Home » Economie »Energie »Financiar » Citesti:

Coșmarurile energetice din noaptea guvernării

Cristian Felea martie 10, 2019 Economie, Energie, Financiar
56 comentarii 4,565 Vizualizari

Domnul Teodorovici e un om simpatic, dar greșește. Limita între curaj și nebunie e o limită foarte subțire. Cred că a trecut de linie, ăsta nu e curaj, asta e o nebunie totală.[1]

Kelemen Hunor, președinte UDMR

OUG 114 SAU LANSAREA OARBĂ ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Deranjează pe cineva că noi gândim românește? Prin Ordonanța 114 am urmărit ca aceste miliarde de euro să ajungă în bugetul statului pentru construcția de școli, spitale și autostrăzi. (…) Abrogarea ar însemna anularea creșterilor de venituri, investiții și facilități.”[2] – sunt câteva fraze extrase din discursul premierului V. V. Dăncilă susținut în Parlament luni, 4 martie ac., acolo unde fusese convocată de grupul liberalilor pentru ora premierului.

Nu vreau să mă opresc asupra discursului premierului – pe de-o parte și pentru că domnia sa ne-a avertizat de la tribuna Parlamentului, că: ”Decât să vorbesc liber și să spun prostii mai bine să am o hârtiuță în față și să spun lucruri corecte!”[3] – decât pentru a sublinia mesajul manipulator, conceput pentru baza de votanți ai PSD, conform căruia OUG 114/2018 ar fi un act patriotic și de dreptate, motiv pentru care ar și fi atât de puternic contestată de multinaționale și de Comisia Europeană.

Mesajul despre care vorbesc – pe care V. V. Dăncilă l-a transpus (în fine, după mărturisirea domniei sale, probabil a fost inserat de cineva însărcinat să-i scrie discursurile) prin acel ”Deranjează pe cineva că noi gândim românește?” – a fost reluat și rostogolit public de toți decidenții PSD care au avut un cuvânt de spus în privința OUG 114/2018, ceea ce denotă o temă de comunicare publică în an electoral ce a fost probabil construită de consultanții politici ai partidului și ai liderului său.

Eugen Teodorovici, de exemplu, a lăsat să se înțeleagă atât în Parlament, cât și în diversele sale interviuri sau declarații date în fața presei că OUG 114/2018 a fost un act de mare curaj prin care liderii PSD au încercat să recupereze decizia în economie, în interesul românilor; ba mai mult, ministrul de finanțe a acreditat ideea că și caracterul de urgență al Ordonanței a fost dat de presiunile la care guvernul Dăncilă ar fi fost supus din momentul în care (probabil pe căi obscure) s-a aflat de intenția de a introduce măsurile (patriotice) și multinaționalele ar fi reacționat prin presiuni.

Eugen Teodorovici este, firește, un om politic și, până la urmă, dacă alege să transmită public idei care-l discreditează ca profesionist, dar îi justifică actele politice, este oarecum de înțeles. Cristian Socol, pe de altă parte, ar trebui să fie mintea limpede din spatele politicilor economice ale guvernului, de la care așteptările sunt nu să producă mesaje manipulatoare, ci să ne ofere (dacă tot se pronunță public) câteva adevăruri.

Ei bine, declarația domnului Cristian Socol arată așa: ”Pentru că Guvernul a încercat să reducă viteza de creștere a dobânzilor la credite, să înghețe prețul facturilor la energie și gaze, să taxeze anumite profituri de monopol / duopol / oligopol cooperant, să solicite mai multe garanții fondurilor de pensii private…s.a. mâine se va declanșa opțiunea nucleară împotriva lui. (…) Decizia de mâine este rezultatul aproape exclusiv al afectării intereselor anumitor sectoare private din România și al argumentelor aduse în discuție de reprezentanții băncii centrale. Se constată forța lobby-ului bancar / energie / comunicații din România – una foarte puternică. Numai sistemul bancar are active de 451,1 miliarde lei în 2018, aproape jumătate din PIB-ul României. Dacă mai punem și celelalte industrii… Felicitări, lobby-ul pare să fi fost eficient.”[4] Pare greu credibil că un economist cu o carieră academică poate produce astfel de declarații, dar iată că se întâmplă.

Să spunem că și Cristian Socol, în primă instanță, a fost luat de val, probabil motivul principal fiind implicarea sa – pe care o recunoaște astfel indirect – în construirea OUG 114/2018. Dar tot domnia sa, pe de-o parte, iar pe de altă parte domnia sa împreună cu Eugen Teodorovici, pe de altă parte, sunt cei care contrazic afirmațiile de mai sus – făcute pentru public în general și pentru electoratul PSD, în special – după cum urmează:

(i) Cristian Socol însuși, după ce face afirmațiile tari pe care le-am reprodus mai sus, conchide în postarea sa de pe Facebook: ”În ceea ce mă privește, încă din 1 ianuarie 2017 am exprimat argumentele pro / contra modificărilor de natură fiscal bugetară / politică monetară, din ambele perspective. Cine cunoaște activitatea mea, știe că am solicitat și propus mereu un dialog structurat, argumentat, de natură să conducă la un echilibru dinamic în ceea ce privește mixul de politici monetar fiscal/ bugetar. În sfârșit, nu mai contează, mă declar învins. Am înfrânt. Pozițiile nu s-au armonizat.” Cu alte cuvinte, acreditează subtil că guvernul ar fi impus măsurile din OUG 114/2018 fără să abordeze în prealabil calea dialogului structurat și argumentat. Interesant, nu?

(ii) Eugen Teodorovici, în scrisoarea pe care a semnat-o ca ministru de finanțe și a transmis-o lui Gabriel Forss, decident al Standard&Poor′s Global Ratings, și al cărei text cu siguranță a fost convenit printre alții cu Darius Vâlcov sau Cristian Socol, solicită o păsuire în analiza finală a ratingului de țară, sub motivația (principală) că se lucrează la modificarea prevederilor OUG 114/2018[5].

Așa cum ne-a obișnuit Liviu Dragnea, ca șef al PSD și, pe cale de consecință și guvernul Dăncilă, nu doar că nu-și vor asuma public erorile pe care sunt nevoiți acum să le corecteze în OUG 114/2018, sub amenințarea retrogradării României în categoria junk, care ar scumpi banii cu care PSD își finanțează fanteziile și retorica manipulatoare, dar vor și căuta soluții de a le deconta pe seama: (i) opoziției, a (ii) corporațiilor multinaționale, a (iii) băncilor și a (iv) instituțiilor Uniunii Europene.

Ajuns cu analiza în acest punct, trebuie să mărturisesc că după părerea mea principalul scop al OUG 114/2018 a fost electoral; cu alte cuvinte a fost o deschidere ca la poker făcută de Liviu Dragnea și apropiații săi, probabil asistați de consultanții politici, prin care să genereze o uriașă temă de discuție în societate, care să poată fi exploatată populist într-o paradigmă suveranistă de PSD în campaniile electorale din 2019 și 2020. Numirea Liei Olguța Vasilescu ca purtător de cuvânt al PSD întărește concluzia, dar intențiile transpar destul de clar și din declarațiile șefului partidului.

Astfel, întrebat ieri, după ora premierului la Parlament, despre intențiile de modificare ale OUG 114/2018, Liviu Dragnea a afirmat: ”A spus-o și doamna prim-ministru foarte clar, după părerea mea, sunt discuții care au fost purtate, discuții care se vor purta în continuare, cu actori importanți și relevanți din domeniile respective, urmând ca într-o perioadă destul de scurtă să se ajungă la o concluzie, păstrându-se obiectivele inițiale și anume prețul la gaze și la energie să nu explodeze, iar sistemul bancar să finanțeze într-un mod mai activ economia românească și să creeze condiții mai bune de creditare. Astea sunt obiectivele.”[6]

Nu neg că OUG 114/2018 trebuia să rezolve și câteva (nu simple, nu puține) probleme ale bugetului țării, dar paradigma electorală primează, pentru că așa este construită mintea lui Liviu Dragnea și a asociaților săi: ce nu aduce un profit imediat în plan electoral nu merită luat în considerare. Că este așa, o dovedește faptul că atât UDMR, prin Kelemen Hunor, cât și ALDE, prin Varujan Vosganian mai ales, au înțeles că nu pot marșa la susținerea unei inițiative care să aducă eventual capital de profit electoral exclusiv PSD.

Kelemen Hunor a cerut rapid ca OUG 114/2018 să fie prorogată cu cel puțin un an. Poziția sa nu a fost luată în considerare și atunci liderul UDMR și-a înăsprit și direcționat șarjele, vizându-l pe Eugen Teodorovici (după principiul bate șaua să priceapă iapa): ”Domnul Teodorovici e un om simpatic, dar greșește. Limita între curaj și nebunie e o limită foarte subțire. Cred că a trecut de linie, ăsta nu e curaj, asta e o nebunie totală. Am spus în decembrie, am spus în ianuarie, am spus în februarie, mai repet o dată: a greșit, greșește. Nu poți să dai o OUG prin care bulversezi tot sistemul fiscal și nu numai, cu câteva zile înainte de Anul Nou, cu aplicabilitate imediat de la 1 ianuarie.”[7]

Exprimând poziția ALDE, Varujan Vosganian a declarat formal că formațiunea sa nu consideră utilă ideea de a abroga OUG 114/2018 (deci a căutat să nu intre în conflict cu tema patriotismului cu care PSD a încărcat deja subiectul), dar a afirmat tranșant și că: ”ALDE nu va permite să existe atacuri asupra mediului de afaceri. Vă asigur că negocierile pe care le vom avea vor face ca această ordonanță de urgență să fie corect absorbită în mediul de afaceri.” Iată cum, tot gândind românește, ALDE ajunge la o altă concluzie decât guvernul Dăncilă!

ROMÂNIA, VIITOR FOST HUB ENERGETIC

Sâmbătă, 2 martie ac., Liviu Dragnea, aflat în turneu prin țară, pe la organizațiile PSD care își organizează alegeri pentru liderii din teritoriu (noii baroni) a avut surpriza, la Reșița, să fie chestionat tocmai de colegii săi de partid în problema autostrăzilor.

Încercând să pună în discuție tema infrastructurii rutiere, dar în același timp să nu fie considerat ostil de el lider maximo, senatorul Ioan Chisăliță a adus în discuție un aspect stânjenitor pentru capacitatea guvernului PSD-ALDE de a promova marile proiecte: ”Fac acest drum la București săptămânal. Dacă la început îl făceam în șase ore, după o guvernare a tehnocraților, astăzi, după ce Guvernul nostru, al PSD, a luat măsuri care au dus la creștere economică fac acest drum în opt ore.”[8]

Liviu Dragnea a înțeles pericolul comparației (involuntare) dintre guvernul Cioloș și guvernele sale, în special cu cel condus de V. V. Dăncilă și s-a repliat rapid, menționând în discursul său că marile proiecte suferă nu din pricina corupției și a lipsei de competență a clientelei care a ajuns în ministere, agenții sau companiile statului ci pentru că sunt blocate de…procurori și birocrați!

Declarația sună cam așa: ”După doi ani de zile am reușit să identificăm o parte – nu toate – dintre piedicile și dintre cei puși să pună piedici acestor lucrări. Aceasta este birocrația. Pe de o parte procurorii, pe de altă parte birocrați, care inventează tot felul de piedici sau spun că nu putem face asta pentru că nu avem voie.”[9] Prin extensie, am putea înțelege că în orice domeniu un proiect strategic este la acest moment blocat, vina nu o poartă guvernul politic PSD-ALDE, ci eventual procurorii și birocrația statului.

România a încercat, după ce ministrul delegat al energiei din guvernul Victor Ponta, Constantin Niță, a lansat o procedură competitivă de achiziționare de servicii specializate pentru redactarea unei noi strategii energetice, dar mai cu seamă în perioada guvernului Cioloș (când s-a și postat în consultare publică un proiect de strategie energetică) să ofere un cadru de dezvoltare al sectorului energetic prin care potențialul țării noastre în sud-estul Europei să poată fi cât mai deplin pus în valoare.

Cadrul despre care vorbesc, a fost sintetizat în sintagma România – Hub energetic, care ar fi presupus (iar măsurile din proiectul publicat în anul 2016 acopereau mai mult sau mai puțin aceste exigențe) că țara noastră: (i) investește în modernizarea bazei de producție și a rețelelor de transport și distribuție; (ii) investește în constituirea de centre de inovare și producție pentru creșterea eficienței energetice; (iii) investește în creșterea capacității de interconectare cu rețelele europene; (iv) investește în stocarea carbonului; (v) investește în extracția gazelor naturale din Marea Neagră și în valorificarea superioară a acestora atât în țară cât și în regiune și, în fine (sper că nu am omis nimic) în (vi) organizarea unor burse regionale de energie la București. Cuvântul de ordine pentru România – Hub energetic era, prin urmare: investiții.

Dimpotrivă, proiectul strategiei energetice publicat de ministerul condus de Anton Anton, de la ALDE, mizează încă pe cărbune pentru producția a peste 20,6% din energia electrică livrată în 2030, adică 15,8 TWh, sau cât a produs CE Oltenia în 2017. Ar mai trebui, conform proiectului de strategie, ca: (i) producția de energie din reactoarele nucleare să crească de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035; (ii) energia produsă din total surse regenerabile să crească până la 29 TWh, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.[10]

Am mai aflat, apoi, de la ministerul energiei (secretarul de stat Doru Vișan) că: ”Din cei 24.000 MW putere instalată, 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generată de condiții juridice, de finanțare, de condiții de mediu, tehnice.” Dar taxele noi introduse de OUG 114/2018 și pentru sectorul energetic complică situația investițiilor necesare în domeniu. Necesarul de investiților în domeniu este evaluat în ultimii 10 ani mereu la 20 de miliarde de euro, pentru că s-a construit puțin și au intervenit mereu alte necesități și altele vor continua să intervină, în cascadă.

Doar că în jurul României lumea nu s-a oprit în loc. Așa că pe măsură ce guvernările Dragnea pun piedici după piedici ideii de România – Hub energetic în regiune, vulnerabilizând companiile, blocând multinaționalele și frânând dezvoltarea pieței, aflăm că:

Potrivit Financial Times, estimările preliminare ale Exxon arată că perimetrul Glaucus din Cipru conține rezerve cuprinse între 4 și 8 trilioane de picioare cubice (peste un miliard de barili echivalent petrol). Comparativ, rezervele din Neptun Deep, în care Exxon deține o participație de 50%, sunt estimate la 1,5-3 miliarde de picioare cubice.[11]

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, este obligat, cel puțin deocamdată, să întrerupă proiectul construirii conductei Tuzla-Podișor, destinată preluării de la țărmul Mării Negre a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, din cauza amânării pe termen nedefinit a deciziei finale de investiție a celor două companii petroliere în demararea producției de gaze.[12]

Politica României și a Bulgariei pe tema gazelor naturale este total opusă. Anul trecut, prin OUG 114, România a anulat practic pașii de liberalizare a pieței gazelor, desființând practic bursele OPCOM și BRM și a adoptat o legislație offshore care a condus la amânarea deciziilor de investiție în Marea Neagră. Bulgaria, în schimb, se pregătește de o dereglementare accentuată a acestor piețe și de lansarea unor noi operațiuni de explorare în Marea Neagră, luându-și în serios poziția de capitală regională a gazelor. Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Comisia Europeană, viitorul hub va fi tranzitat de 45,5-61,3 miliarde metri cubi de gaz anual, iar finanțarea europeană a hub-ului balcanic va fi de aproximativ un milion de euro, dintr-un total estimat la 2 milioane de euro.[13]

Noua directivă a gazelor negociată de președinția României la Consiliului Uniunii Europene va avea un impact semnificativ, nu atât asupra dezvoltării coridorului nordic de transport al gazelor (Nord Stream 2), cât mai ales asupra coridorului sudic, unde Bulgaria va deveni un jucător cheie, cu un rol asemănător celui jucat de Germania în Nord Stream 2.[14]

▪ Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei: ”Eu cred că România va pierde rolul de lider regional în energie în situația în care nu va adresa urgent în primul rând problemelor urgente ale energiei, mă refer la gaz și electricitate. Avem o structură de producție care nu răspunde cerințelor unei piețe concurențiale. Competiția este un lucru important și pentru că din simulările care s-au făcut rezultă clar necesitatea ca producția bazată pe cărbune să rămână o perioadă lungă de timp. Pentru a putea rămâne, este nevoie de investiții.”[15]

ETERNA ILUZIE A INVESTIȚIILOR SAU BOALA DEMAGOGIEI FĂRĂ LEAC

Îmi aduc aminte că într-unul din episoadele serialului Las Fierbinți, difuzat de televiziunea Pro TV, un personaj caricatural, un fel de mare-mahăr-politician, îi explica primarului Vasile Breșcan, ce se arăta neîncrezător în proiectul construcției unei autostrăzi care să treacă prin Fierbinți, că ideea nu este să faci investiții, ci să pretinzi că le faci, pentru că numai așa poți câștiga ușor bani pentru tine personal și pentru cei cu care te asociezi în politică.

Drumul de la ficțiune la realitate este ușor parcurs, o dovedesc declarațiile spumoase ale ministrului energiei, Anton Anton, privind proiectul de stocare al energiei Craiova 2 – Ghercești, aflat în faza studiului de fezabilitate: ”Vrem să accesăm un program european prin care să introducem în România o idee care n-a mai fost introdusă în lumea asta – sau poate c-o fi fost făcută dar nu știu eu – și anume să acumulăm energie electrică în depozite de gaze. Adică, centrala de la Craiova o retehnologizăm, alături de centrala aia la 3 kilometri există un depozit, la Ghercești, iar în depozitul respectiv depozit introducem gaze atunci când avem exces de energie electrică de la eoliene, pentru că noi în România nu avem niciun fel de sistem de acumulare a energiei electrice.”[16]

Principiul stocării energiei electrice produsă din surse regenerabile – vânt, lumina solară sau apă – este explicat de Cristian Secoșan de la Siemens (fostul director al OMV Petrom, care gestiona divizia energetică) prin nevoia unei bune integrări ”… a energiei regenerabile în sistem în contextul în care echili­brarea variaţiilor energiei verzi se face din ′jocul′ cu alte surse de producție, cum este cazul termocentralelor sau al hidrocentralelor.”[17]

În cazul proiectului Craiova 2 – Ghercești studiul de fezabilitate trebuie să identifice soluția viabilă economic prin care surplusul de energie verde (eoliană, fotovoltaică) din perioadele cu producție de vârf să fie folosit pentru înmagazinarea și extracția gazelor naturale din depozitul de la Ghercești[18], după ce producția de energie la termocentrala Craiova 2, aparținând Complexului Energetic Oltenia, va fi convertită de la cărbune la gaze naturale.

Conform Economica.net, proiectul este estimat la o valoare de 180 de milioane de euro, sumă care acoperă conversia unui grup nou de 200 MW pe gaz în cogenerare, finanțarea proiectului urmând să fie asigurată în proporție de 70% cu fonduri europene și de 30% prin mecanismul EU-ETS (art. 10C), cu fonduri care trebuie să se regăsească în bugetul Complexului Energetic Oltenia.[19]

După acest preambul, ajungem la problema serioasă: investițiile în energie și capacitatea de a le gestiona și finanța. Un proiect nou pentru România, cum este cel de la Craiova 2 – Ghercești, care implică două companii ale statului, adică Complexul Energetic Oltenia și Romgaz, dar și finanțarea prin mecanisme europene necesită crearea unui cadru foarte clar de acțiune, atât pentru ca investiția să fie optim implementată, dar și pentru ca finanțarea să fie asigurată fără sincope.

Cum mecanismele europene de finanțare presupun decontări pe faze de implementare și conform cu proiectul acceptat, se cheamă că autoritatea care implementează proiectul are o responsabilitatea  deosebită de a nu permite abateri, iar companiilor implicate li se cere să fie echilibrate financiar și să dispună de un cadru bugetar multianual în care fondurile destinate investiției să fie certe.

Doar pentru partea finanțată prin EU-ETS, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să aibă un cadru bugetar de patru ani (minim) în care să asigure pentru investiția în cauză 260 de milioane de lei, adică circa 65 de milioane de lei anual. Pentru fiecare an de implementare Complexul Energetic Oltenia și Romgaz trebuie să aibă bugete echilibrate, astfel încât să poată atrage împrumuturile cu care să finanțeze și partea din investiție ce va beneficia de fonduri europene, pe faze de implementare.

Ei bine, fără să detaliez prea mult, cred că domnul ministru Anton Anton înainte de a se entuziasma în fața perspectivei unui proiect unicat, ar trebui să fie mai degrabă extrem de preocupat pentru: (i) calitatea managementului de la Complexul Energetic Oltenia, (ii) de impredictibilitatea adusă de desele modificări ale legislației, inclusiv de efectele OUG 114/2018 asupra Complexului Energetic Oltenia și Romgaz, (iii) de faptul că un secretar de stat tocmai a anunțat noi reorganizări de companii, (iv) de efectele includerii celor două companii în viitorul Fond Suveran de Investiții și Dezvoltare, în fine (v) de obligarea companiilor să verse la bugetul statului atât 90% din profituri, cât și o parte din rezervele financiare.

Pentru că la Ministerul Energiei nu se pun problemele cheie și se preferă anunțurile bombastice, totul ajunge să sufere de cea mai deplină demagogie. Cu ministrul Anton Anton în prim plan nu am cum să văd diferența dintre anunțul de lansare al proiectului Craiova 2 – Ghercești și cel făcut de premierul V. V. Dăncilă privind (re)lansarea de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în parteneriat public-privat, a proiectului centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj de la Tarnița[20].

Proiectul Tarnița-Lăpuștești este dovada certă că scenariștii serialului de comedie Las Fierbinți se inspiră cert din realitate și nu sunt deloc mirat că tocmai guvernul V. V. Dăncilă vrea să-l repună pe tapet – i se potrivește. De la crearea sa, în 2013, compania de proiect Hidro Tarnița (deținută în prezent de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) a tocat câteva milioane de lei fără niciun folos[21], fără ca cineva să poată spune că a oferit o soluție viabilă pentru proiect.

Din aceeași clasă de proiecte ca și Craiova 2 – Ghercești, doar că implicând o anvergură mult mai mare, ca de altfel orice proiect hidroenergetic și multiple aspecte de mediu și incidență asupra biodiversității, proiectul Tarnița-Lăpuștești este considerat de specialiști o himeră (cam la fel ca și autostrada din Fierbinți), pentru că:

▪ Dumitru Chisăliță – ”Din datele pe care le am, acest proiect nu prezintă o rentabilitate care să permită recuperarea investiției într-un termen rezonabil. E vorba despre zeci de ani. Or, nu văd, în acest moment, cine și-ar risca banii, pentru a investi într-un astfel de proiect. (…) Ar trebui ca acestui proiect să i se fabrice o rentabilitate artificială – prin facilități și priorități – altfel chiar nu cred că s-ar putea realiza.”;

▪ Răzvan Nicolescu – ”România are probleme în a finaliza investiții majore, în general. Tarnița este un proiect foarte complicat și greu de realizat, inclusiv din cauza aspectelor de mediu și a celor de reglementare.

CUMPĂNA ENERGETICII DIN OLTENIA

Complexul Energetic Oltenia este esențial pentru sistemul energetic național și, în același timp, se află într-un moment critic; este o companie mult prea mare și importantă pentru ca guvernul să nu-i acorde importanța cuvenită, iar impactul problemelor pe care le are, și care se pot amplifica în cascadă, asupra sistemului energetic național devine amenințător de mare.

Vreau să vă spun că sunt vicepreședintele asociației pentru cărbune din Europa, și toată lumea este speriată de nivelul certificatelor. Am creat bugetul pe 2018 pentru 8,5 euro, dar a explodat la 23 de euro, valoarea pe care Comisia o estima pentru 2025. La nivel operațional suntem pe pozitiv, dar la nivel financiar suntem pe negativ din cauza diferenței de la CO2. Dacă nu plătim CO2 la valoarea asta aveam un profit de peste 500 milioane de lei.” – am reprodus câteva din afirmațiile lui Sorin Boza, managerul Complexului Energetic Oltenia, făcute cu prilejul ZF Power Summit 2019[22].

Știu că este mai ușor să critici de pe margine decât să fii implicat efectiv în luarea unor decizii, dar cred că aplecându-ne puțin asupra afirmațiilor făcute de Sorin Boza am putea încerca să realizăm într-o măsură cât mai apropiată de realitate cât de gravă a fost situația complexului energetic la 31 decembrie 2018; pentru că, să nu uităm, perspectiva ca acestei companii să i se aplice într-un fel sau altul și OUG 114/2018 ar putea să însemne că până la finele anului 2019 decizia de a se solicita protecția unui judecător sindic poate să devină de neînlăturat.

Din datele furnizate de CEOltenia News[23] rezultă, cel puțin din punctul meu de vedere, că problemele achiziției de certificate de CO2 așa cum sunt ele enunțate de Sorin Boza, ar trebui văzute mult mai nuanțat. Să vedem: În anul 2017, de exemplu, Complexul Energetic Oltenia (am să folosesc în continuare abrevierea CEO) trebuia să achiziționeze pentru conformare circa 13.860 de mii de certificate de CO2. A achiziționat circa 4.430 mii certificate, la 26 lei bucata și a provizionat diferența pentru circa 9.342 mii certificate, la 38 de lei bucata, pe care să le achiziționeze în trimestrul I al anului 2018, în condițiile în care contul conformării anului 2017 se închide la finele lunii aprilie 2018.

Dar, așa cum este evident pentru oricine, fără multă școală, dar cu școala vieții, când cumperi în ultimul moment prețul este întotdeauna mai mare. Deci în primul trimestru al anului 2018 CEO a achiziționat cele 9.342 mii certificate nu cu 38 lei bucata, cum anticipa, ci la cam 53 de lei bucata. Plătind în plus 15 lei per bucată, din start a avut un cost suplimentar în anul 2018 de peste 140 milioane de lei (puțin peste 30 milioane de euro).

Cumpărând majoritatea pachetului de conformare aferent anului 2017 în trimestrul I al anului următor, adică în 2018, CEO nu a putut cumpăra la cele mai bune prețuri pentru anul care a trecut decât 1.150 mii certificate, respectiv la circa 45 de lei bucata (puțin peste 9 euro). Deja afirmațiile lui Sorin Boza încep să se clatine. Un manager responsabil, nu cu un foarte mare simț al pieței, putea să împartă portofoliul de certificate necesar trimestrial, ca să nu aibă nici dificultăți de cash, și nici să nu lase pe ultimul moment grosul achiziției.

Dacă proceda așa, domnul Boza putea cumpăra cu puțin peste 9 euro o cantitate de 6.780 mii certificate – jumătate din cantitatea aferentă anului 2018 – în primul semestru al anului. Compania sa ar fi cheltuit puțin peste 63 de milioane de euro sau cam 295 milioane de lei. În semestrul doi prețurile au început să crească: 65 lei bucata în vară (14 euro), 75 lei în toamnă (16 euro) și, dacă este să-l credem pe Sorin Boza, au ajuns la 23 -25 la finele lui 2018 începutul lui 2019.

Problema CEO sub mandatul lui Sorin Boza este că până la finele primelor 9 luni din anul 2018 nu achiziționase decât 2 milioane de certificate, adică în jur de 15% din necesar, în loc să fi achiziționat deja 70-75 % din necesar. Cumpărând 85% din certificate la 23-25 de euro, în loc de 10-15-17 euro, s-au cheltuit în jur de 120 de milioane de euro în plus, la o evaluare destul de grosieră, adică în jur de 560 de milioane de lei.

Acești 560 de milioane de lei, la care trebuie să adăugăm faptul că pentru conformarea lui 2017 s-au cheltuit în plus, cum explicam mai sus, alte 140 de milioane de lei duc deja costurile suplimentare la 700 de milioane de lei (circa 71% din pierderea de 975 de milioane de lei[24] anunțată de CEO pentru 2018 probabil că provine de aici, indiferent cu va fi fost ea justificată).

Văzând aceste cifre, mi-e teamă că problema cea mai mare este cea de management. Cumpărând grosul certificatelor de CO2 exact atunci când prețurile explodează în piață, nu poți pretinde că ai pierderi exclusiv din cauza costurilor de carbon; de fapt compania ar fi putut cheltui cu 700 de milioane de lei mai puțin și nu era astăzi nevoită să negocieze, pe muchie de cuțit, credite bancare a căror accesare presupune înrobirea suplimentară a CEO și cu spezele bancare.

Mă îndoiesc că ministrul Anton Anton sau premierul V. V. Dăncilă și-ar trimite corpurile de control la CEO să verifice situația achizițiilor pe contul certificatelor de carbon, dar ar trebui să o facă; un guvern responsabil nu-și poate permite să susțină un manager care pierde jumătate de miliard de lei pe contul certificatelor de carbon, pentru că afectează resursele companiei destinate dezvoltării viitoare, cash-ul, condițiile de muncă și stabilitatea SEN. Așa cum, de altfel, minerii aflați în grevă în ianuarie ac. au și avertizat, din păcate fără urmări. PSD-ALDE pare că își protejează omul și sacrifică compania, dar și securitatea energetică a României.

BUCUREȘTIUL FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU EPOCA DE GHEAȚĂ

Într-o vreme în care în lume se vorbește de noua revoluție industrială 4.0, care presupune schimbări ample de paradigmă în societate, orașul București (și locuitorii săi) a rămas prizonierul – asemeni întregii țări (doar că aici pretextul înșelător al creșterii economice nu mai funcționează) – unui model clasic din perioada în care România își dezvolta industria, acela al urbanității cu cartiere muncitorești întinse către periferie, încălzite printr-o rețea extinsă de termoficare în care se făcea injecție de agent termic primar din câteva puncte de producție.

Cel puțin teoretic, sistemul termoficării centralizate a reprezentat inițial un progres, pentru că a extras către periferia orașului producția de energie termică și a crescut eficiența acesteia; dar atunci când rețelele de distribuție nu sunt bine proiectate, corect întreținute iar injecția de agent termic nu se face după un model optim, sistemul se îndepărtează dramatic de condiția de eficiență și intră într-un carusel al pierderilor extrem de costisitor.

Dar în București s-a mai întâmplat ceva: modelul de organizare post-revoluționar și schema financiară menită să susțină respectivul model s-au dovedit ambele deosebit de precare. Astfel, producția a fost preluată de o companie – cunoscuta ELCEN – care funcționează sub tutela guvernului, întrucât este și o resursă a sistemului energetic național, în timp ce sistemul de distribuție al agentului termic a fost gestionat de o regie a administrației publice – RADET.

A fost suficient ca Primăria Bucureștiului să nu onoreze la timp și în întregime subvenția menită să acopere financiar pierderile cumulate ale RADET și ELCEN, pentru ca sistemul să intre într-o spirală a unui faliment anunțat și pe care politicienii l-au ignorat cu îndârjire; probabil politicianul care a excelat la acest capitol a fost Sorin Oprescu, care și-a permis să ignore plata subvențiilor după logica pervertită de tipul: și ce-or să facă (recte guvernul, dacă nu plătim subvenția), or să oprească căldura în București?

Implacabil, s-a ajuns și acolo. Dar cine-și mai amintește acum de aportul distructiv al unui primar ca Sorin Oprescu față de situația de criză profundă actuală din alimentarea cu agent termic a bucureștenilor? Ori, unde nu funcționează răspunderea politică, iar cea penală este paralizată de asaltul PSD-ALDE și UDMR asupra justiției, se întâmplă să se instaureze haosul birocratic, pentru că astăzi nimeni nu pare doritor să își asume o rezolvare riscantă a falimentului acestui model revolut de alimentare cu energie termică a orașului.

Dacă este să recapitulăm în câteva idei situația de la acest moment în privința producției și distribuției de energie termică a municipiului București, lucrurile stau în felul următor:

▪ ELCEN, prin administratorul judiciar Sierra Quadrant, pretinde de la RADET plata unui debit (principal plus accesorii) de circa 3,7 miliarde de lei. Primarul general Gabriela Firea, finanțatorul RADET – dat fiind faptul că Primăria Generală, din mandatul Oprescu, nu a plătit subvențiile și a pus astfel și regia în situația de a nu putea plăti agentul termic ELCEN în totalitate – a respins cererea Sierra Quadrant și a anunțat public că: ”Nu putem să recunoaștem această sumă. Noi avem o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prevede expres și care este literă de lege pentru noi, că nu avem această datorie – decât cea pe care am recunoscut-o, de 1,2, și doar aceea poate fi plătibilă. Mai mult decât atât, avem o adresă în scris de la Consiliul Concurenței că orice leu peste această sumă, pe care l-am plăti către ELCEN, ar însemna ajutor de stat. Deci, ar fi o ilegalitate. (…) Dacă nu ar fi de râs, ar fi de plâns. Este o declarație politică și m-aș aștepta la administratorul ELCEN sau orice alt administrator să facă declarații economice și nicidecum declarații politice.”[25]

▪ Poziția ELCEN: ”ELCEN își va menține poziția exprimată în mod constant pe parcursul procedurii de insolvență a RADET de a susține reorganizarea acestei societăți, însă doar cu recuperarea creanțelor creditorilor RADET la un nivel satisfăcător, astfel cum este prevăzut și în Planul de reorganizare al ELCEN. Întreaga responsabilitate pentru potențiala deschidere a procedurii de faliment este a administratorilor RADET care au refuzat în mod constant să dea curs solicitărilor creditorilor RADET de modificare a Planului de reorganizare în oglindă cu Planul de reorganizare al ELCEN. (…) În eventualitatea intrării în procedură de faliment a RADET, ELCEN are disponibilitatea de a asigura energia termică necesară populației în condițiile asigurării plății energiei termice și a subvenției de către PMB.”[26] Comunicatul ELCEN reflectă nu doar poziția ireconciabilă guvern – primăria generală, ci și un conflict mocnit între Sierra Quadrant și Rominsolv; ambele de rău augur pentru bucureșteni.

▪ Poziția Sierra Quadrant: ”Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, cere schimbarea Rominsolv SPRL, administratorul judiciar al RADET, motivând că acesta „refuză în mod constant şi total nejustificat să implementeze soluția optimă pentru ieșirea din insolvență a RADET. (…) Reprezentanții Sierra Quadrant consideră că, de la preluarea dosarului RADET şi până în prezent, Rominsolv SPRL nu a efectuat demersurile necesare pentru a asigura un plan viabil de restructurare a regiei, în conformitate cu Planul de reorganizare al ELCEN. De asemenea, varianta propusă votului Adunării Creditorilor RADET de către administratorul judiciar nu întrunește condițiile de legalitate și viabilitate pentru a putea fi votată de către creditori.”[27] Să nu uităm, ELCEN este principalul creditor al RADET!

▪ Anunțul lui Alexandru Burghiu, administratorul special al RADET: ”Transferul (de activitate, după votul din Consiliul General[28]; n.m.) se face sub orice formă (chiar dacă RADET intră în faliment, chiar dacă nu). Avantajul este că avem o trecere și un transfer lin de ceea ce înseamnă personal. Este vorba de 3.000 de oameni care și-au făcut treaba exemplar, din punctul meu de vedere, însă nu au avut parte de ceea ce le-a fost necesar pentru a face ceea ce ar fi trebuit să facă. (…) Tot ceea ce însemna partea de reparații la RADET – atât de necesare – reparații care nu s-au mai făcut de șapte ani de zile și pe care le avem programate a începe în primăvara acestui an, nu mai puteau fi executate, pentru că nu mai aveam materiale. Furnizorii ne-au refuzat ferm în a mai livra, tocmai pentru că exista această stare de incertitudine.”[29]

▪ Un prim semnal de alarmă, Gabriela Firea este nevoită să reia votul din 26 februarie; la scurt timp după vot, consilierul municipal USR Ana Ciceală a sesizat faptul că votul a fost ilegal, pentru că, susținând divizarea, Mircea Ardeleanu, unul dintre consilierii municipali, și-a votat implicit fiica pe un post în Consiliul de Administrație al Energetica Servicii.[30]

▪ Al doilea semnal de alarmă: lupta pe investiții. Profit.ro a semnalat[31] faptul că lupta dintre guvern și municipalitate se duce și pe terenul investițiilor prezumate și care ar trebui să conducă la rezolvarea problemelor sistemului centralizat de încălzire din capitală. Electrocentrale Grup și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, ambele în patrimoniul Ministerului Energiei, vor să înregistreze la ONRC o companie nouă, Titan Power SA, care își propune să construiască o nouă centrală în cogenerare de înaltă eficiență în București pe amplasamentul fostei CET Titan, aflat în proprietatea Electrocentrale Grup (despinsă în urma reorganizării fostei Termoelectrica). Pe de altă parte, Primăria Capitalei condusă de primarul Gabriela Firea, prin Compania Municipală Energetica – ce urmează să fie curând divizată în Compania Municipală Termoenergetica București și Compania Municipală Energetica Servicii București – are în plan construirea unei centrale în cogenerare exact pe același amplasament.

Să nu ne închipuim că dacă mai putem face încă un duș cu apă fierbinte sau avem apă caldă pentru a spăla farfuria din care-am servit friptura la prânz, se cheamă că problemele privind căldura și apa caldă din București nu ne privesc și că sigur se va găsi o rezolvare, dincolo de zgomotul politic. Că nu trebuie decât ca Gabriela Firea să facă pace cu Liviu Dragnea și sigur nu se va mai pune problema falimentului ELCEN și al RADET. Iarna care tocmai a trecut ar trebui să ne fi adus suficiente argumente că gluma s-a îngroșat mult prea mult.

Numărul incidentelor în rețeaua de alimentare cu energie termică din București, în sectoarele 2, 3, 4, 5 etc. a crescut foarte mult, defectele au fost cu greu rezolvate și zeci de mii de oameni s-au trezit fără căldură și apă caldă; din fericire într-o iarnă nu foarte rece. RADET, o regie în faliment chiar dacă Rominsolv-ul lui Gheorghe Piperea (avocatul mult mai implicat în debarcarea lui Mugur Isărescu de la BNR decât de soarta încălzirii din București) susține că mai sunt soluții de reorganizare, și pur și simplu nu mai poate întreține rețeaua de distribuție.

Atât RADET cât și ELCEN, fiind administrate judiciar, iar RADET în faliment de facto, în curând și de iure, au probleme imense în mobilizarea de resurse pentru funcționarea curentă; cât privește investițiile, cred că este evident pentru oricine că administratorii judiciari nu au prioritar acest obiectiv. Așa că RADET nu poate schimba tronsoanele de rețea care nu mai fac față, iar ELCEN ar putea în curând să închidă centralele care nu mai corespund tehnic și al siguranței în exploatare.

Din păcate scenariul dezastruos este accelerat de două situații pe care noi, cetățenii Bucureștiului, le observăm dar pentru care nu vom avea soluții decât la urne (de la europarlamentarele din 2019 și până la localele și parlamentarele din 2020): (i) faptul că guvernul Dăncilă a acceptat să emită OUG 114/2018, a lui Vâlcov-Teodorovici-Socol, care, cât timp va produce efecte, îngroapă efectiv ELCEN, respectiv (ii) disputa dintre famigli-ile politice reprezentate de Dragnea (și asociații), respectiv Pandele-Firea (și asociații).

SPECIALIȘTII VORBESC ÎN PUSTIE, NU E NIMENI SĂ-I AUDĂ

Aseară Dragnea a primit studiul de impact făcut de Florin Georgescu și asumat de BNR. Studiul i-a fost prezentat de autor, care a fost și supervizor al programului de guvernare al PSD. Un om în a cărui expertiză și experiență Liviu Dragnea are încredere. A fost șocat de concluziile studiului și imediat i-a chemat pe Vâlcov și Teodorovici. Amândoi au început să dea înapoi, spunând că nu știau și au dat vina pe Comisia Națională de Strategie și Prognoză care i-a asigurat, așa cum scrie și în expunerea de motive, că efectele OUG 114 pentru economie și, mai ales, pentru sistemul bancar sunt DOAR pozitive.” ne destăinuie Florin Cîțu pe Facebook, citat de presă[32].

Într-adevăr, politicienii au prostul obicei – pe care unii dintre ei îl numesc cinic abilitate – de a găsi vinovați printre colaboratori, pentru a scăpa cu fața curată de responsabilități. Din nefericire se găsesc întotdeauna destui simpatizanți ai acestui tip de oameni politici iresponsabili dispuși să-i cauționeze. Nu lor mă adresez în cele ce urmează.

OUG 114/2018, dar și tot felul de inițiative ce se ițesc în capetele celor care conduc – cu mandat politic – ministerul energiei au fost serios și argumentat criticate de specialiști și contrazise apăsat și sistematic de politicieni, pentru că așa era ordinul de la Liviu Dragnea. Ce importanță mai are acum dacă, așa cum acreditează Florin Cîțu, Liviu Dragnea a simțit că este cazul să se repoziționeze, găsind niscaiva țapi ispășitori prin curtea în care manevrează Cristian Socol?

Vă reamintesc că, în data de 9 ianuarie ac., ministrul Anton Anton a trimis către comisarului european pentru Energie, Miguel Arias Canete, o scrisoare în care explica de ce a fost nevoie ca Guvernul României să adopte OUG 114/2018.[33]

Invocând la rândul să o altă scrisoare pe care guvernul ar fi primit-o de la Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din sectorul energetic, ce a furnizat temeiul, ministrul Anton Anton explică: ”Procesul de liberalizare finalizat în 2017 a avut o influență negativă asupra funcționării piețelor de gaze și electricitate în perioada 2017-2018, și s-a concretizat în principal în apariția unei penurii severe de gaze și electricitate pe piață și a creșterii masive a prețurilor.”

Ce nu spune ministrul este că, în preziua emiterii OUG 114/2018, guvernul V. V. Dăncilă a primit de la Consiliul Concurenței o analiză de care s-a încăpățânat să nu țină seama; avea, nu-i așa, la-ndemână mult mai importanta scrisoare a ACUE ca pretext. Ori, specialiștii Consiliului Concurenței avertizau guvernul că:

Din textul proiectului de OUG transpare un posibil tratament diferențiat al clienților noncasnici de gaze naturale. Astfel, în timp ce unii clienți eligibili care achiziționează gaze naturale de la producătorii interni vor beneficia de un preț de 68 lei/MWh, clienții finali ai furnizorilor de gaze naturale, furnizori care achiziționează gazele la cel mult 68 lei/MWh, vor plăti furnizorilor un preț de piață, care poate fi superior nivelului de 68 lei/MWh. Reiese că, în lipsa unei obligații și la nivelul furnizorilor privind prețul cu care pot vinde gazele către clienții finali, clienții noncasnici care vor achiziționa gaze naturale direct de la producători vor fi avantajați față de clienții noncasnici ai furnizorilor de gaze naturale. (…) De asemenea, considerăm că plafonarea prețului gazelor naturale din producția internă la un nivel relativ redus, coroborată cu instituirea recentă a obligației de tranzacționare a gazelor naturale pe platforme centralizate pentru producători şi furnizori, va distorsiona funcționarea piețelor centralizate de gaze naturale.[34] Etc.

Dacă guvernul nu a ținut cont de analiza Consiliului Concurenței, poate că măcar reacțiile ulterioare din mediul de afaceri sau al altor experți ar fi trebuit să dea de gândit. Dar până astăzi nu avem nicio reacție concretă, în afara unor alegații ale liderilor ALDE, că dispozițiile OUG 114/2018 ce interferează cu sfera energetică ar putea fi revăzute și regândite.

În februarie, de exemplu, directorul economic al Romgaz, Andrei Bobar, atrăgea public atenția că: ”Când vorbim de consumatori casnici, nu întreaga categorie sunt vulnerabili. Știu că există discuții și s-au format la un moment dat în 2017-2018 grupuri între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor, pentru identificarea acelei categorii. Acest demers nu s-a finalizat până în prezent. Doar consumatorii vulnerabili ar fi trebuit să primească gaze la prețuri plafonate. (…) Ar fi fost normal ca doar această cantitate de gaze, cea pentru consumatorii casnici, să fie vândută la preț plafonat, iar restul producției sa fie valorificată pe piața liberă.”[35]

Directorul Romgaz a pus o problemă fundamentală pentru PSD, un partid ce se revendică a fi de stânga: de ce lipsește obiectivul protecției celor defavorizați din OUG 114/2018, care astfel nu doar că distorsionează fără motiv piața gazelor naturale, dar o și face – după cum observa și Consiliul Concurenței – în beneficiul anumitor jucători din piață și în detrimentul producătorilor?

Sunt și alte nenumărate poziții exprimate de specialiști în defavoarea OUG 114/2018 (vezi, de exemplu, analiza Deloitte, comandată de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră[36]), pe care guvernul a decis că nu are rost să le ia în considerare. Nu vreau să mai insist asupra lor, pentru că – așa cum spuneam încă de la început – cu această colecție de norme legale coaliția PSD-ALDE și UDMR încearcă de fapt marea cu degetul și pune în aplicare discursul suveranist.

În plină degringoladă creată de guvern prin ordonanța din decembrie, marți, 20 februarie, ministerul energiei a simțit nevoia să adauge o tușă personalizată, prin vocea secretarului de stat Doru Vișan, care a declarat că: ”Structura actuală a producției de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârșit aceleași probleme. (…) Statul este acționar și la Hidroelectrica, și la cărbune. Cea mai bună combinație este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă.”[37]

Pentru cei care-l cred pe secretarul de stat respectiv ca fiind un vizionar în politici energetice, aș vrea să reproduc mai jos reacțiile celor care cred exact contrariul:

▪ Bogdan Chirițoiu: ”Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica prețul pieței. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie prețul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de față, tot cărbunele o să-mi dea prețul de închidere în piață, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau de fapt să fac subvenționări încrucișate. Și aici am avut rezerve întotdeauna față de proiectul de a combina diferite tehnologii.”;

▪ Bogdan Badea (Hidroelectrica): ”Am aflat și noi din presă despre acest lucru. Ideea a mai existat, au fost mai multe scenarii discutate, unele mai bune, altele mai puțin bune. (…) Au apărut apoi celebrele două companii Hidroenergetica și Electra, care au plecat pe principiul care nu avea nicio treabă cu realitatea. Și o spun cu toată convingerea, întrucât, prin această măsură, se încerca mixarea unei companii performante, care deține capacități de producție performante, cu capacități mai puțin performante, plecând de la premisa că ascundem pierderile în spatele celor mai performanți.

Se pune totuși întrebarea cum ajung decidenții să ia în calcul astfel de proiecte, ce mecanism pervers se află în spatele acestei lipse de viziune? Ei bine, ca un corolar pentru întreg articolul probabil, am să fac apel la două declarații publice ale managerului Complexului Energetic Oltenia, Sorin Boza, ce ilustrează perfect motivul impasului în care se regăsește sectorul energetic din România:

▪ Din capitolul de ce să am eu mai puțin noroc?: ”Ce concurență este în piață dacă eu sunt singurul care plătește certificate de emisii, la 25 de euro tona, după ce am investit un miliard de euro ca să furnizăm, astăzi, o energie curată?!”[38]

▪ Din capitolul cine e mai tare ca mine?: ”CE Oltenia vrea să facă două parcuri de 70 MW și unul de 50 MW. Nu fac o afirmație doar de dragul de a o face. Avem un plan aprobat în urmă cu o lună pentru următorii 10 ani, în cadrul căruia au fost aprobate și aceste parcuri.”[39]

NOTE_________________


[1] http://www.ziare.com/kelemen-hunor/stiri-kelemen-hunor/kelemen-hunor-teodorovici-e-un-om-simpatic-dar-greseste-limita-intre-curaj-si-nebunie-e-foarte-subtire-1551492

[2] https://www.g4media.ro/dancila-anunta-posibila-modificare-a-oug-114-au-fost-identificate-solutii-posibile-va-exista-un-proiect-de-act-normativ.html

[3] https://www.g4media.ro/video-viorica-dancila-confesiunea-anului-decat-sa-vorbesc-liber-si-sa-spun-prostii-mai-bine-sa-am-o-hartiuta-in-fata-si-sa-spun-lucruri-corecte.html

[4] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/strategul-economic-psd-anunta-ratingul-romaneiva-scadea-vina-lobby-ul-privatilor-bnr-sistemul-bancar-invins-1_5c78e59d445219c57ebe68cd/index.html

[5] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/document-scrisoarea-trimisa-teodorovicicatre-sp-oug-114-vina-decizia-privind-perspectiva-rating-uluise-modifica-robor-taxa-bancara-1_5c7d1091445219c57edf297d/index.html

[6] https://www.economica.net/dragnea-despre-modificarea-oug-114-daca-se-respecta-obiectivele-exista-deschidere-mare-din-partea-guvernului_165638.html

[7] http://www.ziare.com/kelemen-hunor/stiri-kelemen-hunor/kelemen-hunor-teodorovici-e-un-om-simpatic-dar-greseste-limita-intre-curaj-si-nebunie-e-foarte-subtire-1551492

[8] https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/l-dragnea-economia-a-crescut-intr-un-ritm-mai-mare-decat-putem-dezvolta-drumurile-1091484

[9] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/dragnea-vina-economia-duduie-lipsa-autostrazilor-economia-crescut-intr-un-ritm-maimare-decat-putem-dezvolta-drumurile-1_5c7b7ac7445219c57ed1d604/index.html

[10] http://cursdeguvernare.ro/tendinte-cerere-de-energie-mai-mica-pentru-crestere-economica-mai-mare.html

[11] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/perspective-sumbre-pentru-marea-neagra-exxon-a-descoperit-un-zacamant-urias-in-cipru-cu-rezerve-de-3-ori-mai-ridicate-decat-cele-din-neptun-deep-18920530

[12] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/transgaz-obligat-sa-puna-frana-proiectului-conductei-ce-trebuie-sa-preia-de-la-tarmul-marii-negre-gazele-offshore-concesionate-de-exxonmobil-si-omv-petrom-18925566

[13] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/bulgartransgaz-a-creat-deja-o-filiala-gas-hub-balkan-ead-care-va-opera-platformele-de-tranzactionare-a-gazelor-din-regiune-49-din-actiuni-acordate-investitorilor-privati-18886309

[14] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/analiza-directiva-negociata-de-presedintia-romaniei-transforma-sofia-in-capitala-regionala-a-gazelor-pozitie-pe-care-o-visa-bucurestiul-18850859

[15] https://www.zf.ro/companii/energie/zf-power-summit-2019-corneliu-bodea-presedintele-centrul-roman-al-energiei-romania-poate-fi-in-pericol-sa-piarda-rolul-de-lider-regional-in-energie-este-nevoie-de-investitii-in-carbune-17883540

[16] https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22970366-ministrul-energiei-are-idee-premiera-lume-vrem-acumulam-energie-electrica-depozitele-gaze.htm

[17] https://www.zf.ro/companii/energie/cristian-secosan-siemens-asigurarea-unui-flux-constant-de-energie-regenerabila-in-retea-prin-stocare-devine-o-veriga-cheie-in-sistemul-energetic-17898761

[18] aparține Romgaz și este operat de Filiala de înmagazinare a gazelor naturale Depogaz; are o capacitate activă de 1,63 TWh/ciclu, cu o capacitate de injecție/extracție de 21,4 GWh/zi (https://www.romgaz.ro/sites/default/files/Comunicat%20de%20presa%20Romgaz%20-%20separare%20activitate%20%C3%AEnmagazinare%20gaze%20naturale%2027%20martie%202018_0.pdf)

[19] https://www.economica.net/noua-centrala-de-200-mw-cet-craiova-2-ministerul-energiei-demareaza-studiul-de-fezabilitate_165169.html

[20] http://www.ziare.com/economie/productie/dupa-canalul-bucuresti-dunare-dancila-promite-hidrocentrala-de-1-miliard-de-euro-ideea-a-aparut-in-1975-dar-nimeni-nu-a-reusit-sa-o-puna-in-practica-1552213

[21] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/confirmare-statul-vrea-sa-injecteze-5-milioane-lei-in-compania-responsabila-cu-proiectul-hidrocentralei-tarnita-operatiune-ramasa-restanta-de-anul-trecut-18061440

[22] https://www.zf.ro/companii/energie/complexul-energetic-oltenia-daca-nu-erau-certificatele-de-emisie-aveam-un-profit-de-peste-500-milioane-lei-in-2018-17883558

[23] https://ceoltenianews.ro/

[24] https://ceoltenianews.ro/2018/12/caracatita-de-975-milioane-lei/

[25] https://www.economica.net/firea-elcen-a-gasit-intotdeauna-o-scuza-nu-avem-cum-sa-acceptam-sa-platim-3-7-miliarde-de-lei_165741.html

[26] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/elcen-bucurestenii-vor-avea-caldura-si-in-situatia-falimentului-radet-daca-primaria-va-plati-subventia-18886536

[27] https://adevarul.ro/news/bucuresti/administratorul-judiciar-elcen-cere-schimbarea-gheorghe-piperea-radet-fiindca-refuza-aplicarea-solutiei-iesirea-insolventa-1_5c6fa477445219c57e7450f8/index.html

[28] Consilierii municipali au aprobat în şedinţa din 26 februarie ac. înfiinţarea societăţilor pe acţiuni Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA şi Compania Municipală Energetica Servicii Bucureşti SA, în scopul continuării serviciului de alimentare cu energie termică. Hotărârea prevede reorganizarea Companiei Municipale Energetica Bucureşti SA, prin divizare, finalizată prin dizolvare

[29] https://www.economica.net/burghiu-radet-compania-termoenergetica-va-prelua-activitatea-regiei-iar-energetica-servicii-se-va-ocupa-de-partea-de-investitii_165374.html

[30] http://www.ziare.com/social/administratia/firea-reia-votul-pentru-infiintarea-termoenergetica-din-cauza-unui-consilier-care-si-a-pus-fiica-in-ca-1552121

[31] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/lupta-de-cartier-in-titan-pe-centrale-in-cogenerare-intre-guvern-si-firea-18921534

[32] http://www.ziare.com/ordonanta-teodorovici/taxa-pe-lacomie/citu-dragnea-a-primit-studiul-de-impact-facut-de-bnr-pe-oug-114-si-a-fost-socat-efectele-inseamna-criza-economica-1552721

[33] https://www.economica.net/scrisoarea-ministrului-energiei-anton-anton-catre-ue-in-care-arata-de-ce-a-dat-guvernul-oug-114-pentru-cine-a-fost-data-de-fapt-ordonanta_165379.html

[34] https://www.economica.net/ce-a-scris-consiliul-concurentei-lui-teodorovici-de-la-finante-chiar-cu-o-zi-inainte-de-adoptarea-oug-114_165614.html

[35] http://www.ziare.com/preturi/pret-gaze/director-romgaz-despre-oug-114-pot-intelege-plafonarea-pretului-gazelor-pentru-populatie-dar-nu-si-pentru-industrie-1549944

[36] http://www.business24.ro/guvern/ordonanta/deloitte-romania-risca-sa-fie-investigata-de-ce-pentru-acordarea-de-ajutoare-de-stat-ilegale-prin-oug-114-2018-1601947?utm_source=business24.ro-Cross&utm_medium=Deloitte%3A+Romania+risca+sa+fie+investigata+de+CE+

[37] https://www.economica.net/chiritoiu-pretul-energiei-nu-va-scadea-daca-vor-fi-unite-centralele-hidro-cu-cele-pe-carbune-masura-reprezinta-ajutor-de-stat_165108.html

[38] https://www.economica.net/seful-hidroelectrica-ideea-de-a-combina-centrale-performante-cu-cele-pe-pierderi-nu-are-nicio-treaba-cu-realitatea_165100.html

[39] https://www.economica.net/complexul-energetic-oltenia-vrea-sa-faca-doua-parcuri-fotovoltaice-de-120-mw-la-rovinari-si-turceni_165099.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "56 comments" on this Article:

  1. zise dobre spune:

    Cand romanii nu vor mai fi prosti si vor incepe sa voteze oameni cinstiti la conducerea tarii, atunci vom avea politici normale in toate domeniile.

    Dar atat timp cat romanii sunt ticalosi, nu pun pret pe cinste si nici macar nu merg la urne cand e cazul…

    Romania are conducerea pe care o voteaza.

    Dragnea n-a picat din cer, a fost ales, inclusiv prin neparticiparea a 3/5 romani.

  2. Constantin spune:

    “Pare greu credibil că un economist cu o carieră academică poate produce astfel de declarații, dar iată că se întâmplă.”

    Îndrăznesc două observații, fiind de acord cu cele mai multe dintre opiniile autorului. Dl C Socol a fost “rugat” să exprime un punct de vedere cu privire la decizia Standard & Poor′s referitoare la perspectiva României. Or, agenția are mai multe motive pentru degradarea ratingului decât OUG 114, respectiv, efectele politicilor economice în ansamblu, de la creșterile veniturilor nejustificată economic, până la atacul politic asupra BNR sau intenția de repatriere a rezervelor internaționale. Spun asta pentru a nu se înțelege că dl Socol ar apăra inepția OUG 114, întrucât nu reiese din vreo declarație a domniei-sale așa ceva. Dl Socol este “vinovat” de teoria “wage-led…”, pe care și-o asumă explicit.

    Apoi, legat de ce zisei mai sus, problema reală, aflată în centrul cauzei dezastrului din energie, dar nu numai, este lipsa investițiilor. Certificatele verzi se cumpără când și dacă ai fondurile disponibile. Iar coaliția PSD-ALDE-UDMR folosește resursele publice exclusiv în susținerea guvernării cleptocratice. Pe de o parte, sunt drenate către oligarhi și aporpiații lor, iar pe de altă parte, sunt utilizate pentru menținerea la putere, de la recompensarea celor fideli, la “mita elecorală”. În acest context se înțelege și “wage-led growth”, care fără investiții are exact efectul pe care îl vedem.

    Opinia mea este că prioritizarea investițiilor în sectorul energetic este o necesitate, în cadrul strategiei energetice naționale, iar reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și infrastructura pentru exploatarea gazului din Marea Neagră ar putea fi considerate importante. Dar asta după ce se schimbă guvernarea, pentru că acum este imposibil…

    În privința RADET, ar trebui, cred, să dispară, în favoarea unor centrale de cvartal. Tot despre investiții este vorba…Iar bani nu-s, costurile împrumuturilor se măresc din pricina politicilor proaste, sporurile veniturilor trebuie susținute…Concluzia este că că fie sunt lichidizate resurse (inclusiv rezerva, sau resurse naturale, poziții strategice, șamd.), fie “se printează bani” (dobândirea controlului politic asupra BNR).

  3. Radu spune:

    Foarte interesant si documentat acest material.
    Fac cateva observatii.
    -Privitor la viitorul hub energetic sud balcanic ”finanțarea europeană a hub-ului balcanic va fi de aproximativ un milion de euro, dintr-un total estimat la 2 milioane de euro.”
    In mod evident este o eroare de redactare. La o astfel de investitie un milion este o nimica toata
    Probabi ca este vorba de miliarde de euro. Ar trebui rectificat textul.
    -As mai adauga ca Strategia energetica e un document la care se tot lucreaza. Partea rea este ca nu se finalizeaza.
    Partea buna este ca chiar daca se aproba asa ceva, oricum tampeniile pe care le contine vor putea a fi NU luate in seama. Nimic mai simplu decat sa dai o noua lege in Romania care sa o contrazica pe cea veche.
    Daca nu ma insel ultima strategie de tipul asta e din 2007 facuta de ISPE si nu continea mai nimic despre noile surse de energie regerabile. Asta nu a impiedicat ca in scurta vreme sub impulsul unei legi, regenerabilele de tipul asta sa decoleze pur si smplu, furnizand azi cam 15% din consumul brut de electricitate a Romaniei.
    Altfel, Romania este in mdelul ”La Fierbinti” de care s-a vorbit. Din cand in cand se mai arunca pe piata idei marete, patriotice si fra fundament, dar nu se face nimic pentru rezolvarea problemelor de azi.
    Daca tehnocratii ar mai stat cativa ani, s-ar mai fi reusit conturarea unui model de dezvoltare energetica.
    Insa cu indivizi de genul Nita, 2 Anton, Boza, Piperea sa speram nu la dezvoltare dart macar sa nu avem vreun blackout.

  4. revo spune:

    Lasati, d-nule profesor Felea, ca nu ne trebuie energie!
    Parintii nostri au invatat la lumanare si la lampa cu gaz – mult, mult mai sanatos decat becul economic de astazi, care emite radiatii UV si lumina albastra!
    Telecomunicatii: radio, TV, internet, telefon – la primele chiar nu ai ce sa auzi si sa vezi, decat prostii, iar Internetul este periculos pentru spirit, ca te poti informa, asta e cea mai mare lovitura pentru democratiile originale; telefonul – radiatii, trancaneala fara rost si fara sfarsit, hartuiala continua, inclusiv cand esti la buda.
    Transporturi – in timp ce lume intreaga se indreapta catre motoarele electrice (vai de capul ei!), noi vom folosi un cal, doi putere si propriile picioare – miscarea in aer liber prelungeste viata!
    De incalzire, chiar nu avem de ce sa ne plangem – am trait in frigul ceausist, ne-am calit, mai punem o haina si o plapuma, vom supravietui.
    Energie pt. industrie – care industrie?!?
    Iluminat public – da’ sa mai stam dracu si p’acasa, ce sa catam pe strazi, dupa inserare? Somnul devreme este sanatate curata.
    Energie pentru educatie si sanatate – fericiti cei saraci cu duhul, aceia vor intra in rai – repede!
    S.a.m.d.
    Domnule profesor, dupa cum vedeti energia poate fi declarata cu usurinta o “inutilitate publica” periculoasa si costisitoare. Pai ganditi-va cata economie la bugetul gaurit s-ar face – nu tu investitii, nu tu certificate verzi, nu tu salarii si pensii pentru mineri… Eu zic ca expertii PSD-ALDE-UDMR au dreptate: sub inteleapta lor conducere, un viitor de aur ne asteapta, curat, sanatos, apropiat de traditia milenara a vajnicului poporrr rrroman, ceea ce ne-ar garanta inca doua milenii de existenta.

    • CosminA spune:

      Da, automobile electrice, este o direcție clară, nu este decizia noastră, aia e.
      Sunt convins că guvernanții noștri vor găsi o strategie pentru dezvoltarea acestui segment. O vor expune pe o hârtiuță, pentru a fi mai simplu de citit.

  5. victor L spune:

    Foarte buna sintagma “noaptea guvernarii”.
    Nu pentru ca ar da legi “noaptea ca hotii”, caci se lucreaza si noaptea, nu toti dorm, ci pentru “noaptea guvernarii” da impresia de guvernare gen “aici sint, Chimita!” O guvernare haotica.
    Si cu cit se afunda mai adinc in legi neclare si chiar catastrofale, a iesi la liman e imposibil.
    Va fi o solutie votul? adica alegerile din 20 20?

  6. Harald spune:

    Problema certificatelor de CO2 este cu totul falsă. Ele au fost inventate arbitrar de neo-marxiștii vest-europeni și s-or fi potrivind la condițiile din Germania, care și-a transferat industria energofagă în România, Ungaria și alte țări din Europa de Est, așa că acum își poate permite astfel de aventuri ideologice.

    Dar fabricile germane de componente auto consumă acum energie electrică din România, iar a obliga termocentralele să cumpere acele certificate de CO2 este sinucidere economică. Atât pentru termocentrale, cât și pentru România în ansamblu. Acele certificate ar trebui desființate pur și simplu, egal ce părere au Berlinul și Bruxelles-ul.

    Într-adevăr, ar fi ideal ca termocentralele pe lignit să fie convertite pe gaz metan. Dar deocamdată nu sunt, iar de energia electrică produsă de ele este reală nevoie. Certificatele de CO2 trebuie desființate cu totul sau n-are decât să le cumpere Cancelaria de la Berlin pe toate.

    • Cristian Felea Cristian Felea spune:

      @Harald
      Apropo de Germania.
      UE (sau EU, cum doriți) a inventat culoarul 3 transport energetic Dunărea, care pentru România și Bulgaria, țări dunărene și producătoare de energie din surse eoliene, reprezenta oportunitatea de a vinde în Germania energie verde (nu energie neapărat produsă din cărbune, vă rog să rețineți) printr-o linie de transport subacvatică în curent continuu, de mare capacitate și eficiență.
      Ați auzit ca România, care se lăuda pe vremea ministrului Negrescu, că la președinția Consiliului UE va promova SUERD (inițiativa Dunării) ca prioritate, să fi adus în discuție/deschis un dosar de negociere pe tema culoarului 3 de transport energetic pe culoarul Dunării? Nu? Nici eu.
      Apropo de cum Germania profită de noi românii… Dar e greu să ne bage și în traistă, nu? Cred că sunteți și dvs. de acord că e mai greu să faci politica la București dacă ești politician european la Bruxelles sau german la Berlin.

      • Harald spune:

        @Cristian Felea – vă mulțumesc pentru răspuns, dar ar fi fost grozav dacă v-ați fi referit și la existența certificateloir de carbon în sine. Vi se pare OK mecanismul? Scumpirea energiei electrice în ansamblu prin scumpirea artificială a energiei electrice produse în termocentralele pe cărbune?

        Ce părere aveți despre rezultatele pe care le-a obținut Germania prin metoda asta? Creșterea consumului de lignit, creșterea prețului la energie electrică plus existența în sine a celor două exploatări-mamut de la Hambach și Garzweiler. La Hambach e cea mai mare groapă făcută vreodată de om pe planeta asta, a ajuns la 300 de metri sub nivelul mării și are deja 3.000 de hectare în prezent, dar ar putea ajunge la peste 8.000 în final. Asta se obține cu certificatele de carbon, crește consumul de lignit și crește prețul la energia electrică!

        • Cristian Felea Cristian Felea spune:

          @Harald
          Scopul acompanierii producției de energie electrică (sau după caz a transporturilor) din combustibili fosili cu o primă negativă, adică certificatele de carbon, în proporție directă cu cantitatea de carbon emisă în atmosferă are 2 scopuri mari:
          (i) scăderea emisiilor de carbon, prin soluții tehnologice (inclusiv stocarea geologică a CO2);
          (ii) descurajarea producției, mai ales a celei din capacități de generație veche.
          Dacă Germania a găsit o soluție prin care să producă totuși mai multă energie din cărbune, sau, în fine suficient de multă cât să înlocuiască producția atomo-electrică, la care națiunea a decis clar să renunțe, cu toate că plătește prima negativă în certificate de CO2, atunci este evident că soluția respectivă nu poate avea (de asemenea) decât două componente ce-i permit să continue:
          (i) creșterea prețului cu care vinde energia produsă din cărbune, și pe care consumatorul o suportă, evident, dar o face pentru că a decis cândva că politicienii care cer renunțarea la producția atomo-electrică au dreptate;
          (ii) punerea în operă a unor investiții care au redus emisiile de CO2 în atmosferă.
          Ca să poți face acest lucru, ai nevoie de: (i) consens politic și social; (ii) planuri de punere în aplicare și (iii) investiții majore.
          Complexul Energetic Oltenia: (i) nu a făcut investiții, planurile privind stocarea geologică a carbonului au rămas pe hârtie; (ii) nu a făcut nici exproprieri, deci nu se știe dacă în viitor va mai putea deschide noi fronturi de exploatare, (iii) vinde tot mai puțină energie electrică pentru că produce tot mai scump și (iv) managerial produce tot mai scump pentru că nu face invesiții, risipește resursele financiare și capitalul uman și, în fine, predă la bugetul de stat și minimul de competitivitate pe care-l mai are la dispoziție, dacă OUG 114 va produce efecte.
          Și de accea România nu se poate compara cu Germania în extracția de lignit și producția de energie electrică din arderea lignitului.
          Și, în fine, mie personal schema EU-ETS mi se pare foarte ok. România știa ce o așteaptă dinainte de 2010. Că decidenții nu găsesc de atunci soluții…este o altă poveste. Sau, dacă, vreți, aceeași poveste din care s-a născut premierul care nu poate vorbi liber, ci are nevoie de discursuri scrise.

          • Harald spune:

            @Cristian Felea – atât timp cât lignitul se află deja în pământ, iar asta de la mama natură, ce stocare geologică mai bună de-atât credeți că poate exista? Ardem cărbune ca să-l taxăm cu certificate verzi și să folosim banii pentru a ”stoca geologic” CO2 ?! S-a predat vreodată în școală noțiunea de perpetuum mobile?

            • Cristian Felea Cristian Felea spune:

              @Harald
              Vă înțeleg ironia. Dar acesta este modelul prin care s-a dezvoltat omenirea. Iar politica partidelor verzi, care promovează modelul de dezvoltare cu creștere economică zero, sustenabilă și pe bază de energie verde nu au cine știe ce mare succes la alegători.
              Așa că Germania extrage lignitul, România la fel, Bruxelles-ul încearcă să schimbe modelul dar este taxat de toată lumea ca socialist, dictatorial, rupt de realitate…
              Cel mai ușor este să să ai obiecții, justificate sau nu. Cel mai greu este să te schimbi, atât la nivel personal, cât și la nivel de comunitate sau națiune.
              Politicienii și decidenții sunt, până la urmă, expresia a ceea ce societatea însăși consideră că trebuie să fie.

            • Constantin spune:

              @ Cristian Felea.
              Iertați vă rog intervenția, dar “creștere economică zero” este o idee din epoca Flower power similară cu cea referitoare la renunțarea la proprietate afirmată de curând de d-na Oana Bogdan. Apărută după lucrările din 1972 ale Clubului de la Roma, odată cu “Limitele creșterii” a lui Dennis Meadows, utopia a fost rapid uitată de economiști, la fel precum “capcana malthusiană” cu două secole înainte. A fost uitată până și de Dennis și Donnela, după cum se poate vedea în scrierile lor ulterioare. Între timp au apărut mai multe teorii ceva mai așezate cu privire la substituirea capitalului, progresul tehnologic șamd. Or mai fi câțiva zănateci care cred în falanstere, chibuțuri și prânzuri gratis, dar cred că este mai bine să păstrăm tonul obiectiv al comentariilor.

              Îndrăznesc să fac precizarea pentru nu li se da inutil prilejul celor care propovăduiesc consumul de resurse fără să plătească ceea ce întrebuințează, lăsând altora sarcina de a face curățenie după ei și să strângă mizeria lor, să-și mute comentariile socialiste de la thread-ul despre încălzirea planetei la acesta.

            • Harald spune:

              @Cristian Felea – Nu. Acesta este modelul comunist care a blocat dezvoltarea societății. Merkel și Dragnea sunt formați în egală măsură în regimuri comuniste și asta știu ei cel mai bine să facă, să creeze și să gestioneze sărăcie.

              Nu e nimic rău în arderea cărbunelui, avem reală nevoie de energie electrică, iar celelalte surse nu sunt suficiente. Rea este taxare căbunelui, care sărăcește oamenii la modul cel mai propriu. Rău este să ai 10 ani de ”creștere economică” sub rata inflației și să raportezi creștere. Rău este să instalezi regenerabile care cresc consumul de cărbune în loc să-l scadă, dar aduc bani reali corporațiilor care le instalează. Rău este să trimiți propagandiști pe forumurile de limbă română, care să prezinte mistificări ultra-elaborate, destinate să prostească lumea.

              Iar dacă “Politicienii și decidenții sunt, până la urmă, expresia a ceea ce societatea însăși consideră că trebuie să fie”. atunci facem în felul următor: rămâne PSD la guvernare și în legislatura 2020 – 2024, să vedem dacă vă place.

            • Florin L. spune:

              @Harald

              Sorry, nu pot decat sa zambesc cand iti citesc comentariile.

              1. Srategia de dezvoltare a Germaniei nu o face doamna Merkel, sau mai stiu eu care politician (asa dupa ureche) ci este trasata de consilierii cabinetului (die Wirtschaftsweise). o echipa interdisciplinara de specialisti numiti prin conses. Strategiile de dezvoltare sunt trasate pe termen mediu si lung in urma modelarilor mai multor variante (cu ajutorul institutiilor independente. supercomputere, etc). https://www.statbureau.org/en/germany/inflation

              2. Spre deosebire de multe tari, Germania este o tara saraca in bogatii naturale (cu toate acestea germanii creaza valoare adaugata prin prelucrarea materiilor prime). Intensificarea reciclarii materialelor si valorificarea surselor regenerabile urmeaza o logica intalnita chiar si in strategia expertilor din SUA sau UK. https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=38252

              3. Detin un portfoliu de actiuni /diversificat pe sectoarele economiei, amprenta geografica, etc. Incepand cu anul 2015, am decis sa restructurez pozitiile din sectorul energetic, substituind Exxon, BP, Total cu NextEra Energy si Iberdrola (ma saturasem de caruselul fluctuatiei la pretul petrolului si de jocul cu descifrarea fiecarui cuvant scos din gura liderilor statelor petroliste). La jumatatea anului trecut, performanta noilor pozitii (in coroborare cu evolutia indicatorilor macro) m-a determinat sa maresc greutatea sectorului energetic in portofolio, adaugand mai multe actiuni NextEra dar si noi pozitii precum Innogy. Deciziile luate sunt in baza analizelor fundamentale (nu ma numar printre speculantii pe termen scurt) si nici in domeniul publicitatii nu lucrez – asa cum ma acuzi de fiecare data cand te aflii in defensiva (in lipsa de Argumente).

              P.S: pozitiile pe care le detin fac profituri solide (in fiecare an) si nu sunt prezente pe piata romaneasca (cu exceptia Iberdrola care oricum s-a retras). Chiar nu cred ca vreunul dintre ei ar fi interesati de publicitatea mea pe un forum romanesc. Innogy de exemplu ocoleste Romania, patrunde pe piata canadiana si se pregateste sa patrunda masiv pe piata SUA (tocmai in Texas;) https://news.innogy.com/en/innogy-builds-two-solar-projects-in-canada-without-state-subsidies/

            • Harald spune:

              @Florin L. – pentru informarea ta, cam jumătate dintre cetățeni nu au nicio rezervă semnificativă de bani sau valori, ei trăiesc efectiv de la un salariu la altul. Dar sunt exact acei cetățeni care depun munca utilă cu ajutorul căreia societatea funcționează.

              Exemplul tău personal e mai mult decât edificator pentru ce a ajuns să reprezinte stânga în zilele noastre. Stânga de azi e stânga corporațiilor gen Google, Facebook și Netflix, de asta a fost nevoie de Trump în Statele Unite. Europa încă nu și-a găsit un Trump și ar fi bine să și-l găsească repede.

    • Alexa spune:

      @Harald Comentariul este aproape identic cu cel facut la alt articol si la care v-am raspuns ( nu ma obosesc sa o mai fac, ma intreb daca intelegeti ceva..): chiar trebuie sa repetati aceleasi lucruri fara nici un argument? Toti cei care comenteaza si citesc articolele de pe contributors stiu ca sunteti un climato-sceptic cu dubla sau chiar tripla personalite.
      Ce credibilitate puteti avea, cand nu faceti decat sa repetati aceleasi fraze fara sa aduceti nici un argument?

      • Harald spune:

        @Alexa – nu îmi mai trolla comentariile. Dacă ai ceva de spus despre lignit, prețul energiei, Hambach și Garzweiler, spune. Dacă nu, găsește-ți altă distracție, aici nu se acordă medalii Fields.

        • Florin L. spune:

          @Harald

          Doar cateva cifre din Germania:

          1. Actualmente, in industria carbunelui lucreaza circa 20.000 de angajati, cifra vanzarilor in acest sector fiind in jur de 13 miliarde pe an https://www.braunkohle.de/126-0-Beschaeftigtenzahlen.html

          2. In contrast, in industria regenerabilelor lucreaza peste 300.000 de angajati, iar vanzarile anuale in acest sector depasesc cifra de 80 miliarde Euro. Si acesta este doar inceputul, dat fiind ca cresterea consumului de lectricitate va exploda in paralel cu electrificarea automobilului si revolutia industriala 4.0. Uremeaza noi sute de mii de noi locuri de munca in domeniu (care creaza valoare adaogata si prosperitate), i.e. extinderea si digitalizarea retelelor (smart grids); cresterea numarului instalatiilor de productie electricitate; eficientizarea energetica a cladirilor (izolarea termica, instalarea pompelor de caldura /geotermice, integrarea celulelor fotovoltaice in cladiri, samd). Viitorul sectorului energetic este digital, descentralizat, mai curat /nepoluant si sustenabil (modelul secolului trecut este dapasit dpdv tehnic si nu numai) https://iam.innogy.com/en/about-innogy/innogy-at-a-glance

          3. In ultimii 10 ani, salariile medii au crescut cu peste 900 Euro pe luna (iar facturile la curent s-au apreciat cu 27, 36 euro in aceasi perioada). Mai sunt si pensionari de genul lui neamtu-tiganu sau al socriilor mei care se plimba prin concedii (de 3-4 ori pe an) dar repara aspiratul vechi de 10 ani (in loc sa-si cumpere unul nou) si se plang ca le-a crescut factura la curent .

          P.S.
          Argumentul tau vizavi de investitiile directe /si al locurilor de munca create de companiile germane in Romania este eronat din mai multe puncte de vedere:
          1) in primul rand, membrii UE isi traseaza singuri strategia energetica inclusiv schemele de sustinere a industriei regenerabilelor (explica te rog concret modul de implicare al Germania in strategia energetica a Romaniei sau a Poloniei de exemplu)
          2) in al doilea rand, chiar si in Romania, numarul angajatilor in industria regenerabilelor depaseste nr. angajatilor in industria carbunelui.
          3) in al treilea rand, te rog sa calculezi:
          (a) sumele incasate de statul roman, i.e. (i) contributiile si taxele platite de angajatii din fabricile germane si din industria regenerabilelor; (ii) taxele incasate pe castig, cladiri, etc.
          (b) impactul investitiilor directe asupra reducerii deficitului in contul curent, si (asupra cresterii exporturilor, a PIB-ului si a prosperitatii.

          Angajatii in fabricile germane si in sectorul regenerabilelor, la randul lor stimuleaza consumul final brut, incasari la buget in contul taxelor TVA, dezvoltarea locala si oprirea emigratiei. Functionarea economiei nationale este mult mai complexa decat iti imaginezi (argumentele tale sunt limitate la cateva teorii babesti -dupa ureche- pe care le repeti la nesfarsit).

        • Harald spune:

          @Florin L. – In ultimii 10 ani, salariile medii au crescut cu peste 900 Euro pe luna (iar facturile la curent s-au apreciat cu 27, 36 euro in aceasi perioada

          Salariile medii au crescut cu peste 900 de euro pe lună fiindcă euro s-a devalorizat cu 30% din 2008 încoace. Asta ai obținut cu regenerabilele, a fost nevoie de devalorizarea masivă a monedei prin quantitative easing, doar ca să poți tu raporta cu mândrie patriotică o creștere economică inexistentă.

          chiar si in Romania, numarul angajatilor in industria regenerabilelor depaseste nr. angajatilor in industria carbunelui

          Numai în socialism scopul unei activități economice este să creeze locuri de muncă. Dacă pui cetățenii să plătească taxe pe energia electrică (pentru că asta sunt certificatele de carbon) cu care să creezi locuri de muncă în industria regenerabilelor, nu crezi că asta se încadrează la perpetuum mobile?

          Eu zic să faci în felul următor: du-te la coordonatorul tău și spune-i că toată propagandă asta o să irite atât de mulți oameni, încât destrămarea Uniunii Europene va rămâne singura lor opțiune. Chiar crezi că merită destrămată Uniunea doar ca s-o mai ții pe Merkel încă 3 ani cancelar?

          • Dedalus spune:

            Scuze pentru interventie.

            Asa este: scopul politicii economice nu este si nu poate fi crearea de locuri de munca.

            Locurile de munca nu se pot “crea” prin interventia statului. Desigur, in cazuri absolut speciale (regiuni monodindustriale, sate indepartate – de exemplu) – limitat si cu multa grija, statul este indreptatit sa o faca. Unii fac trimitere la New Deal, uitand insa ca de fapt scopul interventiei de atunci a fost sa dea timp pietei sa-si revina. Ca sa nu mai spun ce pret s-a platit pentru asta, pret de care nimeni nu vorbeste.

            ///

            Doar o mica subliniere: wageledgrowth nu este quantitative easing. Seamana, in unele privinte, dar este o alta tehnica. In realitate aceasta traznaie scoate bani de la remunerarea capitalului pentru a-i trimite la remunerarea muncii.

            Redistribuire (unde am mai auzit aceste termen? :-)) care:

            1) nu functioneaza cum e prevazut cand capitalul oricum de abia se taraie (cazul Romaniei: tehnica asta distruge firmele romanesti in primul rand si favorizeaza multinationalele)

            2) presupune un control de stat total asupra cursului si inflatiei (adica trecerea bancii centrale sub controlul guvernului si economie planificata insotite de protectionism).

            Daca 1) si 2) va amintesc de comunism, cred ca e pe buna dreptate.

            • Florin L. spune:

              Pentru inceput, eu propun ca administratia Trump de exemplu sa elimine subventiile la cereale, soia, bumbac, precum si la steak-urile din farfuriile americanilor. Pana atunci, lupii moralisti (gazetarii at large de la Breitbart & co) nu au dreptul sa arate cu degetul la subventille /investitiile Germaniei si al altor tari din UE.

              P.S. intre timp va recomand totusi sa studiati (pt cunostintele dvs generale) urmatoarele aspecte (1) impactul cresterii eficientei energetice asupra productivitatii;
              (2) impactul reducerii ratei de somaj asupra consumului si al cresterii economice; si
              (3) impactul reducerii ratei de somaj asupra veniturilor & cheltuielilor bugetare.

            • Harald spune:

              @Dedalus – wageledgrowth nu este quantitative easing

              Nu este, dar quantitative easing e aplicată masiv, atât de BCE, cât și de Bank of England , iar asta inclusiv după 2015. Așa se obține creșterea economică după 2010. Pe hârtie, nu altfel.

            • Florin L. spune:

              @Harald

              Politicile BCE sunt justificate pe fondalul ratei de somaj din sudul ZE (Grecia, Italia, Spania, Franta). Ani de-a randul, economiile acestor membri au suferit absenta reformelor curative (piata muncii, privatizarea companiilor de stat, disciplina financiara in sectorul public, strategii de dezvoltare durabila, samd). Desi evoluția actuala indica tendinte corective, economiile acestor membri au nevoie in continuare de sustinerea politicilor BCE

              P.S. pe langa reformele mentionate mai sus, membrii ZE si EU trebuie sa eficinetizeze rapid si mobilizarea capitalului in cadrul Pietei Unice (Uniunea Pietelor de Capital este si ea iminenta).

              https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/capital-markets-union/

              http://www.contributors.ro/economie/uniunea-pietelor-de-capital-un-proiect-esential-pentru-europa/

          • Florin L. spune:

            1. Re: “a fost nevoie de devalorizarea masivă a monedei prin quantitative easing, doar ca să poți tu raporta cu mândrie patriotică o creștere economică inexistentă.”

            a) Rata inflatiei (acumulata) pe perioada ultimilor 10 ani este in jur de 14%, deci raportat la un salar mediu in jur de 3.000 euro (cat a fost in urma cu 10 ani) ar insemna 450 euro. Diferenta de 100% (fata de rata inflatiei) este explicata pe o parte de cresterea productivitatii si pe cealalta parte cresterea cererii pe piata muncii (in Germania rata somajului se afla la un minim istoric, in jur de 3,3%) [1], [2], [3]

            b) Impactul cursului de schimb EUR/USD [4] asupra economiei Germane nu este decisiv din moment ce peste 50% din schimburile comerciale ale companiilor Germane se desfasoara in cadrul piatei unica, la care se mai adauga si consumul intern (ponderea exporturilor in SUA este in jur de 9%) [5], [6]. Exista multe aspecte de discutat pe marginea acestui topic, unii spun ca dolarul si-a revenit in urma prabusirii din perioada 2000-2010, altii sustin ideea ca devalorizarea monedei EUR fata de USD favorizeaza economia UE (Trump de exemplu a acuzat guvernul Germaniei ca ar interveni in acest sens) samd. Cursul de schimb al monedei Euro, insa, reprezinta rezultatul cererii si ofertei pe piata, iar participantii se ghideaza dupa evolutia indicatorilor macro. Desigur, rezultatele mediocre din Grecia, Italia, Spania, Portugalia si Franta evidentiaza ca “eficientizarea” ZE este iminenta – i.e pe o parte, reformele pietei muncii, reformele curative in sectorul public, dezvoltarea strategiilor coerente de crestere durabila; iar pe cealata parte, uniunea pietelor de capital, uniunea bancara, samd.
            _______

            2. Re: “Numai în socialism scopul unei activități economice este să creeze locuri de muncă.”

            Ideologia, ca ideologia, dar practica ne omoara (lupii moralisti ai ideologiilor -inclusiv cei de dreapta- sunt departe de realitate). Care or fi oare motivele (ca sunt mai multe) subventiei agriculturii de exemplu? Admin Trump nu se lauda cumva cu crearea locurilor de munca si a cresterii economice?
            _________

            3. “Dacă pui cetățenii să plătească taxe pe energia electrică (pentru că asta sunt certificatele de carbon) cu care să creezi locuri de muncă în industria regenerabilelor, nu crezi că asta se încadrează la perpetuum mobile?”

            a) Cresterea pretului pe kwh (cu 10-15%?) nu ne afecteaza- dimpotriva- din moment ce (i) salariul mediu se apreciaza cu 30%, sau dublu in raport cu rata inflatiei; si (ii) consumul se reduce cu 25% in urma cresterii eficientei energetice, i.e. becuri LED, electrocasnice A+, smart homes. samd. Factura pe electricitate a lui Svejk din Rust Belt nu este mai mica decat factura mea din Berlin (topicul a fost dezbatut pe marginea articolelor dlui Cranganu).

            b) Certificate de carbon, certificate verzi, etc sunt schemele guvernelor de stimulare a investitiilor in porductia tehnologiilor avansate de maine. Conform prognozelor, in anul 2025 piata globala a componentelor in domeniul eficientei energetice si al regenerabilelor va fi in jur de 6 trilioane euro (o crestere cu circa 2,8 trilioane euro, fata de anul 2016). [7] In acest context si nu numai, mi se pare firesc ca membrii pietei unice sa depuna eforturi in cucerirea unei felii cat mai mari din aceasta piata (chinezii si americanii ne-au furat startul in domeniul bateriilor de exemplu)

            c) Strategia de dezvoltare a “tranzitiei energetice” joaca de asemenea un rol major in cadrul securitatii energetice UE. Contributia estimata a surselor regenerabile de Energie la economiile rezultate din scaderea importurilor de combustibili fosili a fost in jur de 16 miliarde euro in 2015 si conform prognozelor va fi de 58 de miliarde EUR in 2030. [8]
            _________

            4. Re: “Eu zic să faci în felul următor: du-te la coordonatorul tău și spune-i că toată propagandă asta o să irite atât de mulți oameni

            Eu propun s-o lasi mai moale cu lipitul etichetelor, acuze false, atacuri la persoana si alte tehnici de manipulare [9]. Poti sa pacalesti cativa oameni tot timpul si toti oamenii o perioada, dar nu poti sa pacalesti toti oamenii tot timpul (te discretitezi singur).
            _______

            Notes:

            [1] Inflation Rate in Germany, 2018 https://www.statbureau.org/en/germany/inflation

            [2] Germany Average Gross Monthly Earnings https://tradingeconomics.com/germany/wages

            [3] Unemployment rate in Germany at record low https://www.destatis.de/Europa/EN/Topic/PopulationLabourSocial/LabourMarket/EULabourMarketCrisis.html

            [4] Euro Dollar Exchange Rate (EUR USD) – Historical Chart

            [5] Trade in goods by top 5 partners of Germany, 2017 https://ec.europa.eu/eurostat/news/themes-in-the-spotlight/trade-in-goods-2017

            [6] Statistisches Bundesamt https://www.destatis.de/Europa/EN/Topic/ForeignTrade/ForeignTrade.html

            [7] GreenTech made in Germany 2018 / Technology Atlas Pagina 48- https://www.bmu.de/fileadmin/Daten_BMU/Pools/Broschueren/greentech_2018_en_bf.pdf

            [8] Raportul Comisiei UE privind progresele inregistrate in domeniul energiei din surse regenerabile. http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2017/RO/COM-2017-57-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

            [9] Tehnici de manipulare psihologica https://ro.wikipedia.org/wiki/Manipulare_psihologică

            • Harald spune:

              @Florin L. – administrația Trump nu pune taxe ca să creeze locuri de muncă și nu inventează activități economice cu scopul de a crea locuri de muncă. Exact când încerci mistificări din astea se vede scopul propagandistic.

              Apariția de noi locuri de muncă este un lucru bun, dar activitățile care creează acele locuri de muncă trebuie să fie asumate de investitori care plătesc taxe, nu de state care încasează taxe. Exact asta se întâmplă în State, de când a venit Trump: investitorii au încredere în economie, care generează astfel locuri de muncă pe baze sănătoase.

              Nicio grijă, că vine și în Germania un ”Trump”. Nu-ți imagina că vine cancelar urmașa lui Merkel, AKK și mai conduce și ea 20 de ani. Însă va fi interesant de văzut cât timp mai postezi aici, după înlocuirea lui Merkel :)

      • victor L spune:

        “Medicamentul este aproape identic cu cel recomandat altui bolnav”.
        Si care e greseala daca pacientii au aceiasi boala, iar medicamentul isi face efectul?l
        “Ce credibilitate puteti avea, cand nu dati alta reteta”?
        Expierente pe cobai, ca in utopiile progresiste?

  7. Dedalus spune:

    1) Cristian Socol a “uitat” ca Romania este parte a pietei comune a UE, acest simplu fapt fiind de natura se pulverizeze ideea ca daca vei creste salariile in mod fortat, asta va insemana impulsionarea ofertei;

    Mai adaug si efectul nefast al #wageledgrowth asupra capitalului autohton

    2) Ce ar fi sa mai lasam si initiativa privata si piata se se ocupe de energie?

    Niciun studiu de fezabilitate, oricat de grozav si niciun ministru, cat de bine intentionat, nu vor putea vreodata sa tina seama de milioanele de interconexiuni din economia reala; nu poti fi “putin de piata”.

    Piata ori o lasi in pace, ori o controlezi total (a doua optiune sa pare ca este impartasita si de putere si de “opozitie” – ceea ce ma face sa cred ca absentii la vot cam au auvut dreptate: toate partidele sunt la fel).

    Stiu, unii vor spune ca piata mai trebuie si corectata. Insa “corectata” inseamna ca vrei sa o lasi in pace, dar nu poti, in timp ce “controlata” inseamna ca pur si simplu vrei sa o modifici “pentru ca poti” :-))

    • Constantin spune:

      ” …daca vei creste salariile in mod fortat, asta va insemana impulsionarea ofertei”

      …Asta va însemna impulsionarea cererii agregate, ceea ce s-a și întâmplat în patria noastră. Pentru armonizarea ofertei interne de bunuri și servicii cu cererea aflată în creștere sunt necesare investiții care să susțină creșterea economică pe termen mediu și lung.

      Teoria este elaborată mai demult, poate fi studiată în manualul de economie, și a fost verificată în practică în perioade de scădere a consumului, în condiții de prudență excesivă din partea populației, și/sau a lipsei de numerar în piață (din pricina unor crize economice, sau în urma unor evenimente nefericite, precum conflicte armate etc.).

      • Dedalus spune:

        In societati in care capitalul este macar suficient si exista spatiu pentru scaderea remunerarii sale. Nu e cazul Romaniei.

        Functioneaza pe piata pe care se formeaza cererea si oferta – in cazul nostru e vorba despre piata comuna UE, nu despre piata Romaniei.

        Merge in crize in care structura socio-economica nu e afectata, ci doar piata nu reuseste sa regleze in momentul respectiv. Romania este complet destructurata, restructurarea nu are cum sa se produca prin dezechilibre si mai mari.

        ///

        Chiar si ignorand tot ce am spus eu mai sus (ceea ce nu ar fi indicat), trebuie sa existe o putere discretionara pentru a creste remunerarea muncii si a impulsiona investitiile. Asta inseamna pe de o parte suvernaitate (Romania are suveranitatea impratasita – UE) si pe de alta parte – planificare – ceea ce inseamna de fapt renuntarea la piata pentru o perioda. Ceea ce Romania cu o piata si asa vai de mama ei, nu are cum sa-si permita.

        Desigur, in manuale sunt date multe teorii si studii de caz. Acelea sunt insa pentru a intelege, pentru a invata, nu pentru a servi drept retete. Aplicarea unui model economic presupune o cultura economica solida (si nu vreau sa spun nimic in aceasta privinta, mai mult decat stim toti) , un dram de geniu (pe cat posibil) si un cadru politic constient si cu obiective politice. Modelul economic trebui macar adaptat, nicidecum copiat cat se poate.

        Ideea ca daca la altii s-a putut se poate si la noi ne poate duce in dezastru.

      • Constantin spune:

        Îi admir pe metalurgiști. -:)
        Când se întâmplă să vorbesc cu câte unul, dacă îi spun așa, la o șuetă, că atunci când se răcește aliajul fier carbon austenita devine instabilă și se transformă în perlită la 727 C, îmi zice „Stai puțin. Trebuie să merg la manual ca să mă conving”. În domeniul științelor economice lucrurile stau cu totul altfel…. Deși manualele de economie sunt cu mult mai ușor accesibile decât cele de matalurgie.

        • Dedalus spune:

          Un manual te ajuta sa **intelegi**. Nu e ca o carte de bucate care te invata sa **faci**

          Cel care iti **descrie** ceva – e un tratat. Un tratat nu te ajuta nici sa intelegi, nici sa faci. :-).

          Lucrurile astea sunt foarte importante in educatie, in didactica. In Romania, din pacate, “manualele” de gimnaziu sunt de fapt tratate …rezumate (!), iar tratatele sunt un fel de copieturi bolnave. Eu nu am cunostinta de existenta vreunui manual (preuniversitar) in Romania postdecembrista. Toate sunt tratate prost scrise, combinate cu diverse teste fara noima. Au tot copiat unii dupa latii decenii la rand pana cand nici nu mai realizeaza ca e in neregula.

          ///

          In domeniul articolului – nimeni nu mai face din nefericire deosebirea dintre managementul unitatii si “managementul energeticii” (politica energiei).

          Alternativa liberala (in sens ideologic european) a disparut cu totul. Daca scriu “piata” – nimeni nu mai vede cuvantul asta. Pur si simplu aparitia cuvintelor “piata” si “concurenta” echivaleaza cu niste locuri goale in text. Oamenii nu vad decat ceea ce vor sa vada.

      • PAFI spune:

        Daca a functionat undeva si nu functioneaza in Romania, exista niste cauze, nu-i asa? Oare cauzele acelea nu ar fi trebuit cunoscute inainte de a incerca metoda cu pricina? Dupa parerea mea, acum numai inflatia mai poate re-echilibra ceva, cu consecinte dintre cele mai rele. Orice alta incercare – ordonanta 114 – nu face decat sa adauge gaz pe foc. Ucenicii vrajitori si-au demonstrat limitele!

        • Dedalus spune:

          A functionat ceva asemanator (nu identic!), in conditii cu totul diferite.

          Ca in bancul cu Bulovici care intreaba la Radio Erevan daca e adevarat ca tovarasului Cutarovici Partidul i-a daruit o Volga. Radio Erevan raspunde: “Da, e adevarat! Cu mentiunea doar ca nu i s-a dat, ci i s-a furat, si ca nu era vorba despre o Volga, ci despre o bicicleta!” :-)

          Bancul e supervechi dar se potriveste superbine in acest context.

  8. dorin valeriu spune:

    Da, “este mai usor sa critici…” dar macar, de data asta cineva “critica” in cunostinta de cauza, cu argumente. Poate fi punctul de pornire al unor discutii- consfatuiri intre oameni “de meserie’, fara amestecul politicii – a demagogiei si a promisiunilor fara acoperire – dar cu ochii spre viitor si spre consumatori. Cine ridica manusa ?

    • Cinicul spune:

      Trist este ca nici unul din putinii specialiști și intelectuali mai spălați ai puterii nu ridică mănușa venind aici in Agora sa-si apere punctele de vedere. Este o mare pierdere pentru calitatea discuțiilor de pe Contributors care de cele mai multe ori seamănă cu o cutie de rezonanță a autorilor.

      • Stefan spune:

        “putinii specialiști și intelectuali mai spălați ai puterii” Avem și așa ceva?
        Daca nu se vad, înseamnă că nu există. Sau sunt ca gândurile: exista, nu se vad, dar nu contează atâta timp cat nu sunt spuse.

  9. George spune:

    Votând PSD – românii și-au ”cumpărat” o guvernare aparent ieftină! Aceasta s-a dovedit a fi de foarte proastă calitate și foarte costisitoare!
    S- a ajuns la coase petec de petec de PSD, dar fără ca sacul să țină!
    Există un proverb engelz care spune: ”Sunt prea sărac pentru a-mi cumpăra un lucru ieftin!”

    • donquijote spune:

      Cama asa…
      Romania ar trebui sa afizeze la intrare si de altfel pe toate banerele: “pretul cel mai mic”. Ca sa stim pe ce baza functionam. Sa faci din rahat bici.
      E mai ceva ca comunismul, viitorul de aur al intregii omeniri, care din ce in ce devenea tot mai abstract…
      Dupa evaluarea mea triviala, 90% dintre proeicte (de toate felurile) esueaza din cauza ca sunt concepute pe criteriul : “pretul cel mai mic” (uneori se mai adauga timid ceva de genul “care satisface cerintele din caietul de sarcini” sau alte formulari similare, menite sa adoarma vigilenta unora.
      Si nici macar nu este vorba de pretul cel mai mic calculat la final, ci de foarte multe ori pretul cel mai mic pe parti, parti care alese pe acest criteriu nu vor functiona nicodata impreuna si vor avea nevoie de cheltuieli uriase ca sa fie facute compatibile intre ele…
      Dar, aceasta conditie garanteaza ca nimeni, niciodata nu va fi tras la raspundere pentru esec. Culmea este ca de foarte multe ori esecul poate fi anticipat din start, insa nu poti condamna pe nimeni desi toti acuza in stanga si-n dreapta…
      Cand cumperi de la pravalie salamul cel mai ieftin, eventual expirat, nu trebuie sa te plangi ca e are un gust dubios. Mai rau este ca, cu diferenta de bani (salvata??) pe care ai fi platit-o pentru un produs de calitate nu platesti nici a suta parte din tratamentul medical necesar ca sa-ti revii (daca mai apuci sa ajungi la medic)

      • George spune:

        Bun exemplul!
        Asta ar trebui afișat în locurile înroșite în care oamenii nu înțeleg legătura dintre votul lor și rezultatele guvernării!

      • Harald spune:

        @donquijote – Romania ar trebui sa afizeze la intrare si de altfel pe toate banerele: “pretul cel mai mic”.

        E adevărat, dar asta își are originea în decenii întregi de sărăcie și în generații întregi trăite în sărăcie. Și da, politicienii proveniți din familii în care bunicii și străbunicii trăiau în sărăcie cruntă, fac tot ce e posibil pentru a spolia societatea în folos propriu. Și pentru a o menține în sărăcie și pe viitor, astfel încât să o poată spolia și copiii și nepoții lor.

        Astea fiind zise, ce facem mai departe? Cum remediem starea asta de lucruri?

        • Dedalus spune:

          Prin introducerea concurentei. Admirabila si sublima, dar lispeste cu desavarsire in tarisoara asta,

          Este bizara ideea unora de a lupta pentru un capitalism fara concurenta (in sensul sau cuprinzator).

          Ca si ideea la fel de bizara a politicii apolitice. Sau a educatiei centrate pe elev care profita profesorilor. Sau a medicilor geniali care nu au citit nimic, dar fac operatii minunate.

          ///

          Si in caruta si in teleguta nu se poate. Si nici bagatul capului in nisip nu ajuta. Dupa cum nicio strategie nu ajuta la nimic, daca nu te lamuresti mai inati pe ce pozitie ideologica esti. Toata lumea vrea sa scape de “politica” si o da pe strategii (energetice in acest caz).

          Care strategii, inevitabil, ajung la o stufosenie de concluzii, dar nu pot decide cum sa guvernezi, nu pot lua locul unui guvern. Calea naturala este sa te plasezi pe o pozitie politica, apoi sa creionezi strategia, nu invers. Pot fi contrazis, desigur, dar asta nu schimba strategiile inutile in unele utile. Strategii utile? Vorba bancului ‘Vise, taica, vise!”.

          Vrem sa fie mai bine in Romania (inclusiv sub aspectul unei energii acceptabile ca pret)? Atunci trebuie sa acceptam ca unii vor suferi si vor fi saraci. Noi vrem sa aiba toti la fel, sa fie toata lumea multumita, fie ca depune efort, fie nu depune – “sa aiba in lume parte dreapta fiecare si sa ne avem ca frati”.

          ///
          In domeniul energeticii am tot citit articole in care lumea are dorinta duioasa de a avea doar stat. A se completa cu discutia despre supaimpozitarea comaniilor energetice din Romania.

          • Harald spune:

            @Dedalus – nu știu cum se face, dar rezultatul e invers: oamenii sunt mai săraci fără ca energia să fie mai acceptabilă ca preț. Ba chiar dimpotrivă.

            • Dedalus spune:

              Eh, saracia e o stare, nu neaparat un venit sub o limita.

              Cineva spunea ca afacerea cea mai rentabila e sa ajuti saracii. Orice ai face, tot saraci raman si tu ai mereu obiectul afacerii :-).

            • Harald spune:

              @Dedalus – nu este vorba despre a ajuta săracii, ar fi de preferat să ne abținem de la a duce totul în derizoriu.

              Este vorba despre niște oameni care sunt săraci, deși muncesc mult. Ba chiar mult peste cât ar fi normal, în destule cazuri. Acelor oameni li se ia 70-75% din valoarea muncii lor prin fiscalitate și para-fiscalitate. Certificatele de carbon exact asta sunt, para-fiscalitate.

              Iar rezultatul este că acei oameni își iau lumea în cap. Chiar vi se pare normal ca niște oameni trecuți de 50 de ani să vină în Anglia ca să livreze pizza prin satele de lângă Nottingham sau să spele vase în restaurante modeste din orășele-satelit de pe lângă Nottingham? Eu nu vorbesc din cărți, eu cunosc personal astfel de oameni.

        • donquijote spune:

          Asta este o lozinca in spatele careia se ascunde speranta multora ca daca vor cumpara ieftin vor “vinde” scump si vor pune deoparte diferenta. Nu vreau sa-i dau un nume… dar nu tine neaparat de saracie cat de prostie si de necinste. Pentru fiecare dintre astea sunt contramasuri consacrate.
          Ce-i de facut? Fiecare poate face cate ceva.
          Eu, de pilda, nu raspund la intrebarea “cat costa?” cand vine la inceput – de altfel nu stau prea mult de vorba cu cei care incep cu asta – inainte de a fi clar “CE costa?”
          Evident, asta inseamna un numar restrans (dar si mai select) de beneficiari, insa si un numar mult mai mic de reclamatii si probleme de rezolvat dupa, cu cheltuielile inerente. E clar, nu asa te imbogatesti peste noapte dar nici nu mori de drum lung.
          Pana la urma e o chestiune de educare. Un om multumit va cumpara mai departe ceea ce l-a multumit si va lasa de-o parte pretul ca prim argument. (nu se aplica cand cumparatorul este statul)
          Cum remediem? E greu de dat solutii. Daca aveam eu solutii poate ma faceam politician.Sau scriam articole pe Contributors. Sau scriam o carte dintr-alea “cum sa castigam…” sigur ca daca ajungeam sa o scriu inseamna ca in ea puteai sa gasesti solutia. Dar eu nu vand ce nu am.
          Daca ar fi dupa mine – in situatia actuala, cand Romania este o tara cu economie preponderent “de stat”, as da afara 80% din salariatii de la stat – poate exagerez :-) poate chiar 100%… si apoi reangajare prin concurs pe baza de aptitudini si nu de dosar. Nivelul de incompetenta este urias – dat fiind ca numai competenta nu se apreciaza in recrutarea lor.

          si mai la obiect, o schema de externalizare a procedurilor de licitatie publice.

          • Dedalus spune:

            Cel mai simplu ar fi ca mediana salariilor de la stat sa fie coborata sub cea de la privat. Functionarii publici nu au de ce sa aiba slarii prea mari – pentru ca salariul mic se compenseaza prin stabilitate si respect (asa ar trebui) iar evaluarea funcionarilor este practic impozibila, prin uramre nici angajarea nici promovarea lor nu ar avea de ce sa fie “prin concurs”.

            Procedurile de licitatie publica ar trebui sa admita un nivel de subiectivitate al evaluarii, pentru ca asa cum s-a tot incercat – anume pur obiectiv -este practic imposibil. Acceptarea subiectivitatii trebuie dublata insa de un control strict al averilor si intereselor membrilor comisiilor.

            ///
            Ce spun eu aici nu e “rocket science” – in diverse forme se practica in multe state cu succes. Reprezinta de fapt doar concretizari ale statului liberal. Daca te orientezi spre piata si spre concuenta la modul real, nu “din varful buzelor” – asemenea solutii apar de la sine.

            Sigur insa, pentru cei mai multi e mai comod sa creada in “teoria” lui Socol, care le promite de fapt ca oricat de puturosi si incompetenti ar fi tot vor lua o caruta de bani. Eternul miraj socialist care a distrus si continua sa distruga tari si generatii intregi.

          • Harald spune:

            @donquijote – as da afara 80% din salariatii de la stat – poate exagerez :-) poate chiar 100%… si apoi reangajare prin concurs pe baza de aptitudini si nu de dosar.

            Asta e realizabil, ba chiar la un mod mai soft: se înființează instituții noi, se recrutează doar 20-25% din angajații din instituțiile existente, după care instituția veche se desființează. Astfel încât nu va exista nicio bază pentru acțiuni revendicative în justiție din partea celor rămași pe dinafară.

            Problema e: care guvern va face așa ceva? Unul format din USR și PLUS nu va face asta, ei sunt la fel de etatiști ca și PSD-ul.

            • Dedalus spune:

              Asa ceva e imposibil. Cum organizezi concursul? Ca pe Bacalaureat? OK, numai ca un angajat la stat are nevoie de cu totul si cu totul alte aptitudini decat buna memorie.

              Cineva povestea cum la un examen pentru un post de sofer la o la un institut de stat a fost pus sa memoreze gramezi de legi din zootehnie :-)

              ///

              Problema majora este exacerbarea interventiei statului si – adiacent – capturarea sa.

              Asta duce la excesele din sfera angajatilor la stat. Ca urmare, concursul nu va rezolva nimic, in conditiile in care cauza persista. Cum toate partidle din Ro sunt stangist-etatiste, numarul angajatilor la stat si veniturile lor vor creste indiferent cine vine la guvernare. Cu consecinte bine stiute.

            • donquijote spune:

              Harald:
              “se recrutează doar 20-25% din angajații din instituțiile existente…”
              Am propus schema asta chiar in 90 acolo unde lucram si ghici ce?: s-au speriat chiar aia care duceau greul, de fapt. Mi-a fost foarte greu sa inteleg si am abandonat ideea, si pe ei. Asta pentru ca se simteau vulnerabili daca nu erau protejati de sistem.
              Normal, trebuiau sa dispara aia care o frecau de pilda, doua saptamani pentru o treaba pe care as fi facut-o in doua ore, dupa care cereau pontaj o luna intreaga din ceea ce lucrau efectiv doar cativa… Intre timp rezolvau chestii care nu existau sau probleme pe care insisi ei le generau, sau pretindeau ca le rezolva; erau mereu ocupati cu nimic… astia erau descurcaretii consumatori de timp si resurse fara finalizare si sunt si azi in institutiile de stat.
              Ce este amuzant este ca mai degraba datorita astora se cresc salariile in sistemul de stat; ailalti sunt prea ocupati cu munca ca sa se opreasca pentru revendicari si din ce in ce mai putin numerosi ca sa conteze.
              PS De asa protectie m-am lipsit de atunci; nu ca as fi facut cum se zice, rahatu’ praf, dar in orice caz, niciodata nu am dus-o mai rau decat inainte.

      • Constantin spune:

        Achizițiile publice sunt reglementate în principal de 2 legi și câteva hotărâri de guvern care explică metodologia aplicării lor. Deși par multe, sunt relativ ușor de parcurs: Lg 98/2016, HG 395/2016, Lg 99/2016, HG 394/2016, OUG 79/2017, HG 846/2017, OUG 3/2018.

        Prețul cel mai mic nu este întotdeauna cel mai important criteriu de atribuire a unui contract. Ba, chiar dimpotrivă. Dacă ar fi așa nu am avea toalete publice de 16.300 EUR la Galați, spre exemplu.

  10. Ad Min spune:

    … daca aplicati o negatie (Einsatz, experiment mental) pe fiecare dintre declaratiile politice citate, veti descoperi o ca este o cheie de intelegere mai eficienta. Doar incercati…

  11. Dedalus spune:

    @Harald

    Ne e nici un derizoriu. In primul rand semnificatia saraciei difera. Daca te uiti la cum este masurata in diverse tari, observi ca sunt deosebiri – uneori chiar foarte mari.

    In al doilea rand, tema saraciei “da bine” in politica, dar incercarea de a avea “politici antisaracie” nu va duce la nimic.

    Pentru a scoate un sarac din saracie este necesar ca:
    a) saracul sa fie sarac, nu statistic sarac
    b) saracul sa vrea sa fie scos din saracie – nu glumesc
    c) sa existe un sector de afaceri puternic si – corolar – piata libera, altfel vom obtine din saraci-saraciu niste saraci subventionati, si din ce in ce mai mult.

    Mai exista si bizareri, cum ar fi “saracia energetica”.

    ///

    In exemplul cu cei care livreaza pizza la 50 de ani: nu stiu, ar trebui sa ma emotioneze mai mult decat o mama care nu are bani de lapte? Sau mai mult decat un tanar orfan care nu are posibilitati sa invete ceva? Sau mai putin? Nu stiu.

    Stiu insa ca daca as avea un “program politic” (total ineficient, dar care sa sune bine ) prin care as sustine ca fac locuri de munca in conformitate cu pregatirea profesionala a celor in aceasta situatie – as fi votat de o gramada de oameni care m-ar considera milos si eficient. Avantaj eu.

    Daca as face un proiect pe raspindire a cunostintelor si de consiliere pentru persoanele in asemenea sitautie, foarte posibil guvernul (sau chiar firmele private!) mi-ar da bani sa il pun in practica. Avantaj eu.

    In oricare dintre cele 2 situatii credeti ca bietul om ar beneficia de ceva? Probabil ca de mai nimic, ar distribui pizza in continuare. Eu insa sigur as castiga.

    La fel si cu energetica: da bine sa ni se rupa inimioara de lucratorii din acel domeniu, sa plangem de mila celor care au energie prea scumpa spunem noi, care contibuie la saracie. Si ce multe am putea face si drege noi daca etc.

    Ce credeti ca se va intampla? Vom lua bani din buget pentru a plati aiurea, vom face subventii in fel si chip. Iar pe partea cealalata – sugrumarea pietei, a sectorului privat si concurentei. Cine ar castiga in acest peisaj? Exact, cei care se ocupa de “politica energetica”. Ei oricum castiga, in timp ce toti ceialalti oricum pierd.

    ///

    Cristian Socol este un neomarxist, cu o gandire anti-piata mascata prin manipularea cifrelor.

    Evident, si-a gasit un grup politic partial influentat din afara, ca urmare a vulnerabilitatilor majore si partial incurajat de o inertie socio-politica intretinuta de pomeni guvernamentale.

    Rezultatul acestui mariaj a fost inevitabil: caderea in retorica primitiv-nationalista.

    Dar in acest imens nor de fum gros, a devenit greu decelabila gandirea socialista, neomarxista, comunista a multora. Prin contrast, un socialist moderat devine frecventabil unui neocomunist sustinut de Est. Si uite asa, am ajuns in situatia lipsei discursului de dreapta (liberala) in Romania,

    • Harald spune:

      @Dedalus – lomg story short: nu trebuie niciun fel de ”politici anti-sărăcie”, trebuie redusă fiscalitatea la un nivel decent. Oamenii trebuie să poată păstra ei 70-75 % din valorarea muncii lor, iar statul să se mulțumească a lua 20-25%. Nu invers, cum se întâmplă acum.

      Rolul celui care a învățat să livreze pizza în Anglia la peste 50 de ani nu este să impresioneze pe nimeni. Ideea era că acel om chiar muncește, nu fentează. Până acum 2 ani a muncit în România, tot fără să fenteze. Dar a muncit degeaba, fiscalitatea post-comunistă i-a luat toți banii, inclusiv ca să instaleze cu ei moriști pe dealuri.

      • Dedalus spune:

        Da, asa e. Doar ca daca nu explici pe larg, oamenii au tendinta de a completa ce lipseste cu prejudecati.

        As spune ca de fapt asta este o foarte mare problema a dreptei in Romania: ar trebui sa explice enorm de mult pentru a inlocui stereotipurile cu fapte si considerente demonstrate.

        Ca nu explica nici pe lung nici pe scurt ci se prabuseste in supersofisticate idei sau in chestiuni minuscule – asta este mai curand un corolar… :-)

        ///
        Ce ati spus, e perfect logic si rational, dar sunt convins ca nu este de inteles pentru mai mult de 1% din electorat. Noi discutam pe aici intre oameni care macar stiu despre ce e vorba (ma refer la toti autorii si comentatorii pe asemenea subiecte), dar discursul este eficient doar daca ii convinge pe nehotarati si daca este in stare sa clatine convingerile falsei morale – in acest caz statul ca tatuc si datoria statului de a da pomeni saracilor.

        Astea doua idei false sunt atat de puternic infipte in constiinta multora, ca este nevoie de extraordinar de multa rabdare sa le scoti de acolo. Iar daca politica se doreste “non-politica” – uite si reteta esecului Romaniei.

        Pentru ca trebuie sa fim cinstiti cu noi: Romania este o tara esuata in acest moment. Cauza principala este exact aceasta “incubare” sociala, ce a trimis in derizoriu orice ideologie. Daca iti merge bine orice ar fi, ce rost are sa iti bati capul cu politica? Iar daca nu iti convine, in ROmania e mult mai usor sa emigrezi decat sa schimbi.

  12. Dedalus spune:

    Ma amuza intentia de a trimite spre Contributors troli “spalati”. Cu un arsenal ceva mai finutz, si cu o clara directiva de propaganda de a deruta discutia spre comparatii inutile, cu pretinse aere de “analiza”. Si cu mici intepaturi menite sa starneasca enervarea si, evident, un raspuns.

    Si de aici o intreaga discutie care sa umple spatiul si sa erodeze increderea in comentatorii cu traditie.

    O tehnica ce se adauga alteia de o prostie asemanatoare, aceea de a bate campii cu cuvinte pretioase.

    Tehnica “uite cum e la altii, mai citeste si tu!”, o nascocire cu pretinse aere de “inginerie sociala”, de fapt o tampenie de liceu.

    Cu putina atentie, deosebesti usor comparatiile bine-intentionate de cele menite sa zdruncine discutia. E usor din motivul simplu ca exista o mare diferenta de calitate umana intre troli si comentatori,- se vede.

    ///

    Ceea ce mi se pare ciudat este ca exista inca oameni pentru care Stalin, cel care a ucis mai multi rusi decat Hitler ramane exponentul unei oranduiri dorite. Dupa cum exista oameni care promoveaza, indiferent de scopul politic de moment, directii comunistie de dezvoltare.

    Acesti oameni au rude, bunici, care au suferit enorm in comunism sau in URSS, oameni care au pierdut mult in viata. Si totusi slugaresc la aceelasi stapan diabolic. Este in firea omului probabil sa isi doreasca sa fie chinuit si sa serveasca Raul in forma sa cea mai pura, poate ca nu e nimerit sa ne preocupe ceva ce face parte din natura umana.

    Sola Deo Gratia.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


E randul tau

Declaratie halucinanta a Ministrului Cercetarii si Inovarii, Nicolae Hurduc, referitoare la dezvalui...

de: cersetorul stiintific

la "Un director de Institut Național de Cercetare din România câștigă cât președintele SUA + drept la replica"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)