Home » Economie » Citesti:

Cercul vicios al saraciei la sate, dar nu numai

Corneliu Moisei mai 12, 2015 Economie
36 comentarii 1,334 Vizualizari

De ce este important satul? Din punct de vedere sentimental, satul este unde aproape fiecare a avut bunici, parinti, rude, sau a petrecut cel putin o vacanta de vara de neuitat. Este locul unde multi fug la sfarsit de saptamana, si se gandesc sa se retraga cand ies la pensie. Din punct de vedere economic, este inexistent spre zero, si poate fi o importanta oportunitate de crestere economica pe baza unor investitii relativ mici. Din punct de vedere social si cultural, satul a fost intotdeauna sursa de oameni inteligenti, vigurosi, cu putere de munca, infometati de viata si de afirmare dintre care s-au distins oameni de mare valoare ce au alimentat cresterea economica si culturala a oraselor de-a lungul istoriei.

Viile de pe terasele Dunarii produceau intr-un timp soiuri deosebite. De cate ori are ocazia, tata povestete cu mandrie cum au primit ei la serviciu o poza de la o intalnire dintre Ceausescu si regina Elisabeta a II-a in care pe masa era un ciorchine mare de struguri roze cardinal produs la IAS-ul la care lucra. Tin minte cum mergeam in campania de cules seara cand se pregateau vagoanele cu struguri : se captusea vagonul cu gheata, se aranjau laditele cu struguri, se termina captuseala cu gheata si in dreptul usii, apoi trenul o lua din loc, pana prin vestul Europei, Germania si Marea Britanie. Mancam si acum acelasi soi de struguri, eu cu placere, taica-miu cu un gust amar : sunt din Chile si Africa de Sud.

La cativa ani dupa revolutie a fost o batalie pe retrocedarea terenurilor agricole. Terenurile s-au dat … ca sa se dea … si in bataie de joc. Ai mei trebuia sa primeasca 3,6Ha de teren, din care a primit 0.4 agricol intravilan cu 2 stalpi electrici, 1 pe camp, 1,2 in lunca Dunarii, inundabil, si inca 1 pe un deal (pe care s-a pus vie). Nu intelegeam de ce ai mei, director economic si inginer agronom trebuia sa mearga tot timpul sa dea cu sapa pe camp, eu copilarind prin IAS-uri si ferme agricole si vazand ce inseamna agricultura mecanizata. I-am insotit vreo 3-4 ani la rand pana cand m-am opus vehement. Se cheltuia timp, energie, bani pe benzina, etc. Au pus intr-un an porumb, si toamna se ducea taica-miu vreo 2-3 saptamani in fiecare seara sa nu se fure. Ba a mai angajat si un paznic, pe care, ghiciti ce … l-au prins furand. Prin 1994-1995 s-au mai luminat oamenii si au inceput sa apara asociatiile agricole pentru exploatare. Aproape oriunde merg prin tara, vad inca aceeasi poveste : fasii de pamant de 2-3-4 metri latime si cateva sute lungime, lucrate alandala, prost, aici culturi, aici arat, aici buruieni, si de la capat. Rezultatul, dezastru in agricultura, import masiv de legume si fructe din alte tari gen Olanda, cu suprafata agricola mult sub a noastra. Notam prima cauza a saraciei : fragmentarea terenurilor agricole, datorita relei vointe si incompetentei nomenclaturii post-decembriste. Ca si contra-exemplu, in Ungaria retrocedarea s-a facut in indiviziune.

Tot din copilarie imi aduc aminte cum mergand cu tata seara in campanie, am vazut cum soldatii pazeau noaptea livezile si viile. Imaginati-va un patrat imprejmuit cu gard de sarma, si la doua colturi, pe diagonala, unul in spatele celuilalt, stateau doi soldati pe burta cu mitralierele puse pe cracan. Acum vreo 3-4 ani unor cunoscuti au trecut prin urmatoarea patanie aiuristica : erau in trecere printr-un sat, situat la vreo 25-30 km de Bucuresti, noaptea pe la 2, si o alta masina le-a taiat calea silindu-i sa se opreasca; vreo cativa haldai au iesit din masina vociferand furiosi “ce mama dracului cautati pe strazi la ora asta, nu putem si noi sa furam in liniste!”. Rudele acestor prieteni povestesc cum au pus temelia de la o casa, si asteptand cateva zile sa se “linisteasca” betonul, au ramas fara armatura de fier pe care urmau sa se toarne stalpii de sustinere a casei. Pentru continuarea constructiei ar fi trebuit sa sparga temelia si sa faca alta, au renuntat. Porcii se fura din curte : se omoara, se scot maruntaiele si sunt lasate in batatura, apoi se pleaca cu carcasa. De pe camp, nu mai are rost sa mai povestesc ce se intampla. In aceste conditii, cine credeti ca vine sa investeasca in zona sa faca o ferma de legume/fructe, solarii, si alte cele pentru valorificarea suprafetelor agricole mici? Notam a doua cauza a saraciei : micul furtisag generalizat. Aici incepe cercul vicios, oamenii sunt saraci pentru ca nu au de lucru, isi motiveaza astfel furtul, investitorii nu vin sa investeasca, de frica furturilor, si oamenii sunt saraci pentru ca nu au unde munci. Tatalui meu i-au furat luna trecuta florile din gradina, lalele comandate din Olanda, ingrijite cu drag; a fost sa depuna plangere, si a reusit sa identifice hotul : el insusi, ca altfel nu se explica de ce a trebuit ca jumatate de zi sa completeze si sa semneze vreo 4-5 declaratii, fara ca cineva sa incerce sa dea de urma hotilor inainte de a vinde florile in piata aflata la nici 200m de sectia de politie. Ba inca incepusera prin a-l lua la intrebari, ca pamantul nu cumva e al primariei? A doua cauza se datoreaza incompetentei Politiei si cadrului legislativ prost, tot datorita relei vointe si incompetentei nomenclaturii post-decembriste. Ba aici as putea spune ca nu, a competentei acestei nomenclaturi, direct cointeresate sa poata fura. Insa sunt cativa politisti care merg acasa in pauza de masa cu sirena pornita, sa ajunga repede sa nu se raceasca mancarea. In aceste conditii, nu se prea revolta lumea cand vede marii hoti bagati la zdup, iar micii hoti pactizeaza cu marii hoti in ura impotriva DNA, procurori si Justitie, simtind ca urmeaza randul lor.

Acum cativa ani am avut urmatoarea discutie cu sotia :
- Hai la tara sa o ajutam pe bunica la cules/sapat/suit in pod porumbul;
- Sunt in greva anti-sapa din 1994, degetele mele sunt eficiente doar pe tastatura, platim pe cineva sa o ajute;
- Nu avem pe cine, ori sunt plecati, ori sunt batrani, ori sunt la crasma;
- De unde bani de crasma?
- Ajutoarele sociale.
- Dati pamantul la asociatie;
- Pai nu avem asociatii, nu sunt profitabile pentru ca se fura de pe camp.
Si iata cum am identificat a treia cauza : ajutoare sociale care incurajaza ne-munca date contra voturi de catre primari. Celor care imi spun ca nu am mila fata de cei mai amarati, le spun acelasi lucru, in acelasi sat sunt cativa copii cu probleme de sanatate, si mamele lor sunt purtate pe drumuri in bataie de joc dupa adeverinte, fara a primi ajutoare sociale, sau primesc putine, si in scarba. Partea cu ajutoarele sociale se datoreaza relei-vointe a primarilor, si ei in cardasie cu politicienii de la centru.

De ce credeti ca sunt bolnavi copiii mai sus amintiti? Majoritatea gospodariilor satesti au in continuare buda in fundul curtii, si beau apa din fantana. Urina si fecalele se scurg in apa freatica, apa din fantani e plina de nitriti. Lipsa apei curente face ca si igiena corporala sa fie facuta cu dificultate. Facutul nevoilor iarna la minus nustiucate grade, variatia brusca de caldura de la soba la ger si inapoi atrage alte boli si infectii. De unde indeajuns de multi factori de mediu care sa influenteze negativ sarcina. Banii primariei se duc pe ajutoare sociale si afacerile primarului si nu sunt deloc investitii in canalizare, apa potabila, etc. Copiii cu problemele de sanatate sunt mai costisitor de intretinut, atat ca bani, cat si timp, energie fizica si consum psihic; in loc de 3-4 copii sanatosi, sunt 1 sau cel mult 2 bolnavi, mama nu poate merge la serviciu, chiar daca ar avea unde. Daca ajung la scoala, conditiile nu sunt cu mult mai bune, multe scoli nefiind incalzite, sau sa aiba apa curenta si toalete. A treia cauza a saraciei fiind inapoierea civilizatiei si lipsa utilitatilor. Si aceasta se datoreaza relei-vointe a primarilor, si ei in cardasie cu politicienii de la centru, unii rauvoitori si hoti, altii incompetenti, si altii, pur si simplu rupti de realitate. Am vazut un interviu cu Mihai Sturzu, fost cantaret Hi-Q si realizator de emisiuni TV, actual deputat, care povestea incantat de marele proiect de lege revolutionara pe care il pregatea prin care dreptul la internet devenea garantat prin lege. Prezentatorul i-a explicat ca sunt localitati in care nu este nici macar curent electric, premisa obligatorie pentru a putea avea internet, sa nu mai spunem de telefon fix sau semnal la mobil. Domnul deputat mi-a lasat sentimentul ca prezentatorul vorbea la pereti, nu i s-a stins din ochi exaltarea pseudoreligioasa pentru legea lui minunata. Si cand te gandesti ca una lume il considera o sansa pentru reformarea partidului (asa-zis)socialist din care face parte … Dar deh, cine nu are paine sa manance cozonac, bogatul, fie si el socialist de caviar, cum altfel, nu crede la al sarac.

Am identificat cateva cauze, sa ne gandim la solutii. Pentru fragmentarea terenurilor agricole, cresterea pretului la alimente la nivel global face ca pamantul sa devina mai scump, loturile se vand si se comaseaza, e bun si capitalismul la ceva, regleaza singur niste probleme structurale. Ar mai fi de lucrat putin la partea de retrocedari, simplificat procedurile administrative si legislatie mai putin stufoasa. Pentru micul furtisag generalizat, este nevoie de o evaluare mai eficienta si transparenta a performantei Politiei, educatia civica a cetatenilor si legislatie mai putin incalcita. Pentru ajutoare sociale care incurajaza ne-munca, solutia a fost aplicata de un fost primar din Dorohoi care a conditionat primirea de ajutor social de catre cei apti de munca de prestare de servicii in folosul comunitatii; orasul a aratat mult mai bine timp de 4 ani, dar primarul nu a fost reales. Pentru inapoierea civilizatiei si lipsa utilitatilor, in momentul in care nu se vor mai rispi bani prin furtul mic sau mare sau pe ajutoare sociale unde nu este cazul, persoanele neocupate pot fi implicate in constructia de infrastructura utilitara (apa curenta, canalizare, si unde se poate, gaze si asfalt); exista fonduri de coeziune de la UE care pot fi folosite in acest scop. Mai departe, este ceva care apare cam peste tot, incompetenta/reavointa politicieni si legi incalcite. Acestea doua merg mana in mana, si se datoreaza lipsei de exercitiu democratic al romanilor, si de asemenea, saraciei care duce la predisponibilitatea manipularilor pe baze economice, alt cerc vicios, la nivel national; o fisura in acest cerc vicios este internetul, dar nu al celui de la coada vacii, ci al celor care cauta informatii despre ce merge prin alte parti si pot discerne intre manipulare si realitate. Al celor care au vazut si trait lucruri mai bune si ii invata pe ceilalti o cale catre mai bine. Asa ca daca aveti internet si ati fost prin strainatate, prin vest de preferinta, data viitoare cand mergeti la tara poate reusiti sa rupeti o ora sau doua din timpul de relaxare povestindu-le celor de acolo despre ce ar trebui sa se intample pentru ca sa aiba o viata mai buna.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "36 comments" on this Article:

  1. iosiP spune:

    Domnule Moisei, problema pleaca de la faptul ca in Romania nu exista proprietate!
    Da, stiu, tocmai ati argumentat ca una din cauzele saraciei la sate este tocmai fragmentarea proprietatii – ei bine, eu unul sustin ca motivul este inexistenta acesteia. Dar haideti sa explic: in alta tara (considerata de catre majoritate un exemplu de democratie) atunci cand vezi ceva/pe cineva pe proprietatea ta iei carabina si trage cateva focuri… apoi te culci, iar dimineata suni politia sa vina sa ridice intrusul, indiferent de starea in care se afla.
    Pe-acolo nu s-a auzit de hoti de lemne care sa dea paznicului cu toporul in cap, nu s-a auzit de “haldai” care ies din masina vociferand furios (acolo, daca misti mainile de pe volan cand te-a oprit politia risti un glont in cap).
    Doar ca aceste diferente nu tin nici de mentalitate si nici de existenta ajutoarelor sociale: tin de conceptia despre libertate si despre dreptul individului de a se proteja impotriva agresiunii (inclusiv a celei venite din partea statului).

    • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

      Desi sunt departe de a fi de acord cu inarmarea populatiei in felul in care se intampla in SUA, tind sa fiu de acord cu dumneavoastra in legatura cu felul cum te poti proteja de agresiune in Romania fara a incalca legea, si ma refer la “aparare de forta cel mult egala cu a atacului”. Cat despre proprietate, este ocrotita in Constitutie, nu garantata, ca si ursul brun, de altfel. Stiu, este doar un cuvant, dar spune multe despre spiritul legii fundamentale.

      • iosiP spune:

        Domnule Moisei, mi-e teama ca facet aceeasi greseala ca si “legiuitorul”, si iata de ce:

        1. Am o varsta si anumite suferinte cronice aferente acesteia. Chiar vedeti logica sa ma apar cu un “cutit echivalent” in fata unui agresor de 25 de ani si 100kg? Ce facem, organizam un turnir, imi comunica agresorul ce arme detine, ca sa stiu sa-mi pregatesc “echivalentul”? Sau imi garantati dumneavoastra ca a venitdoar ca sa fure mere si nu sa-mi praduiasca resedinta?

        2. Nu vorbim aici de un meci (spectacol sportiv) in care participantii sunt impartiti pe categorii de greutate, vorbim despre un agresor care incalca legile in vigoare si despre dreptul proprietarului la auto-aparare. Ca atare, nu se pune problema sanselor egale – decat daca doriti sa oferiti “sanse” jefuitorilor, ca trebuie si ei sa traiasca din ceva – ci a protectiei proprietatii private, adica a cea ce am obtinut prin munca (deja suprataxata).

        3. Inarmarea populatiei este o masura normala in contextul in care politia este incapabila sa-si indeplineasca mandatul. Mai mult, conform Constitutiei SUA dreptul de a detine arme este si o masura de aparare a cetatenilor impotriva politiei, atunci cand puterea acesteia este folosita in mod abuziv de catre stat.
        N.B. La o manifestatie impotriva lui Basescu jandarmii au fracturat piciorul unui manifestant. Astept sa va interesati (si sa-mi comunicati) care au fost masurile luate impotriva jandarmilor care au facut abuz de forta?

        • Prostu' satului spune:

          Din pacate, inarmarea populatiei include si inarmarea “haldailor”… ba poate mai ales a acelora.

          • iosiP spune:

            Stati linistit, acestia oricum detin arme… sau credeti ca se incurca in prevederile legale?
            Dreptul populatiei de a avea si purta arme ar restabili echilibrul. Ca sa va dau un exemplu, campionul national (si european) la pistol-viteza arata ca un tipic ochelarist “soarece de biblioteca” si ar fi lesne de batut de catre orice golan, doar ca dreptul de a purta arma ar restabili echilibrul.
            Da, conform dobitocilor care dau legi in tara asta ar fi o reactie “disproportionata”, numai ca eu nu vad ce drepturi cetatenesti mai pastreaza un agresor violent. Dumneavoastra vedeti?
            Sau, ca sa folosesc o veche expresie romaneasca: “decat sa planga mama mai bine plange ma-sa”.

            • Prostu' satului spune:

              Nu stiu ce sa spun; n-am studiat problema cu suficienta atentie incat sa ma pot aventura in a emite opinii autoritare.
              E posibil sa ne gandim la lucruri diferite. Dupa cum probabil veti fi bagat de seama din comentariile la alte articole, sunt direct afectat de fenomenul furturilor agricole – pentru ca despre acestea vorbim aici.
              Totusi, desi admit ca m-as simti mai linistit cu o arma in casa, nu sunt deloc convins ca inarmarea ar fi o solutie pentru ACEASTA problema. Furturile agricole arareori au loc cu violenta (si aici chiar ma simt indreptatit sa am o opinie autoritara, avand in vedere cat am pagubit).
              Cel putin in zona mea terenurile sunt fragmentate si imprastiate la distante mari unul de altul, furturile au loc aproape exclusiv noaptea, hotii n-or fi avand ei arme, dar au toti telefoane mobile, obiectul furturilor – produsele agricole, adica – e marfa fungibila, nu poti discerne intre papusoiul meu si-al tau etc.
              In plus, nu sunt convins ca as vrea sa-mi apar campul de porumb cu arma in mana in conditiile in care accesul la arme e neingradit – pentru ca o presupunere implicita, poate subconstienta, pe care se bazeaza rationamentul dvs. este ca dvs. sunteti inarmat, dar hotul nu…
              Dvs. cred ca va referiti mai degraba la chestiuni de siguranta personala si/sau a gospodariei, unde lucrurile intr-adevar stau altfel. Ar fi aici de discutat, dar nu asta e subiectul articolului.
              La modul cumva mai filosofic, daca oamenii ar avea arme, inevitabil le-ar si folosi. Iar cei iuti la manie si degraba varsatori de sange nevinovat n-ati fi dvs. si cu mine, ci taman haldaii, si cocalarii, si borfasii.

  2. Ela spune:

    Remarcabil text, stimate domn C. Moisei, va felicit si va multumesc!
    Diagnosticul mi se pare perfect, tratamentul pe care-l propuneti, adaptat…si totusi, cred mai e ceva, indetectabil(?), care face ca orice tentativa constructiva sa avorteze inainte, chiar, de a se pune serios in functiune, in orice caz, pana acum, cam asa imi explic eu regresul flagrant din intreaga societate romaneasca!
    Numerosii oameni de buna credinta, integri, capabili si muncitori, se pare ca au abandonat, deja, orice speranta de mai bine, coplesiti de incompetenta si coruptia dominanta, a “sefilor”, de tot felul, care le viciaza, pana si gandirea sau simtirea, contaminandu-le intreaga existenta si condamnadu-i la resemnare…
    Or, este stiut ca, fie si cel mai performant remediu aplicat de cel mai bun medic, nu garanteaza insanatosirea “obligatorie” a suferindului, daca el nu participa mintal, pozitiv, la tratament!
    Un admirabil intelectual francez, academicianul Jean d’Ormesson, spunea cu ironie, referindu-se la (in)actiunea presedintelui Hollande ca “nu exista probleme pe care, lipsa de solutii sa nu le rezolve, o data si-o data”…
    Cam la fel cred ca au ajuns sa gandeasca si multi dintre compatriotii nostri, exasperati si epuizati…

  3. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Foarte bun text !

    Una din putinele încercari – daca nu singura – de a identifica mecanismul mizeriei rurale românesti, de altfel focar si matrice de mizerie pentru întreaga societate.

    Textul este bun pentru ca identifica situatii si structuri cauzale si le numeste clar, direct si simplu.

    Oamenii nostri se vor deroba însa de la receptia acestor idei pentru ca au oroare si fug de ceea ce considera a fi lasat în spate: oraseanul recent de viata la tara, la fel cum cel cu masina mica, de tramvai.

    • CB spune:

      Ce mecanisme spuneti ca a identificat? Cercul sau logica lui se opreste abrupt in hotie. E saracie ptr ca nu sunt bani, iar bani sau investitori nu sunt ptr ca hotia e generala. E simplu. Sau am inteles eu gresit?
      In rest totul e de domeniul bestialului, adica unde isi tin taranii latrinele (eu stiam ca in fundul gradinii, ca e mai usor de golit; si nu iarna e nasol cand te apuca, ci vara, mai ales daca poteca e taiata prin vreji sau porumb, adica ziua e plin de muste ziua, iar seara te fac praf tantarii), cum se imbolnavesc oamenii din cauza budelor, cum nu se spala si multe multe altele. Ce sa zic, o oroare in toata regula. Nici nu-ti vine sa crezi ca unora le mai da prin cap sa dea pe acolo la sfarsit de sapt sau in vacante. Satul deci ca leagan al hotiei, al bolilor si evident al inapoierii.
      N-am prea inteles de ce anume se simte el atasat: satul de sub comunism, sau satul de dinainte? Nu e clar deloc, adica si comunistii au fost adeversarii faramitarii loturilor, au facut ferme mari, au aplicat tehnologii, standarde de productie (chiar daca nu le-a iesit mereu) etc. Cu celalalt sat e si mai neclar, ptr ca prin Reforma lui Averescu (mi se pare ca la vremea aia sub 2000 de oameni detineau peste 45% din suprafata cultivabila), s-a mers prin expropierea marii proprietati spre renasterea gospodariei taranesti. Or el e clar in favoarea comasarii, ati vazut cum spera el sa transeze capitalismul chestiunea.
      Bun, nu stim, ramane de vazut. Poate mai scrie un text. Mi se pare ca ati ratat ocazia de a-i sugera macar niste proza, daca nu niste sociologie. Eu i-as sugera textele lui Virgil Madgearu, sunt disponibile pe dacoromanica.ro si neaparat Georgescu-Roegen, ‘Economic Theory and Agrarian Economic’ (Oxford 1960), ca sa vada care e treaba si cu gospodaria (sau economia de subzistenta). Ca mi se pare ca el a inteles altceva, si oricum doar cu ce a aflat din gradina lui taica-sau cu lalele, nu cred ca o sa-i iasa mai mult de o compunere. S-ar face doua cu asta.
      Cele bune

      • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

        Intrebare, ati incercat sa lucrati vreodata “fasii de pamant de 2-3-4 metri latime si cateva sute lungime”, stiti cat de eficient este? Am fost si in Olanda si in Franta, la tara, nu am vazut astfel de suprafete. “Le paysan” in Franta cultiva cateva sute de hectare, cu unelte de ultima generatie. Copiii de tarani/fermieri din Franta cara balegarul cu roaba afara din grajd, dar au si tractor si combina cu aer conditionat. In plus de aceasta, au canalizare, apa curenta, scoala si policlinica de calitate mult superioara celor din orice resedinta de judet din Romania.

        Sunt curios ce parere ati avut de fragmentul “cine credeti ca vine sa investeasca in zona sa faca o ferma de legume/fructe, solarii, si alte cele pentru valorificarea suprafetelor agricole mici?”
        Comasarea este buna pentru culturi “tehnice” gen rapita si floarea-soarelui si cele de larg consum gen porumb si grau. Exagerarea in orice directie, nu este potrivita, asa ca este necesar un mix de suprafete mici pentru culturi care au nevoie de ingrijire deosebita, gen legume/fructe, si mari pentru culturi tehnice. Mersul cu sapa la porumb si culesul manual este ceva ce taranul roman face de sute de ani, ineficient, si e nevoie sa fie invatat altceva, inclusiv a face agricultura pe suprafete mici, ori asta nu o face singur, pentru ca nu a vazut altceva.

        Cat despre buda in curte, intro familie traditionala taraneasca, cea mai mare valoare o au bratele de munca, care se pot inmulti prin procreere. Asa ca din acest punct de vedere o familie cu 1-2 copii este saraca, una cu 3-4 este bogata. Progeniturile cu probleme de sanatate sunt o cheltuiala suplimentara “Copiii cu problemele de sanatate sunt mai costisitor de intretinut, atat ca bani, cat si timp, energie fizica si consum psihic; in loc de 3-4 copii sanatosi, sunt 1 sau cel mult 2 bolnavi, mama nu poate merge la serviciu, chiar daca ar avea unde. ” . Cunosc multi care si-au facut baie in casa, si trag apa din fantana cu hidroforul, pentru ca isi permit, dar pentru ca nu au canalizare, apa ajunge tot in apa freatica.

  4. Vlad spune:

    Cred ca problema e putin mai nuantata …

    Viata ca sa zic asa eludeaza meandrele concretului :)

    La sat, spre deosebire de oras sa zicem sau institutiile statului, unde politicile se primenesc si se primenesc cu lunile si apoi se schimba si iar se schimba si intr-un final … in fine uneori chiar se mai si aplica, deci la sat viata curge. Acuma trebuie mulsa vaca, acuma fata iedul, acu e de luat apa de la fantana, deh … e de lucru. Nu poti sa aduni zece oameni sa stea ei in loc asa … bai gata acuma ne apucam sa ne organizam. Deci N-AI cum! Ca sa poti sa te organizezi trebuie sa-ti permiti sa stai sa te gandesti. Cineva sa-ti aduca frumos cana cu lapte, sa dea de mancare la vaca, sa are ogorul, sa spele, sa repare gardul si tu sa stai sa te gandesti cum sa le faci mai eficient. Ca dupa ce te-ai gandit tu asa si zici mai am nevoie de un tractor … da de unde bani. Daca i-as convinge si pe Costica si pe Gheorghita si pe inca vreo zece megiesi poate s-ar strange in vreo 2 ani de tractor sa ne degrevam si noi de una de alta. Da nu tot satul e plin de gospodari si de oameni instariti carora le prididesc banii si pot sa adune vreo 2 mii de euro de familie si sa ia un tractor. Sunt multi bani, apoi mai vine guvernul si-i taxeaza pe micii zarzavagii sau le mai pun cine stie ce restrictii cretine si iaca din suta de euro pusa bine pentru zile negre au mai plecat 16 euro.

    • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

      Schimbarea de mentalitate, si mai ales la sat, se face cu greu, si este nevoie de un schimb de cateva generatii ca sa se simta.
      Am intalnit o familie in Pietroasele, Buzau, relativ tineri, care au pus bazele unei intreprinderi care da de lucru la jumatate de sat in campanie. Au vie si fac un vin de foarte buna calitate, in timp cumparand utilaje de ultima generatie din Italia. Au incercat sa ii invete pe vecinii mai destoinici din sat sa se gospodareasca similar. Cu unii au reusit (le vand lor strugurii in primii ani de rod al viei pana isi permit propriile utilaje), pun soiuri nobile, nu vesnicul si aguridul 1001. Cu altii, nu, beau produsul propriei vii si fura de pe propria strada pietrisul pus de acesti intreprinzatori. Chiar am asistat la o scena in care un tanar era facut cu ou si cu otet de maica-sa ca de ce merge sa munceasca “la stapan” pe bani buni in loc sa ajute (gratis) in gospodaria parintilor …

  5. phane spune:

    As mai adauga un motiv: invidia / rautatea oamenilor.

    Un cetatean din Bucuresti, mers undeva la tara sa investeasca in agricultura, sau sa-si faca o casa de vacanta, va fi privit cu un soi de condescenta si dispret, pe de o parte, si ca o gasca buna de jumulit, pe de alta parte.

    Intre lumea satului si mediul dintr-un oras modern sunt niste deosebiri culturale imense. Sunt lumi diferite.

  6. smaranda spune:

    Realitati dure ale unei lumi oropsite. Lumea se schimba mai repede decit cred prostii care ne conduc. Va recomand sa investiti in gospodaria tatalui dv. Nimic nu este mai frumos decit iarba verde de acasa. Iar intr-o zi pamintul acela va fi foarte pretuit.

    • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

      Multumesc de aprecieri. Sunteti a doua persoana care imi recomanda editorialul d-lui Catalin Avramescu, in Bursa, asa ca va voi urma sfatul. Taica-miu are gradina cu flori ca sa isi ocupe timpul si pentru ca ii plac foarte mult florile, in gradina, si nu rupte in glastra. Ar putea doar sa stea acasa si sa traiasca bine-mersi doar din pensie, dar nu are stare, e o persoana foarte activa, merge la serviciu la 82 de ani.

  7. euripide spune:

    :) ce spuneti dvs este adevarat
    doar ca romania nu este pe drumul cel bun, nici n are cum atita vreme cit tiriplicii de partid – specimene imberbe lipsite de vigoare (stamina) barbateasca, pudelii de casa ai altora – sint “floarea” natiunii. ce vreau sa spun. populatia lumii creste exponential (chiar daca a romaniei scade). nu ti poti vinde pamintul, lemnul nepreprelucrat, resursele naturale / vitale. o romanie nedecuplata de politic n are nici o sansa. hotul fura azi cu legea n mina. sub mantia “democratiei” romania a fost depopulata si secatuita de resurse. ce alegeri libere sint alea domnule ? in care o gloata de pensionari (imgb isi, apv isti, militieni si activisti – putorile din epoca de aur) si hoardele flaminde de lefegii ai statului (din ziua de azi) decid soarta romaniei ? cam asta i cu cercul vicios :)

    • iosiP spune:

      @euripide,

      “Gloata” aceea de pensionari a trecut printr-un razboi, te-a tinut in scoala – desi n-a reusit sa te invete sa folosesti majusculele – si, in general vorbind, a construit (vrand-nevrand, ce-i drept) cam tot ce ati vandut sau capusat voi de vreun sfert de veac incoace.

      Precizez ca scriu acest comentariu in numele mamei mele, cu doctorat luat pe vremea cand nu se cumpara de la Spiru Haret, pensionata la limita de varsta si activa inca 12 (doisprezece) ani la o firma privata. A, da, si n-a votat cu Iliescu!

      • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

        Daca imi permiteti sa fac pace : exista o categorie de pensionari care au muncit si inainte si in timpul si dupa regimul comunist, si o a doua care a profitat din plin de pe urma regimului comunist, muncind mai putin.
        Comentatorul @Euripide vorbeste despre a doua categorie si @iosiP vorbeste despre prima . Am rude din ambele categorii, una nu o exclude pe cealalta.

        • iosiP spune:

          Domnule Moisei, chestiunea pensiei este simpla: cat ai contribuit atata iei, raportat, desigur, la durata si cuantumul contributiei si la speranta (statistica) de viata dupa pensionare.

          Prin urmare, pensiile “speciale” acordate magistratilor sunt o aberatie, pensiile “speciale” acordate militarilor sunt o alta aberatie iar suplimentarea pensiei sub protectia ASR este o alta aberatie: in mod normal primesti cat ai platit, conform unui algoritm identic pentru toti. Sau daca nu acceptati aceasta varianta va rog sa imi permiteti sa imi retrag contributia la fondul national de pensii si sa-mi gestionez economiile in mod individual.

  8. Prostu' satului spune:

    D-le Moisei, salut interesul dvs. sincer si relativ dezinteresat – si al oricui altcuiva – pentru starea si soarta satului romanesc, implicit a milioanelor de oameni care traiesc acolo. Ma tem insa ca intelegerea dvs. asupra ce se intampla acolo si de ce e una mai degraba superficiala, altfel fireasca pentru cine sunteti si va descrieti cu o sinceritate demna de tot respectul.
    Probabil ca aproape oricine va fi de acord ca nu e rezonabil sa ne asteptam ca un prost dintr-un sat oarecare sa scrie texte revelatoare pentru conditia corporatistului din Romania de azi, doar pentru ca fiul sau fiica sa lucreaza intr-o multinationala “la oras”. Contraintuitiv, se pare ca multi din preopinenti gasesc intrutotul rezonabil ca un corporatist din Romania (sau din alta parte?) sa scrie texte revelatoare despre conditia taranului roman de azi doar pentru ca tatal sau a lucrat candva in agricultura si are cateva hectare de pamant. Indraznesc sa presupun ca admiratorii textului dvs. (de pana acum) sunt, ca si dvs. – sau ca dl. Lalu, de exemplu – cunoscatori de la distanta si/sau de ocazie ai situatiei
    Cand am citit textul dvs. speram – si inca mai sper – ca voi citi un comentariu amplu din partea unui domn care si scrie, si comenteaza pe-aici, si mai si are o experienta rara in domeniu. E vorba de dl. Mircea Modan; poate ca vreun comentariu de-al dansului asteapta sa fie moderat.
    Pana atunci, ingaduiti-mi sa indic doar doua erori pe care le faceti, flagrante pentru cine stie mai bine cum stau lucrurile,
    Notati ca prima cauza a saraciei rurale fragmentarea terenurilor.
    Notati gresit, si asta din mai multe motive. In primul rand, va sugerez sa cititi niste studii cat de cat mai recente – ideea ca doar fermele uriase pot fi profitabile si au dreptul la existenta (altfel o problema filosofica profunda – daca nu-s profitabil, trebuie sa mor?) este bine inradacinata in mentalul colectiv, dar asta n-o face neaparat si adevarata la modul general; este doar efectul unui efort propagandistic de 20-25 de ani.
    Asta ca sa nu mai pomenesc faptul ca este in perfecta opozitie (in Romania) cu realitatea, respectiv faptul ca multe milioane de oameni traiesc de pe urma unor ferme foarte mici. E mult mai simplu sa indici ca directie unica de dezvoltare cresterea rapida a dimensiunii fermelor atunci cand nu trebuie sa raspunzi in acelasi timp si intrebarii – si cu milioanele alea de oameni ce facem??? Ii gazam?
    De asemenea, daca mai cititi, veti constata – cu surprindere, cred – ca tara pe care o mentionati ca exemplu (Olanda) are printre cele mai mici ferme din Europa. Moment in care, nadajduiesc, veti constata si ca exista o contradictie intre teoria dvs. implicita (cu cat mai mari sunt fermele, cu atat mai bine, mai profitabile, mai frumoase si mai laptoase etc.) si faptul ca foarte profitabilele ferme olandeze NU exporta in Romania (sau in alte parti) grau, porumb, rapita si alte alea, ci legume, fructe… si lalele.
    De-acum deja ma gandesc ca ati inteles – situatia specifica a Romaniei, cu foarte multi oameni dependenti de pamant NU se preteaza absolut deloc modelului american, al fermelor de macar multe sute, daca nu mii sau zeci de mii de hectare lucrate de o mana de oameni ocupati de agricultura “mare”, cerealiera, ci mai degraba celui olandez, cu ferme mici, dar care scot pe piata produse cu valoare adaugata mare. Bucuria unora cand vad grau/rapita/popusoi cat vezi cu ochii in Romania e una stupida; o logica a subdezvoltarii, nu foarte deosebita de-a alora care se bucura cand vad mii de hectare de paduri taiate la ras pentru ca, nu-i asa, iata ca avem si noi fabrici moderne de prelucrare a lemnului.

    M-am intins deja prea mult si-mi cer scuze pentru asta.
    A treia cauza a saraciei rurale pe care o identificati este “inapoierea civilizatiei si lipsa utilitatilor”. Treaba asta m-a lasat masca. Pana sa ma luminati dvs, si admiratorii dvs. ca oamenii sunt saraci pentru ca sunt inapoiati si au buda in curte, as fi fost in stare sa jur ca lucrurile stau exact invers – oamenii sunt inapoiati si au buda in curte TOCMAI PENTRU CA SUNT SARACI SI NU-SI PERMIT ALTCEVA.
    Daca dvs, considerati ca mersul normal, evolutia normala a unei societati este sa ajunga cumva, deus ex machina, evoluata, rafinata si dotata din plin cu utilitati moderne, bogatia derivand ulterior din cele dinainte… vorba taranului roman, I rest my case.

    Merita sa cititi, daca aveti timp (pentru ca interes clar aveti si, din nou, va felicit si admir pentru asta), un studiu realizat de un think tank romanesc – nu-mi mai amintesc daca e vorba de SAR sau de Expert Forum – despre legatura cazuala oarecum suprinzatoare dintre fenomenul furturilor agricole (macar aici va dau aproape perfecta dreptate) si structura agriculturii romanesti, una ducand spre subdezvoltare si exploatare salbatica a terenurilor agricole.

    Mai cititi si un foarte recent editorial al d-lui Catalin Avramescu, in Bursa. E trist (sau cel putin asa l-am interpretat eu), dar foarte adevarat.

    • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

      Multumesc pentru timpul alocat conceperii acestui raspuns. V-as ruga sa cititi raspunsul dat mai sus comentatorului CB referitor la suprafete mari/suprafete mici.
      Din setul meu de valori face parte si faptul ca o persoana mai bine informata si instruita este datoare de a incerca sa ridice nivelul celorlalti mai putin norocosi. Cand imi vad unchii, matusile, verii si nepotii zbatandu-se in acest cerc vicios al saraciei, nu ma pot abtine sa nu le explic cate ceva. De unii se prinde, de altii nu. Unii cara in continuare apa cu galeata din fantana pana la rasaduri, altii au hidrofor, instalatie (artizanala) de irigat, solar si alte cele. Schimbarea se face greu la sat, ca de altfel oriunde altundeva.
      Mi-ar fi de mare ajutor un titlu al domnului Avramescu, timpul nu-mi permite sa le citesc pe toate la rand si sa imi imaginez la care anume va referiti.

      • Prostu' satului spune:

        Si eu va multumesc pentru raspunsul calm si elegant dat unui mesaj poate putin cam agresiv.
        Articolul d-lui Avramescu se numeste “Sase ani in pivnita” si a fost publicat in Bursa de-acum doua sau trei zile. Este un articol cumva atipic pt. autor, respectiv deosebit de sumbru prin implicatii – dl. Avramescu fiind mai degraba un spirit progresist-optimist, cam ca dvs. – insa eu l-am gasit ingrozitor de adevarat. N-o sa va intreb direct, dar daca si dvs. traiti in strainatate, ma tem ca sunteti un exemplu in plus printre milioanele care confirma teoria d-lui Avramescu.
        Am citit si celalalt comentariu pe care mi l-ati recomandat. Fara suparare, dar nu e prea convingator; printre altele contrazice in parte articolul propriu zis, la fel cum va contraziceti singur si atunci cand, pe de o parte, comparati taranul roman cu le paysan francais, iar pe de alta parte admiteti ca “Schimbarea de mentalitate, si mai ales la sat, se face cu greu, si este nevoie de un schimb de cateva generatii ca sa se simta.” Cand o sa treaca alea cateva generatii, mai vorbim; deocamdata n-a trecut decat una de la o schimbare tragica, devastatoare si extrem de traumatizanta in existenta satului romanesc.
        In fine, n-are rost sa insist. In ceea ce priveste satul romanesc, in linii mari dvs. si cu mine cred ca suntem animati cam de aceleasi idei si sentimente. Diferenta e ca eu am ca la 15-20 de ani in plus, am dat deja binisor cu nasul prin, vorba cuiva de mai sus, sinergia faptelor si meandrele concretului, iar entuziasmul meu civilizator, chiar daca n-a disparut cu totul, a fost bine temperat.

        • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

          Pentru mine vaietul mioritic si lasarea in voia sortii nu este o solutie. Daca este greu, sau imposibil, nu inseamna ca sa nu incerci, nu stii de unde sare iepurele. E adevarat, optimismul meu poate vine si de la varsta, si din siguranta financiara. Mai este vorba si despre asteptari. Sunt constient ca in Romania nu se va ajunge la nivelul de acum al Frantei, Olandei sau Austriei foarte curand, dar asta nu ma impiedica sa vad o evolutie pozitiva in timp. Tatal meu a copilarit in caruta si a cunoscut viata de taran sadea a lui Moromete, si acum are acces la internet pe mobil si se gandeste sa cumpere un telefon cu GPS pentru cand conduce masina cu butoane pe volan pentru schimbarea canalului radio. Tehnologia are darul de a rupe niste bariere traditionale de sute de ani.
          Am citit articolul domnului Avramescu, multumesc de precizare. Presupun ca va referiti la partea aceea cu “unele state nu se modernizeaza si nimeni nu stie de ce”. Daca aveti posibilitatea sa cititi teza de doctorat a domnului Neagu Djuvara, este publicata sub numele “Civilizatii si tipare istorice”. Printre multe altele, trateaza si aceasta oboseala psihologica atat la nivel individual cat si la nivel de culturi, cand desi inteligenta exista, focul creator care a dus la inovatie si progres dispare. Si este in legatura cu acea ingropare in pivnita la care se refera domnul Avramescu : populatiile izolate, fara contacte consistente cultural si genetic cu altele, exact ca persoanele din pivnita, isi incetinesc evolutia. Civilizatii odata stralucitoare decad, populatia descreste, locul este luat de valuri de migratie, care imbogatesc amestecul cultural si genetic. Unele din astfel de hibridizari pot da nastere la zone in care inovatia si civilizatia explodeaza, altele nu. Renasterea s-a produs in nordul Italiei, locul unde peste civilizatia etrusca, amestecata cu gali, cucerita de romani, urmate apoi invaziile germanice gen longobarzi au generat un amestec puternic. Mai departe a fost Ile-de-France unde peste populatia galo-romanica s-a asezat cea franca(germanica). Peste tot a fost o resetare, sa citez aproximativ din domnul Djuvara “o intoarcere brutala la non-civilizatie” si de la capat.
          In perioada moderna migratiile masive ale populatiilor inarmate din trecut nu mai sunt o realitate, in schimb asta nu inseamna ca nu se mai intampla. Romania a exportat emigranti care prin exemplu pozitiv sau negativ pun in miscare energii si frustrari unde se duc. Deja a inceput emigratia catre Romania din alte zone, crescand bunastarea tarii devenim destinatie atragatoare pentru cei mai saraci. Acesti emigranti vor ocupa locurile libere lasate de cei care au plecat si vor imbogati zestrea genetica si energiile necesare pentru a duce societatea mai departe. Ca va arata altfel, se vor schimba poate si limba, obiceiurile, traditiile, credinta, asta nu o poate controla nimeni.

          • Prostu' satului spune:

            Continuati sa va contraziceti singur; in articol deplangeti inapoierea si saracia, in comentariu laudati progresul facut intr-o viata de om… Dar nu mai are importanta.
            Paragraful acesta – “Deja a inceput emigratia catre Romania din alte zone, crescand bunastarea tarii devenim destinatie atragatoare pentru cei mai saraci. Acesti emigranti vor ocupa locurile libere lasate de cei care au plecat si vor imbogati zestrea genetica si energiile necesare pentru a duce societatea mai departe.” m-a convins ca traiti undeva departe de Romania, fie la nivel fizic, geografic, fie ca si cunoastere… sau mai degraba amandoua.
            Presupun ca nu vreti sa elaborati prea mult cu privire la milioanele de emigranti dornici de munca, tineri, dinamici, care cresc bunastarea Romaniei inlocuind milioanele plecate prin Spania, Italia, UK si Germania? N-ati vrea sa explicati cine sunt acesti emigranti si de-unde vin ei, aprigi, intelepti si lei, ca sa-l parafrazam pe un cunoscut cantaret? Si unde pot fi ei gasiti (mai ales la tara), ca eu nu prea i-am vazut, sa fiu sincer… decat eventual in tranzit (cat mai) rapid.
            Nu??? Asa ma gandeam si eu…
            Pe scurt, d-le Moisei, va admir si ma bucur ca un om tanar, inteligent si pregatit ca dvs. e atat de interesat de niste lucruri si de niste oameni cu care, pana la urma, n-are nimic de-a face… dar sunteti cam rupt de realitate. E bine si laudabil ca nu rezonati la vaietul mioritic si ca indemnati la lupta si actiune, dar, stiti dvs., ca sa fiti convingator… talk the talk, but also walk the walk. Altfel va inscrieti si dvs, in corul – numeros, de altfel, si bine reprezentat pe aceasta platforma – celor care stiu perfect ce trebuie sa faca altii si nu-si asuma nicio consecinta.

            • Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

              Imi cer scuze, am citit comentariul meu precedent si nu am vazut unde este scris ca migratia catre Romania va fi la sate. Migratia moderna catre Europa, din state mai bogate catre cele sarace este catre orase, se incepe in capitala, apoi treptat catre orasele mari, cele mici, si tarziu de tot, “la tara”. Sunt de obicei ori specialisti care nu se gasesc pe piata fortei de munca a tarii de destinatie, ori cei care au locuri de munca pe servicii (administrativ, alimentatie, curatentie).
              Pentru a se putea muta la tara, este nevoie de improprietarire, eventual gratis (gen pionierii in SUA) si sper ca sa nu ajungem in Romania asa de rau incat sa fim nevoiti sa facem asta. In principiu migratia moderna din state mai sarace in capitalele/orasele statelor mai bogate vine sa suplineasca migratia in scadere a satelor statului bogat.
              Si da, standardul de viata in Romania a crescut si creste in continuare, din pacate tot satul este ultimul care beneficiaza de asta.
              Mi-e greu sa citesc gandurile, asa ca mi-ar fi de mare ajutor daca ati detalia partea cu “ca sa fiti convingator… talk the talk, but also walk the walk”, acum nu prea inteleg ce va asteptati sa fac.

  9. Cristian Tudor spune:

    Fragmentarea vine si din faptul birocratiei, si taxelor notariale imense. Pentru ca sa comesez 9 ha de la 3 vanzotori in indiviziune, a durat doi ani de zile sa isi puna toti actele la punct si am platit 9000 lei ! doar taxele notiariale! Cred ca 90 % din tarani nu au actele definitivate, si atunci cum sa existe o piata a terenurilor?
    Nu stiu cat dureaza, cat e de complicat / cat costa in Vest sa cumperi / vinzi un teren…
    legea expropierii, in cazul constructiilor de interes public este de-a dreptul aberanta: pur si simplu vin si iti iau terenul si iti platesc asa -zisul “pret al pietei”..Care piata? ca nu exista o piata imobiliara reala care sa vina cu un pret negociat.
    Eu daca voi fi in situatia sa fiu expropriat sunt de parere ca “imi luati pamantul, imi dati pamant in alta parte + despagubire”, Cum e garantata proprietatea???
    Fragmentarea iarasi, vine si din faptul ca nu exista baza legala de a schimba -prin notiariat- un teren cu alt teren= troc. Am vecini de lot care au cumparat farimitat din stanga si din dreapta si prin schimburi ar putea comasa, dar ar costa enorm sa mearga la notar.
    Cat despre furturi ce sa mai vorbesc? Hotii s-au specializat, merg cu caruta pe camp in grup si nu ai cum sa te pui cu ei, ii bat pe paznici, otravesc cainii etc.
    Atunci cand te duci la politie, te privesc de parca tu ai fi de vine: “cine te-a pus sa pui porumb?”, Nu stiai ca se fura??

    • iosiP spune:

      Un comentariu excelent,domnule Tudor! Doar ca iata, autorul articolului sustine ca avem dreptul sa ne aparam proprietatea doar prin mijloace “de forta cel mult egala cu a atacului”, pentru ca asa au gandit legea cretinoizii din parlament. Deci daca cineva imi fura recolta ar trebui sa-l intreb politicos ce arme detine, ca sa iau si eu unele similare (eventual, il invit sa se serveasca din barul casei cat timp merg eu sa-mi masor lama cutitului). Si daca sunt doi ce fac? Aplic vreo formula stabilita de “legiuitor”, care spune ca doua persoane dotate cu cutite de 15cm = un proprietar dotat cu cutit de 30cm? Sau aplicam vreo functie logaritmica, nu de alta dar hotii au dreptul de a fi protejati (sarmanii) cand vin sa fure?

      Din pacate nu detin arme de foc insa detin o arbaleta profesionala (pentru care se obtine relativ usor autorizatie) si o colectie de arme albe (din nou. cu autorizatie). Iar pentru cei care doresc sa-mi faca vizite la ceas de noapte am un anunt: sageata arbaletei trece prin 2cm de scandura de brad la o distanta de 50m, si am vizor laser atasat deci slabe sanse sa dau gres!

      A, da, ar mai fi si cainii (mai greu de otravit ca sunt drestati). “El” are vreo 70 de kg iar “ea” vreo 60… deci veniti la furat, domnilor, ca aveti sanse sa fiti portionati :)

      • Prostu' satului spune:

        Caucazieni?
        Despre caini intreb, nu despre hoti si nici despre parlamentari (ma rog, categoriile oricum se suprapun in buna masura)… ;-)

        • iosiP spune:

          :) Nu chiar, doar o pereche de Neapolitan Mastiff.

        • iosiP spune:

          Ca sa-mi explic optiunea: doream o rasa care sa atace la comanda, nu sa-i trebuiasca o comanda ca sa NU atace (cum se intampla in cazul Caucazienilor).
          Contrar celor ce s-ar putea deduce din comentariile mele, sunt o persoana extrovertita si bucuroasa de oaspeti. Ca atare, copiii vecinilor vin zilnic in livada sa-si ia fructe, vecinii au o portita amenajata pentru a ne vizita (cumparam de la ei oua, gaini “alergate”, lapte de capra si altele, totul nefiscalizat, desigur) si “avem” un om care se ocupa de gradina de flori si zarzavat care intra de multe ori fara a deranja familia, isi scoate uneltele necesare din sopron si-si face treaba.
          SAMD, desigur! ;)

          • Prostu' satului spune:

            Deviem, dar, avand in vedere ca am ramas singuri pe-aici, sper ca autorul (sau cerberii rezidenti) ne va tolera.
            Interesant rationamentul cu privire la modul de atac; nu m-am gandit niciodata la asta, dar probabil aveti dreptate. Am uneori discutii despre acest subiect cu ginerele meu si, fireste, nu ajungem niciodata la o concluzie – eu raman un admirator fidel al Ovcharka, el prefera Cane Corso, care, inteleg, e un fel de var al cainilor dvs.
            Probabil e ceva legat de fascinantul subiect al interactiunii intre om si animal, interactiune din care si unul, si celalalt, imprumuta ceva din trasaturile partenerului. Spre deosebire de dvs., eu chiar sunt un om relativ introvertit si mai degrab ursuz; sunt si eu bucuros de oaspeti… mai exact de aceia pe care-i invit eu. Caucazianul meu mi-a fost ca un suflet pereche din prima clipa cand l-am vazut, cand n-avea decat sase saptamani (si maraia ca un diavol cand i se nazarea ca se da cineva la mancarea lui) si sufar si-acum, dupa multi ani, ca a disparut.
            Ar trebui sa mai schimbam opinii – inclusiv pe tema nefiscalizarii, mamele noastre de infractori…

            • iosiP spune:

              Va astept pe nitsocrodof @ gmail.com (eliminati dumneavoastra spatiile libere) ;)

  10. o femeie spune:

    inca un parametru: astazi jumatate din romani traiesc la sate. 75 la suta din case sunt racordate la apa si canalizare, celelalte au wc-u in fundul curtii. Diferenta intre sate si orasele romanesti pe alocuri e si de 100 ani…

  11. o femeie spune:

    si inca o idee: permacultura. Am produs de pe 50mp2 cat nu am produs la dorohoi de pe 500 :) iar efort… ca dupa serviciu si copil.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Corneliu Moisei


Corneliu Moisei

Experienta de 10 ani in companii multinationale. Domeniul de activitate organizatii globale de suport tehnic pe solutii de retelistica, telecom si planificarea resurselor si proces... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)