Home » Analize »Economie »Global / Europa » Citesti:

Ce trebuie făcut pentru o mai bună absorbţie a fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020?

Gratian Mihailescu noiembrie 15, 2012 Analize, Economie, Global / Europa
15 comentarii 927 Vizualizari

Într-un articol anterior relatam despre situaţia dezastruoasă a fondurilor europene şi analizam factorii care au dus la această conjunctură: corupţia în achiziţiile publice, conflictul de interese şi incompetenţa autorităților de management, precum şi lipsa lobby-ului românesc la Bruxelles. Articolul de faţă dezvoltă unele dintre măsurile care ar trebui luate la nivel macro de către cei care alcătuiesc politicile, pentru a beneficia de un grad de absorbţie mai mare decât în perioada 2007-2013.

Lobby intens la Bruxelles, atât instituţional cât şi privat

Bruxelles-ul este al doilea oraş din lume, după Washington, când vorbim de lobby şi relaţii diplomatice. Aproximativ 20.000 de lobby-şti activează în capitala Europei. Numărul de persoane care sunt reprezentanţi ai regiunilor europene, asociaţiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinaţionale, firme de lobby, consultanţi, avocaţi, etc, depăşeşte numărul de angajaţi ai instituţiilor UE, scriam într-un articol anterior în care pledam pentru nevoia de reprezentanţe regionale româneşti în capitala Europei. România, deşi este a doua ţară ca mărime şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, practic nu există în ceea ce priveşte activităţile de lobby instituţional şi privat la Bruxelles.  Şi acest lucru se întâmplă în cazul în care peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are originea la Bruxelles.

Dezinteresul clasei politice faţă de domeniul afaceri europene s-a reflectat într-o ignorare continuă a semnalelor de alarmă trimise de Comisia Europeană cu privire la procentul catastrofal de absorbţie a fondurilor europene şi la măsurile pe care ar trebui să le întreprindă pentru a decongestiona blocajul. Imaginea României a suferit la nivel european, datorită scandalurilor politice interne transferate în Parlamentul European şi din cauza suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese, în special în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din fondurile structurale.

Pe lângă această problemă de imagine, ţara nu are mecanismele necesare pentru a realiza acest lobby la Bruxelles scriam într-un articol anterior. În afară de Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, europarlamentarii români, membrii ai Comitetului Regiunilor sau Comitetului Economic şi Social şi puţine reprezentanţe ale companiilor private, nu există alte entităţi româneşti. Şi deşi aceşti actori, puţinii care desfăşoară o activitate intensă, există, ei nu reuşesc să­ se coordoneze pentru a se constitui într-o singură voce şi pentru a împinge o agendă clară, care să reprezinte priorităţile de dezvoltare ale României. Interesele de partid au depăşit graniţele ţării. Ultimul exemplu de neconcordanţă de opinii între partidele româneşti, neconcordanţă transferată în Parlamentul European, a fost legat de cazul lui Leonard Orban, respins de către comisia de examinare pentru funcţia de membru al Curţii Europene de Conturi, ar argumenta unii din motive vădit politice.

La Bruxelles este nevoie de o activitate intensă a entităţilor româneşti şi de încurajarea înfiinţării altor reprezentanţe  care să faciliteze o mai  bună comunicare Bruxelles-Bucureşti şi care să contribuie la promovarea intereselor României şi la creşterea influenţei pe care o are asupra procesului de creare al politicilor europene. Avem nevoie de reprezentanţe regionale la Bruxelles, care să reprezinte regiuni şi chiar oraşe. Este nevoie de reprezentare a uniunilor şi federaţilor care sunt formate în România şi servesc interesele unui anumit sector de activitate. Pe lângă lobby-ul instituţional e nevoie şi de lobby privat. Potrivit Ziarului Financiar, în top zece companii româneşti,  cinci dintre ele au afaceri cu petrol. Oare nu ar fi interesant pentru ele să se grupeze sub forma unei asociaţii şi să apară la Bruxelles, pentru activităţi de lobby în cadrul Comisiei/Parlamentului? Cu puţin timp, Radu Magdin, expert în comunicare, făcea o pledoarie pentru lobby românesc la Bruxelles: „România trebuie să fie ambiţioasă, pentru binele său; nu de dragul de a arăta celorlalţi că se poate…Un lobby de ţară puternic la Bruxelles, nu e necesar doar de dragul de a avea “şi noi ceva”, pentru că şi ceilalţi fac asta. E necesar pentru că funcționează, dacă e bine pus la punct, atât în mod curent, cât şi, mai ales, în momente cheie legate de interesul naţional.

Reforma administrației prin reorganizarea administrativă

Modelul polonez ne-a arătat succesul de care poate da dovadă o ţară din Europa de Est în procesul de absorbţie al fondurilor europene, în special datorită reorganizării administrative. Într-un sistem extrem de centralizat cu un amestec dăunător între politică şi funcţiile pur administrative – ce creează o diviziune neclară între responsabilitatea politică şi competenţele administrative – orice reformă aplicată de la centru nu ar aduce modificările necesare. În acest tip de sistem centralizat fiecare decizie greșită poate avea repercusiuni grave. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, reformă ce nu mai coincide cu nevoile de dezvoltare de astăzi.

De aceea, cele 41 de judeţe ar trebui să se organizeze în cele opt zone de dezvoltare regională, care au fost create în 1998, zonele NUTS II. Pe agenda politică de discuţii, subiectul reorganizării administrative a ocupat un loc important în 2009 şi 2010. Preşedintele Băsescu a subliniat în mai multe interviuri și apariții mass-media că actuala organizare administrativă generează ineficiență și corupție în utilizarea fondurilor UE. Varianta regionalizării este susţinută şi de actualul premier, însă fără desființarea judeţelor, care potrivit viziunii USL, vor fi coordonate de regiuni, care urmează să primească recunoaştere în Constituţie. Reorganizarea administrativă ar spori puterea Agenţiilor de Dezvoltare Regională, care în prezent au doar rol intermediar. După modelul polonez, unele PO-uri (POR, POSDRU) ar putea fi gestionate la nivel regional, în funcţie de nevoile de dezvoltare ale fiecărei regiuni NUTS II: Centru, Vest, Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov. De asemenea, pentru a elimina disfuncționalitățile de management, ar fi indicat pentru următoarea perioadă ca celelalte PO-uri să fie gestionate de un singur minister şi anume Ministerul Afacerilor Europene.

Resurse umane

Pe viitor este necesară asigurarea stabilităţii personalului care se ocupă cu managementul fondurilor, iar procesul de selecţie al candidaţilor trebuie să fie transparent bazat pe competitivitate, nu pe criterii legate de clientelism politic sau nepotism. Autorităţile de management vor fi nevoite să recruteze oameni cu studii superioare, cu pregătire academică solidă în finanţe, drept sau economie. Există numeroşi tineri români, educaţi şi pregătiţi după 1989 care ar putea ridica standardele şi performanţa a autorităţilor de management, tineri care dacă ar fi lăsaţi ar putea inova în ariile ce ţin de strategii pe termen lung, prioritizare şi managementul de zi cu zi a PO-urilor. Capacitatea depinde însă şi de atractivitatea guvernului ca angajator, viitorii experţi trebuie să fie motivaţi financiar, pentru a nu fi tentaţi de o funcție în domeniul privat. George Georgescu, cercetător la Institutul de Economie Naţională, recomandă consolidarea capacităţii administrative, incluzând pregătirea personalului calificat şi evitarea fluctuaţiilor de angajaţi în sistem, atât la nivelul ministerelor de resort cât şi agenţiilor de dezvoltare regională.

Stabilirea unor priorităţi de dezvoltare reale

Un studiu realizat de Institutului de Politice Publice Bucureşti subliniază lipsa unei viziuni strategice în elaborarea priorităților: ”…nu ştim dacă cele 50 de spitale prevăzute a fi reabilitate prin POR reprezintă un indicator suficient sau dacă PODCA poate contribui la creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor locale, aşa cum îşi propune, respectiv dacă POSDRU contribuie în mod real la creşterea gradului de ocupare în rândul şomerilor, sau doar pregătește oameni în meserii pentru care nu există neapărat o cerere pe piaţa forţei de muncă.” România are nevoie de elaborarea unor programe eficiente de dezvoltare, în măsură cu nevoile de dezvoltare reale ale ţării. Guvernul, prin diferitele comitete, are rolul de a „stabili şi prioritiza investiţiile la nivel sectorial şi regional, astfel încât priorităţile investiţionale să fie selectate ca urmare a identificării acelor domenii de intervenţie care pot genera în mod susţinut creştere şi ocupare.” Rolul acestor comitete este vital, deoarece pe baza documentelor redactate de aceste grupuri de lucru se vor crea următoarele PO-uri, în conformitate cu priorităţile de dezvoltare stabilite. Pentru a identifica nevoile reale de dezvoltare este nevoie de un dialog continuu cu potenţialii beneficiari, sectorul privat şi societatea civilă, pentru ca aceştia să fie implicaţi activ în procesul de elaborare al viitoarelor PO-uri.

Sistemul de control şi management al fondurilor trebuie îmbunătăţit

România are nevoie de un sistem mai strict de control şi management al fondurilor, în care să fie direct implicat executivul de la Bruxelles sau o Agenţie europeană. Este nevoie de transparenţă în procesul de achiziţii publice, de întărirea sistemului judiciar şi de pedepse severe pentru fraudele cu fonduri, pentru că în prezent condamnările finale în aceste procese lipsesc cu desăvârşire. Comisia Europeană a cerut sancţiuni mai dure pentru conflictele de interese, precum şi mecanisme mai eficiente în prevenirea şi depistarea acestora. Leonard Orban declara : „sunt un complex de măsuri care trebuie luate în special pe achiziţiile publice, modul în care instituţiile româneşti sunt capabile să identifice problemele care apar pe licitaţii.”

România după 2014 – spre un nou fiasco sau responsabilizare?

În încheiere, resubliniez cele  mai importante elemente care trebuie luate în considerare în România: a) întărirea sistemului instituţional şi a statului de drept; b) transparenţă şi responsabilitate în rândul autorităţilor de management; c) eficienţă şi competitivitate în rândul personalului implicat în managementul fondurilor; d) strategii care să se preteze sistemului european de guvernare multi-nivel şi lobby intens la Bruxelles; e) stabilirea unor priorităţi de dezvoltare reale pentru perioada 2014-2020 şi f) crearea unui sistem de control al fondurilor europene care să fie gestionat de surse externe, sau de o echipă de management ghidată şi neafiliată instituţiilor româneşti.

În cazul în care toate aceste elemente vor fi luate în considerare de cei care alcătuiesc politicile şi trasează planurile de acţiune, ce urmează a fi verificate de Comisie În 2013, sunt şanse mari ca în viitoarea perioadă financiară (2014-2020), România să beneficieze cu succes de pe urma fondurilor europene.

Articol aparut pe Europuls

_________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. lili spune:

    1. Lobby la Bruselles; nici o sansa de reusita !
    Cine sa-l faca ?
    Europarlamentarii nostri ? adica EBA sau Becali sau cine?
    Ca sa faci lobby trebuie sa fii cineva in domeniul tau, sa convingi pe cei de la Bruselles…
    Iar guvernantii(daca USL va ramane la guvernare dupa 9 Decembrie) nu au nici o sansa, credibilitatea si influenta lor nu prea exista….
    NU vad nici o sansa la aceasta propunere a dvs.
    2. Reforma adminsitrativa se va lovi de aceleasi probleme: interese politicianiste si nu ale Romaniei.
    Si mai ales, cine s-o faca, cand vedem ce fauna avem in fruntea Romaniei ?!
    Si cand singura lor preocupare este cum sa se imbogateasca, intra saraci in politica si ies bogati, d-aia se lupta efectiv sa reuseasca sa intre in Parlament si in tot felul de functii politice…
    3. Resurse umane, nici o sansa !!!!
    Cand vad incompetenta si clientelismul politic la toate nivelurile si in toate functiile din administratia publica centrala si locala, NU vad nici o sansa!
    Competenta si profesionalismul nu au nici o sansa in Romania!
    (mai ieri citeam ca in functia de Secretar adjunct al guvernului au numit o tanara PNLista de 27 de ani cu o “vasta ” experienta in adminstratie !!)
    Asta va tine inca muuuulti ani Romania in loc si ne vom uita cu jind la modelul polonez….
    Eu cred ca aceasta este marea problema a Romaniei, in toate domeniile – clientela politica in toate functiile in locul profesionistilor.
    LIPSA PROFESIONISTILOR.
    4. Stabilirea unor prioritati – aceeasi problema: cine sa faca asta, cine sa le stabileasca, cand vedem cum au aratat “prioritatile”, adica “investitiile” marete ale guvernarii Boc, adica bani aruncati pe apa portocalie pe sali de sport in satuce uitate de lume cu 2 mosi si 3 babe, partii pe coclaurii patriei unde se balangane telegodole cu scaune goale si 20 turisti pe sezon, pe parucri uitate la marginea satelor sau pe piscine cu lacate ruginite azi si lipsite de utilitati….cati bani au adus inapoi aceste “investitii” ??!! Nimeni nu stie, nimanui nu-i pasa….
    5. Sistemul de control si management al fondurilor trebuie imbunatatit
    Probabil, ca solutia de a reusi in absorbtia fondurilor de la UE este de a externaliza toata povestea numita fonduri europene, adica sa fie in responsabilitatea unor firme private.
    Cu angajati de la stat, nici o sansa, in opinia mea…
    6. Romania -2014 ?!
    Ma tem ca vom discuta la fel, pe aceleasi probleme….
    Tare ma tem….

  2. Adi Rus spune:

    Eu as paria pe fiasco. Si explic si de ce. Marii baroni locali crescuti in Romania acestor 23 de ani nu vor fi niciodata de acord cu reformele de care vorbiti. Ei vor sa mentina sistemul actual deoarece in el se simt cel mai bine. Si problema e ca puterea reala e la baroni. Ei fac legea in partide. Ei decid cine e lider, cine e prim-ministru, cine vor fi ministrii samd. Si isi imagineaza cineva ca oameni precum Dragnea, Oprisan, Mazare sau Falca, Pinalti si multi multi altii mai putin celebri vor fi de acord vreodata sa cedeze puterea pe care au ajuns sa o detina?

    Prin urmare cred ca intrebarea la care se reduce analiza dvs este: Ce si cine poate face ceva pentru a smulge innapoi puterea de la baronii locali si a o reda unor oameni responsabili (ma retin sa spun aici daca astia ar fi parlamentarii pentru ca si ei sunt controlati actualmente de baroni)?

    Un raspuns ar fi: doar factorii externi. O presiune enorma pusa pe clasa politica de catre UE, SUA si mai ales FMI in care sa ameninte ca nu vor mai da finantare Romaniei daca nu fac reformele de care vorbiti e singura cale (din punctul meu de vedere) prin care acest popor mai poate progresa. Altfel cu actualii baroni suntem sortiti mexicanizarii si saraciei.

  3. Dedalus spune:

    Pilotul catre Turn:
    - ‘Am pierdut un motor. Ce fac?”
    Turnul:
    - ‘Reduceti viteza si stabilizati din eleroane!”
    Pilotul : Am pierdut si al doilea motor! Ce fac/
    Turnul:
    - Intrati in zbor planat si urmariti primul aeroport!
    Pilotul: :Nu mai am nici eleroane, nici directie! Ce fac:?
    Turnul;
    - Spuneti dupa mine “Tatal nostru carele esti in ceruri…”

    :-)

    E simplu; acceptam ca administratia este incapabila sa absoarba fondurile. Imbunatatim administratia, cheltuim ce putem si nu ne mai batem capul cu lucruri imposibile.

    De fapt, ma intreb de ce avem nevoie de fonduri pe care sa le folosim la finantarea a ceea ce nu avem nevoie!?

  4. corina spune:

    In ceea ce priveste “Stabilirea unor priorităţi de dezvoltare reale” trist e ca programele elaborate de Romania pe genunchi au fost agreate de CE, desi nu sunt decat o colectie de limbaj de lemn si idei repetate pe zeci de pagini. In cazul POSDRU, pe care il cunosc personal, recomand oricui care sufera de insomnii sa citeasca POSDRU 2007-2013, Documentul Cadrul de Implementare, sau, pentru cine chiar nu poate pune geana pe geana – PND. Toate aceste documente sunt facute pe principiul “sa fie bine ca sa nu fie rau” si in momentul in care le analizezi descoperi ca sunt pline de platitudini pe baza carora nu poti fundamenta (desi esti obligat) nici un proiect pentru ca nu au nici o legatura cu viata reala sau cu situatia reala de pe piata muncii.

    • Vlad Ionescu spune:

      Foarte corecte observatii. Si in ceea ce priveste POS-urile si in ceea ce priveste aprobarile si avizele C.E., inclusiv auditarea A.M.-urilor inainte de a deveni operationale.

  5. Petre Opris Petre Opriş spune:

    Stimate domn,
    Spuneţi despre reorganizarea administrativă din Polonia că este un succes. Pentru cine? Pentru cetăţeni în nici un caz.
    În primul rând, prin reorganizarea pe care o ridicaţi în slăvi au fost închise o serie de unităţi medicale din localităţile mai mici.
    Efectele în cascadă au fost următoarele:
    1. Nu s-au mai plătit bani publici pentru întreţinerea spitalelor respective şi a cadrelor medicale (care au fost nevoite să-şi caute alte locuri de muncă).
    2. Spitalele rămase au fost nevoite să primească pacienţii din zonele unde au fost desfiinţate spitale. Efectul imediat: supraaglomerarea unităţilor medicale rămase.
    3. Spitalele rămase nu au primit de la autorităţile de la Varşovia fonduri suplimentare pentru activitatea curentă, în noile condiţii, şi au rămas curând fără bani pentru acordarea de asistenţă tuturor pacienţilor (cei iniţiali, plus noii veniţi).
    4. Au apărut liste de aşteptare pentru pacienţi. Acestea sunt din ce în ce mai mari deoarece spitalele nu au fonduri pentru rezolvarea tuturor cazurilor care apar. Dacă doreşti totuşi să te tratezi în spital, poţi veni cu bani de acasă şi stai în spital cât doreşti (şi te ţine punga). Astfel, spitalele au devenit hoteluri care acordă asistenţă medicală. O parte dintre spitalele rămase au fost parţial renovate, dar sunt aproape goale.
    Vă invit să veniţi vara la Varşovia şi să vedeţi cum spitalele sunt aproape goale din cauza subfinanţării cronice (de obicei, vara se termină fondurile pentru un an întreg) şi, la poarta aceloraşi spitale există în fiecare dimineaţă cozi foarte mari cu pacienţi care aşteaptă să se interneze, după ce s-au înscris în anul precedent pe listele de aşteptare.
    Acesta este oare succesul reformei administrative din Polonia? Acesta este succesul pe care îl doriţi României? Sunt doar nişte întrebări retorice. Sincer, nu cred că sunteţi rău intenţionat, de aceea mă opresc aici.
    Cu stimă,
    P. Opriş

  6. Politrucul spune:

    Ce spui dumneata aici e corect. Uite insa cum e comentat si preluat. Noi suntem o natiune fara masterplan. Fara masterplan nu poti avea nimic, nici coerenta in atragerea si folosirea fondurilor si nici lobby, implicit. Pana si planurile cincinale de pe vremuri constituiau un lucru mai serios decat ce este astazi. Mi-e teama ca lucrurile se strica si mai tare si nu pot intelege de ce nu au loc in politica asta mizera si in administratie si oameni competenti si scoliti, fiindca sunt. Asa cu spunea in 1990 Sergiu Celibidache la adresa muzicienilor spun si eu parafrazand SUNTEM TOTI VINOVATICA LASAM TARA COPIILOR NOSTRI PE MANA JIGODIILOR ASTORA FARA DUMNEZEU. Cei care citesc sa inteleaga!!!

  7. eu****** spune:

    Ioi, ca multa lume vede problema fondurilor europene din avion.

    Adevarurile simple sunt la radacina ierbii, de acolo trebuie inceput.

    Poate o abordare sistemica ar fi utila:
    1. sistemul AM
    2. sistemul de finantare complementar
    3. sistemul potentialilor beneficiar

    corelat cu o abordare strategica:
    1. ce vrea RO?
    2. ce se poate in RO?
    3. cum se poate in RO?

    Oare discutiile astea le ia domnul Ponta la Bruxelles?

    Imi aduc aminte ca Ambasada UK in RO a organizat in 2009 o discutie despre ce se poate face pentru a elimina criza si a incercat sa stranga pareri de la cat mai multi cititori, , in pregatirea unui important “summit”, Hotnews a fost gazda, daca nu ma insel.

    Acum in 2012, spre iarna, suntem anuntati ca UE intra din nou in recesiune.

    De aceea imi propun sa ma abtin de la a mai comenta pe acest subiect!
    Cu consideratie.

    • Dedalus spune:

      In materie de fonduri europene, cu cat stii mai multe, cu atat esti mai putin ascultat…

      ——————

      E nevoie de un dezastru real (asta de acum e doar o zgaltiala!) pentru a trezi lumea.

      Cauza de la firul ierbii cum spui tu este ca administratia romana in general este catastrofal de slaba. De fapt, la aderare nu indeplinisem acest critreriu de la Copenhaga (administratie eficienta), am intrat din motive put politice.

      La fonduri doar se vede, dar administratia romaneasca toata e la pamant. Nu poti sa imbunatatesti doar administratia fondurilor, lasand restul vraiste.

      —————–

      Consider ca singura solutie este imbuntatirea administratiei in general. Asta nu se poate fara invatamant bun. Si invatamant bun nu se poate fara un sector de affaceri puterinic (singurul care rexunoaste valaorea pregatirii profesionale).

      Toate astea nu se pot realiza concomitent de la sine, ci doar in urma unui impuls social. Acel impuls social nu poate fi de bine, ca de bine nu se schimba, ci se mentine.

      Rezulta ca e nevoie de un dezastru social (de exemplu o criza generalizata, cu scaderea nivelului de trai la 50% din actual pentru peste 50% din totalul populatie; inca traim prea bine si de-aia nu vrem sa schimbam ninic, desi tot spunem asta. Spunem doar petrnu ca e “la moda” nu pentru ca ne-am dori…)

      • Vlad Ionescu spune:

        Da, da, da! Si eu sustin de mult timp ca trebuie sa se alega praful de tot ca sa ne trezim si ca sa apara o presiune reala si puternica pentru schimbare.

  8. Vlad Ionescu spune:

    Exista o solutie mult mai simpla si mai eficienta. Preluarea tuturor structurilor care gestioneaza fondurile europene, AM-uri si OI(R)-uri, direct de catre Comisia Europeana. Bineinteles, majoritatea angajatilor vor fi locali, dar angajarile si regulile se vor face de catre oamenii trimisi de C.E. Este simplu si foarte eficient, chiar daca nu s-a mai aplicat asa ceva pana acum. Nu cred ca ne mai putem permite sa mai incercam singuri inca odata.

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      Dacă aplicăm ideea dvs, vom vedea politicieni români care vor cerşi în colţul străzii sau la ieşirea de la biserică. Nu vă este milă de ei? Întreb, nu dau cu paru’ :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)