vineri, aprilie 19, 2024

Ce spune proiectul de buget despre starea actuala a Romaniei (I)

Esenta actului de guvernare

Conceperea, prezentarea si implementarea unui buget national reprezinta cel mai important act de guvernare intr-o democratie moderna capitalista. Orice buget are doua parti, colectarea resurselor (prin taxare) si redistribuirea lor (prin cheltuieli bugetare si sociale). Ambele au egala importanta si reflecta nu numai alegerile politice pe termen scurt si lung ale guvernului dar si modul de organizare si prioritatile unei intregi societati.
In tarile dezvoltate, procesul bugetar este lung, complex si intens disputat atat de clasa politica cat si de societatea civila. Motivul principal este ca, cu mici exceptii, in ultimii 50 de ani majoritatea acestor tari au avut deficite bugetare (cauzate in principal de cresterea statului social). Criza ultimilor trei ani a acutizat disputele obisnuite legate de impartirea unor resurse inferioare cererii din cauza scaderii neobisnuit de rapide a veniturilor bugetare combinate cu o crestere initiala automata a cheltuielilor (din cauza asa numitelor stabilizatoare fiscale).
Odata ce deficitul rezultant a devenit nesustenabil statul a trebuit sa recurga la o serie de masuri drastice constand din cresterea rapida a indatorarii publice, reducerea masiva a cheltuielilor bugetare (ceea ce a condus la nemultumiri sociale) si, momentan intr-o masura relativ redusa, la tiparirea de bani (atunci cand a avut controlul propriei monede).
Cazul Romania

Romania a suferit de aceleasi probleme fundamentale ca si tarile dezvoltate din UE inrautatite insa de saracia relativa a arsenalului de parghii fiscale si bugetare, de o recunoastere relativ tarzie a gravitatii problemei si de una din cele mai abrupte scaderi economice din UE. Nu intentionez sa revizitez criticile extensive si exhaustive aduse guvernului in ultimii ani dar in mod clar este foarte dificil sa stingi un incendiu cu o galeata gaurita.
In acest context si incert la nivel global am sa fac o serie de observatii focusate pe aspectul conceptual al bugetului. O crititica tehnica a bugetului consolidat (inclusiv asigurarile sociale) pe 2011 a fost deja facuta de Consiliul Fiscal la o saptamana dupa publicarea primei versiuni de buget din 29 Noiembrie 2010. Merita observat ca Romania, ca si alte state din UE, tine o contabilitate separata a bugetului de stat de cel al asigurarilor sociale desi cifrele agregate stau la baza acordului cu FMI.
Marturisesc ca un motiv secundar pentru abordarea exclusiv conceptuala este opacitatea si inconsistenta documentelor publicate de Ministerul Finantelor Publice. Nu are rost sa intru in detalii dar, dupa multe ore de studiat cifrele agregate, nu am reusit sa le reconciliez si, in plus, am observat diferente semnificative intre versiunea de buget publicata pe 29 Noiembrie si proiectele de lege bugetare (care au bugetul ca anexa) publicate cateva zile mai tarziu. Chiar si in aceste conditii insa se poate distinge esentialul.
Cifrele de baza

Contextul economic este urmatorul: PIB-ul Romanei in 2010 va fi, in estimarea agreata cu FMI, de aproximativ 518 miliarde lei in crestere nominala cu 5.5% fata de PIB-ul de 491 miliarde lei din 2009. Este important de observat acest aspect care a fost neglijat de comentariile economice de pana acum pentru ca arata directia unor solutii eficiente de reducere a cheltuielilor bugetare in anii care vin.
Luand in considerare o inflatie de 7.5% care este consistenta cu cifrele pe primele 10 luni publicate de BNR si cu estimarile FMI, PIB-ul pe 2010 va scadea in termeni reali cu 2% fata de anul precedent. Deficitul bugetar observat pe primele 10 luni ale anului a fost 26 miliarde de lei ceea ce este consistent cu tinta de 33 miliarde lei (6.4% din PIB) agreata cu FMI pe intregul an si in scadere semnificativa fata de anul 2009 cand a fost de 41 miliarde lei (8.3% din PIB).
In 2011 asteptarile sunt ca economia va creste moderat consensul fiind de 1.5% crestere reala si 5.5% inflatie rezultand intr-un PIB de 554 miliarde lei. Deficitul maxim agreat cu FMI este de 4.4% adica 24 miliarde de lei.
Venituri

Care este cuantumul si provenienta veniturilor statului roman? Cat de previzibile sunt aceste venituri si care este elasticitatea lor (adica cum pot varia ca reactie la diferitele masuri fiscale care se aplica acum sau in viitorul apropiat)? Orice guvern competent trebuie sa aiba raspunsuri la aceste intrebari esentiale. Beneficiind de intelegerea ulterioara putem incepe prin a radiografia situatia din 2010.
Veniturile bugetare consolidate (inclusiv cele sociale) din acest an vor fi de aproximativ 169 miliarde de lei adica de 33% din PIB. Asa dupa cum mentionam intr-un articol anterior acest nivel este semnificativ mai mic decat cel din statele sociale dezvoltate din UE (unde media istorica se situeaza intre 40% si 45% din PIB) dar putin mai mare decat cel din Statele Unite care se situeaza in jurul cifrei de 30%.
Aceasta situatie, cu „fundul in doua luntri”, este rezultatul unei lipse de viziune asupra a ce fel de stat vrem sa construim in Romania. Daca modelul de urmat este cel social al marilor tari europene este clar ca veniturile bugetare trebuie sa creasca in timp. Daca modelul este mai degraba de tip american cheltuielile bugetare vor trebui sa se diminueze in continuare.
Punctul meu de vedere este ca nivelul actual al veniturilor (care sa nu uitam reprezinta cat ia statul din buzunarul cetatenilor si companiilor) este suficient pentru stagiul de dezvoltare al tarii in care prioritatea trebuie sa ramana cresterea economica sanatoasa a sectorului privat sustinuta de investii publice in infrastructura materiala si umana (adica autostrazi si scoli!). Generatiile viitoare, speram semnificativ mai instarite, pot decide ulterior o mai mare „socializare” a statului.
Desigur, eficienta colectarii se poate imbunatati substantial ceea ce ar reduce presiunea pe diminuarea cheltuielilor si respectiv tensiunea sociala, dar actualul nivel de fiscalitate este grosso modo optimal. Dau un singur exemplu, mediatizat intens dar putin cuantificat, despre reducerea abuzurilor banilor publici (adica coruptia).
Prestigioasa revista britanica The Economist a publicat acum cateva zile un articol despre Rusia in care se aproximeaza coruptia (in 2005) la incredibilul nivel de 20% din PIB. Romania nu este Rusia nici ca dimensiuni si nici ca abundenta de resurse naturale dar sa presupunem ca aceasta cifra este jumate in Romania, adica 10% din PIB. Daca, realistic vorbind, coruptia s-ar reduce cu 50% ar fi eliminat aproape in totalitate deficitul bugetar!
Taxonomia veniturilor

Intelegerea surselor veniturilor bugetare si elasticitatea lor este esentiala pentru realizare unei politici fiscale sustenabile si eficiente in anii care vin. Ca in orice economie dezvoltata si in Romania consumul are partea leului cu 79% din PIB. In aceste conditii nu suprinde faptul ca TVA-ul este una din principalele surse de venit la buget reprezentand 23% din veniturile totale. Ba chiar as observa faptul ca avand in vedere dimensiunea consumului in economie (care este de fapt prea mare fata de stagiul de dezvoltare a tarii!) veniturile din TVA ar trebui sa fie mai mari ceea ce indica un grad mare de evaziune fiscala.
Urmatoarea categorie importanta este cea a veniturilor de tip social care de fapt agrega contributiile pentru pensii, sanatate si si ajutoare sociale. Insumate ele aduc statului 28% din veniturile totale. Din nou, din cauza numarului foarte mare de pensionari si asistati social din Romania, aceasta cifra nu ar trebui sa surprinda. Veniturile din impozite pe profit si venit reprezinta 17% din veniturile bugetare si sunt impartite in 6% de la persoane fizice si 11% de la persoane juridice. Accizele reprezinta ultima mare categorie de venituri fiscale si aduc 10% la buget.
Lectii pentru 2011 si mai departe

Taxonomia precedenta ne ofera posibilitatea de aprecia diferitele politici care se vehiculeaza cu frenezie in prezent. TVA-ul este la un nivel maximal si veniturile aferente nu mai pot fi crescute decat prin reducerea evaziunii fiscale ceea ce este mai usor de scris decat de facut. Accizele, care sunt cele mai putin elastice taxe (numite de altfel sugestiv „sin taxes” in engleza) mai au loc de crestere.
Taxele pe profit si venit aduc relativ putin la venituri si sunt foarte susceptibile la evaziune si evitare legala. Contributiile sociale sunt relativ mari mai fiind putin loc sa zicem pentru taxarea pensiilor mari. Taxele pe proprietate si jocuri de noroc sunt relativ mici si ar putea aduce un procent suplimentar la buget. Taxele forfetare au o importanta complet neglijabila si ca atare discutiile prelungite pe aceasta tema sunt o pierdere de vreme. Poate cel mai important element insa este stabilitatea si predictibilitatea sistemului fiscal. De exemplu, este foarte contraproductiv sa discutam despre ridicarea si coborarea succesiva a TVA.
In concluzie, insumanand sumele de mai sus ajungem la realizarea ca principalele cinci categorii de taxe in Romania (contributii sociale, TVA, taxe venit, taxe profit si accize) aduc 78% din veniturile totale ale statului. Concluzia care se desprinde este aproape evidenta: sistemul fiscal national se poate simplifica substantial in aceste cinci categorii ceea ce ar conduce la reducerea substantiala a birocratiei si imbunatatirea ratei de colectare. Un astfel de sistem simplu si transparent (inceput totusi prin introducerea cotei unice in Decembrie 2004) combinat cu o oarecare devolutie locala care ar da responsabilitate (si ar introduce competitie!) autoritatilor locale ar crea bazele solide pentru o crestere economica sanatoasa a sectorului privat.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Ati gandit toata treaba ca un contabil. Un economist ar trebui sa aiba o
    viziune mai larga asupra societatii si asupra impactului unor politci fiscale
    asupra societatii. Atata timp cat cresti taxele, creste si evaziunea, nu invers!
    Statul nu poate castiga razboiul cu evazionistii atata timp cat prin politicile
    sale transforma pe din ce in ce mai multi dintre noi in evazionisti.

    • Intelegerea contabilitatii este esentiala pentru abilitatea de a concepe si implementa politici fiscale potrivite. Altfel sunt absolut de acord ca cresterea nivelului taxarii nu este de dorit in Romania (cu mici exceptii) – si am incercat sa afirm acest lucru si in articol

      • Eu intelesesem altceva
        „Desigur, eficienta colectarii se poate imbunatati substantial ceea ce ar reduce presiunea pe diminuarea cheltuielilor si respectiv tensiunea sociala, dar actualul nivel de fiscalitate este grosso modo optimal. ”

        Si nu v-ati legat de cealalta parghie a reducerii deficitului – reducerea cheltuielilor. Presupun ca in partea a doua…

  2. Salut Mihnea.

    „Deficitul bugetar observat pe primele 10 luni ale anului a fost 31
    miliarde de lei ceea ce este consistent cu tinta de 33 miliarde lei
    (6.4% din PIB) agreata cu FMI pe intregul an si in scadere
    emnificativa fata de anul 2009 cand a fost de 41 miliarde lei (8.3% din PIB).”

    Deficitul bugetar la 10 luni este de 23.7 miliarde RON (4.57% din PIB prognozat)
    si nu de 31 miliarde RON.

    http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_21532/
    Deficitul-bugetar-pe-10-luni-23-7-miliarde-lei.html

    Eu cred ca deficitul pe 2010 va fi sub cifra agreata cu FMI de 6.4% din PIB-
    undeva in jur de 5.7-5.8% (dupa plata multor arierate pe final de an).

    Toate cele bune.

    Alex Duda

    • Multumesc Alex, ai dreptate. Cifra de 31 miliarde reprezinta anualizarea deficitului consolidatat (inclusiv bugetul social) pe primele 10 luni care este de 26 miliarde conform buletinului statistic pe Octombrie 2010 al INS.

          • Dragos: complicat monsher :)

            Ca sa ma exprim plastic- deficitul bugetar e o arma cu doua taisuri in abordarea entropica a sistemului social (poate contribui si la cresterea ordinii dar si la adancirea haosului). Asa ca nu exista o corelatie simpla…

            Cu toate astea sistemul de taxare poate fi conceput in asa fel incat sa induca o entropie negativa in sistem (contribuind astfel la cresterea gradului de ordine si durabilitate in sistem).

            Opinia mea e ca fiecare persoana fizica si juridica ar trebui sa aiba libertatea sa isi aleaga nivelul de taxare. Asta ar induce entropia negativa maxima pentru ca principalul factor perturbator este reprezentat de „economia gri” adica cei care refuza sa plateasca un nivel de taxe care le este impus ;)

  3. Foarte bine punctat: din 5 taxe (ma rog, 5 feluri de taxe, ca cele sociale sunt mai multe) statul aduna 78% din venituri. Din restul pina pe la 200 mai ies inca 22%.
    Ce imi este mie clar: sunt taxe care aduc venituri mai mici decat cheltuielile facute cu administrarea si colectarea lor.
    Aici este inca loc de reforma.

  4. Mihnea: doar un comentariu… sunt unii care estimeaza ( si s-ar putea sa fie chiar conservatori in estimari…) economia nefiscalizata din Romania la peste 40% din PIB incluzand munca la negru/gri si productia agricola rurala (Isarescu o estima la 25% din PIB). Surse:

    http://www.bloombiz.ro/finante/40-de-miliarde-de-euro-economia-nefiscalizata-in-romania_1476999
    http://www.adevarul.ro//financiar/Economia_nefiscalizata_reprezinta_25-_din_PIB_0_268773603.html

    daca la productia agricola rurala mai putem discuta (autoconsum, mai mare daraua decat ocaua etc) cred ca in diminuarea restului evaziunii fiscale sta o mare parte din solutie. dificil, stiu, dar altminteri e ca si cum ai cara apa cu galeata sparta…

    • Khris zicea ca in Romania sunt 1.7milioane „salariati la negru” total nefiscalizati dar care beneficiaza de infrastructura, transporturi samd. ca toti ceilalti platitori de taxe.

  5. Mihnea: doar un comentariu… sunt unii care estimeaza ( si s-ar putea sa fie chiar conservatori in estimari…) economia nefiscalizata din Romania la peste 40% din PIB incluzand munca la negru/gri si productia agricola rurala (Isarescu o estima la 25% din PIB). Surse:

    http://www.bloombiz.ro/finante/40-de-miliarde-de-euro-economia-nefiscalizata-in-romania_1476999
    http://www.adevarul.ro//financiar/Economia_nefiscalizata_reprezinta_25-_din_PIB_0_268773603.html

    daca la productia agricola rurala mai putem discuta (autoconsum, mai mare daraua decat ocaua etc) cred ca in diminuarea restului evaziunii fiscale sta o mare parte din solutie. dificil, stiu, dar altminteri e ca si cum ai cara apa cu galeata sparta…

  6. Un articol f. bun.

    Citeva observatii: Fraza „Din nou, din cauza numarului foarte mare de pensionari si asistati social din Romania, aceasta cifra nu ar trebui sa surprinda.”, nu este 100 la suta corecta. In comparatie cu Germania, de ex., nr. de „asistati” raportati la totalu populatiei e cam acelasi, diferenta enorma e la nivelu nr. locurilor de munca, ma rog, a contribuabililor, raportati de asemenea la totalu populatiei.

    Deci prioritatile Ro ar fi nu numai reducerea evaziunii ci, mai ales, marirea nr. locurilor de munca, mai ales pt. atragerea „capsunarilor” si de ce sa nu spun reintoarcerea fetelor in tara, nu de alta da cind am fost ultima oara in Ro am avut impresia ca o mare parte dintre cele mai frumusele sunt emigrate. Romania are nevoie de fete frumoase, care sa faca prunci frumosi si sanatosi.

    • e cam acelaşi lucru. Evazioniştii lucrează la negru, o reducere a evaziunii creează locuri de muncă. Nu că ele n-ar exista şi acum, există, dar nu varsă bani la buget.

        • La dracu, să ieşim din UE, să-i chemăm înapoi la muncă forţată…. .
          Sau să scădem taxele pe muncă şi formalităţile cît mai mult posibil, că-şi fac oamenii singuri de muncă după aceea… .

  7. basescu a spus ca s-au facut sondaje pe esantioane mari de gospodarii si ca sunt 1,5 mil de muncitori la negru.sondajul s-a verificat prin faptul ca au iesit 4,5 mil muncitori cu ctr.consider ca sunt inca pe atatia ,care sunt angajati cu salariul minim si primesc diferenta convenita tot la negru.
    in agricultura, jumatate din productie este necontabiizata.vorbesc de cea de la firme si asociatii familiale nu de taranii cu gospodarii individuale.
    in sfera serviciilor si a alimentatiei publice e la fel jale,cred ca 50% din venituri nu sunt fiscalizate.
    in domeniul public coruptia si furturile sunt enorme.
    fara niste minime masuri pe care eu le consider inceputul pentru a se putea misca ceva in tara asta,nimeini nu va face nimic durabil.
    dupa mine astea ar fi primele 5 puncte nevralgice si la care trebuie actionat imediat:
    1.functionari publici angajati prin examen national,public,cu profesori universitari de la cele mai bune universitati din tara,televizat la tvr.la fel si avansarea,sa se faca tot prin examen national la o anumita perioada de timp.
    2.toate achizitiile publice sa se faca prin seap,fara exceptii,toate contractele sa fie facute publice in cadrul procedurii de licitatie si la incheierea lor.
    3.toate achizitiile respectiv vanzarile companiilor cu capital de stat sa se faca prin bursa,vorbesc de achizitii de materii prime,materiale,nu de pixuri si creioane .
    4.declararea averilor a tutror persoanelor peste 18 ani si care au bunuri peste 20.000 de euro.cei care vor sa-si “albeasca” averile de pana acum sa plateasca o taxa de 5% asupra ei in termen de 6 luni de la aparitia legii.adoptarea unei legi a evaziunii fiscale, copiate mot a mot dupa legea germana sau cea americana.
    5.lege impotriva muncii la negru care sa oblige angajatorii sa trimita mail,sms sau sa sesizeze telefonic, ce personal a primit la munca in periada de proba si nu are ctr de munca,urmand a-l incheia conform legii in termen.la fel si precizarea punctului de lucru unde se afla noul angajat.amenzi drastice si pedepse cu inchisoarea la a treia abatere privind munca la negru precum si inchiderea societatii.

    • Articol cu un limbaj cam ciudat, nu de reporter (cuvinte pompoase in fraze scurte care nu spun nimic important). Nu e foarte tehnic, e mai pe intelesul tuturor dar parca se fereste sa sugereze niste masuri de corectare a conceptiei bugetului. Poate in partea a 2 -a o analiza mai ampla cu niste idei de corectare pe care le-am putea dezbate.
      De acord cu cele 5 masuri ale lui laurentiucat cred ca sunt cele mai bune si mai simple de reducere a evaziunii. Cine va lua aceste masuri va castiga sigur alegerile viitoare! In Germania ofiterii se avanseaza la gradul urmator printr-o videoconferinta la nivelul intregii tari iar cel mult 20% din totalul acestora sunt avansati, restul asteptand anul urmator si trebuind sa se pregateasca dupa anumite criterii pentru a primi cat mai multe puncte si a intra printre primii. Altfel sarbatori fericite si la mai multe articole!

  8. Bine venit articolul, argumentat dar am mai putea pune cateva teme in discutie.

    Nu cred ca la sfarsitul acestui an ne vom plasa cu deficitul cu mult sub limita agreata cu FMI si mai cred ca la anul o sa fie un pic mai greu, chiar daca pe anumite sectoare s-a facut curatenie, economia nu are o directie, un focus! „lasa ca merge si asa!” este cu noi si in 2011.

  9. articol la subiect ,limbajul simplu denota o buna cunoastere a problemelor
    felicitari ..ma bucur sa constat ca mai sint oameni competenti …mai mult curaj poate se va intimpla cindva mununea

  10. Articolul, ca dealtfel majoritatea articolelor tale, sunt scrise în spirit keyensian şi se în scriu în categoria mainstream.

    Oricât de corect faci calculele contabil la un moment dat o iei pe bălării cu aprecieri absolut scoase din burtă de tipul: la unele taxe „ar mai fi puţin loc de o creştere”. Cum decizi acest lucru pe criterii ştiinţifice, obiective? Nu există nici un criteriu teoretic demonstrat care să îmi spună mie cât de mari să fie taxele şi impozitele unei naţiuni. Faci descrieri efectiv de structură a veniturilor şi cheltuielilor fără să aduci prea multe explicaţii economice şi nici nu poţi să întrevezi o soluţie dacă priveşti problema din acest unghi.

    Taxele în România sunt cele mai mari din lume: întreabă pe oricine din lumea asta cu privire la ce impozite se plătesc pe salariu şi compară cu 45.5% de la noi, TVA de 24% la consumatorul final, inflaţie de vreo 6% pe ani şi o să constaţi că statul ne mai lasă în buzunare vreo 20% din veniturile brute. Şi atunci orice discuţie pe buget, taxe este INUTILĂ. Statul ASISTENŢIAL în România şi peste tot în lume a eşuat din aceleaşi motive pentru care a eşuat SOCIALISMUL şi COMUNISMUL. În astfel de condiţii taxele trebuie să devină repede CÂT MAI MICI!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro