Home » Economie »Idei si solutii »Macro » Citesti:

Cei cinci intelepti ai Germaniei

Mihnea Vasilache noiembrie 12, 2011 Economie, Idei si solutii, Macro
12 comentarii 3,858 Vizualizari

In 1963 Germania a format un grup de economisti numit Sachverständigenrat zur Begutachtung der gesamtwirtschaftlichen Entwicklung („GCEE”) cunoscut in limbaj colocvial sub denumirea de „cei cinci intelepti ai economiei“. Consiliul prgateste in fiecare an pentru guvernul Germaniei un raport exhaustiv despre economia tarii si il publica de obicei la mijlocul lunii noiembrie. Dupa opt saptamani raportul este dat publicitatii in intregime. Membrii consiliului sunt nominalizati de guvern si numiti de presedinte dintre cei mai reputati economisti ai Germaniei. Desi cei cinci intelepti nu sunt foarte mediatizati, raportul lor anual este deosebit de influent si sta la baza multora din politicile si propunerile economice ale guvernului. In mod neuzual, in acest an raportul a fost publicat foarte devreme si a fost acompaniat de  traducerea in engleza a unui rezumat

Asumati-va responsabilitatea pentru Europa

Acesta este titlul rezumatului si reflecta ingrijorarea pe care GCEE o simte fata de criza din zona euro precum si importanta pe care Germania o are in stabilizarea situatiei. Dupa ce constata ca problema datoriilor suverane este strans legata cu cea a bancilor din zona euro, subiect despre care am scris aici, GCEE subliniaza ca remarcabila performanta economica a Germaniei in 2011 este in pericol in 2012. In acest context Germania are o responsabilitate speciala de a actiona ca “pompier sef” ceea ce – aici e o critica voalata – nu a facut-o decat recent in timpul summit-ului din 26 Octombrie. Criticile la adresa politicienilor continua si includ esecul convingerii opiniei publice ca salvgardarea unitatii monetare este nu numai in interesul Europei ci si in interesul propriu al Germaniei.

Orice masuri vor luate pentru rezolvarea crizei vor implica costuri considerabile si rezultate incerte dar, continua raportul, dezbaterea publica a fost concentrata doar pe riscurile financiare si in mod iresponsabil pe renuntarea la euro in favoarea unei noi D-mark. In realitate Germania a fost principalul beneficiar al uniunii monetare pana in prezent. Stabilitatea euro si nivelul redus al inflatiei a avut efecte pozitive reale asupra economiei favorizand printre altele exporturile. Inainte de euro, vechea D-Mark a avut numeroase episoade de apreciere ceea ce a a avut consecinte economice severe si a distrus multe locuri de munca. Recenta apreciere dramatica a francului elvetian este de asemenea un avertisment despre consecintele negative ale unei astfel de dinamici speculative. Concluzia este ca Germania poate beneficia de avantajele ei competitive numai in conditiile unei stabilitati financiare – stabilitate care are un cost.

Stabilizarea finantelor in zona euro

Abordarea incrementala a euro-guvernelor de a produce pachete de salvare din ce in ce mai mari nu a reusit sa calmeze tensiunile din pietele financiare. Desi concluzia ca trebuie gasit un altfel de mecanism de rezolutie a crizei a venit destul de incet, consiliul inteleptilor apreciaza ca deciziile luate in 26 Octombrie ofera sansa numai a unei stabilitati temporare. De aceasta data liderii Europei trebuie sa profite de  stabilitatea temporara pentru a rezolva in mod convingator problema consolidarii fiscale si a intaririi sistemului bancar. Este imperativ ca toate tarile care trebuie sa finanteze deficite bugetare mari sau care au deja datorii publice excesive sa profite de impulsul dat de masurile din 26 Octombrie pentru a anunta masuri credibile de consolidare fiscala. GCEE recunoaste ca acest lucru este foarte dificil, nu neaparat politic, ci practic din cauza scaderii veniturilor bugetare cauzate de scaderea PIB-ului.

Exista posibilitatea ca aceste masuri sa nu fie suficiente pentru a opri turbulenta din pietele financiare caz in care masuri aditionale trebuie considerate. Se avertizeaza clar impotriva cumpararilor nelimitate de obligatiuni suverane de catre ECB, considerat drept „pacat originar”, si se considera ca marirea succesiva a EFSF si a succesorului ESM nu va fi niciodata suficienta. In acest context, consiliul inteleptilor propune o solutie alternativa care are doua componente: un Schuldentilgungspakt (pact pentru rambursarea datoriilor suverane) si modificare actualului regim de supraveghere prudentiala in sectorul financiar.

Schuldentilgungspakt

Acest pact are tinta de a reduce datoriile suverane sub limita de 60% din PIB stipulata de Tratatul de la Maastricht prin intermediul unui fond de plati comun (Tilgungsfonds) si limite obligatorii a datoriilor nationale. In schimbul participarii in acest pact tarile participante vor avea oportunitatea de a se finanta partial prin acest fond garantat in comun, deci la dobanzi relativ mici. Diferenta esentiala Tilgungsfonds si Eurobonds este ca fondul va avea un calendar fixat de rambursare ceea ce va forta plata lui intr-un timp prestabilit.

In cadrul pactului, datoriile suverane peste 60% din PIB vor fi transferate in Tilgungsfonds care va fi garantat de toate tarile din zona euro. In acelasi timp fiecare tara participanta isi va asuma un plan de consolidare fiscala care o va obliga sa ramburseze datoria transferata intr-un termen de 20-25 de ani ceea ce este aproximativ echivalent cu regula de reducere a datoriilor suverane din Stability and Growth Pact. Deficitele bugetare curente vor putea de asemenea sa fie finantate pentru o perioada limitata de maxim cinci ani prin Tilgungsfonds. Aceasta finantare insa va fi conditionata de introducerea unor „frane” care sa asigure ca datoria de sub 60% din PIB ramasa in responsabilitatea individuala a tarilor nu va creste. In acest fel tarile vor avea doua tipuri datorii: (a) individuale, pana la limita de 60% din PIB si (b) transferate in Tilgungsfonds, peste limita de 60% din PIB dar supuse unui calendar de rambursare si garantate in comun. Se estimeaza ca fondul va acumula datorii de aproximativ €2.3 trilioane in urmatorii ani dinc are Italia va avea cea mai mare parte (41%) urmata de Germania cu 25%. Alti debitori importanti vor fi Franta, Belgia si Spania.

Acest mecanism este fezabil numai daca este acompaniat pe o stricta disciplina fiscala bazata pe cinci elemente.

1.  Tarile participante trebuie sa includa in constitutie limita maxima de indatorare individuala de 60%. Deficitul bugetar ulterior perioadei de cinci ani (in timpul careia poate fi finantat de Tilgungsfonds) nu poate depasi 0.5% din PIB. Masurarea datoriei si a deficitului trebuie auditata si certificate de European Court of Auditors

2.  Garantarea in comun se opreste daca o tara nu isi respecta obligatiile asumate de rambursare a datoriei transferate. In acest caz datoriile isi pierd imediat beneficiul garantiei comune si redevin obligatia individuala a tarii respective.

3.  Platile catre fond vor fi garantate de o suprataxa nationala (TVA si/sau pe venit) care va fi canalizata direct in fond si nu va trece prin trezoreriile nationale

4.  Toate tarile participante isi vor gaja rezervele internationale (in moneda straina sau aur) in favoarea obligatiilor catre Tilgungsfonds

5.  In cazul in care o tara nu isi plateste datoria, se stabileste un mecanism comun de acoperire a sumei respective de catre tarilor solvente

GCEE discuta si constitutionalitatea (in Germania) unui astfel de pact, subiect la care m-am referit in trecut cand am afirmat ca Eurobonds nu ar trece un astfel de test (vezi aici). Constructia Tilgungsfonds ca mecanism limitat in timp si cantitate evita principala restrictie constitutionala de care s-ar impiedica Eurobonds.

Reguli prudentiale preventive

Masurile anuntate recent de recapitalizare a bancilor importante din UE pana in Iunie 2012 necesita aproximativ €106 miliarde si suma care nu vine din pietele financiare trebuie acoperita fie de tara unde bancile au probleme, fie de EFSF. Acest mecanism creaza insa pericolul ca bancile care nu isi pot mari capitalizarea prin fonduri comerciale private sa prefere reducerea activelor in fata unei nationalizari partiale fortate. O astfel de reducere rapida a dimensiunii bancilor va crea turbulente aditionale in piete si va reduce creditarea in momentul in care economiile Europei au cea mai mare nevoie de ea.

GCEE propune intarirea actualului regim prudential prin masuri aditionale. In primul rand, crearea unui regim prudential supra-national care poate monitoriza tranzactii peste granitele nationale si care poate restructura sau lichida in mod ordonat o institutie financiara multinationala. In al doilea rand, astfel de institutii importante sistemic vor fi obligate sa mentina rezerve de capital si lichiditate suplimentare fata de restul indutriei. In al treilea rand, se recomanda introducerea de limite de levier („leverage”) in plus fata de capitalizarea minima. Aceasta regula suplimentara ar limita dimensiunea absoluta a riscurilor care le poate lua o banca – fata de abordarea „risk-weighted” a calcularii capitalizarii in care, de exemplu, datoriile suverane sunt luate in calcul cu risc zero. GCEE propune o limita de levier maxim (incluziv tranzactiile de tip „off-balance sheet”) de 20 de ori capitalizarea ceea ce este echivalent cu un raport de levier de tip Basel de 5% (comparativ cu propunerea existenta a Basel de 3%). Cu alte cuvinte, GCEE propune ca institutiile financiare importante din Europa sa devina si mai conservatoare si mai strict supravegheate in timp.

Ganditi si actionati European

Cei cinci intelepti ai economiei incheie prin a sublinia inca o data ca liderii Germaniei trebuie sa accepte si sa isi asume responsabilitatea pentru Europa. Unitatea monedei comune trebuie salvgardata si reformele sistemului financiar trebuie implementate cu hotarare. Germania trebuie sa devina centrul de viziune strategica al Europei. In acest context nu ar trebui sa ne mire recenta vizita la Berlin a Presedintelui Romaniei si a unor membri din Guvern – oricine va ocupa aceste functii in viitor trebuie sa se obisnuiasca de acum sa faca acest drum si sa invete sa spuna „bitte sehr” si „danke schon”.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Radu D. L. Popescu spune:

    Foarte intelepti cei cinci, intr-adevar! Acuma, depinde cine-i plateste. Ca sa sustii ca Germania a dus-o excelent decand cu euro. intr-adevar trebuie sa fii tare intelept.

    Cum draq se face ca nemtii aia mai multi si prosti au o cu totul alta parere? Numai din cauza ca sunt mai prosti? Sa fie atat de prosti incat sa nu vada ca acuma le merge mai bine?

    Mai, mai, ce bine e sa fii intelept!

    • Bogdan Popa spune:

      Domnule Popescu,

      O să împart cu dumneavoastră cea mai bună justificare economică – pe care am găsit-o în ultimul timp – a felului (mai subtil decât sarcasmul mesajului dumneavoastră) în care Germania a avut de profitat cel mai mult de pe urma zonei euro mai mult decât orice altă ţară:

      http://mpettis.com/2011/11/germany-must-do-it-not-china/

      Cu bine,
      Bogdan

      • Roxana spune:

        Da, Germania trebuie sa plateasca dar nu din motivele expuse in articolul din link. Pur si simplu plateste acum ce n-a platit cand a trebuit, datorii amanate iar si iar, pe seama unor tari ca Grecia, portugalia, etc. Sunt banii pe care i-a platit ca si despagubiri post WW2. Si nemtii ( liderii, ca poporul nu are nici o vina) stiu bine ca daca Grecia iese din UE / EUrozone va putea sa-si ceara banii. Si nu-s putini. UE e tinuta in picioare nu pentru ca ar sta de una singura, ci sa se evite niste plati.

        Interesant de citit:
        engleza:
        http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2011/jun/21/germany-greece-greek-debt-crisis
        http://www.spiegel.de/international/germany/0,1518,769703,00.html
        http://macro-man.blogspot.com/2011/01/reparation-day.html
        romana doar asta am gasit: http://nostrabrucanus.wordpress.com/2011/11/14/grecia-si-eurozone-o-alta-fata-a-problemei/

        “liderii Germaniei trebuie sa accepte si sa isi asume responsabilitatea pentru Europa.”
        Pai trebuie sa-si asume. Cam tot! Liderii, guvernarile germane ( cu bancile din spatele lor, ca si in WW1 si in WW2 tot alea erau si in SUA si in Germania si in UK etc) au creat balamucul asta in Europa. Daca Grecia, Portugalia etc isi primeau despagubirile de razboi ( mai ales ca Grecia a fost facuta tandari in WW2) probabil ca harta Europei arata complet altfel acum. Dar cineva a tinut mortis sa faca sa fie altfel .. oare de ce?

        Mai exista si alte aspecte; multe dintre datoriile dintre tari pot fi compensate reciproc. Dar nu se vrea, desi rezultatele ar fi interesante ( uite un exemplu aici: http://www.eudebtwriteoff.com/ si aici http://www.golemxiv.co.uk/2011/05/how-to-destroy-the-web-of-debt/ ). Adica bancile nu vor. Si cum bancile sunt cele care dicteaza TOT …. inca!?!

        Iar ESM-ul o sa fie manaria secolului. 700 de miliarde de euro? Nu zau? A citit cineva conditiile? http://www.consilium.europa.eu/media/1216793/esm%20treaty%20en.pdf

        ESM Members hereby irrevocably and unconditionally undertake to provide their
        contribution to the authorised capital stock ……….. IREVOCABIL SI NECONDITIONAT

        The Board of Governors may decide to change the authorized capital and amend Article 8 accordingly. ……………. adica 700 miliarde este doar inceputul nu?

        Si cine este acest aspirator de bani caruia trebuie sa-i platesti cand cere altfel are full legal capacity to institute legal proceedings ? Poti sa tragi pe cineva la raspundere, sa verifici ceva?

        The property, funding and assets of the ESM shall, wherever located and by whomsoever
        held, be immune from search, requisition, confiscation, expropriation or any other form of seizure, taking or foreclosure by executive, judicial, administrative or legislative action.
        The archives of the ESM and all documents belonging to the ESM or held by it, shall
        be inviolable.

        Ooops … nu. Ca-s toti imuni! La tot! Ei doar cer banii si ceilalti trebuie sa plateasca. Asta este … nici nu stiu cum sa-i spun. Este sclavie reglementata prin UE.

        Ma intreb daca a fost creat ESM-ul cu ajutorul cu ajutorul celor 5 intelepti … hmm…..

    • doru spune:

      i-mi pare rau sa constat ca exista comentarii in necunostiinta de cauza ..germania a avut crestere economica in anul trecut si in anul acesta ..ceea ce-i permita o reducere de impozite …i
      daca puneti mina si va informati corect ,ve-ti vedea citi bani a dat Germania pentru tarile in criza
      nu aruncati cu piatra daca stati in casa de sticla

      • Radu D. L. Popescu spune:

        Dorule,

        eu nu stau in casa de sticla, eu chiar sunt in prima linie si iti spun exact ce simte neamtul de rand, crede-ma pe cuvant.

        Cresterea aia economica e doar pe hartie, facuta de mari intelepti, care au gresit deunazi bilantul cu vreo 55 de miliarde. De euro.

        Si vezi ce faci cu greselile alea gramaticale!

      • Radu D. L. Popescu spune:

        Ia pune tu mai bine mana pe o carte de gramatica!

        • adyQ spune:

          vai vai dar ce bine e sa dai lectii de gramatica, tot ce zaici tu e abureala de doi bani cu ce simt nemtii de rand, mai intai sa te uiti pe statisticile alea de care zici tu cum arata la greci si la altii si sa ii intrebi cum se simt
          in cazul in care nu ai observat nu prea se mai tine cont de individ in ziua de azi…tot ce conteaza este statistica aia de care zici tu ca nu conteaza, eu sunt curios daca iti pui problema cum s-ar simti neamtul de rand daca germania ar fi avut o prubusire economica de 8-10% pe an in ultimii patru cinci ani, cum este cazul altora :)
          PS: sper sa imi ierti eventualele greseli gramaticale

    • EURAMIS spune:

      In ce linie sta Domnul Popescu,nui cel mai important cert este ca ce spune el este adevarat.
      Eu locuiesc in Austria mai bine de 22 de ani,La inceputul anilor 90 tare mandrii se mai tineau nemtii pe langa noi ca multi Austrieci lucrau in Germania.Pana in 1998 Bosniecii datorita razboiului din fosta Yugoslavie detineau ce mai mare grupa de straini din Austria.
      Dupa anul 2000 au invadat nemtii Austria datorita Politicii Socialiste de gunoi a lui Schröder,
      asa ca acestia sunt aproape triplu decat bosniecii,Firmele pe unde eu am lucrat sunt pline de nemtii care lucra extrem de ieftin,ca la ei se moare de foame cu un ajutor social de 400€.
      Decand a intrat € toti europenii au primit teapade la marii producatorii,asa ca schimbarea banilor o fost o inselaciune extrem de grosolana,pt.a marii preturile fara ca oamenii sa se revolte.Una este sigur, Neamtul a ajuns la sapa de lemn,dar noi Romanii am ramas tot la aia de cauciuc.

  2. Nicolae Tecu Nicolae spune:

    Statele din Sud au doua probleme fundamentale: datorii prea mari si lipsa de competitivitate economica, si o problema de moment: nu se pot imprumuta la un nivel rezonabil.

    Planul acesta adreseaza problema de moment pentru ca le permite acestor state sa imprumute la dobanzi mai mici.

    Dar nu adreseaza faptul ca aceste datorii nu o sa scada fara crestere economica santoasa. Aceasta din urma are loc atunci cand economia respectiva este competitiva si exista piata de desfacere.

    Economia Italiei nu este competitiva fata de cea a Germaniei, astfel ca preturile si nivelul de viata al oamenilor trebuie sa scada. Ori acest lucru se poate intampla numai (din cauza monedei unice) prin taieri salariale si austeritate. Ori acestea din urma o sa duca la o descrestere economica serioasa. Datoria Italiei o sa creasca in termeni reali, nu o sa scada.

    Daca vor sa rezolve problema, Germania trebuie sa acepte un transfer de bani spre Italia in forma inflatiei, facilitata de BCE. Altfel “they are kicking the can down the road”. Zic ca Germania trebuie sa accepte pentru ca el se va intampla oricum. Daca nu pe calea pe care am mentionat-o, atunci prin iesirea Italiei din zona Euro.

    • Italianul spune:

      @Nicolae

      Ma mira ce spui in legatura cu economia Italiei, Cu siguranta e foarte greu sa ajungi la competitivitatea economiei germane, dar italienii nu sunt chiar in situatia grecilor.

      Industria auto e destul de puternica (cine nu a auztt de un Maserati Quattroporte?), sunt primii in lume in ce priveste multe instrumente muzicale (ma refer DOAR la acordeoane – de departe cele mai bune din lume – viori sau instrumente de suflat – saxofon – ), aproape ca nu-i intrece nimeni in industria modei (Bvulgari, Laura Biagiotti, Armani, Steffano Gabbana cu “Dolce & Gabbana”. etc…) plus ca turismul aduce foarte multi bani! Nu mai spun de productia de mobila!
      Sa mai adaug ca sunt specialistii nr 1 in lume ln industria de paste fainoase?
      :)

      Hm, e ceva ciudat cu Italia, sincer nu cred ca problema e a competitivitatii.
      Chiar nu cred…

      La specializarile de mai sus as putea adauga una: specialistii nr 1 in lume in MAFIE! Ori aici…cred ca si-au pus singuri bomboana pe coliva! De la Roma in jos, trecand prin Napoli (fieful mafiei) si ajungand la capatul de linie numit Palermo, infractionalitatea economica a mafiei italiene face ravagii: evaziune fiscala de proportii cosmice, taxe de protectie de proportii astronomice, plus teama cvasi-generalizata a oamenilor de afaceri (italieni sau “stranieri”) de a investi in “jumatatea de jos” a tarii!

      Stiu ei de ce….:)

      Italienii trebuie sa-si faca o curatenie generala acasa. Vad ca mafiotul nr 1 – Berlusconi – si-a inaintat demisia. Raman, insa, ceilalti…Multi…foarte multi!
      :(

  3. eugen spune:

    … dau dreptate d_lui Popescu.. demonstrat statistic.. salariul mediu per capita neamt a scazut de la intrarea in zona euro..

  4. neamtu tiganu spune:

    As fi tare curios sa aflu in ce prima linie sta domnu Popescu, o sta in prima linie de tramvai, in linia din fata casei, in linia trasata de partidu portocaliu?
    Cert e ca Germaniei ii merge AZI f. bine. E suficient sa amintim doar un indicator, somaju, e cel mai scazut din ultimii 18 ani. Venitu la buget e chiar mai mare decit cel preconizat.

    As putea da cifre da stie mai bine dom Popescu.
    P.S Dom Popescu, treaba cu “casa de sticla” nu se potriveste in context, suna bine da e o timpenie!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)