joi, martie 28, 2024

Ce nu se spune despre banii din Pilonul II de pensii: Cine are acum 1.000 de euro acumulaţi poate avea peste 25.000 de euro la vârsta pensionării

Ministrul Finanţelor a declarat în mod neinspirat, imediat după audierile din Parlament, că Pilonul II de pensii s-ar desfiinţa. Contextul iniţial a fost acela al unei întrebări legate de contribuţiile celor care au PFA, însă răspunsul de pe holurile Parlamentului a fost unul foarte elaborat, părând a se referi la toţi contribuabilii la aceste fonduri: “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a fost declaraţia domnului Ionuţ Mişa preluată în mass-media.

Nicăieri în noul Program de Guvernare nu apăruse această temă, iar realizând amploarea efectului produs de această declaraţie, ministrul Ionuţ Mişa a negat ulterior un astfel de scenariu. Totuşi, este suspect modul în care subiectul pensiilor românilor care contribuie la Pilonul II apare, din când în când, în discuţie, gurile rele spunând că este şi pentru a lua pulsul, a testa vigilenţa societăţii pe o astfel de temă.

  • Cifrele si adevărurile trunchiate despre pensiile private

Următoarele cifre arată traiectoria sistemului de pensii private obligatorii, aşa-numitul Pilon II, care priveşte orice cetăţean al României care are la acest moment o vârstă sub 55 de ani (notă: la momentul 2008 au fost incluşi obligatoriu cei sub 35, iar opţional cei care aveau sub 45 de ani). Inclusiv pe cei care lucrează la ora aceasta fără contract de muncă îi priveşte acest sistem, căci prin a nu contribui, îşi anulează accesul la o sursă de venit după pensionare:

– pentru 6,7 milioane de români s-au virat contribuţii la Pilon II, iar deţinerea medie la 31 mai 2017 era de circa 5.300 RON, aşadar ceva mai mult de 1.000 EUR/participant, conform statisticilor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Desigur, putem opera cu nuanţe aici, în sensul că cei cu salariu sub media naţională au acumulat mai puţin, iar cei cu venituri superioare mai mult, însă această sumă de „aproximativ 1.000 EUR” a fost frecvent citată în mass-media.

contribuţia este acum 5,1% din salariul brut, deşi conform graficului iniţial ar fi trebuit să fie 6% încă de acum câţiva ani. Cu alte cuvinte, toate Guvernele ultimilor 3 ani au limitat această contribuţie, privând practic participanţii la sistem de efectul compunerii pe termen lung a acestor sume, iar în final, de o suma mai mare şi o pensie mai mare. Dacă procentul ar rămâne, să spunem, la 5,1% din salariu până la pensionare în loc de 6%, e ca şi cum Guvernul ar tăia aproape 15% din pensia finală a românilor care contribuie şi care vor ajunge la vârsta pensionarii după anul 2045.

– românii contribuie, în medie, cu circa 150 RON/luna, reprezentând acel 5,1% dintr-un salariu mediu brut de peste 3.000 RON.

venitul la pensionare: pentru cei care se vor pensiona după 2045 este un fapt asumat acela că din Pilonul I vor avea o pensie de circa 30% din venitul salarial. Pilonul II ar trebui să le mai asigure încă aproximativ 15% din venitul anterior pensionării, aşadar acest sistem obligatoriu nu va putea înlocui pe deplin celelalte surse.

De la exemplul de succes din Chile, până la naţionalizări în Estul Europei:

Modelul de tip „Pilon II” a apărut în Chile încă din anii ’80 şi apoi a fost adaptat pe situaţiile mai multor state. Chile se situează la momentul pensionării majorităţii celor care au intrat în sistem în anii ’80. Un astfel de sistem a degrevat statul de deficite ulterioare rezultate din sistemul public de pensii şi a impulsionat economia sud-americană, văzută acum drept cea mai dezvoltată de pe acel continent.

Mai aproape de noi, răbdarea statului a durat mai puţin de 15 ani, din preajma anilor 2000 până în 2015. In Ungaria în mod brutal, iar în Polonia într-o varianta ‘soft’, în două trepte (2013 – 2015), s-a operat o aşa-numită naţionalizare a fondurilor private de pensii. In Polonia, majoritatea sumelor au ajuns în sistemul Pilon I (public), într-un subcont pe numele titularului respectiv.

Aşadar temerea privind o naţionalizare există. In Romania, ar trebui încă 5 ani să nu se vorbească ceva despre Pilon II şi să fie lăsat să funcţioneze, pentru a se sterge din memorie declaraţiile neinspirate venite dinspre mediul politic.

  • Adevărurile trunchiate de pe la noi

1) „Am în cont 1.000 euro după aproape 10 ani. Dacă s-ar naţionaliza, de fapt pierd acei 1.000 de euro.” Adevărat doar până la un punct, însă pierderea nu este doar acea mie de euro. Simulările arată că în primii 10 ani se acumulează cam a 20-a sau a 25-a parte din ceea ce se va acumula în 40 de ani, presupunând că cineva virează constant de la vârsta de 25 de ani până la 65 de ani.

Ce vedem acum în conturile de pensii private reprezintă doar 4-5% din ce am vedea după încă 30 de ani. Explicaţia este una matematică şi ţine atât de acumularea constantă de sume în timp, cât şi de randamentele compuse pe toata aceasta perioadă.

Prezint rezultatele unei simulari aplicate deţinerii medii a unui român, presupunând că a intrat în sistemul de pensii încă de la început:

– are 5.300 RON în contul de Pilon II după aproape 10 ani, conform statisticilor APAPR.

– va contribui constant, cu 160 RON lunar, reprezentând 5,1% x 3150 RON salariul mediu brut estimat pentru anul 2017. In realitate, lucrurile pot sta chiar mai bine, deoarece salariul mediu brut are tendinţa de creştere pe termen mediu, iar în rezultatele de mai jos nu am presupus nicio creştere în termeni reali a salariului timp de 30 de ani, nici a contribuţiei.

– randamentul net în termeni reali, după toate comisioanele aplicabile, este prezentat în 3 scenarii: varianta centrală 3,5%/an, optimistă 4%/an, prudentă 3%/an. In perioada recentă, randamentul mediu a fost de 5,5% anual, însă pe termen lung este conservator să considerăm un randament mai redus.

Sumă curentă & Contribuţii timp de 360 de luni rămase Randament mediu anual Ce sumă vei avea după încă 30 de ani?
5300 RON  ,   160 RON/lună 4% 126.703 RON
5300 RON  ,   160 RON/lună 3,5% 115.489 RON
5300 RON  ,   160 RON/lună 3% 105.414 RON

Nota: Calculele aparţin autorului

Aşadar, dacă nu avem surprize din partea vreunui Guvern, un român care va avea salariul mediu timp de 30 de ani în România ar putea avea peste 25.000 EUR acumulaţi în contul de Pilon II, la momentul pensionării. Suma se transforma în pensie lunară, iar soldul rămas în cont va produce în continuare randamente, însă ceva mai mici (estimativ 2-3%/an).

De asemenea, suma orientativă de 25.000 EUR de la momentul pensionării trebuie privită în termeni reali. Viitoarele creşteri de salarii în economie nu au fost incluse în calcule, iar acestea ţin loc şi de componenta inflaţionistă care va apărea pe acest interval îndelungat.

Dacă s-ar modifica regimul pensiilor Pilon II, aceasta ar fi suma potenţială deturnată: statul nu te-ar priva de 1.000 euro, ci de un potenţial de 25.000 euro.

Politicienii care aruncă în spaţiul public ideea naţionalizării fondurilor de pensii se bazează şi pe faptul că indivizii nu întrevăd acum suma de 25 de ori mai mare de la final.

2) „Pensia din Pilon II va fi foarte mica, deci mă pot dispensa de ea”, consideră o mare parte din contribuabili. Adevărul este din nou spus pe jumătate: nicicând nu s-a afirmat că Pilonul II va înlocui în totalitate pensia de la stat, cel puţin timp de o generaţie sau două. Trecerea s-ar face gradual către privat. Pentru cineva care se va pensiona dupa anul 2045, înlocuirea venitului cu care s-a obişnuit prin prisma salariului va fi, cu aproximaţie:  30% din Pilonul de stat, iar 15-20% din Pilonul II, dacă ipotezele de acum rămân valabile până atunci. Cineva cu un salariu brut de 1.000 EUR ar avea o pensie de la stat de circa 300 EUR şi una din Pilon II de circa 150-200 EUR.

3) Rambursarea sumelor: „Să mi-i dea de pe acum, găsesc eu unde să plasez cu mai mult de 3-4% pe an”

Revenind la declaraţia neinspirată a Ministrului de Finanţe, probabil sesizând gravitatea anunţului privind Pilonului II, domnul Mişa s-a grăbit să menţioneze faptul că se vor rambursa sumele către participanţi. In primul rând este nefezabil să se ramburseze 8 miliarde de euro plasaţi în titluri de stat, obligaţiuni şi acţiuni, deoarece acest lucru s-ar face în urma unor vânzări forţate ale acestor deţineri ale fondurilor, la preţuri mult depreciate.

Dar ideea de a primi acei bani acumulati poate să surâdă multora. E adevărat că sunt suficiente oportunităţi să investeşti pe următorii 30 de ani cu mai mult de 3% sau 4% pe an. Insă apar aici două întrebări:

– câţi dintre cei 6,7 milioane de români nu şi-ar lua mobilă de acei 1.000 EUR, dacă ar fi rambursaţi către fiecare?

– dacă i-ar depune, totuşi, într-un cont de Pilon III (acela opţional), câţi ar economisi, în mod disciplinat, 160 RON/lună timp de 30 de ani?

Răspunsurile le vedem chiar în Pilonul III, unde sunt circa 400.000 de participanţi, aşadar sub 10% faţă de cei din sistemul obligatoriu.

4) Iluzia opţiunii între Pilon III şi Pilon I, pe o scară largă.

Continuând extrasele din declaraţia ministrului, căci ea ar mai putea apărea în viitor sub alte forme, sau enunţată de alte persoane: oamenilor li s-ar fi dat opţiunea de a merge în Pilon III sau în Pilon I, mai spunea domnul Mişa. Aici avem un exemplu apropiat geografic, într-o ţară cu o cultură financiară mai avansată faţă de a noastră: din nou revin la exemplul din Polonia.

In 2013, acolo s-a derulat primă etapă de naţionalizare, când banii polonezilor aferenţi titlurilor de stat au fost mutaţi din Pilonul privat în Pilonul public. Statul a lăsat o fereastră de timp în care fiecare să „opteze” pentru a rămâne cu restul de sume în Pilonul privat sau a merge către Pilonul de stat. Doar că, în toată perioada, autorităţile au interzis administratorilor de pensii să-şi facă reclamă pentru a atrage participanţii, iar cine nu opta într-un anumit interval de timp era automat direcţionat în Pilonul I.

In final, rezultatul a fost: peste 80% dintre polonezi s-au ‘trezit’ mutaţi în Pilonul I, cea mai ineficientă soluţie pentru ei. Ca o paranteză, acel argument de a diminua datoria publică prin naţionalizare a avut doar un efect temporar. Minunea a durat doar 3 ani, iar în 2016 datoria publică a Poloniei este la acelaşi procent din PIB precum înaintea naţionalizării.

Similar, în România nu cred că are cineva iluzia unei informări echilibrate, la nivelul întregii societăţi, pe aceasta temă. Chiar dacă o parte dintre cei din Pilon II ar migra, în mod conştient, în Pilonul III – să presupunem 1 milion de români, aşadar sub 20% – ei bine, restul de 80% ar ajunge în Pilonul I.

Peste 30 de ani, cei care ar migra în Pilon III ar convieţui cu ceilalţi care nu vor avea resurse suplimentare din pensia privata, iar rezultatele unor astfel de dezechilibre se pot intui.

In concluzie, orice argument împotriva Pilonului II poate ascunde anumite capcane. Pilonul II, al contribuţiilor virate obligatoriu aşa cum este el acum, trebuie menţinut în România pe termen lung.

Alternativa migrării unor sume semnificative către Pilonul III (opţional) rămâne o iluzie, care ţine mai degrabă de teorie. Ea este valabilă doar la nivel individual, pentru cei informați. Statisticile inclusiv din ţările dezvoltate arată că cei care economisesc pe termen lung în mod benevol reprezintă un procent relativ redus.

Distribuie acest articol

120 COMENTARII

  1. Calculele sunt optimiste, asta e clar, insa prefer totusi varianta pilonului II celei a raminerii doar in pilonul gestionat (prost) de stat. In plus e adevarat ca statul s-ar folosi de bani ACUM, astfel ca nu ma incalzeste pe mine cu nimic faptul ca statul plateste niste pensii acum si nu stim ce va fi peste 20 de ani! Sa lase pilonul II in pace, sa il supravegheze sa mearga bine si va fi ok pentru multi contribuabili (e drept pentru cei cu venituri de la salariul mediu in sus). O nelamurire am eu: stiu ca pilonul II e garantat de stat, ce putem insa spune de III, e in aer din acest punct de vedere?

      • Dati informatia completa: suma contributiilor diminuata cu comisioanele legale este garantata de stat (adica prin lege) si fondurile sunt obligate sa constituie provizioane in acest sens.
        Randamentul investiilor nu este garantat (nici nu ar avea cum sa fie)

      • ce- si zice ca il cheama Iosef Svejk,
        afirma ca actualii pensionari sun o povara
        in carca statului.Observ ca dupa ce e limitat
        intelectual este si un nesimtit.
        Eu nu ma simt o povara pentru statul roman din moment ce am realizat pana in prezent un stagiu de cotizare de 51 de ani, am avut,o perioada de cca 25 ani in care salariul a depasit cu mult trei salarii medii pe economnie si, totusi, am o pensie de cca 1/3 din pensia unui magistrat, securist, parlamentar s.a..
        In ce priveste Pilonul II de pensii, acesta va ajunge in situatia Fondului Proprietatea, adica pe mana gitensteinilor care-l vor secatui.Din Fondul Proprietatea se spunea ca vor fi despagubiti cetatenii romani si urmasii acestora carora li s-au confiscat abuziv averile de catre statul comunist.Va rog sa intrebati si sa solicitati sa se publice cati cetateni si cu ce sume au fost despagubiti din acest fond? Din informatiile oficiale ce le detin, am inteles ca toate marile tunuri privind despagubirile nelegale si exagerat de mari au fost facute de ARP din bani de la Bugetul statului.
        In ce priveste Fondurile de pensii contributia totala( procentuala) a angajatilor este aceiasi.
        Numai ca pentru contributorii mai tineri, o parte din contributia individuala a fost privatizata fortat( inversul a ceea ce s- a intamplat in comubnism) si directionata catre Pilonul II.
        Corect , obiectiv si onest era ca procentul de contributie din salariul lunar al angajatilor la Pilonul I de pensii sa fie acelasi, iar cei care vor sa sa asigure ca la batranete sa aiba mai multe si substantiale pensii sa contribuie si la celelalte piloane II si/sau III.
        Solicit, cu aceasta ocazie, ca PilonulII de pensii sa- si publice situatiile financiare al anului 2016 si in continuare anual, precum si Raportul administratorilor. Veti avea mari surprize!

        • In mod obiectiv nu sunteti o povara dupa ce ati contribuit 5 decenii la buget fara sa stiti daca favorul va fi returnat; asa cum bine observati problema „contributie vs retributie” o constituie lipsa transparentei si meritocratiei.

          Sa speram ca pt fiecare „Sveik” . LM etc, vom avea un „Alexx” iar politicienii nu ne vor oferi o „alegere” tip „banii sau viata” (istoria nu le ofera rezolvari bune in acest caz).

        • Se vede ca sunteti o persoana putin binevoitoare, dar suficient de neinformata si lipsita de dorinta de a va informa.
          Fondurile de pensii (si P2 si P3) isi publica cel putin anual daca nu si semestrial/trimestrial/lunar rezultatele, atat distributia portofoliului de investii cat si randamentele. De asemenea, ele sunt publicate pe site-ul ASF. Deci numai cine nu doreste nu le poate studia.
          Mai mult, fiecare participant poate sa isi urmareasca in timp real contributiile si evolutia activului personal,
          Stiti, chestiile astea private sau administrate privat, sunt obligate legal sa fie transparente. Spre deosebire de P1 care este un sac opac si fara fund.

        • S-a facut o simulare pentru 40 de ani. Doresc din partea autorului sa faca o simulare si pentru 60 de ani de munca. Sper ca rezultatele sa fie cu adevarat promitatoare. Nu conteaza ca stagiul complet de cotizare nu este de 40 de ani si atunci nu vad nici un impediment sa refacem aceste calcule si pentru 60 de ani de cotizare. Nu am fi impresionati?

    • Pilonul III e sistem exclusiv privat. Nu exista nici o garantie de stat, riscurile si le asuma in totalitate asiguratul. La fel functioneaza si sistemele de pensii private din majoritatea tarilor occidentale, deci nu inventam noi roata.

  2. Doua observatii:

    1. Daca ai dupa 10 ani doar 5300 RON in contul tau din Pilonul II, cum ajungi subit sa cotizezi 160 ron/luna de acum incolo? Eu cred ca mult mai corect ar fi fost sa calculati cat are in cont cineva care a avut salariul mediu si pe ultimii 10 ani. Media contributiilor este un indicator inutil pentru scopul exercitiului. In ultimii 10 ani multi tineri au emigrat. Contributiile lor au ramas in sistem, dar sunt mici si respectivii nu-si fac planuri sa se pensioneze pe baza lor.
    2. Ar fi fost interesant de comparat suma finala si cu varianta fericita in care s-ar vira 6%. Multi vor fi surprinsi sa vada cat de mare e diferenta.

  3. Felicitari, speram sa fie citit articolul de cat mai multi, poate asa vor intelege ca nu e doar o vorba, este o treaba serioasa.
    Multumiri!

  4. Pai si de ce nu 35.000 de euro sau 45.000 de euro? De ce traiectoria nu poate fi exponentiala, cu mult lapte si miere… haios cum in 10 ani strangi numai in jur de 1.000 de euro, iar in alti 30 de ani te rupi in figuri.

    • Nu e nimic haios, se numeste compounding (dau termenul in engleza pentru un search facil pe google) si este o functie exponentiala. Cui n-a vazut o exponentiala in clasa a unsprezecea la matematica, probabil ca i se pare haios.

      • Ei na daca tot o dati cu functia exponentiala, aceasta se invatra din a X-a… si luati si niscava certitudini: compounding pe hartie inseamna faliment in viata reala, cel putina sa ne invata istoria recenta – vezi cazul AIG (nationalizat de statul american) si ING (actualmente NN, ca era aiurea sa-si pacaleasca clientii in continuare sub aceeasi denumire), ajutata si ea semnificativ de statul olandez (UE), altfel acum era doar o fantoma.

  5. Pilonul II investeste 65% din fonduri in titluri de stat ale statului roman,
    care sunt platite de catre Ministerul de Finante, cu dobanda (acum 3-4% in functie de maturitatea titlurilor).

    Dobanzile platite de statul roman sunt platite din taxele si impozitele incasate de la cetateni, DECI „randamentul” fondurilor de pensii private este platit TOT de catre contributori.

    Chiar si in aceste conditii, unele fonduri de pensii au avut randament NEGATIV in unii ani de functionare in tara noastra, ceea ce spune multe despre costurile lor de administrare.

  6. sa inteleg ca daca in 9 ani s-au strins 1000 de eur, in 30 de ani se straing 25 000 euro ?
    adica 1000 euro la 10 ani, 25 000 euro la 30 de ani ? 1000 x 3 nu da 25 000 dupa nici o matematica !

    sunt oameni care deja au iesit la pensie din pilon II si iau pensie de 8-10 euro !!

    • Repet un răspuns de mai sus:

      Se numește capitalizare, adică dobândă la dobândă la dobândă. Fondul în sine produce randament (dobândă) care se adaugă la suma depusă. Sumele depuse generează de asemenea randament care se adaugă la randamentul deja agonisit. Nu e chiar o creștere exponențială, dar e departe de a fi liniară. Incercați chestia de la:

      http://www.moneychimp.com/calculator/compound_interest_calculator.htm

      Dacă aveți 5000 de lei acum (current principal), si depuneți 1800/an adică 150/lună (annual addition), și depuneți 30 de ani (years to grow) la un randament de 3% (interest rate) ajungeți să aveți la final 100341.13 lei

      E aritmetică simplă…

  7. Pensii private obligatorii ?! Mie mi se pare o contradictie in termeni. E ca si cum ma obligi sa cumpar paine in fiecare zi de la unul dintre cele 3 buticuri de la coltul strazii, ca sa nu ajung piele si os peste 30 de ani. De ce nu ma lasi sa mor de foame sau sa ma indop cu fripturi cum ma taie capul.
    Un stat care are grija de cetatenii lui investeste in educatie, mai ales educatie financiara. Dar statul roman nu are nevoie de oameni care sa ia decizii educate, ci are nevoie de votanti momiti cu pomeni socialiste.
    Personal, daca voi mai fi pe-aici, cred ca o sa muncesc pana la 75 de ani.

    • E ceea ce oricum faceți atunci când cotribuiți la pesia socială de stat în speranța că românii de peste 20-30 de ani vor face acelși lucru :P . Diferența e că pilonul II în loc să plătească pensiile de azi depune banii pentru dumneavoastră.

      • Diferenta este ca pensia „de stat” are sanse mult mai mici sa dispara complet in 30 de ani,
        in timp ce administratorii fondurilor de pensii private au fost salvati cu banii publici ai statelor nationale din care provin (NN – Olanda de exemplu), in absenta carora ar fi dat faliment in 2009.

        • Sistemul de pensii de stat (pilonul I) se poate afla si el in incapacitatea de a onora obligatiile promise viitorilor pensionari daca contributiile catre CAS sunt mai mici decat pensiile datorate. In prezent acest sistem are un deficit consistent (contributiile incasate sunt mai mici decat pensiile platite de stat si diferenta se acopera din transfer de la bugetul de stat). Cel mai probabil se vor lua masuri pentru balansarea acestui sistem in viitor. In alte tari care s-au confruntat cu aceasta problema s-au trecut la masuri precum: cresterea varstei de pensionare, indexarea pensiiilor doar cu rata inflatiei, taxarea pensiilor etc. Deci perspectivele nu sunt extrem de roze nici pentru pilonul I.

          • Bugetul pensiilor de stat este in „deficit” tocmai pentru ca s-a adoptat legislatia dezastruoasa privind pensiile private, in 2004 (intrata in vigoare efectiv cu 2008).

            Altfel spus, castigul administratorilor de fonduri de pensii private este pierderea bugetului de pensii de stat, motiv suplimentar pentru care MFP este fortat sa se imprumute la diverse dobanzi, pe diverse piete, pentru a acoperi… deficitul.

            Totodata, iti atrag atentia asupra faptului ca statul roman nu a intrat in default (si nici nu a fost pe marginea defaultului) , spre deosebire de ING Bank, intrata in moarte clinica in 2008/2009, si salvata pe banii publici ai statului olandez, cu circa 9,5 miliarde de euro injectati peste noapte pentru salvarea sistemului.

            • Asta e chiar adâncă! Puteți să o dezvoltați?! :P Bugetul pensiilor de stat înseamnă banii care sunt plătiți pensionarilor de azi. Banii din pilonii II și III ai pensiilor private sunt banii pe care persoanele active de azi le pun deoparte pentru pensia lor viitoare.

              Ceea ce spuneți dumneavoastră e că dacă omul își aruncă pe geam economiile ca să plătească pensiile pensionarilor de azi atunci o va duce mai bine când el va fi pensionar, nu va mai avea nici un ban pus deoparte și desigur că vor fi mai puțini contributori și mai mulți pensionari. Genial!

            • „puteti sa o dezvoltati” ?
              Sigur ca da,
              salariatii de azi platesc 10.5 %(parca) la pensia de stat si 5.1% la pensia privata (pilonul 2).
              Pensiile de stat colecteaza mai putin decat platesc luna de luna,
              motiv pentru care MFP se imprumuta pe piata pentru a plati aceste pensii de stat.

              Prin contributiile lunare la Pilonul 2, veniturile sistemului de pensii de stat , lunare, scad (prin scaderea ratei de transfer de la un potential 15.6% la un real 10.5%, adica in loc sa colecteze 15 lei, colecteaza 10 lei, ceilalti 5 lei fiind distribuiti catre Pilonul2)

            • asta pentru ca guvernele tot maresc punctual de pensie ca sa castige voturi, chiar daca nu au de unde sa plateasca.

            • @Alexx

              Deci intuiția nu m-a înșelat!

              Sunteți deci unul din pensionarii hulpavi de azi care ați dori ca și contribuabilii să decarteze cu 50% mai mult la bugetul din care se pătesc pensiile sociale de azi în loc să-și pună ceva deoparte pentru momemntul când ei înșiși vor fi oensionari și foarte probabil că nu vor mai exista resursele necesare pentru a se pălti nici mpcar pesniile sociale penibile de azi. Nu vă e jenă de dumneavoastră înșivă?!

            • „Sunteți deci unul din pensionarii hulpavi de azi care ați dori ca și contribuabilii să decarteze cu 50% mai mult la bugetul din care se pătesc pensiile sociale de azi în loc să-și pună ceva deoparte pentru momemntul când ei înșiși ”

              Trec peste calomnia gratuita, o alta fateta a whataboutismuliui,
              retineti ca nu e vorba de principiu – principiul e evident corect – ci de realitatea concreta romaneasca.
              COntributiile sunt oricum foarte mici pentru ca salariile sunt foarte mici relativ la costurile vietii.
              Faptul ca „functionarii romani traiesc cu 1/5 din veniturile olandezilor ” (!!! va asteptati sa se sinucida sau cum ?), nu inseamna absolut nimic.
              Ei traiesc ATAT TIMP CAT incaseaza salarii, de mizerie, dar existente si STABILE IN TIMP (30-40 de ani cat vor avea joburi, in cazul favorabil). Atunci cand vor intra „in pensie”, si care, dupa cum arata faptele CONCRETE de pana acum, va cumula ~ 10.000 euro maxim, saracia totala se va dezlantui asupra lor.

              Mai studiati, chiar daca va da afara de la fond….

            • @Alexx

              Din păcate nu e nci o calomnie și mici un „wahhabism”. Este exact ceea ce susțieți: ca oamenii activi de azi sănu mai pună nimic deoparte pentru bătrânețea lor ci să arunce și acele contribuții în hăul fără fund al pesiilor sociale de azi.

              Vă repet (și ar fi bine să o scrieți de 100 de ori până pricepeți :P ) : Puțin e mult mai mult decât nimic.

              Atâta vreme cât veniturile medii de azi din România sunt de vreo 5 ori mai mici ca cele din Olanda e firesc ca și pensiie și contribuțiile să fie proporționale. Însă ăsta nu e un motiv ca românul să arunce cu veselie la cerșetori puținii bani pe care își permite să-i pună deoparte pentru el însuși.

            • „putin e mult mai mult decat nimic”, „exemple de fonduri care au dat faliment”

              Acolo la fondul de pensii unde sunteti angajat, ar trebui sa aveti acces internet mai bun :)

              Priviti ce se poate intampla cu fondurile private:

              http://www.nydailynews.com/new-york/n-y-retirees-struggle-survive-pension-fund-bottoms-article-1.2982399

              Ceea ce era cat pe aci sa se intample si cu.. ING , prezent cu cel mai mare fond de pensii la noi:
              http://www.nytimes.com/2008/10/20/business/worldbusiness/20ing.html

              Noroc cu STATUL olandez, care a salvat grupul financiar.

              Statul e ULTIMUL care da faliment. Fondurile de pensii private vor disparea unul cate unul, in tumultul economiei globale.

            • @Alexx

              Eu sunt inginer de profesie. Nu sunt angajat șa nici un fond de pensii. Fondurile de pensii lucrează pentru mine, nu invers :P

              Exemplul cu „fondul de pensii” sindicatului camionagiilor e irelevant. Ăla nu e un fond de pensii private gen 401k sau Roth. Sindicatele din SUA, ca și cele din România sunt niște excrocherii. Iar sindicatul camionagiilor din SUA ese o afacere controlată de Mafia încă din vremea lui Jimmy Hoffa. Ele promit cotizanților vacanțe, pensii viagere, diverse reduceri prin magazine, etc.toate se vădesc a fi până la urmă țepe. In discuție era vorba de fonuri de pensii private nu de țăpari cunoscuți.

              În ce privește ING a fost salvată de statul olandez în 2008-2009 așa cum mai toate marile bănci occidentale au fost salvate de împrumui de stat de către țările aferente. Numai că merită reținute două idei:

              1. Băncile (cel puțin în SUA) și-au plătit înapoi banii primiți de la stat la dobânda pieței și înante de scadență
              2. Fondurile de pensii gestionate de le nu au fost afectate.

        • Pensia de stat nu va dispare complet în următorii 30 de ani. Doar că se va reduce drastic față de nivelul penibil de azi. Iar cine nu-și ia ici un fel de măsuri de prevedere, oricât de modeste, va fi într-o situație extrem de buboasă dacă va trebui să supraviețuiască doar din pensia de stat.

  8. http://riscograma.ro/13232/pensii-private/
    Tocmai ca sunt prezentate ca o mana cereasca nu prezinta suficienta incredere! Prezentati argumente pro si contra. Subliniati si riscul!
    „In concluzie, orice argument împotriva Pilonului II poate ascunde anumite capcane” si reciproc: numai argumente in favoarea Pilonului II poate ascunde anumite capcane.

    „pentru cei care se vor pensiona după 2045 este un fapt asumat acela că din Pilonul I vor avea o pensie de circa 30% din venitul salarial”- ” Pilonul II ar trebui să le mai asigure încă aproximativ 15% din venitul anterior pensionării” – ar trebui , dar garanteaza cineva?

    ” Explicaţia este una matematică şi ţine atât de acumularea constantă de sume în timp, cât şi de randamentele compuse pe toata aceasta perioadă”- cine le garanteaza?
    Prezentati 3 variante, optimista, centrata, prudenta! N-ar trebui sa fie si una pesimista – in cel mai rau caz- ca sa puteti obtine una centrata?

    „dacă i-ar depune, totuşi, într-un cont de Pilon III (acela opţional), câţi ar economisi, în mod disciplinat, 160 RON/lună timp de 30 de ani?” -adica oamenii sunt indisciplinati in timp fondurile …
    Ar mai fi ca atunci cand se lamenteaza pe tema acoperirii fondului de pensii de la bugetul de stat ar trebui completat ca aceasta este necesara si datorita mutarii unei parti din contributie catre Pilonul II…

    • ok, deci faptul ca nimeni nu garanteaza este o problema. intrebarea mea este urmatoarea: daca dvs ati fi administratorul unui fond de pensii din Romania, ce pensie ati fi dispus sa garantati deponentilor? sa zicem ca un numar suficient de mare va vireaza contributia aia lunara de 160 de lei din articol. ce pensie le puteti promite dupa 30 de ani de depuneri? si, mai important, cum puteti demonstra ca veti putea onora 100% aceasta promisiune in viitor pe baza investitiilor pe care le faceti acum?

      • ar trebui garantata integral suma contribuita + la alegere unul din 3 factori de adaugare (insumat linear sau „compound”):
        – indexarea cu inflatie; sau
        – devalorizare monetara (raport euro/leu la inceputul si finalul perioadei); sau
        – dobanda ROBOR,
        Cu plata contributiei integral sau in rate la data pensionarii (dupa minim 10 ani de contributii) sau in caz de invaliditate/deces. Catre titular sau mostenitori de drept.
        Comisioanele trebuie platite numai din randament, altfel oricine ar vrea sa fie administrator de fond, nu-i asa?!

        • E magnific ceea ce uneți numai că în capitalism nu prea există câștiguri fără un oarecare risc. Altfel sus cine nu vrea să riște nimic merge la câștiguri oarecum egale cu rata inflației. Dar și aici e o problemă: Dacă nimei nu mai riscă nimic economia se blochează și în final moare…

          Dacă ar fi diferit atunci piața de capital (și întreaga eonomie la pachet cu ea) s-ar prăbuși.din cauză că mai nimeni n-ar mai investi în acțiuni ci doar în plasamente bancae și obligațiuni aparent sigure. Firmele nemaifiind capabile să adune capital de pe piață (sau doar capital foarte scump) își reduc drastic producția nu se mai extind, economia stagnează, veniturie se reduc, băncile nu mi au cui să ofere dobânzi peste 0% pentru că nu mai au pe cine credita, iar contributorii la pensiile private dispar pentru că au răma șomeri :D

  9. Apreciez cand autorii se apuca cu curaj si de calcule, dar aici nu cred ca partea numerica este fondul problemei. Statul ataca niste idei fundamentale, lucru periculos indiferent de suma cumulata, randamente sau simulari.

    Foarte schematic, contributiile catre pilonul 2 au fost investite de administratorii fondurilor in niste active (spre deosebire de pilonul 1, unde banii merg direct de la salariati catre pensionari, fara a fi investit undeva). Cea mai mare parte din aceste active sunt titluri de stat. Cu alte cuvinte, contributia la pilonul 2 reprezinta in mare parte datorii ale statului roman. Sa lasam la o parte restul activelor in discutia ce urmeaza.

    Ce ar insemna preluarea activelor pilonului 2 de catre stat si folosirea lor catre pilonul 1, ca in Ungaria? Statul devine proprietarul titlurilor de stat, ceea ce echivaleaza cu o anulare a datoriei (ganditi-va ce se intampla cand titlurile cu pricina ajung la scadenta. Cine cui returneaza banii?).

    Bineinteles, nu o vor face chiar asa, vor promite ca pilonul 1 compenseaza pierderea. Si aici e esenta discutiei. Prin manevra asta, statul vrea sa substituie o datorie cu alta. Substituie o datorie clara si ferm asumata (cea care decurge din titlurile detinute, cu scadente si dobanzi batute in cuie) cu una foarte vag definita si foarte putin credibila, si anume promisiunea de a compensa peste vreo 20 sau 30 de ani, cand vor iesi la pensie cei in cauza, prin pilonul 1 ce au pierdut din pilonul 2.

    Poate explica mai clar cum sta treaba cu substituirea activelor cu promisiuni neclare un personaj interpretat de regretatul Dem Radulescu :)

    “Banii care ți i-a dat tăticul tău sau mă-ta. Ți-a dat banii să-ți răcorești sufletul în recreația mare mare și ți-i fură! Dacă-ți ia pătura, vii la mine. Dar dacă îți fură banii, eu ce să-ți fac? Banu e ban. Nu se cunoaște. N-are matricolă! Dar eu, fiind părintele vostru bun, ăl de vrea, îi iau banii! În păstrare, că la mine e loc sigur. Nu se fură!
    Nu sunt decât eu și nevastă mea. Cine să fure mă, nevastă mea?
    Nu.
    Atunci eu!
    Nuu!
    Taci c-ai mâncat ceapă.
    Da.
    Prin urmare… Păstrați banii la voi sau mi-i dați mie. Păstrați banii la voi sau mi-i dați mie!
    Vi-i dăm dvs.!
    Să iasă în față ăl de nu vrea să dea banii. Îi dați toți?
    Toți!
    Bravo, știam eu că sunteți niște copii cuminți”

    • Ar trebui sa adaugi si faptul ca, avand investitii preponderente in titluri de stat,
      fondurile de pensii de la noi PRODUC bani din RANDAMENTUL la titlurile de stat,
      ADICA din dobanda platita efectiv de statul roman anual. ADICA dobanda platita de Ministerul de Finante, din … taxele si impozitele contribuabililor.

      Altfel spus, „randamentul” fondurilor private provine tot din buzunarele contributorilor.

      Ca si cum ai avea un depozit la banca (dar pe care NU il poti accesa decat la 65 de ani), in care ti se baga bani cu forta lunar (nu ai de ales decat „banca”, nu si DACA vrei sa contribui sau nu), iar „dobanda” la depozit o platesti tot tu, anual.

      • Imi place sa cred ca sunteti constient ca aceste titluri de stat reprezinta de fapt imprumuturi ale statului, pe care – daca nu le-ar face de la fondurile de pensii – le-ar face oricum de la banci, care nici macar nu sunt obligate sa i le cumpere si probabil ca le-ar tranzactiona la dobanzi mai mari.
        Asa ca nu e chiar o tragedie ca statul se imprumuta de la fonduri, cu dobanda care pe de o parte iese din buget (care nu e facut din contributii) si pe de alta parte intra in buzunarul contributorilor, de 2-3 ori mai mare decat cea la depozitele bancare.
        De cate ori in ultimii 27 de ani si jumatate a scos statul titluri si/sau certificate destinate populatiei (al caror scop este de fapt acelasi: imprumuturi de la cetateni, prin instrumente tranzactionabile)? paaaai… de vreo doua :)

        • @LM
          NU ai inteles nimic,
          Fondurile de pensii absorb bani lunar de la salariati, bani pe care ii „parcheaza” in titluri de stat, in baza carora primesc dobanda de la statul roman, dobanda platita de toti platitorii de taxe si impozite din aceasta tara, INCLUSIV (evident) contributorii la fondurile de pensii.

          DECI randamentul e platit tot de contributori, spre deosebire de dobanda bancara, care e platita de catre banca inspre deponent prin diverse investitii executate de banca pe baza banilor primiti.

          • Bancile investesc si ele in proportie destul de mare in titluri de stat, deci nu reprezinta neaparat o investitie mai buna. Plus dobanzile bancare sunt mult mai mici decat cele la titluri de stat. Dar sa nu ignoram intrebarea lui LM. Cine ar cumpara titlurile de stat daca nu tot populatia (prin fonduri de pensii sau banci sau alte metode)?

            • „Bancile investesc si ele in proportie destul de mare in titluri de stat”
              este un raspuns inselator,
              „proportie destul de mare” e un termen vag, care arunca discutia in derizoriu. Sunt banci care investesc 5% , altele 10% in titluri de stat. Vasta majoritate a banilor deponentilor sunt „investiti” in credite, altfel spus banii aceia circula in economie.

              De la 5-10% pana la 65-70% cat investesc fondurile de pensii in titluri de stat este o diferenta ca de la cer la pamant, si , evident, iti scapa ironia situatiei ca un contributor la un fond de pensii „facultativ” (de fapt obligatoriu) este fortat sa plateasca in contul unui administrator , lunar, si este de asemenea fortat sa plateasca randamentul obtinut de administrator :)

          • Statul oricum trebuie să se împrumute. Dobânzile împrumuturilor statului tot de contributori vor fi plătite cu sau fără fonduri de pensii. Cu diferența că în cazul în care aceste titluri vor fi achiziționate exclusiv de entități financiare private și/sau străine contribuabilul nu va mai vedea nimic din ele. :D Nu-i așa?

            • „Statul oricum trebuie să se împrumute. Dobânzile împrumuturilor statului tot de contributori vor fi plătite cu sau fără fonduri de pensii. Cu diferența că în cazul în care aceste titluri vor fi achiziționate exclusiv de entități financiare private și/sau străine contribuabilul nu va mai vedea nimic din ele. :D Nu-i așa?”

              Nu, evident ca nu, e un raspuns complet absurd.
              Statul se imprumuta foarte bine si fara fondurile de pensii.
              Fondurile de pensii nu ar exista in absenta viramentelor FORTATE , lunare, executate din salariile contributorilor. Fondurile de pensii absorb banii contributorilor, ii parcheaza la stat, cer dobanda, dobanda e platita tot de contributor.

              Ca si cum ai merge la banca si dobanda la depozit ai plati-o tot tu. Complet absurd si inutil in final.

            • @Alexx

              Vă repet: Statul oricum trebuie să se împrumute. Având o parte din banii de pensii private investiți în titluri de stat contribuabilii mai văd ceva înpoi din imensa risipă a statului. Altfel nu ar vedea chiar nimic.

              Sigur există excepția bugetarilor care trăiesc toată viața din pomana publică, nu sunt contribuabili și atunci firesc că orice ban investit (inclusiv pentru ei înșiși :P ) e o pomană. Sunteți bugetar?!

              Chiar dacă sunteți, vestea cea bună e că statul se îndreaptă voios spre o încetare de plăți a la greque. Nu mai e așa de mult până la momemtnul în care va trebui să se debaraseze de o bună parte din lefegii săi neprețuiți :D Iar asta se va întâmpla indiferent ce vă promite oricine…

            • Se pare ca Alexx este setat pe aceasta idee si nu poate fi deturnat de la ea :)
              Platitorii de taxe si impozite din care se constituie bugetul statului – cel care din trebuie sa fie returnate imprumuturile facute de stat – nu sunt doar contribuabilii la fondurile de pensii, ci si, de exemplu, firmele. Deci fondurile investesc in titlurile de stat si randamentele provin atat din banii cetatenilor cat si din banii firmelor. Ceea ce este un castig pt contribuabilii la fondurile de pensii.
              Procentul de 70% pe care il vehiculati este procentul maxim din prospectele fondurilor de pensii cu grad de risc mediu. Asta nu inseamna ca in orice moment ele au 70% din active investite in titluri de stat. Partea haioasa este ca pot investi acelasi procent in titluri de stat emise de orice stat UE, dar aleg sa imprumute guvernul Romaniei, cand ar putea sa imprumute alte guverne, ale altor state UE. In acest caz, guvernul Romaniei ar fi nevoit sa se imprumute pur si simplu de pe piata, la ce dobanda reuseste sa negocieze. Care dobanda, tot noi am plati-o, evident. In acelasi timp, ne-ar intra si randamentele de la titlurile altor state, care ar fi diminuate fix cu dobanda pe care o platim la imprumuturile de stat oricum.
              Ideea este ca PSD-ul se gandeste asa: de ce trebuie sa ne imprumutam de la fondurile de pensii si sa mai platim si dobanda pt asta, cand putem sa luam banii aia cu japca si sa nu mai dam nici o socoteala pt ei ever? Eh, uite aici unii dintre noi vor sa primeasca socoteala despre ce face guvernul cu banii nostri si daca tot investim ca sa-si asigure sursa de licitatii masluite si sifonari, macar sa avem si vreun randament din asta.

            • ” Deci fondurile investesc in titlurile de stat si randamentele provin atat din banii cetatenilor cat si din banii firmelor. Ceea ce este un castig pt contribuabilii la fondurile de pensii.”

              Din nou irelevant, probabil ca cineva de la fondul de pensii unde lucrati va preseaza sa comentati ceva, orice, numai sa scrieti sa iasa caracterele la numar :)

              Nu este nici un castig pentru contribuabili, MFP plateste dobanda la titlurile de stat din totalitatea taxelor si impozitelor incasate.

              „Procentul de 70% pe care il vehiculati este procentul maxim din prospectele fondurilor de pensii cu grad de risc mediu. ”

              Din nou, este hilar nivelul de informatii pe care il afisati. NN investeste 67% din bani in titluri de stat. Acum 3 ani era 65%, acum 5 ani era 69%… Practic 2/3 din banii primiti de la contributori sunt parcati in titluri de stat… Nu circula in economie, nu produc nimic.

          • Mai usor, Alexx. Pariez ca LM intelege mai multe decat he lets on. Ca la orice datorie, important este cum sunt folositi banii imprumutati. Daca sunt folositi cu cap, dobanda vine dintr-un castig pe care nu l-ai fi avut daca nu faceai imprumutul si investitia. Nu e vina administratorilor de fonduri ca electoratul voteaza pomana, nu infrastructura. Poate ca ne va interesa mai mult ce face statul cu banii atunci cand banii aia sunt ai majoritatii electoratului, nu doar ai minoritatii care plateste taxe in momentul asta si pe care statul nu stie cum sa-i mai jumuleasca.

            • @r2
              Inca un raspuns complet inutil.
              „Daca sunt folositi cu cap, dobanda vine dintr-un castig pe care nu l-ai fi avut daca nu faceai imprumutul si investitia.”
              Asta dovedeste lipsa totala de informatie: fondurile de pensii private au parcat 70% din bani in titluri de stat in 2015, dar TOT au iesit pe minus 1.5%, desi au pretins 5% dobanzi la titlurile de stat.

              Deci fondurile de pensii au pierdut 6.5% din banii contributorilor in 2015.

              Statul nu are nici o legatura cu ce au facut fondurile intern, unde si cum au transferat/cheltuit prost banii contributorilor.

              Infrastructura nu are nici o relevanta in discutie.

            • Despre propozitia asta era vorba:

              “DECI randamentul e platit tot de contributori, spre deosebire de dobanda bancara, care e platita de catre banca inspre deponent prin diverse investitii executate de banca pe baza banilor primiti.”

              Tu prezinti lucrurile ca si cum statul doar muta banii dintr-un buzunar in altul, intr-un fel de joc fara sens. Statul ia banii prin taxe de la contribuabil si ii da inapoi ca dobanda aceluiasi contribuabil etc. You are missing the point big time. Depinde cum foloseste statul banii aia intre momentul imprumutului si momentul returnarii, ca si in cazul unei companii. Conteaza daca ii foloseste pe infrastructura, la preturi competitive, sau alimenteaza un ponzi scheme cumparand vorturi prin pomeni electorale si acordand cu dedicatie lucrari supraevaluate.

              Cat despre afirmatia dar ”TOT au iesit pe minus 1.5%, desi au pretins 5% dobanzi la titlurile de stat.” Sursele oficiale spun altceva:

              http://www.apapr.ro/rezultate-fonduri.html

              Poate stii tu mai bine, dar extraordinary claims require extraordinary evidence.

              In rest, te las ca mai am si alte treburi.

            • @Alexx

              Citez: „Deci fondurile de pensii au pierdut 6.5% din banii contributorilor in 2015.” Altfel spus banii pe care omul și-i pune deoparte pentru bătrânețele sale sunt bani pierduți de pensionarii de azi ce nu și-au pus nici un ban deoparte pentru bătrânețele lor. Monumental!

              Banuiesc că sunteți un pensionar rapace care tare și-ar dori câțiva lei în plius la pensie azi cu prețul prăpădirii agoniselii celor ce azi sunt prevăzătiro și vor să nu mai fie la bătrânețe o povară așa de mare în cârca statului cum sunteți dumeavoastră…

            • „Tu prezinti lucrurile ca si cum statul doar muta banii dintr-un buzunar in altul, intr-un fel de joc fara sens. Statul ia banii prin taxe de la contribuabil si ii da inapoi ca dobanda aceluiasi contribuabil etc. You are missing the point big time”

              Jocul nu este fara sens,
              dar sensul NU este ca cetatenii sa sponsorizeze fondurile de pensii private (atat prin subscriere fortata, cat si prin plata randamentului), ci evolutia economiei si societatii pe ansamblu.

            • Ok, deci prin “TOT au iesit pe minus 1.5%, desi au pretins 5% dobanzi la titlurile de stat” tu de fapt voiai sa spui ca e anormal sa ai si ani cu randament negativ cat timp esti „long carry”. Nu e asa. Putina teorie nu strica, dar nu ma apuc sa o fac eu. Sunt sigur ca, daca te intereseaza, te poti documenta si singur, iar daca nu, oricum nu o sa conteze ce zic eu.

            • @r2
              In 2008, 2009 si 2010,
              fondurile de pensii private active la noi au pretins si au PRIMIT, de la MFP,
              licitatii speciale (cu dedicatie) pe titluri de stat, la care doar fondurile au avut acces, cu scadente pe 5 ani, si dobanzi de 8-9-10%.

              Deci in 2015, inca incasau 8-9-10% din titlurile de stat emise de MFP in 2010,
              faptul ca au iesit pe MINUS 1.5% inseamna ca gaura din acel an a fost sinistra.

              Asta in conditiile in care toate (TOATE !) fondurile de obligatiuni DESCHISE la noi in tara (BT, ERSTE, BRD, etc) , au raportat randamente constant POZITIVE.

              Este vecin cu delirul sa comparam un fond INCHIS pe 40 de ani cu unul DESCHIS PERMANENT, mai ales ca cel DESCHIS a produs mai multi bani decat cel inchis…

              Dar asta este Romania. Tara capitalismului salbatic.

            • Alexx, dupa cum vorbesti de perioada 2008-2010, tu ai trait criza financiara la televizor sau ca angajat al statului, sigur nu intr-o functie de decizie pe vreun trading floor. Cateva intrebari de bun simt: ce scadente aveau emisiunile alea din 2008 si 2010? Care dintre ele mai plateau dobanda in 2015 si 2016, si care era notionalul outstanding la momentul ala? Aveau fondurile suficient de mult din acele emisiuni in total active ca sa aiba vreun sens logic comparatia aia cu “incasau 8-9-10%” dar tot au iesit pe minus de 1.5%? Ca mie imi miroase a propaganda ieftina de tot. Ia da-mi ISIN-urile sa vedem despre ce e vorba (legaturile mele cu Romania sunt mai mult sentimentale, iar cu piata de capital de acasa sunt zero, inclusive cu sistemul de pensii).

              Chiar admitand ca ar putea exista probleme la unele fonduri, tu ataci pilonul II cu totul. Chiar asa sa fie, sunt toti niste hoti? Tot repeti ca fondurile pot da faliment. E foarte normal sa fie asa. Nu exista garantii pe lumea asta. Cu ce e mai bun pilonul I care se va prabusi inevitabil datorita demografiei?

  10. Cu atâtea schimbări din mers în toate domeniile, era util un preambul arătând cum se transformă contribuția lunară in unități de fond și viceversa. Practic e ca pe bursă, la prima vedere, cumperi respectiv vinzi unitățile de fond ca pe acțiuni, la prețul de la un moment dat, iar nu la un preț ținând seama și de vreo valoare asemănătoare valorii nominale la acțiuni. Așa e?
    Logic ar fi ca de la o anumită vechime în sistem, aportul de capital să înceapă să dea conversie la o „valoare nominală personală”; probabil așa o fi la PIII, habar n-am.

  11. Ceea ce nu ne spuneti dvs. d-le Tudorescu este faptul ca sistemul privat de pensii din Romania este de tip „defined contribution” adica stii cat platesti dar nu stii cat primesti. Fondurile de pensii private au doar o obligatie de mijloace, nu si de rezultat. In occident nu exista decat fonduri de pensii de tip „defined benefit”, adica participantul la fondul de pensii, in functie de posibilitatile financiare si un nivel al pensiei vizat isi poate modela nivelul contributiei lunare. Proiectiile dvs sunt doar niste anticipari pornind de la premiza ca celealte raman constante (et ceteribus paribus), ceea ce este o greseala intrucat sistemul economic este unul deschis. De aceea remarca ironica a economistului JK Galbraith ca singurul merit al previziunilor economice este acela de face sa para onorabile previziunile astrologice are un oarecare fundament. Pe de alta parte va inteleg preocuparea: faptul ca lucrati pe piata financiara retragerea fondurilor de pe aceasta piata ar fi o tragedie. N-as vrea sa credeti ca sunt un fan al pilonului I aflat in moarte clinica dar nici nu-mi place sa fiu manipulat.

    • daca nu va place sa fiti manipulat, trebuie sa va documentati mai bine. eu dau doar un exemplu simplu:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Defined_contribution_plan

      „Defined contribution plans are common in the United States, and exist in various other countries, including: the UK’s personal retirement plans and proposed National Employment Savings Trust (NEST), Germany’s Riester plans, Australia’s Superannuation system, and New Zealand’s KiwiSaver scheme. Individual retirement savings plans also exist in Austria, Czech Republic, Denmark, Greece, Finland, Ireland, Japan, Netherlands, Slovenia and Spain.”

      • pentru r2: da exista si in tarile occidentale dar cele mai raspandite sunt pensiile DB:

        „Defined benefits are the most common. Most people have this type of plan where they work. In this type of plan employees makes contributions to their individual accounts and, in most instance, employers make some sort of matching contribution usually as a percentage of the employee’s yearly earnings. These employer contributions are added to the individual’s account and are invested at the employee’s discretion into the employer’s plan. Upon retirement, the employee ultimately receives the balance of the account, which is based on their contributions which will have been affected by capital gains and losses. The value of the account will fluctuate due to changes in the value of the underlying investment and market conditions. Examples of such plans include 401(k) plans, 403 (b) plans, profit sharing and other which will be discussed later in more detail.”

        Mult succes la fondul de pensii unde lucrezi r2. Ai in fata ta inca o perioada buna de mancat o paine alba pana cand va incepe marele scandal.

        • Aha. Deci am trecut de la “In occident nu exista decat fonduri de pensii de tip defined benefit” la “da exista si in tarile occidentale dar cele mai raspandite sunt pensiile DB”. Pentru inceput eu zic sa marcam acest important milestone in mica noastra dezbatere ;)

          In continuare, sper ca nu ati ratat din linkul wikipedia alte pasaje importante:

          Consequently, over time, many employers, especially in the private sector, have discontinued offering defined benefit plans to their employees and have switched to offering them defined contribution plans instead.

          For example, the number of defined contribution plans in the US has been steadily increasing, as more and more employers see pension contributions as a large expense avoidable by disbanding the defined benefit plan and instead offering a defined contribution plan.

          In the UK the shift from defined benefit to defined contribution retirement plans has elevated significantly, to the point where many large DB plans are no longer open to new employees. This momentum has been employer-driven and is considered a response to a combination of factors such as pension underfunding,[4] declined long-term interest rates and the move to more market-based accounting.

          Ca sa nu lungesc vorba, pune-te tu in locul angajatorului. Prin ce mijloace poti tu sa garantezi astazi un plan DC unuia care se va pensiona peste 20 de ani de acum incolo, cat timp nu poti fi sigur ce randamente vei obtine din sumele investite (vorbim de un funded plan. In cazul PAYG cu atat mai putin nu poti sa-i garantezi pensia).

          Ce vreau sa zic: cei care insista sa primeasca promisiuni si garantii ferme vor neaparat sa fie mintiti frumos. Riscul pensiei oricum exista. Eu zic ca e mai bine sa fii constient de risc si sa te implici in administrarea lui, decat sa te bazezi pe garantii si promisiuni hazardate. Cat despre cariera mea la vreun fond de pensii, lasati :D sanatate sa fie, ca de restul ne descurcam noi cumva :)

          • „Ce vreau sa zic: cei care insista sa primeasca promisiuni si garantii ferme vor neaparat sa fie mintiti frumos. Riscul pensiei oricum exista. Eu zic ca e mai bine sa fii constient de risc si sa te implici in administrarea lui, decat sa te bazezi pe garantii si promisiuni hazardate.”

            Exact, de aceea nu mai trebuie virati banii in fondurile de pensii private , ci, fiecare client trebuie sa isi aleaga viitorul – pensie de stat, Pilonul 3 privat, SAU, ca masura de maxima responsabilitate individuala, virarea contributiei catre contul curent al fiecaruia. Simplu si fara batai de cap.

            • Asta cu „contul curent al fiecaruia” trebuie sa recunosc ca e chiar cireasa de pe tort. Majoritatea bancilor dau – daca dau – o daobanda de 0.15% la contul curent. Asta da randament! Chestia cu depunerile la banca este complet nerealista, sub orice forma ar fi ea, cata vreme EUROBOR-ul este inca la -0.33% (prin comparatie, ROBOR sta bine :) )
              Evident ca daca faci simultan un depozit si un credit de aceeasi valoare la aceeasi banca, se cheama ca ti-ai diminuat singur randamentul depozitului cu fix dobanda la credit – diferenta este profitul brut al bancii, evident.
              Probabil ca daca am avea un grad mai ridicat de educatie financiara, ar exista o majoritate care ar prefera Pilonul III, iar Pionul I ar risca sa iasa din discutie. Cum insa Pilonul I este un sistem piramidal bazat pe solidaritate si nu toti pensionarii de stat „au iesit natural din sistem” (urasc sintagma asta, care mi se pare de un cinism monstruos), el trebuie sa mai existe o vreme. Cata vreme exista, asigura partial si bazinul electoral al PSD.
              Dar ce te faci cu „pensiile speciale” care se platesc fara vreo contributie la Pilonul I, ca sa nu mai zicem de Pilonul II?!
              Mai vreau sa va spun doar ca apreciez persoanele care au certitudini si curajul de a le expune public si dezinteresat :)

            • „Probabil ca daca am avea un grad mai ridicat de educatie financiara, ar exista o majoritate care ar prefera Pilonul III, iar Pionul I ar risca sa iasa din discutie.”

              Fals complet,
              P3 si P2, in anii in care au facut profit , au produs aceeasi bani sau mai putini decat fondurile index denominate in obligatiuni corporative, municipale, etc.

              Adica in anii lor buni, aceste fonduri de pensii private au produs aceeasi bani ca fondurile de obligatiuni DESCHISE pe piata (cu retrageri posibile ORICAND, si nu la 65 de ani in conditii de legislatie inexistenta).

              ” Mai vreau sa va spun doar ca apreciez persoanele care au certitudini si curajul de a le expune public si dezinteresat :) ”
              Iar eu ador personajele fara informatii (nu are rost sa ma refer la cultura) , care comenteaza , aleatoriu, fara sa inteleaga ceea ce spun :)

              Studiaza evolutia ERSTE obligatiuni cu evolutia fondurilor de pensii private si vezi… daca iti da cu virgula sau nu.

            • nu cred ca a spus nimeni ca avantajul pilonului 2 fata de pilonul 3 este performanta. nu stiu daca ai citit cu atentie articolul. intr-o lume ideala, pilonul 2 n-ar trebui sa existe. oamenii ar fi responsabili si ar pune in pilonul 3 sau orice alt instrument asemanator cat sa le ajunga la batranete. problema este ca experienta altora arata altceva. pilonul 2 e necesar ca tranzitie intre pilonul 1 si pilonul 3.

            • @r2
              Nu exista „experienta altora”,
              daca te referi la SUA si 401k, te invit sa citesti presa de peste ocean, plina de relatari despre „pensionari”, la 70-75-78 de ani, fortati sa munceasca pe branci in restaurante, pentru ca , surpriza, pensia privata a disparut ca magarul in ceata… Fie a dat faliment fondul, fie fondul a ajuns sa valoreze mult prea putin pentru a le asigura o viata cat de cat normala…

              http://business.financialpost.com/personal-finance/retirement/retirement-crisis-in-america-77-year-old-flips-burgers-to-earn-in-a-week-what-he-used-to-make-in-an-hour/wcm/14b79df0-dd70-4db3-b95c-7f3ea865ea48

            • @Alexx

              Unde-s exemplele alea de fonduri care au dat faliment?! Pentru cultura dumneavoastră generală ele sunt asigurate. Chiar dacă fondul dă faliment (nu cunosc nici nu caz dr nu e exlus să existe) fiecare contributor își asigură contribuția și în caz de faliment primește fie suma asigurată, fie compania de asigurări plasează acea suma într-un alt fond la alegerea beneficiarului.

              Ce văd eu în jur sunt pensionarii care umplu cazinourile, resturantele și zboruile spre sud.

              Exemplul pe care-l dați la link-ul din Financial post este exact opusul a ceea ce susțineți. E cazul unui peronaj de 77 de an care câștiga oete$100000/an și a depus în total în fondul său privat de pensii doar $90000 :D . Evident că uzufructul de la $90000 n-are cum să-i mențină standardul de viață pe care-l avea când făcea peste $100000/an. Cum aici în SUA pensia socială e limitată la vreo $3000/lună, și veniturile peste $127000 nu mai suferă rețineri pentrru pensiile sociale, evident că omul trebuie să-și agonisească o pensie privată dacă nu vrea să trăiască doar din mizerabila pensie de st sau dacă vrea să se pensioneze mult înainte de 65 de ani.

              Articolul de fapt îi critică pe cei ce nu se gândesc la propriul viitor și lasă totul exclusiv în seama statului ajungând să suporte consecințele la bătrânețe.

            • @Alexx

              Nici aici n-ați nimerit-o

              Exemplul cu „fondul de pensii” sindicatului camionagiilor e irelevant. Ăla nu e un fond de pensii private gen 401k sau Roth. Sindicatele din SUA, ca și cele din România sunt niște excrocherii. Iar sindicatul camionagiilor din SUA ese o afacere controlată de Mafia încă din vremea lui Jimmy Hoffa. Ele promit vacanțe, pensii viagere, diverse reduceri prin magazine, etc.toate se vădesc a fi până la urmă țepe. In discuție era vorba de fonduri de pensii private nu de țăpari cunoscuți.

              E ca li cum cineva ar aștepta să primească pensie de pe urma cotizațiilor sindicale plătite lui Miron Cosma sau Miron Mitrea

            • @Svejk

              Ingineri sunt multi angajati la fondurile de pensii,
              nu o mai dati in diverse.

              Fondurile de pensii sunt vehicule riscante (desi nivelul de risc este, in general , redus), dupa cum se poate vedea si in cazul ENRON:
              http://www.nytimes.com/2001/11/22/business/employees-retirement-plan-is-a-victim-as-enron-tumbles.html

              „The unfortunate timing caps a year of pain for Enron’s workers. At the end of last year, the 401(k) plan had $2.1 billion in assets. More than half was invested in Enron, an energy conglomerate. Since then, the stock has lost 94 percent of its value.”

    • E adevărar că-n sistemul occidental angajatul își poate contrla atât contribuția cât și modul în care sunt plasați banii. Însă cu riscurile de rigoare.

      Nici în sistemul ocidental nimeni nu promite un anume beneficiu la vârsta țintă a pensionării. Pur și simplu sune că se estimează între X și Y în funcție de cum merge piața.

      • E irelevanta comparatia cu sistemul „occidental”, unde salariile MEDII lunare sunt 2000-3000 euro/net , versus 300-400 euro/net in ROmania.

        In sistemul occidental, datorita salariilor MULT mai mari, salariatii acumuleaza ~ 120.000 – 150.000 euro in 40 de ani de contributii la Pilonul2, in vreme ce in RO, acumuleaza ~ 20.000 – 25.000 euro in aceeasi perioada cu acelasi procent de transfer lunar.

        Cat poate trai un pensionar din 25.000 euro ? (presupunand ca traieste din capital si nu din dobanda la capital – oricum infima) 3 ani ? 5 ani ? Sa fim seriosi.

        Sistemele acestea functioneaza in statele dezvoltate, nicidecum in economii emergente unde nici locul de munca, nici venitul incasat din prestarea muncii la acel loc de munca nu sunt nici garantate, nici insemnate valoric.

        • Cine a acumulat în vest 150000€ după 40 de ani de contribuții nu va putea trăi din banii ăia ce ii aduc sub 400€ pe lună a un randament în jur de 3%/an. Acumulările trebuie să fie mult mai mari. La fel și în România. Uzufrucutul lunar de pe urma a 25000€ e de sub 65€ la același randament de ~ 3%. Ideea e că de fapt cotributțiile trebuie să fie mai mari.

          E oricum greu de crezut că România va rămâne și peste 30 de ani tot atât de departe de nivelul vestului cum e azi. Hai să ne gândim doar că la sfârșitul epocii lui Năstase în 2004 pensia medie era de 68€, adică uzufructul de sub 65€ din paragraful anterior ar fi dublat pensia de stat :P .

          Sistemele astea funcționează peste tot, inclusiv într-o economie amărâtă ca a Românei. Ceea ce știm cu sigurnță e că sistemele de pensii sociale sunt în pragul colapsului peste tot în lume. Asta nu înseamnă neapărat că ele vor înceta să mai plătască pensii. Înseamnă însă că pensiile plătite de ele vor fi tot ma mici. Iar cine nu își ia nici un fel de măsuri de protecție va fi forțat să trăiască la bătrânețe din foarte puțin. Mult ai puțin decât au oenionarii de azi.

          • Fals ca in toate celelalte raspunsuri,
            aceste sisteme nu „functioneaza peste tot” – e suficienta o privire in Republica Moldova , Polonia si Ungaria, pentru a vedea ca , in statele din jur (toate economii emergente) , aceste sisteme nu functioneaza.

            Procentele de contributie nu „trebuie sa creasca”, ci sa dispara complet: fiind pensii FACULTATIVE, si cu atat de mult know-how strain care le administreaza, este de la sine inteles ca ele trebuie sa fie foarte foarte bune si sa atraga clientii prin calitate si randamente.

            Astfel, ele trebuie sa devina fonduri deschise, cu optiune de iesire / retragere a fiecarui client ORICAND.

            Exemplul cu 150.000 euro acumulati evident ca se refera la un trai la pensie DIN CAPITAL, si nu din dobanda. Este la mintea cocosului faptul ca, in conditii de preturi aproape identice la bunurile de consum (suntem aliniati cu UE la preturi, dar nu si la salarii…), un pensionar din Olanda va supravietui cu mult mai mult timp „din pensie” decat un pensionar din Romania, ambii cotizand 40 de ani cu aceeasi rata de transfer procentuala lunara din salariul mediu net national.

          • Nu functioneaza peste tot,
            Ungaria, Polonia, Republica Moldova sunt exemple evidente.

            150k vs 25k e vorba de traiul din capital, nu din dobanda. La aceleasi preturi, e evident ca un olandez va trai mult mai mult cu 150k decat un roman cu 25k.

          • Sistemele de pensii private nu funcționeză în economiile „emergente” din cauză că până nu demult ele nu prea aveau nici nun fel de sisteme de pensii. Deci nimeni nu le oate vedea rezultatul. De exmplu în China grosul pensiilor sunt penii agricole între 700 RNB/an și 1200RMB/an adică $100/an și $171/an la prețuri ca-n România sau chiar mai mari.

            Rezuștatele sistemelor de pensii private se pot vedea însă în lumea dezvoltată, de exemplu în SUA unde sistemele de pensii private oferă pensionarilor un nivel de prosperitre fără precedent. Cazinourile și restaurntele sunt pline de ei :P Singurul pensionar din zona unde ocuiesc (s-a mutat în Florida acum câțiva ani) obișnuia să-și petreacă 3-4 luni pe an călătorind prin lume.

            Sunt de acord cu dumneavoastră că, contribuțiile la pensiile private trebuie să fie opționale. În același timp statul ar avea datoria să e explice persoanelor active de azi că peste 20-30-40 de ani pensia de stat va fi probabil la jumătate din cea de azi ca procent din leafa medie și că ei trebuie să invesestească cât mai mult în pensii private. E inevitabil să se întâmple asta. În România cel puțin numărul pensionarilor va contiua să crească iar cel al contributorilor să scadă. Deci pensiile de stt se vor prăbuși. Va fi vai și amar de cei ce nuși-au pus nimic deoparte…

            Ideea unei pensii private nu e ca pensionarul să trăiască din capital ci din uzufruct. În orice caz, puțin e mai mult decât nimic. Nu știu dacă olandezul va trăi mai mult din 150000€ decât românul din 25000€, pentru că oricum raportul de venituri medii dintre olandez și român e de 5-6, dacă nu mai mult decât atât. Probabil că virulența dumneavoastră împotriva oricărui sistem de pensii private vine di faptul că sunteți pensionar și tare v-ați dori să înfulecați acum banii celor ce-și spre deosebire de dumneavoastră vor să-și pună ceva deoparte pentru bătrânțe. Nu-i așa?! :P

            • „Nu știu dacă olandezul va trăi mai mult din 150000€ decât românul din 25000€, pentru că oricum raportul de venituri medii dintre olandez și român e de 5-6, dacă nu mai mult decât atât. ”

              :)
              Si D-voastra pareti a fi atins de morbul whataboutismului. Ce sa faceti , va dati cu parerea pe net…

              Mai sus, 150k vs 25k euro reprezinta un plus evident pentru olandez, pentru ca , dupa cum am mai scris, preturile sunt aproape identice, ori in aceasta situatie , capitalul dicteaza. Avand un capital de 6 ori mai mare, si preturi curente , sa zicem , de 2 ori mai mari (nu sunt , dar sa zicem de dragul discutiei), olandezul va supravietui de 3 ori mai mult decat romanul in aceste conditii.

              Nu se pune problema de a trai din uzufruct cu fonduri de 25k euro decat daca pensionarul se apuca de trafic de droguri si carne vie in acelasi timp.

            • @Alexx

              Prețurile sunt și azi cam aceleași și cu toatea astea grosul lefegiilor și funcționarilor din Româinia trăiesc totuși cu 1/5-1/6 din veniturile olandezilor. Puține totuși mlt mai mjlt decât nimic.

              Soluția pe care o aveți dumneavoastră e ca, contributorii de azi să risipească tot ce au pe pensionarii de azi în loc să stârngă din timp bani spre a nu mai fi o povară socială generațiilor viitoare așa cum sunteți dumneavoastră pentru papagaii ce mai plătesc azi taxe în România pentru ghiftuirea hordelor de paraziți, în loc să plece și să vă lase să vă fâșiați între voi ca maidanezii înfometați.

            • @Joseph Svejk

              Departe de mine sa pretind ca detin o „solutie” la problema pensiilor.

              Pensia de stat are probleme, pensia privata are probleme.

              Parerea mea este ca normal si logic este ca fiecare sa opteze pentru viitorul lui. Pensie privata cu forta mi se pare o contradictie de termeni.

            • @Alexx

              Atâta doar că dumneavoastră susțineți vărsarea contribuțiilor la pilonu lII în fondul pensiilor sociale de azi. Adică jefuirea contribuabililor de azi petru a mări pensiile de azi. Asta nu are nimic de a face cu nici o opțiune personală. E pur și implu jaf.

            • Eu nu sustin „jefuirea” nimanui, ci optiunea libera a fiecarui contributor.
              Fiecare trebuie sa aiba de ales intre:
              a) a cotiza tot la stat (cu riscurile de rigoare)
              b) a cotiza tot la privat (cu riscurile de rigoare)
              c) A NU COTIZA NIMIC NICAIERI, adica a incasa totul in salariu, fara contributii fortate nici la stat nici la privat (cu riscurile de rigoare).

            • @Alexx

              Tocmai că susțineți jefuirea contribuabililor. Puteți explica rurile scrise de duneavoastră? Citez:

              Alexx spune:
              06/07/2017 la 20:13
              […]
              Prin contributiile lunare la Pilonul 2, veniturile sistemului de pensii de stat , lunare, scad (prin scaderea ratei de transfer de la un potential 15.6% la un real 10.5%, adica in loc sa colecteze 15 lei, colecteaza 10 lei, ceilalti 5 lei fiind distribuiti catre Pilonul2)

            • Domnule Svejk, inainte sa va dea afara de la fond,
              ne puteti explica ce este eronat in calculul acela ? (cu 10, 5 si 15%). Ce anume este eronat in calcul ? Sau ce nu intelegeti, mai exact… ?

  12. ” Fondul Libertatea”, cupoanele lui Vacaroiu, contribuțiile la pensia suplimentara de pe vremea lui Ceaușescu, banii de Dacie de la CEC depusi inainte de 1990 de care s-a ales praful, acum apare si pilonul II care o sa dea pensii fara numar peste țîșpe ani. Toate escrocheriile astea s-au facut cu girul statului roman (inclusiv FNI, girat de CEC), stat in care grupuri infractionale organizate in partide si grupuri parlamentare fac si desfac legi dupa cum merge furăciunea. Ca sa recapitulam, acest stat care a fost și este condus de găști de gangsteri care își spun ”politicieni”, da o lege prin care alte institutii care se ocupa cu camăta legalizată si ne bagă periodic în crize ale caror pierderi sint plătite din banii noștri, institutii numite ”bănci”, așadar da o lege prin care o parte din banii cotizati merg direct la aceste banci care ne promit ca ne făgăduiesc că să moară mama daca n-au ei grija de banii noștri. Să-i cautăm peste treizeci de ani și pînă atunci mucles că speriem investitorii din Cayman, Cipru si Seychelles. ‘Aidi, dom’le, chiar așa de proști am ajuns?!

  13. Câteva întrebări:

    1. Ce se întâmplă cu pensia privată când pensionarul moare?! În sistemul american pensiile private gen 401k sau Roth se lasă moștenire și pot fi transferate in fondurile de pensii ale urmașilor fără nici un fel de taxe. Asta face ca unii oameni (sistemul are deja aproape 40 de ani) să fi moștenit deja fondurile de pensii ale părinților și combinate cu ale lor le permit să iasă la pensie înainte de 50 ani fără a fi o povară socială pentru stat.

    2. Sunt contribuțiile la pensiile private scutite de taxe? 401k este, până la limita de $18000/an. Obama a blocat-o la acest plafon pentru 2015, 2016 și 2017, ca să reducă deducerile fiscale.

    3. Are angajatorul stimulente fiscale ca ca să contribuie la pensiile private ale angajaților? De exemplu în sistemul american are iar marea majoritate a ngajatorilo contribuie cu între 3% și 10% din venitul anual al angajaților la fondurile de pensii ale acestora.

    • 1. Legislatia este incompleta inca. Nu exista inca legea pensiilor, dar daca un contributor la fond decedeaza inainte de a iesi la pensie, activul lui se mosteneste.
      2-3. Cele de pilon III (facultative) sunt deductibile din impozitul anual, in limita a 400 euro/an. Cele de Pilin II, fiind obligatorii si parte din contributiile varsate la casele nationale/sectoriale de pensii (cealalta parte merge la pilonul I, de stat), nu sunt deductibile decat in masura in care toate contributiile angajatului se deduc inainte de aplicarea impozitului pe salariu.

    • Răspunsul la 1: da, moștenitorii legali pot revendica restul de bani. 2+3 nu se discuta in Ro. Aici e doar despre cum să se ia, nu despre cum să se dea.

  14. De pe siterul NN Pensii SAFPAP culese :

    Comisioane suportate din activul fondului
    – Comision lunar de administrare 0.05% pe luna aplicat asupra activelor totale ale NN Pensii SAFPAP
    – Taxa de auditare a fondului 89.500 RON pe an, TVA inclus, perceputa dupa procesul de auditare a fondului.

    Comisioane suportate din contributiile participantului
    – Comision lunar de administrare 2,5% pe luna, pentru fiecare plata reprezentand contributia efectuata catre NN Pensii SAFPAP; deducerea va avea loc inainte de convertirea contributiilor in unitati de fond.
    – Penalitati de transfer : 5% aplicat la activul personal ce urmeaza a fi transferat. Se plateste doar daca transferul catre alt fond de pensii se realizeaza mai devreme de 2 ani de la aderarea la NN Pensii SAFPAP
    – Tarife pentru servicii de informare suplimentare Legea permite adminstratorilor sa perceapa taxa pentru servicii de informare suplimentare, furnizate la cerere. Suma totala se va incadra in limitele prevazute de lege, cu mentiunea ca putem decide sa nu percepem nici o taxa pentru aceste servicii.”

    Obligatiile noastre

    Iti garantam ca activul tau personal nu va fi mai mic decat valoarea totala a contributiilor platite (mai putin penalitatile de transfer si comisioanele ) in niciuna dintre aceste situatii: la momentul solicitarii dreptului la pensie privata – in cazul implinirii varstei legale de pensionare sau in caz de invaliditate; la momentul transferului catre un alt fond; in caz de deces;

    Ati ginit marginea ? Ei se obliga sa iti dea inapoi ceva mai putin decat ai depus ! Adica tu june cotizezi 35 de ani … crezi ca in 25 de ani ai depus si tu vreo 40.000 euroi … ntz ntz ntz 40.000 minus comisioane

    Repet este de pe situl lui NN Pensii SAFPAP .

    • De fapt, nu ei, ci legea ii obliga.
      Daca legea nu prevedea chestiile astea (dar le prevede), putea avea doua situatii:
      1. Varianta optimista: concurenta intre fonduri pt atragerea de contribuabili ii obliga sa garanteze ceva
      2. Varianta realista :) se nastea un cartel al fondurilor, din care nimeni nu mai garanta nimic.

      Imi place maxim ca toti sunteti revoltati de comisionul de administrare pe care il percep ca sa va investeasca banii, dar pierdeti din vedere ca bancile va percep comisioane comparabile doar ca sa va intre salariul pe card si sa-l utilizati dupa aceea – si nici nu se obliga la nimic pt asta.

      • @LM

        Motiv pentru care nu trebuie sa existe fonduri cu contributie FORTATA,
        ci fonduri FACULTATIVE.

        Sunt banii produsi de mine, ii plasez unde consider eu (DACA vreau sa ii plasez undeva – poate vreau sa ii cheltuiesc).

  15. Vad ca va faceti planuri de viitor, cu bataie lunga, mizind pe euro, pe RON, pe dolar.

    Dar ce e 1 euro sau 1 RON? Si ce vor fi peste zeci de ani?

    „Ce este 1 dolar?”, l-a intrebat Ron Paul pe Ben Bernanke de la FED in timpul unei audieri in Congress. Ced ca se mai poate gasi inregistrarea pe youtube. Daca cineva a vazut-o, poate imi spune si mie ce e 1 dolar, fiindca de la Bernanke nu am inteles nimic.

    Nu v-ati simti mai in siguranta economisind intr-o valuta cu acoperire in aur si argint, care nu poate fi manipulata?

    Nu exista nici una?

    Dar aur si argint exista?

    Exista, dar majoritatea oamenilor, invatati inca de mici sa nu iasa din rind, prefera cazinoul planetar cu lei, euro, dolari… Sigur, la un moment dat vor ajunge sa inteleaga ca au fost trasi pe sfoara si jefuiti. Dar va fi mult prea tirziu si tot ce le va mai ramine va fi speranta de a cistiga la loto. Ati remarcat citi pensionari platesc sistematic si aceasta ultima taxa inainte de a muri?

  16. Vad ca pana in acest moment niciun comentator nu a luat in calcul ca fondurile de pensii (P2 + P3) sunt investitori in piata (ceea ce statul, de cand tot taie din investitii, clar nu e), adica fac si ele economia sa functioneze, prin fiecare mic contribuabil la pensie.
    Cat de profitabil pt economie in ansamblul ei este sa-i dispara investitorii?!

    • @LM
      Esti paralel cu discutia inseamna,
      Fondurile de pensii blocheaza 2/3 din banii lor in titluri de stat, adica dau bani statului roman , lucru pe care il pot face (si il fac cu succes) tot felul de ALTE institutii de capital (banci, mari companii detinatoare de cash excedentar, etc).

      Rolul pensiilor private NU este sa blocheze banii in titluri de stat , ci sa investeasca in economia reala (obligatiuni municipale, corporative , uneori si actiuni), etc. Legislatia le permite toate aceste instrumente.

      Din pacate, piata din RO este prea mica pentru a putea gestiona banii din fondurile de pensii. E un motiv in plus care demonstreaza ca RO este prea saraca pentru aceste sisteme (a se vedea tarile vecine in care aceste sisteme nu functioneaza).

      • Rolul pensiilor private e să investească fondurile lor cu risc minim și profit maxim. Dacă titlurile de stat îndeplinesc condiția asta foarte bine. }n orice caz dac[ 2/3 din abnii fondurilor de pensii se duc ]n titurile de stat ;i doar o treime se duce pe acțiuni, oricum treimea aia ajută economia mul mai mult decât aruncarea ei pe geam direct în buzunarele veșnic flămânde ale asistațilorde azi. Nu-i așa?

        Și în orice caz investirea contribuțiilor în titurile de stat e totuși mult mai benefică pentru deținătorii acelor contribuții decât risipirea lor pe ghiftuirea dumenavoastră. Că doar mai sus exact așa spuneți: Că ar fi mai bine ca cei 5% ce merg azi în fodurile de pensii pivate să se adauge la conribuția de 10.5%ce merge exclsiv în plata pensiilor pensinarilor de azi. Cine credeți că e suficient de zevzec să punî botu’ la așa ceva?!

        • @Joseph Svejk
          Va recomand sa va stergeti spumele din coltul gurii, e dizgratios :)
          Indifirent cu ce va ameninta superiorii dumneavoastra de la fondul de pensii de unde lucrati, tineti minte ca propria dumneavoastra constiinta va va fi cel mai aspru judecator si, la nevoie, calau.

          Eu nu sunt pensionar, iar dumneavoastra sunteti atins de morbul whataboutismului. Datul cu parerea pe net.

          Ati scris:
          „Rolul pensiilor private e să investească fondurile lor cu risc minim și profit maxim. ”

          Asa este, numai ca pensiile private , la noi, fac profit pentru administratori, si nu pentru contributori :)
          Contributorii platesc atat contributia lunara, cat si dobanda titlruilor de stat (prin taxe si impozite), deci pensiile private castiga de 2 ori pe spinarea contribuabililor.

          Insistenta dumneavoastra in a sustine acest sistem vicios este cel putin hilara.

          • Spumele vă aparțin :D

            Sigur că administrtorii și toți angajații fonduruilor de pensii fac profit de pe urma acestora, pentru că dacă nu ar face profit ar trebui să-și caute altceva de făcut în viată. Profit de pe urma activităii sale face și medicul la care vă tratați, dar asta nu înseamnă că nu mai mergeți la medic când sunteți bolnav. Iar profit fac și beneiciarii fondruilor de pensii, pentru că altfel ele nu ar mai exista.

            Pornirea asta isterică (că văd că tot vă fascinează wahhab-ismul :P ) împotriva profitului e cea specifică vechilor pomanagii ai statului care n-au reușit să fure suficient de mult ca să se ajungă în capitalism și au rămas otrăviți de furie neputincioasă țintuiți pe lângă blocurile lor sordide, igrasioase, cu Daciile lor din vremea epocii refuzate la export, ce urăsc cu disperare orice înseanmă mai mult decât propria lor mizerie. Singurul dumenavoastră vis în viță e moartea cprei vecinuli. Nu-i așa că v-am bunghit?! :P

            Problema fndamentală a sistemului de pensii e că pensia socială care azi omoară România (și majoritatea statelor UE). Beneficiile de azi sunt plătite cu mari dificultăți pe datorie, iar în viitoarele decenii va fi mult mai rău. Ea pur li simplu nu mai e sustenabilă. Evident că orice stat cât de cât responsabil trebuie să facă ceva spre a preveni dezastrul iminent. Acel ceva e transferarea responsabilității pentru viitorul lor contribuabililor, pin sistemele de pensii private. Iar pensiile private, cu toate defectele lor și sub orice formă, sunt unica soluție viabilă.

            • „Ea pur li simplu nu mai e sustenabilă. ”

              E irelevant, e clar ca nu intelegi mare lucru despre ceea ce vi se spune/scrie.

        • mi se pare mie, sau toata discutia asta se invarte in jurul unei ipoteze false ?
          ipoteza sugerata de Alexxx, precum ca fondurile facultative ar functiona dupa alte reguli de cele private obligatorii;
          daca n-as fi sigur, m-as indoi ca reglementarile permit fondurilor de pensii (si nu numai) sa efectueze plasamente dupa bunul lor plac, fara indeplinirea unor anume conditii privind procente de depozite garantate, de lichiditati, etc
          prezumand ca ma insel, il rog pe dl.@Alexxx sa-mi explice cum poate PIII sa functioneze mai eficient, investind, comparativ cu PII, in altceva decat titluri de stat

            • Va inselati
              spre exemplu, urmatoarea reglementare nu este extrasa din Lege, ci din Norma nr. 13/2012
              privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat,
              publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 673 din 26/09/2012, emisa fiind de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private:

              „Art. 8. – Investirea activelor corespunzătoare provizionului tehnic se realizează conform naturii şi duratei plăţilor viitoare aşteptate, în următoarele clase de instrumente financiare:
              a) titluri emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale din România;
              b) titluri cotate cu rating maxim de către cel puţin două agenţii de rating, emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale din state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia;
              c) obligaţiuni emise de Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii;
              d) conturi, depozite şi certificate de depozit la o instituţie de credit persoană juridică română sau la o instituţie de credit străină care nu se află în procedură de supraveghere specială ori administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă.”

            • „Va inselati
              spre exemplu, urmatoarea reglementare nu este extrasa din Lege, ci din Norma nr. 13/2012
              privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat,”

              Care este propozitia/argumentul pe care vreti sa il sustineti ? Ca exista un cadru care permite o structura de portofoliu posibil diversificata, inclusiv in active din afara tarii, sau ce anume ?

  17. Am si eu o rugaminte. Poate este cineva amabil sa ma lamureasca si pe mine.
    Nu sunt pensionara. Mai am 9 ani pana la implinirea varstei de pensionare la limita de varsta. Si am facut alegerea nepotrivita in 2008 de a opta pentru participarea la Pilonul II -atunci aveam 44 de ani.
    Consider ca la momentul respectiv s-a spus doar jumatate de adevar. Faptul ca nu vei contribui cu bani in plus fata de banii retinuti din salariu pt. pensia de stat……..cat vei castiga…. faptul ca banii vor ramane mostenitorilor, ……s.a……Insa nu s-a precizat faptul ca prin participarea la pilonul II, implicit se va diminua contributia la pensia de stat ceea. Deci respectand principiul contributivitatii la calculul pensiei de stat vei constata ca vei primi o pensie de stat DIMINUATA fata de cea pe care ai fi avut-o daca contribuiai cu intreaga suma la fondul de stat.
    Si asta in conditiile in care pensia de la stat o primesti pe VIATA, in schimb pensia din pilonul 2 va fi o suma intr-un cont, pe care mai mult ca sigur eu va trebui sa o incasez integral deoarece va fi prea mica pentru o pensie privata minima. Va multumesc anticipat pentru lamuriri.

    • E foarte greu de spus.

      Dacă în urmaătorii 9 ani statul va naționaliza pilonul II de pensii atunci sunteți practic înapoi la momentul 2008 și dilema dumneavoastră dispare.

      Dacă nu, oricum presiunea asupra sistemuui de pensii sociale (pilonul I) va crește insuoportabil în fiecare an. Urmează să intre „decrețeii” la pensie iar numărul de contributori neți la bugetul statului (adică cei ce plătesc statului mai mult decât primesc de la stat) e în scădere accelerată, de la 3.6 milioane în 2011 la sub 2.5 milioane în 2016.

      Sigur că alegerile sunt și vor mai fi câștigate de indivizi care promit măriri de pensii și salarii așa cum a fost și în Grecia până la momntul colapsului. Însă singura soluție a oricărui guvern viitor, în lipsa unui miracol economic, va fi să taie pensiile sociale într-un mod sau altul. Tăiere înseamnă devalorizare accelerată a leului, indexări sub nivelul inflației sau chiar tăieri nominale cum a operat Grecia. În acest caz micul uzufruct al investiției dumneavoatră în pilonul II va fi probabil ceva mai mult decât creșterea pensiei de stat de care ați beneficia dacă ați fi luat o decizie diferită în 2008. Nu uitați nici o cipă căRomânia de azi e în postura Greciei din 2006-2007 cu diferența enormă că România nu e parte a zonei Euro deci nu va exista nici un plan de salvare…

      În orice caz pentru următorii 9 ani încercați să econmisiți cât mai mult , în ce mod puteți, ca să evitați o situație dificilă după pensionare. Sunt 99% șanse ca pensiile socile de peste 10-30 de ani să reprezinte un procent mult mai scăzut din leafa medie în România decât sunt azi…

      • whataboutismul dumneavoastra este fascinant,
        pretindeti acum si cunostinte de macroeconomie aplicata, anticipati colapsuri de state nationale, prabusiri de sisteme sociale, etc :)

        Domnule Svejk, dati-va demisia de la fondul acela de pensii care va tine prizonier. Nu aveti informatii si cu atat mai putin cunostinte despre economie, societate sau viitor.

        „Dacă în urmaătorii 9 ani statul va naționaliza pilonul II de pensii atunci sunteți practic înapoi la momentul 2008 și dilema dumneavoastră dispare.”
        NU va nationaliza nimeni nimic, nu mai suntem in 1947.

        „e în scădere accelerată, de la 3.6 milioane în 2011 la sub 2.5 milioane în 2016. ”
        Numarul de salariati din economie a crescut de la 4 milioane in 2011 la 4.9 milioane in 2016… Ei reprezinta doar 23% din total populatie, un record negativ al Romaniei la scara europeana (Bulgaria are 33%, Ungaria 42%). Daca se vor produce mai multe locuri de munca, si sistemele de pensii (de stat , private) vor avea mai multi contributori, mai multe fonduri si vor rezista mai bine in viitor.

        „În acest caz micul uzufruct al investiției dumneavoatră în pilonul II va fi probabil ceva mai mult decât creșterea pensiei de stat de care ați beneficia dacă ați fi luat o decizie diferită în 2008”
        Uzufructul putea fi foarte bine zero, daca era contributor la ING , si daca ING NU AR FI FOST SALVATA de STATUL OLANDEZ in 2008/9….. Intelegeti ?

        • @Alexx

          Șeful dumneavoastră, Liviu Dragnea, tocmai a lansat acum câteva săptămâni ideea națonalizării pilonuui II de pensii. Nu suntem în 1947 dar asta nu vă împiedică pe dumneavoastră, pe PSD-iști să încercați măcar să acționați ca atunci,

          Numărul de slariați în economie o fi crescut numai că numărul de contributpri neți (adică oameni care plătesc mai mult statului decât primesc de la stat) a scăzut dramatic. Nu trebuie uitat nici o clipă că angajații statului NU CONTRIBUIE CU NIMIC la buget. Impoziteleși taxele pe care le plătesc ei sunt doar returnarea către stat a unei părți din banii prmiți tot de la stat

          Dacă uzufructul pensiilor private bazate pe titluri de stat e 0 înseamnă că statul a dat faliment deci nu mai plătește nici pensii de stat. Ideea e că statul poate tăia arbitrar pensiile sociale (pilonul I) și o face peste tot în lume prin creșterea vârstei de pensionare și reducereea beneficiilor, în timp ce același stat are un control mult mai scăzut asupra pensiilor private. Ați priceput?!

          În ce privește salvarea ING toate marile băci ale lumii au fost salvate în 2008-2009 de împrumuturi guvernametale care însă au fost plătite înapoi. problema e că dacă ele nu erau salvate sistemele financiare ale țărilor cu pricina se prăbușeau. Nu au fost salvate de milă ci din necesitate. Pensiile private plătite de ele nu au fost în general afectate. Însă pensiile de stat SCAD inexorabil pese tot în lume.

          • Seful dumneavoastra de la fond o sa va dea afara, pentru incompetenta , domnule Svejk.

            Nu numai ca nu intelegeti ce vi se spune, dar nu intelegeti nici macar ceea ce scrieti…

            Pentru cultura dumneavoastra generala, numarul de salariati din economie a crescut la ~ 4.8 milioane, din care aproximativ 3.5 milioane in mediul privat si 1.3 milioane la stat. In 2011 numarul era 2.8 si 1.2. Daca, pentru dumneavoastra ca inginer, 3.5 este mai MIC decat 2.8, mai faceti odata clasa 1…

            „Dacă uzufructul pensiilor private bazate pe titluri de stat e 0 înseamnă că statul a dat faliment deci nu mai plătește nici pensii de stat. ”
            Desigur ca nu, inseamna doar ca fondurile de pensii taxeaza contributorii de 2 ori: o data prin preluarea fortata de fonduri, si o data prin plata „profitului” :) mai studiati…

            „În ce privește salvarea ING toate marile băci ale lumii au fost salvate în 2008-2009 de împrumuturi guvernametale care însă au fost plătite înapoi. ”

            Nt, nt, au fost platite inapoi pentru ca nu au dat faliment, domnule Svejk.. Daca erau lasate sa dea faliment, nu mai platea nimeni nimic inapoi, intelegeti ? Ele exista prin vointa statelor nationale, care AU ALES sa le salveze. In absenta acestei decizii, azi contributorii la P2 nu mai aveau NIMIC…

            „Însă pensiile de stat SCAD inexorabil pese tot în lume.”

            Fals, ca mereu, domnule. Sunteti platit la numarul de caractere postate sau la cuvinte ?
            Pensiile de stat cresc …. E obligatoriu… Altfel batranii ar muri de foame, domnule Svejk… Mai deschideti un ziar… Cine stie…

    • nu veti primi o pensie DIMINUATA, ci dimpotriva,
      ceea ce contribuiti in prezent doar la P.I nu vi se cuvine dvs, ci doar pensionarilor actuali;
      in sistemul PI, vi se va cuveni doar un cuantum oricat de mic, sau teoretic (utopic) oricat de mare, functie de marimea contributiilor la fondul public din momentul cand veti fi pensionara

    • @Doina
      Nu veti primi pensia diminuata,
      pensia de stat se calculeaza in functie de salariul brut (nu din brut minus contributii la pensia privata). Deci contributia facuta nu va reduce pensia P1.

      • Si totusi am gasit pe pagina Autoritatii de Supraveghere Financiara -Sectorul de pensii private – Intrebari frecvente-Pilonul II- cu totul altceva…..

        „Cum îmi este afectată pensia din sistemul public de contribuţia la sistemul fondurilor de pensii administrate privat Pilon II?

        Pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate după 1 ianuarie 2011, inclusiv pentru personalul militar, la determinarea punctajului lunar se utilizează câştigul salarial brut/soldă brută sau, după caz, venitul lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
        Excepţii
        În cazul asiguraţilor care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie datorată la sistemul public de pensii şi cota de contribuţie prevăzută de lege pentru condiţii normale de muncă. Cota de contribuţie datorată la sistemul public de pensii se determină prin deducerea cotei de contribuţii aferente fondului de pensii administrat privat din cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru condiţii normale de muncă.

        Această corecţie aplicată punctajului lunar calculat în condiţiile legii are în vedere faptul că o parte din contribuţia individuală a asiguratului se transferă la fondul de pensii administrat privat, pentru care va beneficia de o pensie privată, conform reglementărilor legale.“

        Cu toate asigurarile din raspunsurile dumneavoastra, temerea mea s-a adeverit. Pensia va fi DIMINUATA.

  18. Eu zic că discuţia despre cât ar putea aduce şi cât n-ar putea aduce randament pilonul 2 nici măcar nu trebuie purtată. Aici vorbim despre faptul că statul mi-a luat banii cu un scop după care vrea să îi folosească în alt scop ( deturnare de fonduri se numea?) . Dacă statului i se pare că nu e bun Pilonul II, trebuie să înceapă cu contribuţiile de anul ăsta, respectiv cu angajatii care acum încep să plătească contribuţia, nu cu cei care plătesc deja. Si in tot cazul, „modul de acţiune” e complet imbecil, mai că îti vine să crezi că în ziua aia respectivul ministru a cumpărat prin interpuşi acţiuni care tocmai scăzuseră :) Dacă o faci, o faci, nu o vorbeşti şi te răzgândeşti, că nu eşti chibiţ de Cişmigiu…
    Când vorbeşti de investiţii pe termen lung, trebuie chiar să fie pe termen lung, pentru că dacă le tot muţi de colo-colo evident că n-o să aibă nici un randament, eşti ca Nastratin care a plecat la târg cu perechea de boi şi i-a tot schimbat pe diverse lucruri până a ajuns cu o gâscă acasă…

    • (Off-topic) Nastratin, dimpotrivă, a rămas cu un cazan împrumutat de la un vecin, declarând senin că sărmanul cazan a decedat; după ce în prealabil oferise o cratiță (a născut cazanul!) și vecinul acceptase. Dănilă Prepeleac e cel cu perechea de boi, în plus, luată de la frate-su.

      Eu în mod sistematic (de câțiva ani) primesc desfășurătorul anual cu o anumită lună pe minus la contribuție în bani și unități de fond (PII), ceea ce nu alertează nici sistemul informatic al fondului (totuși programat de o persoană, presupun) nici utilizatorii „de suprafață” ai acestui sistem informatic. Practic ar însemna că am înstrăinat unități de fond înainte de a avea dreptul.

      Scopul (acela inițial) despre care scrieți dumneavoastră nu poate fi altul decât a da de lucru la absolvenții cu nemiluita de economie de după Revoluție. Situație devenită acum intolerabilă și care desigur va fi reglată cu ajutorul absolvenților cu nemiluita de drept de după Revoluție.

      • Nu v-ati pus problema ca acele contributii sunt virate direct de catre casa nationala de pensii catre fond? Pt ca le colecteaza de la angajatori. Daca sunt cu minus, insemna ca asa au venit de la casa de pensii, nu ca v-a instrainat fondul banii :)) Iar la cas de pensii pot aparea cu minus, daca angajatorul dv a facut declaratii rectificative in cazul in care a platit din greseala mai mult, ca sa repare greseala (eu zic sa intrebati pe la resurse umane si salarizare, la angajatorul propriu, ca ei stiu mai bine ce au declarat si au virat ca si contributie pt dv, fondul doar le-a primit si atat).

        • Mi-am si am pus problema. Vorba ceea, nu e vina mea, dar e problema mea. Am primit raspunsuri aproape identice cu ce scrieti dumneavoastra, nu si in scris desi am cerut. Ramane intrebarea la ce foloseste pleiada de angajati din fond daca toate aceste chestiuni se fac pe de o parte automat, pe de alta parte fara niciun control real.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro