Home » Analize »Economie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Cine dă LIKE pe pagina “Prietenilor lui Putin” din regiune?

Alexandru Lazescu octombrie 22, 2014 Analize, Economie, Global / Europa, Opinie
21 comentarii 3,225 Vizualizari

Din Belgrad pînă la Sofia și Budapesta, poate în viitor și la București, liderul rus dispune de o extinsă rețea de admiratori, fani înfocați și aliați; iar UE și NATO au o mare problemă în sud-estul continentului

Întreaga economia a Rusiei trece prin momente dificile în urma sancțiunilor occidentale. Rubla s-a prăbușit literalmente în ultimele luni. E drept, o bună parte dintre ruși declară, cu fervoare patriotică, că sunt dispuși să renunțe la produsele occidentale, mai ales cele alimentare, pe care Kemlinul le-a interzis în semn de represalii. Însă în cazul sectorului bancar situația e sensibil mai complicată. Șase bănci mari sunt afectate de sancțiunile occidentale (împreună dețin mai mult de jumătate din rezervele financiare din sistem) nemaiavînd decît un acces limitat la piețele de capital internaționale. Efectul combinat al acestui aspect și al blocării accesului la creditele bancare sindicalizate externe pentru marile corporații rusești nu sunt lucuri la fel de ușor de ignorat. De pildă Gazprom a fost nevoită să solicite un împrumut de stat în valoare de $55 miliarde. În plus, la un preț de sub $90 pe baril (cel actual variază între $83 și $87) bugetul de stat al Federației Ruse, alimentat în proporție de peste 50 de procente de sectorul energetic, este afectat semnificativ. Exact într-o perioadă în care Vladimir Putin împarte cu generozitate cadouri financiare în exterior (o listă lungă pe care se află Argentina și Cuba, Belarus, Ungaria și Serbia) iar în interior are planuri ambițioase de înarmare (sute de noi avioane, zeci de nave militare), vrea un nou cosmodrom pentru a renunța la cel de la Baikonur, din Kazahstan, și trebuie să acopere în Crimeea o gaură financiară de peste $20 miliarde. Or, bugetul Moscovei a fost proiectat luînd în calcul un preț pe baril de $101 pentru 2014 și de $105 pentru anul 2015.

Rușii încearcă să contracareze presiunile occidentale orientîndu-se masiv către China. Unele acorduri și tranzacții au o valoare comercială reală. Precum contractul în valoare de $400 miliarde, pe 30 de ani, prin care rușii vor livra chinezilor gaze naturale. Problema e că pînă atunci ei trebuie să investească pînă în 2019 peste $40 miliarde în gazoductul prin care să le livreze într-o perioadă în care Gazprom are probleme financiare iar pentru a convinge Beijingul să semneze acordul Putin a acceptat să cedeze o cotă de participare în Rosfnet, principala companie petrolieră rusă, și să transfere Chinei tehnologie militară avansată. De aceea sunt destui analiști care cred că pentru a contracara un închipuit pericol occidental, care pare să existe doar din perspectiva propagandei interne, liderul de la Kremlin a oferit concesii majore unui adversar geopolitic mult mai periculos pe  termen lung. Alte proiecte anunțate bombastic, precum linia ferată de mare viteză între Moscova și Beijing (7000 de kilometri) care la circa $30 milioane pe kilometru ar ajunge să coste peste $200 miliarde, par să aibă însă mai degrabă o valoare simbolică, propagandistică, așa că e greu de crezut că vor fi chiar realizate în final în absența unor rațiuni economice autentice care să justifice astfel de investiții faraonice.

În ciuda acestor probleme majore Vladimir Putin nu lasă deloc impresia că ar fi gata să cedeze în fața presiunilor occidentale care îi cer să deescaladeze conflictul din Ucraina. Din contra, Kremlinul se comportă la fel de agresiv și de provocator. Un ofițer estonian a fost arestat (Estonia spune că a fost chiar răpit de-a dreptul!) la granița dintre cele două țări iar un submarin rusesc pare să fi violat apele teritoriale suedeze. Iar Vladimir Putin a sosit, ostentativ, cu cîteva ore întîrziere la o întîlnire privată cu Angela Merkel programată la Milano în siajul reuniunii Europa – Asia. De altfel cancelarul german a și anulat inițial întîlnirea dar aceasta a fost ulterior reprogramată.

Nu e un accident. De regulă Putin întîrzie la întîlniri de cel mai înalt nivel. A venit cu 50 de minute mai tîrziu chiar săptămîna trecută la o întîlnire cu Papa Francisc programată la Vatican. Iar în trecut a făcut-o pe regina Elisabeta a Marii Britanii să-l aștepte un sfert de oră, pe John Kerry peste 3 ore la o întîlnire legată de situația din Siria și pe președintele Coreei de Sud, doamna Park Geun-hye, 30 de minute în cursul unei vizite de stat din noiembrie 2013. Comentînd ironic ultimul incident un website rusesc, citat de BBC, le transmitea coreenilor că nu ar trebui să fie supărați: “a veni la o întîlnire cu doar 30 de minute întîrziere este din partea lui Vladimir Putin o mare dovadă de respect”. De altfel. din cîte se știe, liderul de la Kremlin nu-și cere niciodată scuze. Un analist rus, Dmitri Abramov, crede că este vorba de o strategie deliberată venită din dorința de scoate în evidență “poziția sa privilegiată, de țar în politica mondială, la fel ca în perioada Imperiului Rus”.

După ce s-au încheiat discuțiile cu Angele Merkel președintele rus a ținut neapărat să-i facă o vizită nocturnă vechiului său prieten Silvio Berlusconi, controversatul fost premier italian, cu care s-a întreținut mîncînd trufe în casa acestuia din Milano pînă la 4 dimineața. Comentatorii par să fie bulversați încercînd să deslușească sensurile ascunse ale acestui tip de comportament, adesea imprevizibil. Nina Hrușceva, strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov, profesor de relații internaționale la New York, crede că Putin, pe care îl descrie drept un “exhibiționist”, chiar asta vrea: să-i facă pe toți cei din jur să se întrebe ce urmărește în realitate. Pe de o parte transmite Occidentului că sancțiunile nu vor funcționa deși economia Rusiei gîfîie din greu, pe de alta face trimiteri, cu iz de amenințare explicită, la uriașul arsenal nuclear pe care îl posedă Federația Rusă.

În tot acest timp liderul rus explotează cu abilitate slăbiciunile din flancul NATO din sud-estul continentului. Grecia, cu masive simpatii de stîngă și tradiționale antipatii anti-americane, mai nou cu mari resentimente și față de Germania, a fost dintotdeauna un punct vulnerabil pentru NATO. Sub Erdogan Turcia își urmărește cu prioritate propriile ambiții regionale ignorîndu-le pe cele ale alianței în ansamblu. În Bulgaria aproape un sfert din populație preferă Uniunea Euroasiatică Uniunii Europene în timp ce serviciile secrete și grupările mafiote rusești au penetrat masiv cercurile politice și de afaceri de la Sofia după cum avertizează un raport BND, serviciul secret german. Și la Budapesta Rusia are un sprijin consistent. Nu neapărat pentru că ungurii ar avea același tip de afinități afective pe filieră slavă ca bulgarii sau sîrbii, ci pentru că pentru Viktor Orban relația cu Moscova, ca și aceea cu China, este o modalitate de a para presiunile venite din Occident față de derapajele sale autoritariste tot mai frecvente.

În economia noilor tensiuni Est-Vest Serbia ocupă un loc privilegiat în strategia Kremlinului. Simpatia cu totul specială cu care este privită Rusia la Belgrad, din considerente istorice și datorită sprijinului acordat în chestiunea independenței regiunii Kosovo, oferă Moscovei pîrghii de manevră eficiente într-o regiune cu multe tensiuni remanente. Pîrghii prin care dorește să submineze interesele occidentale întreținînd un climat de instabilitate în Balcani după cum subliniază și o recentă analiză Stratfor. O și face deja, cu largul concurs al actualei puteri de la Belgrad. Atît președintele Tomislav Nikolici cît și primul minstru, Alexander Vukici, sunt campioni declarați ai unei relații privilegiate cu Rusia (Nikolici spunea la un moment că Serbia este singura țară pe care o iubește mai mult decît Rusia). Iată de ce o paradă militară, cea mai mare de la dispariția fostei Iugoslavii, menită să marcheze 70 de ani de la eliberarea Belgradului de sub naziști a fost devansată cu patru zile pentru a coincide cu vizita lui Vladimir Putin aflat în drum spre Milano.

Deși au existat și voci critice care s-au plîns de faptul că Belgradul a fost dat literalmente peste cap de pregătirile pentru paradă și că s-a cheltuit mult prea mult pentru asta mulțimile de la Belgrad, l-au salutat cu un “entuziasm euforic”, după cum notează The Telegraph, pe liderul de la Kremlin în ciuda ploii torențiale care a însoțit evenimentul. Indiferent de vîrstă, sîrbii îl admiră în marea lor majoritate pe Putin pentru viguroasa sa retorică pan-slavistă și chiar pentru tonul anti-occidental. Cotidianul britanic citează declarația unui pensionar prezent la paradă: “Acest eveniment trebuie să fie liantul unei și mai trainice legături între Serbia și Rusia împotriva fasciștilor din Uniunea Europeană și Statele Unite”. Foarte asemănător cu ceea ce auzi pe stradă și în Rusia.

Deși guvernul de la Belgrad declară că este hotărît să meargă în continuare pe calea integrării europene Serbia a refuzat să se ralieze sancțiunilor decise la Bruxelles împotriva Rusiei. La fel, în ciuda opoziței ferme a Uniunii Europene, sîrbii rămîn partizani declarați ai proiectului South Stream. Așa că devine tot mai greu de văzut cum pot fi acomodate în viitor astfel de interese complet divergente, mai ales dacă relațiile între UE și Moscova rămîn încordate.

Și mai îngrijorătoare pentru liderii europeni sunt însă derapajele anti-democratice ale tandemului VukiciNikolici. Mai ales că au în față exemplul Ungariei, membru UE cu drepturi depline, în care Viktor Orban acționează la fel. Bruxelles-ul pare să dispună de puține mecanisme, din cele uzuale, prin care să-l penalizeze, dar după atmosfera de la audierea candidatului Ungariei în Comisia Europeană și linia dură adoptată la Washington care a dispus măsura fără precedent de a interzice unor zece oficiali maghiari de vîrf intrarea în Statele Unite nu pot fi excluse o serie măsuri punitive excepționale. Pe plan intern Serbia începe să se semene tot mai mult cu Rusia. În condițiile unei opoziții aproape simbolice Vukici și Nikolici au impus un regim autocratic dur, agresiv în limbaj și comportament, exploatînd puternicul curent naționalist din țară. “Libertatea de expresie și criticile publice sunt pe moarte în mass media din Serbia” declară Asociația Jurnaliștilor Independenți, citată de The Economist. Același săptămînal mai notează că “oricine îi pune întrebări critice d-lui Vukic riscă să fie masacrat de tabloidele loiale acestuia”. Observație care ne face imediat să ne gîndim la lucrurile similare care se petrec, mai ales pe televiziunile de știri, ceva mai la sus de Dunăre!

Cum și România dă semne că ar putea călca pe același drum, mai ales dacă Victor Ponta va fi ales președinte pe 16 noiembrie, Uniunea Europeană va fi pusă în fața unui tablou regional extrem de îngrijorător, deprimant, cu țări aflate în plin proces de derivă de la principiile fundamentale ale democrației liberale în ceea ce privește libertatea de expresie, mass media, independența justiției și cu o influență rusească în creștere. O Rusie tot mai agresivă, gata să facă apel la toate mijloacele pe care le are la îndemînă pentru a destabiliza în favoarea sa situația din zonă. În acest punct, dacă se depășește un nivel critic nu pot fi cu totul excluse în viitor măsuri radicale împotriva țărilor cu pricina. Poate nu chiar excluderea, însă un statut degradat, cu toate consecințele acestuia, ar putea să nu fie neapărat doar ceva de domeniul fanteziei.

Notă: Textul de față este formula extinsă a unui articol publicat în “Revista 22″

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. VladB spune:

    Prin dorinta inconstienta de a trai intr-o lume utopica omul se gaseste in pozitia de a crea una distopica in care cei care au un alt fel de a vedea lucrurile sau alt ritm si nu doresc sa mearga cu curentul global sunt stigmatizati si proscrisi.

    Senzatia mea este ca intoleranta creste in unele cazuri si in ce priveste libertatea de expresie.

  2. eu spune:

    Este Baubaul zilelor noastre ! Daca maine va anunta privatizarea Gazpromului ( privatizat cu cine trebuie , bineinteles ) va redevi baiat bun.

    • chishtocu verde spune:

      Bine zis.

    • eu****** spune:

      Ptr eu care spune:
      22/10/2014 la 17:54

      Este Baubaul zilelor noastre !

      Ei bine parerea mea este ca nu este nici un Baubau!
      Este un dereglat mintal, care actioneaza ca un ceas bine reglat pentru atingerea scopurilor sale. SI daca am spus ca este dereglat mintal este pentru ca standardele mele sunt cele amercane si nu cele rusesti, dupa care omul este perfect normal si rational…

      Ar trebui inteles Putin ca si psihologie si lucrat cu aceleasi arme!

      Din nefericire reteaua lui Putin si a regimului rusesc este vasta si permanent intretinuta si dezvoltata. Se lucreaza psihologic si nu vad de ce americanii/ europenii nu ar putea sa lucreaza la fel. S0a ajuns la confruntari maxime intre oameni, natiuni si continente.

      Nu se poate dormi acum sau minimiza aceste evenimente!
      Este nevoie de declaratii si actiuni clare si ferme!

      P.S.
      Mi-a facut mare placere sa aflu ca in sfarsit administratia americana a lasat la o parte toate falsele tratate de diplomatie si a constituit o lista cu persona non-grata din Ungaria! Daca unii sunt magari sa li se spuna in fata ca sunt magari!
      Deja cred ca exista pregatita o lista similara pentru RO! Asta inseamna diplomatie activ participativa – nu stiu daca exista termenul dar imi pare ca este util sa il folosesc aici!

  3. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Remember !

    Mareşalul Wittgenstein se înfăţişează romînilor ca un liberator. În protestele sale sale, din 1826, Rusia se înduioşa de nenorocirile ţării; ea dovedi în 1828, cît valorau tînguirile sale. Au avut loc excese groaznice. Contribuţii de tot felul în produse, furaje, vite, corvezi, hoţii, omoruri etc. Bărbaţi şi femei au fost înhămaţi la care cu vizitii cazaci care nu-şi cruţau nici bîta, nici vîrful lăncii lor. Peste 30.000 de romîni fură smulşi de la munca cîmpului pentru a servi ca animale de muncă.
    [Karl Marx ÎNSEMNĂRI DESPRE ROMÂNI (Manuscrise inedite) Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964]

    Admirabilă ”tradiție” ! 37 de ani mai devreme faimosul Suvorov ne trata cu „românilor am să le las doar ochii, să aibă cu ce plînge”. Feldmareșalul ”Rîmnicean” (Rîmnikski), supranume ”glorios” alocat pentru victoria asupra turcilor în spațiul Focșani-Rîmnicul Sărat (1789), ne sfidează și astăzi din înaltul statuii sale vrîncene.

    ”Isprăvile” mai recente se cam cunosc. Deci, DESPRE CE ”BAUBAU” VORBIM ?

    • Adrian Rusu spune:

      Pentru ca, fireste, uciderile si tortura teutonice au „ce” plin de noblețe si umanism. E inaltator sa fii ucis de cine in drept. Te simti implinit. Ce-ar fi daca am vedea ambele fețe ale adevarului? (Tocmai ce se află ca Merkel vine la Sibiu sa-l sustina pe Johannis…)

      • eu****** spune:

        Uite ca nu s-a confirmat!

        Merkel nu il poate sustine pe JK pentru simplul motiv ca insusi JK nu se poate sustine!

        Domnule, ce iti este si cu curentele astea de tip PNL care se activeaza la pornirile teutonice din ce in ce mai dese in regiune!

        Numai de bine sa auzim!

      • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

        Domnu´ filosof ruso-german Franz Franzovici ! Pentru oricine a citit și altceva decît manualele de materialism dialectic este clar că cei 13 ani de hitlerism au fost un accident în istoria unui mare popor. Oricum a plătit pentru asta și încă mai plătește. Pe de altă parte noi, românii, nu știu ce fel de retorsiuni am suferit din partea nemților, în schimb pe cei de aici i-am gonit, iar acum ne umflăm în pene (de păun jumulit) cu casele Prințului Charles din Viscri-Weißkirch, festivalurile kitsch-medievale din Sighișoara-Schäßburg & diverse ”turnuri ale slăninilor” săsești, încă înălțîndu-se mohorîte pe la marginea abandonatelor (și cvasi-ruinatelor) sate transilvane fortificate.

        În fine, dincolo de providențialele tancuri rusești, poporul românesc ”blajin, creştin şi primitor, senin la obraz şi drept la inimă” a generat voios hoarde de torționari, ce și-au vîndut tatăl și mama pentru un blid de… linte. NICI UN STRĂIN NU NE-A FĂCUT ATÎTA RĂU CÎT NE-AM FĂCUT NOI ÎNȘINE.

        Iar după cum se poate observa ȘI din comentariul Dvs. veninos, sîntem gata să continuăm.

        • Erika spune:

          Nici unui om si nici unui popor nimeni nu i-a facut mai mult rau decat si-a facut el insusi. Asa e de cand lumea.
          Nu vad de ce sa credem ca avem de ales doar intre nemti si rusi. Poate ca rusii vor exclusivitatea, dar nemtii?
          Predecesorii nostri de seama nu credeau ca aceast tip de alegere ar fi bun. Si acum, ca poate vremurile s-au schimbat si ideile circula mai usor, se pot gasi alternative.
          Cine a citit mai mult decat almanahe (cum zice Vanghelie) nemtesti stie ca cei 13 ani de hitlerism NU sunt o perioada izolata de restul istoriei germane. NU au aparut din pamant, din iarba verde. Au fost pregatiti timp de zeci de ani de tradari ale carturarilor, un anumit tip de sistem administrativ, militar si de asistenta sociala si, nu in ultimul rand, de armata rosie. Nici macar istoricii germani germani, care NU se inteleg intre ei ref la WWII (si nu din cauza miticilor, a evreilor sau a polonezilor), nu prezinta cei 13 ani ca o teleportare a Germaniei pe o planeta ciudata, creata de Hitler singur, singurel.
          Cu toate ca Germania e o tara mare, lucru pe care nu il contesta nimeni, bolsevismul si hitlerismul au foarte multe radacini intelectuale comune. Foarte multe! Blatul ruso-german din 39 nu e o exceptie si un accident nefericit, ci expresia unei iubiri (cu nabadai de cateva ori) foarte vechi. Nemtii si rusii s-au inteles la principii in WWII. NU pe ele s-au batut, ci pe pamanturile altor tari.
          Azi, madam Merkel spune sa gasim in Ucraina o solutie care sa nu ii ofenseze pe rusi. Care ofensa? De ce trebuia sa puna problema ofensei? Cine ofensa pe cine? Era vreun risc de ofensa? A fost luata de un puseu de cavalerism excesiv la microfon? Sau e afinitatea ei mai veche cu Moscova? Oricat va suparati, nu aveti un raspuns net si convingator.
          E complet iresponsabil ca est-europenii sa faca abstractie de repetarea, poate mai soft, a blatului ruso-german.
          In rest, clisee. Romania a produs doar pe Visinescu si Enoiu. Astia da VIP-uri! Merita sa vorbesti numai de ei si sa uiti de Arnautoiu si de Steinhart. De fapt, e explicabil pentru cine nu retine din istorie decat politia secreta, tancurile si batele, si ignora ideile politice si alti factori.

  4. un roman spune:

    Like-urile sunt date, cred, de cei ce s-au saturat de ipocrizie si cinism, adica de politica dublului standard. Daca feciorasul lui Biden era admis in consiliul de administratie al Gazprom sau Rosneft, brusc devenea un stalp al democratiei. Asaaaa…daca nu bea, precum Eltin, sau daca nu-i usor de pacalit, precum Gorbaciov, parca, parca seamana cu Hitler, nu?

  5. Mihai V spune:

    Care bau-bau? Nici vorba! Rusia nu ne sperie. Alcoolul devine impopular si creste speranta de viata, mai ales la barbatii rusi (unii ajung chiar la 60 de ani!). Miscarile fasciste sunt din ce in ce mai sfioase si mai indepartate de Kremlin. Nu se mai vad nicaieri sute de mii de copii ai strazii. Numarul de avorturi nu mai este cel mai mare din lume. Practica religiosa la slujbele de duminica a ramas 2%. De droguri si de HIV nu a auzit nimeni. Coruptia e pe cale de extinctie. Ce e insa ingrijorator, e ca scad inadmisibil cheltuielile de inarmare. Pai, daca raman asa pacifisti, cum o sa faca fata atacurilor virulente din Estonia, Letonia, Finlanda si Suedia?

    • Dora spune:

      Sper ca macar aprecierea cu “alcoolul impopular” o spui in gluma, acum cand un adept al votculitei (sper ca asta era, nu lichid de dejivrare) si conducator al unui utilaj de dezapezire a intrat direct in avionul PDG-ului de la Total, pe aeroportul din Vnukovo. Altfel, ma astept sa aud ca accidentul a fost provocat de un complot international condus de sefii de la McDonanald si Victoria Nuland in scopul deteriorarii caldelor relatii ruso-franceze …..

  6. Babilou spune:

    Nu pot sa nu fac o paralela intre situatia de adum si cea din ’40. Deoarece istoria se repeta.
    Romania e iarasi intre o Ungarie mustind de nationalism (ca in ’40, cand am primit diktatul), Bulgaria incet-incet ne devine iar ostila prin apropierea de Moscova ( in ’40 printr-un mini-diktat obtinea Cadrilaterul), iar la Est e o Rusie din ce in ce mai aroganta si agresiva, dar care se prea poate sa aiba din nou acorduri secrete cu o Germanie ce domina economic si politic Europa.
    Dar acum se mai adauga si o Serbie complexata pro-moscovita….. Atunci mai traia amintirea antantelor ante WWI.
    Si din nou ne gasim cu aliatii nostri departe geografic de noi…..
    Ce va urma ? Vom vedea…. Romanii oricum nu s-au prea sinchisit de cursul istoriei….Mioritza traieste si e vie in noi……

    • Miorita spune:

      E clar ca un blat politic si economic exista intre Merkel si Putin. Ramane de vazut daca Germania va sprijini sau va slabi NATO. Pana acum, nu a fost convingatoare.
      Pe buna dreptate, ucrainenii ii spun Angelei Merkel Madame von Riebbentrop.
      Nu avem de ce sa ne asteptam la prea multa abnegatie pentru interesele mari ale Romaniei de la Iohannis, care se lauda ca poate oricand sa se fotografieze cu Merkel. Una e lucrul bine facut, alta e pozitia Romaniei in lume. Si rusilor le-ar conveni sa aiba o parghie aici si noi sa lucram bine pentru oligarhii lor.
      Am fi observat pana acum daca Iohannis era patriot. In primul rand, nu ar fi fost alaturi de pucisti, in 2012.

    • eu****** spune:

      Acum, ceea ce nu era odata, romanii au mai multe posibiltiati de a se informa!

      Istoria se poate scrie mai bine si mai repede de catre oamenii simpli – fraieirii de rand – decat se putea face acest lucru in urma cu 100 de ani!

      Nu stiu de ce se invoca evenimente triste cand ff bine se paote invoca si situatia deosebita creata in 1918 – si acum ma intreb cum s-au adunat si cum s-au determinat romanii de atunci sa purceada catre Marea Unire cand nu era internet, nici FB nici Twitter, s.a.m.d.! Tot in urma cu 100 de ani. aprox.

      Daca romaniii nu se schimba nimic in Ro nu este din cauza Rusiei sau a Bulgariei sau a Ungariei, este numai si numai pentru ca romanul este puturos si vrea totul pe tava de genul: “Sunt muiati posmegii?” Ei uite ca nu da nimeni posmegi muiati si daca vrei sa ii ai trebuie sa te bati si sa muncesti pentru ei! Absolut nimic nou sub soare!

      • si eu*** spune:

        Pai, problema chiar asta e, ca nu sutem acum 100 de ani. Miticii si coanele Chiritza nu erau inca intelectuali. Ei facusera Razboiul de Independenta si WWI si nu le venea usor sa dispretuiasca tot ce e legat de patriotism si de valorile nationale. Acum stranepotii lor nu stiu de eroii inchisorilor, dar au diplome de la universitati stangiste de fitze si se jeneaza ca sunt romani. Sunt excedati de toaletele din curte, de carutele cu cai si de vacile mulse manual. Nu mai se uita la fraierii de rand. Asta e tragedia. De aia se comunica mai bine acum 100 de ani fara internet, pt ca atunci toti, analfabetii si boierii, vorbeau aceiasi limba, iar acum unii vorbesc oengeste, sau administrativ, sau prea pretios si ceilalti nu ii inteleg.
        Din nefericire, viitorul nu se poate cladi doar pe momentele vesele ale istoriei. A existat pactul riebbentrop-molotov. Germania si rusia si-au impartit ca 2 state teroriste teritoriul Romaniei. Au facut deja un blat. Amandorura le-a convenit si le convine ca noi sa avem o reputatie de prosti si fascisti. Rusii ca sa motiveze prezenta cizmei lor si nemtii ca sa se uite cat au fost ei de teroristi. Acum in ambele tari sunt in crestere antisemitii si admiratorii fascismului si stalinismului (toate perfect compatibile intre ele). Putem sa facem abstractie lucrurile astea? Putem sa nu vedem ca merkel zice sa nu jignim Rusia si a 2a zi putin deschide un nou front in ucraina? Sau ca Iohannis e sustinut de merkel si nu zice nimic de lukoil si, in acelasi timp, se da mare aparator al legii si al muncii in timp ce e inconjurat ca un oligarh rus de compromisi, liber schimbisti si puscariabili?
        Conteaza foarte mult daca se repeta sau nu blatul ruso-german. Acest lucru nu poate fi ignorat. Sclifositii sa nu creada ca in urma vaicarelilor lor Miorita va deveni amazoana si poporul va munci in stil japonez, evt inainte de 16 nov ac. Mai bine sa se adapteze datelor de pe teren si sa vorbeasca omeneste cu fraierii de rand, sa si-i apropie, sa le castige increderea. Asa a fost facut 1918, nu cu lamentatii si dispret.

  7. zombie spune:

    ah, tocmai cand credeam ca citesc un art despre putin, tot la ponta am ajuns.
    pacat de prima jumatate a art, d-le!

  8. Eddy spune:

    Partea proasta e ca in aceasta perioada tulbure, atat economic cat si politic, Romania nu are o strategie. Guvernul domnului Ponta nu conduce propriu-zis tara, ei se ocupa cu campania electorala si lasa functionarilor administrarea statului. In privinta relatiei cu Rusia ne aflam intre doua extreme: pe de o parte atitudinea pro-unionista a presedintelui Basescu (prea imprudent in declaratii, dupa parerea mea) iar pe de alta parte declaratii stupefiante precum cea a domnului Ponta referitoare la sechestrul asupra rafinariei detinute de Lukoil.
    Daca tot ne amintim de faptul ca ne aflam iarasi intre doua tari prea putin democratice (Ungaria si Rusia), exact ca in 1940, ar fi bine sa ne reamintim si de faptul ca in 1940 eram condusi de guvernul lui Carol al II-lea. Un aventurier care isi subordonase institutiile statului, care desfasurase un imens aparat de propaganda si care in momentul decisiv a abdicat si ne-a lasat cu dezastrul in spate. Ma sperie sincer asemanarea cu domnul Ponta.

  9. dominic diamant spune:

    Dincolo de toate interventiile pro si contra privindu-l pe Putin si politica lui , dincolo de orice simpatie sau antipatie, trebuie sa fii orb sau retardat sa nu vezi paranoicele eforturi ale liderului de la Kremlin pentru continuitatea politicii imperialiste a lui Petru cel Mare.
    Lumea nu se va linisti pana cand din conducerea popoarelor nu vor disparea megalomanele figuri sinistre convinse ca totul incepe si se sfarseste cu ele.
    Noi,oamenii de rand de pretutindeni, avem marea nesansa de a ramane neputinciosi in fata actiunilor discretionare ale liderilor turmentati de propriile visuri. Umanitatea nu a gasit inca soliutia de a monitoriza sanatatea tuturor aspirantilor la gloria politica. Si suferinta ramane de partea noastra.Pacat,mare pacat !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Lazescu


Alexandru Lazescu

Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fo... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Felicitari domnule Damian! cateva comentarii in sustinerea dvs: 1. nationalismul economic actua...

de: Laurentiu Pachiu

la "Naționalism economic cu dezinfectant „Hexi”"

Cauta articole

mai 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)