor muncii altora. Taxele afecteaza rezultatele muncii mele si sunt considerate furt doar de catre cei care traiesc din ele… de fapt, nu este furt ci JAF institionalizat!

            • Voi ilustra comportamentul de tip Apple printr-un exemplu simplu.
              Un roman smecher numit Mar sta in chirie intr-un bloc de locatari. Toti locatarii platesc intretinerea (apa, electricitate, incalzire, etc). Vine domnul Mar si spune ca el nu plateste pentru ca el plateste cheltuieli in alt bloc unde nu locuieste, dar unde intretinerea costa mai ieftin. Intre timp ceilalti locatari platesc intretinere mai scump pentru ca trebuie sa acopere golul lasat de domnul Mar.
              Sunt convins ca nu va plac shecheriile romanesti (in special cele dambovitene), dar bag de seama ca va plac smecheriile de peste ocean. Un comportamnet care la Buc ar fi numit o smecherie, peste ocean nu mai este, este normal business practice, increasing shareholder value, etc.
              Intr-o zi domnul Mar va fi scos din bloc. Se plange la WTO, ambasadorul sau face scandal, angajeaza vreo zece firme de avocati si cu toate astea nu mai este primit in bloc, locul sau a fost luat de alt chirias care consimte sa platesca cheltuielile comune (in fond asta sunt taxele, nu bani irositi pe aventuri militare prin Middle East). Isi ia jucariile si cauta alt bloc. Intre timp mai toti locatarii s-au trezit si refuza sa primeasca chiriasul obraznic.
              Referitor la vaci pe camp, dati un click on Google images, ceva de tipul:
              https://www.google.com.au/search?q=netherland+cows+on+field&hl=en-GB&rlz=1T4GGHP_enAU453AU476&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIh6e88Z-IyAIVTF6SCh2pQAm0&biw=1280&bih=626

              Nota Bene: Nu numai in Europa este interzisa injectarea bovinelor cu hormoni.

            • @Cinicul

              Rationamentul dumneavoastra sufera de greseala fundamentala pe care o face orice persoana traita in comunism si care nu a reusit niciodata sa se sutstina fara a fi depedenta de altii. Dumneavoastra nu reusiti inca sa va imaginati ca cineva poatre trai fara a parazita statul si dupa cum va manifestati vedeti asta ca o monstruozitate.

              De fapt situatia Apple, ca si a oricarei companii private care nu traieste din afaceri cu statul, este a celui care isi cumpara casa sa in vecinatatea blocului. Omul si-a luat casa, are centrala, aer conditionat etc. dar cu toate astea adminstratia locala il face sa plateasca indirect prin taxele locale pierderile din sistemul centralizat de termoficare si risipa produsa de cei ce stau in blocurile comuniste ineficiente. Asta e situatia de fapt pentru 3/4 din Bucuresti si nu numai. Motivul e ca fara fara aceste subventii locatarii blocului nu si-a mai putea plati intretinerea. Evdient ca aia de la bloc sunt furiosi ca subventiile nu sunt destul de mari si ar vrea sa-l jefuiasca si mai tare pe ala care ii duce in carca fara sa beneficeze cu nimic de pe urma lor. Fatalitatea e ca aia care ii duc in carca pot pleca, pe cand calicii lacomi raman prizonieri in blocurile lor sordide. Ei nu au unde pleca si de ei pana la urma nu are nevoie nimeni.

              Ce anume primeste Apple sau orice alta companie rentabila de la stat? Raspunsul: NIMIC. Mai ales cand e vorba de o multinationala. Cu toate astea isi plateste darile la stat, adica duce statul si milogii sai in carca. E de datoria ei sa plateasca cat mai putin si sa-si stabileasca cartierul general acolo unde costurile fiscale sunt minime. Daca aceste costuri cresc atunci, e din nou de datoria ei sa se mute cat mai rapid in alta parte.

              Domnule sunt frumoase pozele cu vacile pe camp Asta insa nu schimba situatia cu nimic. Va repet. Eu nu am vzut nici o vaca pascand pe camp in Europa de Vest. Am vazut insa in Germania ferme in care bietele animale stau in staule ca sardele in conserva.

              Va ofer si eu niste poze cu OZN-uri in Olanda. Trebuie sa marturisesc ca in pofida acestor poze ma incapatanez sa nu cred in OZN-uri si nici in omuletii verzi de pe Marte :-)

              https://www.google.com/search?q=extraterrestrial+in+holland&biw=1600&bih=734&site=webhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAmoVChMIic_tjraKyAIV1hOSCh1w5wZL#tbm=isch&q=ufo+in+netherlands

              Acum ca scandalul VW a izbucnit in toata splendoarea sa si evident ca nici guvernul german si nici CE nu va lua nici o masura impotriva VW care e „too big to fail”, repet intrebarea din postarea initiala: Daca un gigant european isi permite sa insele in halul asta, va imaginati cum triseaza aia maruntii care produc alimente?

              In rest, va doresc noapte buna si vise placute!

            • Nemții e proști. Cu o populație cât un sfert din USA și suprafață jumătate cât Texas se încăpățânează să-și crească vacile pe versanții nordici ai Alpilor sau prin Hercinici, și nicidecum la șosea. Inconștienți de avantajele evidente ale apropierii de civilizație, plătesc întreit pentru veterinar, renunță la leșia antibiotica din cisterna cu apă fiartă, iar de drobi de sare nici nu vor să audă. Asta face ca laptele să coste intre 0,89 și 1,09 litrul, și nici măcar nu are gust aromat de hidrocarburi de eșapament de Interstate sau de VW manipulat. Cică nici cașcavalul nu iese afumat, ci trebuie suplimentar tratat. Și nu știe nemții nici ce este aia „organic”. Ei au doar lapte proaspăt, probiotic, nepasteurizat, la ambalaj de 0,33 sau de 0,5 l, păstrat la frigider. Păi curentu costă prea mult pentru cele 24 de ore cât are termen de valabilitate. Nu mai bine ambalaju de 5 litri?!
              Sau și mai bine ar trece pe laptele flavourizat, de la vacile de raft, care costă 0,49 litrul?! Competitiv! Aaaa, ăsta e de fapt produsul înfierat la Bruxelles?

  3. -„P.S. Îmbățoșarea noastră în problema cotelor de refugiați” este o formula nefericita si spusa cu aceiasi „mbăţoşare”
    Nu sintem singulari in „mbăţoşare”. In plus, nu doar din cauza atitudinii Romaniei, asupra cotelor de migranti, nu s-a ajuns la un consesns. Autorul ne cere o atitudine in genunchi.

    „„18.03 Ministrul ungar de Externe a anuntat ca a cerut Serbiei sa actioneze impotriva migrantilor care „ataca” politia ungara la frontiera
    17.53 Franta „nu va ezita” sa restabileasca temporar controlul la frontiera – premierul Manuel Valls
    17:40 Slovenia va restabili temporar controale la granita cu Ungaria
    17:05 Au aparut imagini cu migrantii fortand gardul de sarma ghimpata
    17.00 Politia ungara trage cu gaze lacrimogene in migrantii de la granita cu Serbia – martor Reuters. Potrivit politiei, un grup de migranti “agresivi” a spart gardul de pe frontiera si a fost intampinat de randuri de scutieri ”
    Asta e realitatea, dle Adrian Luca. Total diferita de un articol scris de sus.

    „O Europă care, întâmplător, are astăzi o criză a refugiaților”.
    Nu, nu este intimplatoare. Si a fost amplificata de declaratiile iresponsabile ale unor lideri europeni.
    Care acum inchid granitele.

  4. De unde s-a intrat se poate şi ieşi.
    Nu se poate consolida cu anasâna o uniune care se vrea democratică, în care teoretic toate statele au un cuvânt de spus dar când îndrăznesc să spună altceva decât „greii”, „micuţii” sunt puşi la punct. Atunci când deciziile greilor devin distructive şi riscă să ne transforme şi pe noi în refugiaţi – pe ăştia care am mai rămas în ţară – nu trebuie să-i urmăm.
    Eu nu sunt de acord cu sinuciderea colectivă de dragul Germaniei. Aş putea accepta diktatul german dacă s-ar dovedi niste înţelepţi care au grijă de bine Europei, dar totul dovedeşte contrariul.

  5. Hai că e extraordinar cinismul domnului autor: pur şi simplu in viziunea dândului oamenii îs o marfă ordinară, iar Uniunea Europeană e un soi de super-gestionar de aprozar care trasează sarcini şi cote unor ceapişti naţionali.

    Nu domnule, Uniunea NU este despre cote obligatorii, Nu este despre deportări forţate pe teritoriul statelor [incă] naţionale, Nu este despre uzurparea suveranităţii cetăţeneşti pentru a face pe plac unor despoţi cu impresii de salvatori ai lumii. Şi NU: NU există cadrul legal, nici la nivel naţional, nici in Tratate, pentru procesul de strămutare şi repartizare a populaţiei importate la târgul internaţional de sclavi de către eurokomisari şi Maika Merkel. Din contră, vorbim de o samavolnicie fără precedent in rândul abuzurilor şi aberaţiilor comise de eurocraţie, un atac frontal la adresa democraţiilor liberale naţionale şi a sistemului constituţionalist şi, pe termen mediu-lung, împotriva vieţilor şi averilor cetăţenilor europeni [obligaţi să suporte cheltuieli neplebiscitate cu întreţinerea loturilor de şomeri de lux].

  6. Excelenta analiza! Numai ca, fiecare intelege din ea exact ceea ce-i permite…mentalitatea!
    Orgoliosii si priceputii nostri lideri politici, carora negocierea le este necunoscuta din principiu, sunt prinsi in propria capcana pentru ca, incapabili sa negocieze, prefera refuzul categoric al oricarei „obligatii”, obligand la randul lor…isi dau seama, oare? Se instaleaza, cu nesabuinta, un raport de forte inechitabil si pagubos!
    Cu inteligenta, tact si diplomatie, cred ca se putea discuta in favoarea adevaratului nostru interes national, fara a se „pierde fatza”, ba chiar castigand pe multe planuri, de ex:
    Ro are inca (!) o foarte buna reputatie in Orientul Mijlociu, inclusiv in Siria! Are ambasada „activa si functionala” la Damasc, diplomatie si in zona kurda, relatii cordiale chiar si cu Assad, fiind astazi SINGURUL stat european in aceasta situatie cheie!
    De ce nu se demarcheaza eficient de restul statelor „impozabile”, in loc sa se arate „doar” ofensata?
    Ungaria a reusit sa evite cotele obligatorii, nu datorita pozitiei sale geografice, si atat (!), ci prin negocierea situatiei de fapt!!!
    Noi alegem instinctiv victimizarea, cand ceea ce avem de oferit este unic si extrem de pretios…Inexcuzabil!

    • @ela
      „Ungaria a reusit sa evite cotele obligatorii, nu datorita pozitiei sale geografice, si atat (!), ci prin negocierea situatiei de fapt!!!”

      Inexact. Ungaria nu a reusit nimic. Ba din contra, s-a ales cu o multime de imigranti, care le-au dat tara peste cap. Drept urmare, in septembrie, comisarii europeni au hotarat ca si acestia trebuie relocati urgent in celelalte state europene, cf. algoritmului stiut.
      De aici surplusul de circa 4000 refugiati, pe care Romania refuza sa-i primeasca, pentru ca n-are unde sa-i cazeze…

  7. Amintiri din Iepoca de Aur, cursul scurt, „nu vrei, te obligam”:
    Presedintele Klaus Iohannis a declarat joi ca, desi pozitia Romaniei in consiliul JAI de saptamana viitoare ramane neschimbata – suntem solidari cu statele UE insa nu putem accepta cotele obligatorii de migranti – , exista totusi posibilitatea ca Uniunea Europeana sa ne oblige sa primim mai multi refugiati decat ne-am oferit noi.

  8. In fine Bogdan Aurescu are un discurs corect caci nu acuza guvernul ungar de nici-o ilegalitate ci doar de incorectitudine politica :

    „În ceea ce priveşte migraţia, am reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE care să abordeze toate dimensiunile acestei problematici, mai ales să încercăm să găsim soluţii durabile pentru gestionarea la sursă în statele de origine a problemei migraţiei, pentru că este nevoie de a trata cauzele acestui fenomen şi nu doar simptomele pe care le vedem astăzi în Europa. I-am spus domnului ministru că, în opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul Europei este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil, în afara spiritului european. În schimb, România este frontiera externă a UE şi a NATO şi avem toată capacitatea de a apăra comunitatea de valori din care facem parte”

  9. @Josef Svejk
    A plati taxe e un lucru normal. A evita cand alti o fac este un semn de obraznicie. Va garantez ca in US nici o companie europeana nu scapa fara sa platesca taxe. Nu va pune pe ganduri ca majoritatea companiilor care fac tax evasion sunt din US?
    Romanii emigrati (sunt si eu printre ei) au dobandit prostul obicei de a-I eticheta pe altii care gandesc altfel (indraznesc sa spun normal) drept educati in communism. Va garantez ca un cetatean din Suedia sau Danemarca gandeste la fel: ie toata lumea trebuie sa plateasca taxe.
    Spuneti ca o companie nu primeste nimic de la stat. Oare?
    Soselele, aeroporturile, educatia personalului, securitea de care beneficiaza compania in tara

    Si in final o ghicitoare: in ce tara s-a inventat cattle feedlots?

    Numai bine

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro