Home » Analize »Economie »Financiar »Macro » Citesti:

Ce se ascunde in spatele cresterii economice ”record” din 2013?

Cristian Paun februarie 16, 2014 Analize, Economie, Financiar, Macro
29 comentarii 4,912 Vizualizari

Toate canalele de stiri au preluat fara discernamant propaganda de partid si de stat anuntand cu surle si trambite ca Romania a avut crestere economica record in 2013 de 3,5%. Primul ministru insusi nu mai pridideste sa se impauneze cu anul 2013 si sa repete ca o moara stricata acelasi mesaj subliminal alegatorilor aducator de bunastare si vremuri bune. Vrea sa arate electoratului cat de virtuosi au fost el si cu colegii de cabinet si cat de multe lucruri au facut bune pentru Romania de cand sunt la guvernare. Clasica pledoarie demagogica electorala cu damf de faliment a politicianului ieftin care isi simte scaunul pus in pericol de un electorat satul de minciuni si de poleiala care infasoara gunoiul, mizeria dar mai ales saracia din aceasta tara. De un electorat nerabdator sa vada si in buzunarul sau bunastare dupa ani de criza care par ca nu se mai termina. Trei lucruri sunt considerate de catre guvern ca fiind meritorii pentru anul 2013: 1. Cresterea PIB-ului cu aproape 3% (zice primul ministru ca ar fi cea mai mare crestere economica din ultimii 5 ani); 2. Scaderea inflatiei si 3. Deficitul bugetar mentinut in limita de 3% din PIB. Nici unul dintre punctele forte mentionate de premier nu a tinut semnificativ de guvern si de politicile publice “inteligente” pe care le-a implementat in 2013. Au fost pur conjuncturali si dependente de factori exogeni Palatului Victoria.

Am sa explic primul dintre punctele forte: cresterea economica de aproape 3% in 2013. Ea vine pe fondul unui an agricol bun, cu ploaie si soare suficiente, care, pentru o economie ce are un PIB dependent in proportie de 10% de agricultura (de vreo 5 ori peste media tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana), devine fundamental. Ploaia si soarele nu au fost gestionate de la butoanele Palatului Victoria. Au fost o sansa care se pare ca in 2014 nu se va mai repeta (oricum doi ani consecutivi buni agricoli e putin probabil sa avem). Daca dam deoparte agricultura din PIB observam ca in 2013 am crescut mai putin decat in 2012.

Interesant este ca aceasta crestere a PIB din 2013 vine pe fondul stagnarii consumului privat (o crestere nesemnificativa in 2013) dar si incetinirii semnificative a investitiilor in sectorul privat (scaderea acumularii brute de capital fix este evidenta la nivelul economiei reale – vezi sursa [1], cel putin pentru bunurile de folosinta indelungata cum sunt masinile situatia este complicata – vezi sursa [2]). Ce a crescut atunci in PIB pentru a avea dinamica pe care am inregistrat-o in 2013? Au crescut evident cheltuielile guvernamentale dar nu pe partea de investitii aducatoare de profituri viitoare (nici nu e posibil asa ceva in sectorul guvernamenta) ci pe partea de salarii (au fost reintregite salarii taiate de guvernarile anterioare – o promisiune electorala dealtfel) si pe partea de consumabile (vezi sursa [3] si [4] pentru structura si dinamica cheltuielilor publice in 2013 – cresterea cheltuielilor totale la nivelul bugetului de stat este de 5,53% in 2013 pe 11 luni fata de 2012 pe 11 luni). Exportul net a crescut si el usor insa fara foarte mare folos pentru Romania care depinde in proportie insemnata de exportul de autovehicule ce vin echipate cu motoare si accesorii care se produc in alta parte, la noi doar se asambleaza, se vopsesc si se cosmetizeaza masinile in vederea revanzarii lor, cu recuperarea TVA-ului aferent de 24%.

Deci guvernul se lauda cu cresterea PIB care de fapt vine din cresterea cheltuielilor guvernamentale in mare parte. Cheltuieli guvernamentale care se substituie de fapt cheltuielilor private fiind alimentate de o taxare sufocanta. Mai mult ele sunt alimentate si de o datorie publica in crestere cu un ritm care depaseste cresterea PIB din 2013 (vezi sursa [5]).

Anii Datoria administratiilor publice Ritm anual Datoria publica totala Ritm anual
2008 59420,7 na 69020,4 na
2009 106762,3 79,7% 118491,4 71,7%
2010 146740,6 37,4% 159617,1 34,7%
2011 179102 22,1% 193200,9 21,0%
2012 207518,5 15,9% 222794,3 15,3%
2013* 226870,4 9,3% 242043,2 8,6%

* – octombrie 2013

Observam ca in ultimii ani datoria publica a Romaniei a crescut exponential (a ajuns in 2013 la o pondere de 38% din PIB, pondere care este in crestere). Sunt ani in care ea a crescut enorm fara a beneficia de cresterea economica, dimpotriva in 2009 si 2010 am avut o prabusire semnificativa a PIB pe care indatorarea guvernului nu a putut-o compensa. E drept ca ritmul de crestere al datoriei publice s-a incetinit semnificativ dar tot este de 3 ori mai mare decat cresterea economica a Romaniei.

In concluzie, in spatele cresterii economice se ascund datorii mai multe si cheltuieli guvernamentale mai mari. Romania in 2013 a crescut prin expandarea si mai mult a statului pe datorie. Aceasta nu este o crestere nici reala si nici durabila. E ca si cum ma uit la vecinul meu si intr-o zi il vad cum incepe sa care la mobila si aparatura electronica, toate cumparate din cardul sau de credit si raman mut de uimire la cresterea sa economica. Aceasta crestere economica este iluzorie si se face pe fondul sacrificarii cresterilor economice viitoare cand toate aceste datorii acumulate de sectorul public, in mare parte pentru pensii, salarii si cheltuieli cu bunuri si servicii la preturi indoielnic de mari, trebuie date inapoi (culmea de altii nu de cei care le-au contractat in numele lor si le-au risipit pe te miri ce). Toate guvernele din ultima perioada au sacrificat viitorul si bunastarea noastra pentru a avea o pace sociala aparenta si iluzia unor lucruri bine guvernate si planificate de la centru. Aceasta paradigma de sub-dezvoltare nu are cum sa dureze si pe termen lung inseamna FALIMENT (a se vedea Grecia). Dovada in plus este că, desi Romania a avut crestere economica ”record” a inregistrat si o crestere a somajului.

Perspectivele pentru 2014 nu au cum sa fie optimiste cu un guvern mult prea preocupat sa mituiasca electoratul prin pilule otravite (salariul minim pe economie, majorari de pensii, iertarea ratelor la banca etc.). Pe langa datoria publica ce creste continuu, guvernul pune in 2014 noi biruri si taxe pe romani si pe companiile care ii deservesc. Aceste taxe noi se adauga la cele marite sau introduse in anii anteriori si nu fac decat sa transfere sistematic bani dinspre consumul privat si investitiile private spre cheltuielile guvernamentale ale unui aparat de stat supradimensionat, ineficient, birocrat si corupt. Cheltuielile guvernamentale umflate pe datorie vor avea un efect de multiplicare inferior decat daca acesti bani ar ramane in economia reala in sectorul privat folositi ca atare. Daca in 2014 nu vom avea un an agricol la fel de bun ca in 2013 este foarte posibil sa reintram in recesiune, cel putin pe perioade de un trimestru.

Surse:

[1] http://www.business24.ro/companii/retail/marcile-ieftine-preferate-de-romani-in-2013-cum-au-evoluat-marcile-private-ale-magazinelor-1538116 evolutia consumului in 2013 in Romania

[2] http://cronicaromana.ro/2013/11/21/piata-auto-pe-tobogan-in-2013/ pentru a vedea regresul de pe piata auto in 2013

[3] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_noiembrie2013.pdf pentru a vedea cheltuielile la bugetul de stat la nivelul noiembrie 2013 (cumulat 12 luni)

[4] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_nov2012.pdf pentru a vedea cheltuielile la bugetul de stat la nivelul noiembrie 2012 (cumulat 12 luni)

[5] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvolutiedatguvconfUEoct2013ro.pdf pentru dinamica datoriei publice acumulata de guvern in ultimii ani

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. cineva spune:

    S-a dat alarma: USL are creştere economică mai mare decât Băsescu!
    Trebuie explicată situaţia.
    OK, am primit explicaţia că e o creştere nesănătoasă care ne face rău, deşi în acelaşi timp explicăm că e în mare măsură întâmplătoare şi nu se datorează guvernării ci anului agricol bun.
    Acum aşteptăm şi explicaţia că ea se datorează de fapt măsurilor înţelepte ale guvernului Boc, care astăzi sunt fructificate de USL.
    Articolul ignoră complet o problemă: balanţa comercială excedentară.
    Ritmul de creştere a datoriei publice, după cum arată chiar tabelul din articol, a fost mult mai mare în perioada guvernelor Boc, fără să aducă o creştere economică substanţială.
    Trebuie să fie dureros să invoci ca principal argument în favoarea ta şi a măsurilor tale întotdeauna “dureroase, dar necesare” raţionalitatea economică, iar guvernările de dreapta care l-au invocat să strălucească prin cele mai slabe rezultate post-decembriste tocmai în economie.
    Am tot aşteptat mai binele ăla trâmbiţat de analiştii de dreapta încă din anii ’90, de pe vremea lui Ilie Şerbănescu (ca să ne fie bine, trebuie să ne fie mai întâi rău, parcă asta era marota). Rău ne-a fost, dar mai binele încă îl aşteptăm.
    Ca o paranteză: de ce mesaj subliminal al lui Ponta? E un mesaj cât se poate de direct, nicidecum subliminal.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Îmi pare rău dar sunteți dezinformat și dezinformați la rândul dumneavoastră.

      Aveți aici balanța de plăți externe a României:

      http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=8636

      Ce vedem în ea:

      - Cont curent pe deficit (1,5 miliarde Euro).
      - Balanță comercială pe deficit pe bunuri (3,4 miliarde Euro) compensată de excedentul de 2,6 miliarde Euro din balanța comercială pe servicii. Dar pe total tot deficit. Deci exportul net e negativ și mănâncă și în 2013 din creșterea economică. Nu e cum ați spus dumneavoastră că ar fi excedent.
      - Contul de venituri e pe deficit pentru că acolo intră serviciul datoriei externe care nu se mai compensează ca în anii anteriori de remitențe.

      Singurul loc unde stăm bine e la transferuri unilaterale datorită banilor de la UE. Dar insuficient pentru că, repet, per total cont curent stăm pe negativ.

      Reiau:
      - Cont curent în deficit și în 2013
      - Balanță comercială negativă și în 2013.

      Notă: datele pe 2013 sunt provizorii dar nu cred că se vor schimba semnificativ. Pe balanța comercială cu bunuri e vorba cam de 3 miliarde Euro.

    • altcineva spune:

      Si totusi,daca nu se datoreaza “masurilor intelepte ” ale lui Boc ,daca cresterea este cu adevarat reala si sanatoasa ,daca nu agricultura este motorul ,carui fapt sau carei masuri minunate luate de Parshivel si guvernul lui datoram aceasta crestere ????
      Ce a facut Ponta si noi nu stim ?Sa ne zica si noua .Si altora .Sa impartaseasca intelepicunea si genialele masuri .Care sunt alea ?

    • Doctorul Calafat spune:

      In anii 2009, 2010, 2011 a fost o grava criza economica mondiala.
      Este ca si cum un pacient a fost adus la spital in coma, niste doctori foarte buni l-au readus la viata, l-au tratat si l-au vindecat, bineinteles, cu pretul unor luni de internare, unor operatii, unor injectii, poate unor imobilizari in ghips, cu restrictii severe privind fumatul, consumul de alcool, al practicarii sporurilor periculoase etc.
      Dupa ce pacientul s-a vindecat, in locul doctorilor foarte buni, care l-au salvat, au aparut niste felceri incompetenti, care au tupeul sa se laude ca acum pacientul este sanatos, ca poate sa fumeze si sa bea alcool, ca poate dansa, poate merge la patinaj si la ski, ca ei nu-i fac injectii si operatii, ca ei nu-l imobilizeaza in ghips. Ei se lauda ca pacientul a luat in greutate, de cind au venit ei la putere. Binenteles ca pacientul a luat in greutate, ca are voie sa manince si sa bea orice, daca s-a vindecat.
      Rezultatele guvernarii dezastruoase usl se vor vedea in urmatorii doi sau trei ani, poate chiar mai curind.

      • n italy spune:

        perfect adevarat si excelenta comparatie bolnav doctori felceri

      • Vali spune:

        Da….. si nu.
        Doctorul cel bun l-a consultat timp de un an si jumatate cat timp bolnavul se plangea ca are dureri si ii spunea ca nu-i nici o problema. Timp de un an si jumatate i-a mai dat ceva pastile. Prin 2010, pe la jumatatea anului, doctorul cel bun si-a dat seama ca dupa un an si jumatate de cand bolnavul se plangea ca se simte rau si a fost tratat cu aspirine si incurajari tratamentul a fost gresit si decide sa il opereze. Urmeaza o operatie grea. Dupa doi ani de covalescenta bolnavul isi revine. Daca l-ar fi tratat corect de la inceput nu ajungea la operatie. Poate niste antibiotice date de o minte mai luminata ar fi scapat bolnavul de operatie.

        • Doctorul Calafat spune:

          Nici vorba. Nu se putea face nimic mai mult.
          In anul 2009, in guvern au fost si felcerii incompetenti din psd, care au blocat orice masura economica corecta.
          Atunci cind diagnosticul a fost pus, iar doctorii competenti au putut interveni, acestia au facut-o. Pacientul a fost salvat.

  2. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Vazându-l pe dl. Ponta raportând uriase succese concomitent pe 5 (cinci) canale TV, mi-am amintit de Ceausescu vorbind la televizor de bunastarea întregului popor în timp ce oamenii flamânzeau în frig si întuneric.
    Chiar îmi doream sinteza unui specialist. Un text util, sosit la timp. Tema oricum merita o dezbatere publica, altfel va triumfa din nou propganda ieftina pentru naivi si ignoranti.

  3. Mircea Modan MirceaM spune:

    Eu vad un pic altfel.
    Cresterea este de 3,5%, in q4 fiind de 5,1%, cea mai mare din Europa.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-14022014-AP/EN/2-14022014-AP-EN.PDF
    Este foarte bine, impactul este unul favorabil Romaniei, indiferent cine e la butoane. Dar diavolul sta in detalii, nu?
    In primul rand sa observam dinamica cresterii trimestriale (2013 vs 2012):
    q1=2.3 , q2=1.6, q3= 4.1 , q4=5.1
    Daca pe primele 2 trimestre avem o crestere medie de 1,95% pe ultimele 2 avem 4,6% rezultand o mediee de 3,275%
    Daca ne uitam pe ansamblul tarilor din UE vedem ca aproape toate tarile au avut acest parcurs (exceptie tarile baltice), ultimle doua trimestre fiind mult mai bune ca primele doua, relevante fiind cifrele pe UE 28, cresterea in q4 fiind de 5 ori mai mare ca in q3 (1% vs 0,2%). SUA si Japonia la fel. Este si la ei tot meritul guvernului Ponta? (inteleg sa te lauzi, dar cu masura, traim in tara asta si stim ce s-a intamplat bine sau rau pe pielea noastra, poate dumele astea merg la altii)
    Putem presupune ca este un trend global care tine be business cycle si nu doar de performantele unui guvern sau altul. Care se suprapun peste aceasta fundamentala mondo. Dar, asa cum ne-am obisnuit, efectele pozitive ala business cycle sunt asumate ca performate exclusiv guvernamentale iar efectele negative ca efecte ale …crizei. Sa ne aducem aminte de „duduirea” economica din 2008, eram iarasi cei mai „tari dun UE” (aveam crestere de 7,3%) ..stim ce a urmat.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115
    Pe mine ma trec fiori pe sira spinarii cand vad tembelismul asta, voit sau nu, al nebagarii in seama a cilicitatii. Si al neluarii in considerare a unui indicator extrem de important: defictul structural.
    Pentru ca daca a crescut PIB-ul real cu siguranta a scazut output-gap-ul negativ, implict defictul ciclic , rezultand, la aceeasi valoare a deficitului total, un defictit structural mai mare.
    Mai pe inteles, daca lucrurile au mers atat de bine in 2013 ar fi trebuit sa se vada si intr-un deficit bugetar mai mic, ori la noi s-a intamplat taman pe dos. Economia merge bine, dar defcitul pe cash creste. Evident ca se cheltuie mult si prost, dinamica cheltuielilor fiind mai mare ca cea a veniturilor. Daca se pastreaza aceasta „moda” putem sa avem si 50% crestere economica si tot degeaba.
    De altfel este cat se poate de relevanta „elasticitatea” aiuritoare a premierului:
    http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-victor-ponta-a-prezentat-intr-o-conferinta-de-presa-rezultatele-economice-in-anul-2013-tintele-pentru-2014-2015
    „Vreau să salut faptul că suntem pe primul loc la creştere economică şi să mulţumesc tuturor celor care, în ţara noastră, au muncit pentru ca aceste rezultate să apară. Este un trend pozitiv pe care, în mod sigur, trebuie să-l păstrăm în perioada imediat următoare. „
    E de bine, nu?
    „Victor Ponta: Dar sincer să fiu, în continuare cred că cei care au venituri peste 1.000 de euro pot pe o perioadă de criză să participe mai mult la efortul public….
    Reporter: Păi, înţeleg că a trecut criza; că aţi zis că este nevoie pe o perioadă de criză!
    Victor Ponta: Eu nu cred că a trecut criza socială din România şi cred că în continuare avem nevoie de resurse suplimentare…”
    Ce pricepem? Ca tigrul Europei, este de fapt in criza…pai sau suntem performerii Europei sau suntem in criza. Aaa, criza sociala…trebuie sa ai o criza pe undeva dosita, daca si intra in detalii, nu?
    Cu atat mai rau ca, desi am trecut de criza economica, nu am trecut si de cea sociala, ca asa inteleg eu din ce spune Premierul. Cat ar fi trebuit sa avem cresterea economica, ca sa trecem si peste aia sociala? 100%? Si cand nu mai avem criza sociala? Cand avem toti salariile alora de la ASFD?
    Fiindca veni vorba,aia de la ASF or fi si ei in criza sociala? Cumetrii , nevestele si gusterii aia care catiga zeci de mii de euro pe luna din taxele si impoztiele noastre…si care evident nu vor participa la nimic, aia fac parte din „crizati”? Aia pe care Curte de Conturi ii gaseste cu mainile bagate pan la co te in cascaval…de unde vin banii aia?
    Nu cumva asistam doar la un femonen economic global (business cycle), care gestionat populist va adanci (la fel cum s-a intamplat si in 2008-2010) urmatoarea perioada de criza? (care va veni cu siguranta, tot la nivel mondial, mai devreme sau mai tarziu).
    Da. E bine ca avem crestere economica,dar sa nu uitam si deficitul structural..de care nimeni pare sa nu-si mai aduca aminte. Doar cei de la BNR mai bat saua sa priceapa iapa. Dar iapa, nu si nu…

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Domnule MirceaM

      Ca să cred că suntem victima unui efect de contagiune similar celui din 2008, acesta trebuie să se vadă în 2 lucruri:
      - Consumul privat intern
      - Creșterea datoriei private

      Acum avem ceva mai periculos zic eu:
      - Creșterea datoriei publice pe baza mult trâmbițatei ușurări a costului la care se împrumută România din afară. Ea va facilita consumul guvernamental care se știe că are un efect de multiplicare inferior segmentului privat.
      - Creșterea exporturilor venită pe fondul creșterii TVA la 24% care se returnează exportatorilor fiind o sursă importantă de profit (nu stau să văd cât din aceste exporturi sunt intra-firmă în companii multinaționale că ajungem la lucruri mai complicate).

      Articolul s-a dorit un semnal de alarmă la faptul că mulți au sesizat doar 2 vulnerabilități asociate creșterii economice cu care se laudă guvernul: agricultura și exporturile. În opinia mea, susținută de date de la MF, motorul a fost altul – cheltuiala guvernamentală (sau consumul guvernamental) pe datorie (mai periculoasă decât cei 2 factori conjuncturali pe care îi amintește toată lumea).

      Complet de acord cu creșterea PIB pentru cei cu rubedenii angajate pe șest la Autoritatea de Supraveghere Financiară (știm noi cine). Acolo se află o bună parte din creșterea PIB.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Ma refer la intreaga perioda 2004-2008 in care deficitul public ciclic a fost pozitiv (am avut output gap pozitiv), practic trebuia sa fim pe excedent bugetar. Nu am avut greseli doar in 2008…sa nu dam vina doar pe contagiune. Si atunci o dadeam la-ntors cu cresterea economica (8,5% in 2004, 4,2% in 2005, 7.9% in 2006..etc) in timp ce defictul structural era mai mare ce defictul efectiv. La fel s-a intamplat si in 1995, 96…desi am avut PIB real peste PIB potential, defictul structural a fost varza mai ales in perioadele faste ale ciclului economic. Propaganda asta ieftina, care face abstractie de compactul fiscal(sa nu uitam ca va trebui introdus in sistemul juridic national, de preferat in Constitutie…chiar, este prevazuta aceasta modificare, un buget echilibrat sau in surplus?) mi se pare marea problema.
        Eu unul aici vad cel mai mare pericol, ne indreptam spre perioada fasta a ciclului economic, vrem nu vrem, si vom repeta (istoria de dupa 89 confirma aceasta predispozitie a guvernelor de a nu tine seama de business cycle) acelesai greseli doar de dragul unui populism ieftin. Care de fapt este foarte scump.
        De regula componenta ciclica a cheltuielilor publice este practic zero, contrastand cu componenta ciclica a veniturilor. Daca in perioadele bune majoram cheltuielil publice in baza unor venituri cilice (asa s-a intamplat in perioada 2003-2009) asa facem si acum ,aceasta inertial, se va propaga si in prima parte e perioadei naspa (cum s-a intamplat in 2009, abia in 2010 a scazut componenta structurala cheltuielilor publice).
        Cam asta era ideea de baza…nu contrazice cu nimic (ba chiar este un argument in plus as zice) articolul dvs.

  4. Remus spune:

    Eu văd lucrurile cam așa, indiferent de cauzele/motivele creșterii:
    Mr. John a produs, în 2012, 100 unități. În 2013 a produs 102 unități și are creștere de 2%.
    Nea Ion a produs, în 2012, 20 unități. În 2013 a produs 20,7 unități și are creștere de 3,5%.
    Concluzia procurorului: Nea Ion e mai tare decât Mr. John.
    Concluzia mea: matematica nu este punctul său forte!

  5. Tavi P spune:

    Puteti argumenta afirmatia:
    ‘ Exportul net a crescut si el usor insa fara foarte mare folos pentru Romania care depinde in proportie insemnata de exportul de autovehicule ce vin echipate cu motoare si accesorii care se produc in alta parte, la noi doar se asambleaza, se vopsesc si se cosmetizeaza masinile in vederea revanzarii lor, cu recuperarea TVA-ului aferent de 24%.’.
    ?
    Dat fiind ca: http://m.mediafax.ro/economic/ford-va-produce-la-craiova-si-un-motor-de-1-5-litri-pe-benzina-9780041
    iar Dacia produce aici motoarele pe benzina, importa dieselul..

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Păi și cu ce am greșit: Dacia importă motoarele Diesel și le monteaza pe tabla vopsită și aranjată aici.

      Legat de Ford articolul indicat de dumneavoastră făcea referire la o știre din 2012. Nu știu dacă au trecut în final la producția motoarelor de 1,5 l aici având în vedere că stau cam prost cu vânzările de mașini în România (și nu numai) în 2013. Mai mult, un motor e o chestie complexă: sunt interesat unde se fac piesele importante din acel motor. Că dacă biela și manivela se fac în Germania sau Olanda și aici se pun într-o carcasă de motor e același lucru. E important și faptul că motoarele se proiectează în altă parte. Adică valoarea proiectării rămâne la alții. Noi aici suntem montatori. Sub o franșiză sau alta. Așa văd eu lucrurile și probabil că vor rămâne multă vreme așa.

      Legat de exporturi în general și nu doar de exporturile auto: o analiză la 2013 pe structura exporturilor din care dăm afară autoturismele Ford și Dacia arată prost (exportăm animale vii, piei de animale, grâu etc.). Adică agricultura a fost motorul dezvoltării dar a exportat lucruri cu valoare adăugată mică. Asta era și ideea.

      Tocmai de aceea nu reușim, atunci când dorim creșterea exporturilor, să nu avem și o creștere a importurilor. Pentru că acolo este vorba de importuri de completare în mare parte. Dacă Dacia vrea să crească exporturile de Dacii Logan Diesel va trebui să crească importul de vopsele auto, cauciucuri auto și de motoare Diesel cum bine ați spus. De aceea exportul net e în continuare negativ. Balanța comercială nu are excedent și nu știu dacă va avea excedent foarte curând. Atâta timp cât exporți grâu ca să imporți apoi paste făinoase ai o problemă. Sau când exporți PAL ca să imporți mobilă la fel.

      Trebuie să recunoașteți că nu stăm prea bine cu valoarea adăugată la ceea ce exportăm oricât de mult am vrea să credem acest lucru. Nici nu ai cum cu o economie sufocată de impozite și taxe. Ce sens are să inovez când vine statul (a se citi politicianul) și participă fără voia mea la 30% din profitul net fără să miște un deget. Ba mai mult, râde în față exportatorilor când aceștia îl trag de mânecă și îi spun cât de tare au nevoie de o autostradă.

      • Gogu spune:

        // Tocmai pentru ca vrei sa ocolesti sistematic unul din motoarele de crestere, adica exporturile, vii cu aceasta fraza care inchide subiectul repede si iti permite sa aberezi pe prostiile tale: “Exportul net a crescut si el usor insa fara foarte mare folos pentru Romania care depinde in proportie insemnata de exportul de autovehicule ce vin echipate cu motoare si accesorii care se produc in alta parte, la noi doar se asambleaza, se vopsesc si se cosmetizeaza masinile in vederea revanzarii lor, cu recuperarea TVA-ului aferent de 24%”.

        Hai sa iti dau cifrele date de //, Traian Basescu, in emisiunea lui Moise Guran, din 19 februarie 2014: “in 2013 au plecat de la Pitesti catre fabrica Tanger, in cea mai mare parte, unde se asambleaza masini Dacia: “310.000 motoare, 520.000 de cutii de viteze, 400.000 punti fata, 120.000 punti spate”.

        Deci, domnule, la Pitesti nu doar ca se produc componente care sunt asamblate in Dacii si vandute ca masini, ci se vand si componente, efectiv, ce sunt asamblate in alte parti. Totul fabricat la Pitesti.

        2. La Craiova, in toamna acestui an, s-a ajuns la o productie de 1.000 de motoare pe zi. Ai auzit?, pe zi, motoare din noua generatie EcoBoost care alimenteaza chiar si piata americana. La care se adauga si productia de B-Max.

        Deci nu trebuie sa fii mare ecnonomist, ca dumneata, sa iti dai seama ca exporturile tarii noastre au un aport la PIB si la economie, iar faptul ca dumneata ai sarit ostentativ peste aceste cifre concrete, spune foarte multe despre competenta//

  6. Razvan Orasanu Razvan 'Orasanu spune:

    In sfarsit, domnu’ Paun, un articol ca la carte, frumos, explicat, cu cifre, cu bibliografie (ma rog, mai putin citarea Cronicii Romane) …Bravo, domnule, bravo! Ar mai trebui spus ca aceasta cifra este cifra – semnal, adica va mai fi ajustata de doua ori pana sa devina definitive!

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Mulțumesc de aprecieri.

      A nu se înțelege sper că articolele în care am folosit argumentația logico-economică sunt lipsite de sens sau că acolo nu s-ar găsi rapid cifre care să susțină ideile din ele. Uneori nu e nevoie de cifre pentru a da credibilitate unui argument. Dar, cum spunea Maurce Allais, unele persoane au nevoie de ilustrări empirice pentru a înțelege mai bine argumentația economică. Pur și simplu citesc mai ușor argumentele economice în cifre și date. O să țin cont de recomandare și promit că vin și cu alte analize în același stil…

  7. lili spune:

    Astea-s estimarile din pix-ul INS, cu care se infoaie Victor Ponta, ma indoiesc eu ca cifrele definitive vor fi la fel… de fiecare data estimarile politizate ale INS au fost cu mult peste cifrele definitive care vor veni abia in 2015 !!!!!
    Nu cred o iota din datele INS !!!
    Uite aici cum a fost la sfarsit de 2013 pentru anul 2011 !!!

    “INS a amânat cu o lună comunicarea datelor definitive despre PIB-ul în anul 2011
    27 septembrie 2013
    Institutul Naţional de Statistică /INS/ a amânat cu o lună, până pe 31 octombrie, comunicarea datelor definitive despre Produsul Intern Brut /PIB/ pentru anul 2011.
    ‘Ca urmare a întârzierii în disponibilitatea unor surse de date utilizate la elaborarea tabelelor de sinteză ale contabilităţii naţionale pentru anul 2011-varianta definitivă, comunicatul de presă privind Produsul Intern Brut 2011- date definitive, programat pentru difuzare în data de 30 septembrie a.c. se amână pentru data de 31 octombrie 2013′, precizează un comunicat al INS remis vineri.
    Conform metodologiei UE, INS comunică pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare – provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni).
    Diferenţele mari între estimările INS pentru PIB pe 2011 a creat încurcături la construcţia bugetului pentru anul 2013 şi, în final, au dus la demiterea preşedintelui instituţiei, profesorul Vergil Voineagu.
    Problemele au început după ce INS a revizuit în scădere PIB pe 2011 cu circa 20 de miliarde de lei, măsură care a provocat nemulţumire la Guvern, declanşând un adevărat conflict cu Institutul Naţional de Statistică, pentru că revizuirea PIB afecta major încadrarea în ţintele de deficit bugetar.

    http://www.financiarul.ro/2013/09/27/ins-a-amanat-cu-o-luna-comunicarea-datelor-definitive-despre-pib-ul-in-anul-2011/

  8. Mihai spune:

    Din cauza asta a fost un dezastru econonic guvernarea Boc… economisti ideologici al caror unic scop este sa caute scuze si motive in loc sa faca ceva constructiv. Acest articol e reprezentativ pentru talibanii portocalii. . .

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Stimate domn, sunteți într-o eroare ca și primul comentariu la acest articol. Faptul că nu suntem de acord cu un guvern nu înseamnă că suntem într-o tabără sau alta. România nu se împarte doar în portocalii și galbeni sau roșii (combinația celor două culmea dă tot portocaliu). Nu se împarte în ”băsiști” și ”anti-băsiști”. Nu se împarte în anti sau pro. Cel mai bun prieten al tău nu e cel care te laudă ci cel care te critică.

      Am scris la fel de critic și împotriva celor din guvernarea Boc. E suficient să explorați blogul meu sau chiar unele articole de pe această platformă. Și în guvernarea Boc s-au făcut erori imense, una dintre ele a fost creșterea de TVA care acum nu mai poate fi dată deloc în jos, deși se vroia o măsură pe termen scurt. Creșterea de TVA nu a fost o măsură de dreapta și nu avea cum să ducă la lucruri bune. La fel și prezența FMI în România nu e o măsură de dreapta, FMI fiind un suporter al non-reformei, al finanțării clasei politice (am scris destul pe acest subiect).

      Ieșiți din această schemă de gândire contra-productivă. Avem nevoie de soluții care, din păcate, și cu această guvernare întârzie să apară, nici nu îmi puneam mari speranțe pentru că de la bun început au luat-o cu cadouri populiste, amânând cică spre final de mandat chestiunile liberale.

      Vedeți dumneavoastră, când nu vă convin argumentele o luați pe discuția ideologică. Toți suntem ideologi în felul nostru. Nu există cineva care să acționeze fără o ideologie în spate. Și roboții au o ideologie în spate. Ideologia programatorului.

  9. Dan Plesoianu spune:

    Sa nu uitam si ca eventuala crestere a productiei agricole se datoreaza si infuziei puternice de capital nerambursabil de provenienta UE ! Deci, daca bagi in sistem o gramada de bani (si, culmea, o gramada mult mai mare este inca disponibila), atunci e normal sa obtii si ceva rezultate mai bune. Nu este clar insa daca cresterea procentajului datorat agriculturii este pa masura finantarii, pentru ca o mare parte din fondurile agriculturii (APIA, etc.) sint deturnate sau subutilizate.
    De asemenea, trebuie sa ne intrebam (cunoscind practicile milenare, si mai ales pe cele actuale, ale acestui guvern): este corect efectuat calculul PIB de catre INS (Institutul National de Statistica) ?! Sau cifrele sint politizate, la fel cum se incearca si politizarea practicilor economice ale BNR ?

  10. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Normalitatea inseamna ca un om care munceste 8 ore la servici sa poata sa isi intretina familia si sa economiseasca ceva. Indiferent ce cifre se anunta si cine guverneaza, cata vreme aceasta normalitate nu poate fi atinsa, economia este disfunctionala.
    Cresterea PIB indiferent de cauze si mijloace este ceva bun. Pentru investitorii cu capitaluri adevarate, o tara cu crestere de PIB este interesanta, si de acolo vine cresterea economica ulterioara. Dar, mesajul pozitiv al PIB este blocat de “doing business”. Pur si simplu e mai usor sa faci afaceri aproape oriunde decat in Romania.
    Eu unul as vrea sa vad guvernantii luand la puricat clasamentul “doing business” cu componentele sale si sa lucreze non-stop la imbunatatirea pozitiei noastre in clasament. Am senzatia ca nu se va intampla curand asa ceva, si nu am vazut pe nimeni atingand macar in trecere acest subiect, nici din cercurile puterii nici din cercurile opozitiei. Deci, PIB va creste sau scadea in functie de ploaie si de soare indiferent cine va guverna.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Am spus și eu același lucru. Suntem pe aceeași undă. De fapt, propunerea mea a mers mai departe. Votul ar trebui să se dea pe chestiuni măsurabile cum ar fi, de exemplu, treaba cu km de autostradă.

      Ca partid, aș include în programul electoral îmbunătățirea poziției României nu doar în topul menționat de dumneavoastră ci și în topurile legate de corupție, birocrație, competitivitate. De fapt sunt vreo 4 topuri importante la ora actuală ce ar trebui urmărite simultan de orice guvernare și îmbunătățite:

      - http://cpi.transparency.org/cpi2013/
      - http://doingbusiness.org/rankings (menționat de dumneavoastră)
      - http://www.weforum.org/issues/global-competitiveness
      - http://www.heritage.org/index/

      În toate aceste topuri România e în cădere în ultimii ani. Și ne menținem pe poziții foarte rușinoase, depășiți de țări din lumea a treia.

      Exact aici e și contradicția: ne prăbușim în toate topurile legate de mediul privat și creștem economic cu cifre record.

      Legat de PIB și de dinamica lui eu am serioase îndoieli. Nu am comentat în articol pentru că discuția e mult mai complicată. PIB este un indicator agregat foarte problematic. El include doar bunuri finale nu și bunuri intermediare în el. Tabla din mașinile vândute și consumate în 2013 ce se regăsesc în PIB au tablă produsă poate în 2011 sau 2010. E adevărat într-o oarecare măsură că dinamica și nivelul actual al PIB depinde de lucruri care s-au întâmplat în 2011. Eu am scos totuși în evidență o vulnerabilitate a PIB: nu are în vedere datoria publică Un stat poate împrumuta o datorie de 50% din PIB, o pune toată în cheltuieli guvernamentale și cum PIB = Consum (C) + Investiții (I) + Cheltuieli guvernamentale (G) + (Export – Import) ne trezim că crește PIB de nu ne vedem. Cu o condiție: cheltuielile guvernamentale să se ducă pe bunuri locale cu precădere (creștem rezerva strategică a guvernului de mere de exemplu).

      Investitorii nu se uită neapărat la PIB. Se uită la sectorul lor de activitate, la potențialul de creștere al pieței pe segmentul lor dar mai ales la calitatea mediului de afaceri (cei 4 indicatori cel puțin).

      • Paganel spune:

        Datele acestea de pe cele 4 link-uri se pot cartografia. Pentru indicele de percepție a corupției (corruption perception index – cpi) am deja o hartă cu evoluția indicatorului, la nivelul statelor lumii, pe intervalul 1995-2011 și pot să spun că nu stăm deloc bine, ba dimpotrivă. Dacă este să comparăm cu rezultatele școlare și convertim punctajele celor de la Transparency International în note (trebuie împărțit la 10), România a avut, constant note sub cea de trecere, undeva între 3 și 4,4… Deja am descărcat și datele pentru ultimul an și încerc să actualizez harta și să adaug și celelalte date, de pe celelalte link-uri, ca să văd cum „stăm”, atât prin comparație cu vecinii, restul Europei, cât și în context mondial. Eventual, revin cu harta/hărțile și, poate, și cu ceva comentarii, după ce termin (încă nu știu cât îmi va lua introducerea datelor, prelucrarea lor, cartografierea și prelucrarea materialului cartografic)…

  11. Razvan Profire spune:

    Întrebarea rămâne: plecăm sau mai stăm?

    P.S. – întrebarea mă frământă pe mine și pe mai toate cunoștințele, prietenii, rudele mele, având în vedere că ne aflăm cam pe aceiași categorie: familii tinere cu copii, wannabe antreprenori, trăit ceva perioadă în țări străine.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Glumeam la cursuri cu studenții mei (o glumă amară bineînțeles) spunându-le că în loc să îi mai învăț chestiuni de finanțare a unei afaceri de pe piețele internaționale, care oricum nu se aplică într-o țară în care teoria ar trebui să se concentreze pe șmecherii cu statul, mai bine le predau tehnici de supraviețuire într-o țară străină, tehnici de redactare a unor scrisori de aplicație pentru burse în străinătate.

      România nu este o țară care oferă șanse de dezvoltare foarte multe. Iar calea politică în România rămâne cea mai profitabilă alternativă de prosperitate. Antreprenoriatul politic, complet diferit de antreprenoriatul economic are alte principii decât cele care se studiază în școlile de economie. De aici și sloganul idiot: teoria ca teoria dar practica ne omoară aplicabil la cele mai multe rețete de succes din această țară.

      Oare nu ar fi mai bine să plece ei și să ne lase în pace cu probleme noastre?

  12. laurcat spune:

    cresterea de la agricultura e de vreo 0.6-1% din pib..ramane restul.
    crestrea agriculturii a fost posibila ptr ca s-au schimbat tehnologii, s-au investit multe miliarde de euro in masini si utilaje noi, mai eficiente, mai putin consumatoare de carburanti si cu capacitate de productie sporita, care acum , intr-un an favorabil s-au potentat reciproc…. s-au acordat la timp subventiile fapt ce a permis achizitia de ingraminte si substante fitosanitare in avans sau macar la timp. adaugam spatiile de depozitare suplimentare, dotate cu uscatore,separatoare,noi si perforante, etc, singurul lucru care a fost negativ in domeniu au fost preturile care au scazut cu 30-40%.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Paun


Cristian Paun

Este doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societă... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)