Home » Analize »Economie »Energie »Financiar »Macro »Sinteze » Citesti:

Coaliția de guvernare în marș impetuos pentru aservirea instituțiilor statului; ținta vizată: Curtea de Conturi

Cristian Felea mai 21, 2018 Analize, Economie, Energie, Financiar, Macro, Sinteze
5 comentarii 2,657 Vizualizari

Motto

“În epoca noastră, unul dintre impedimentele unei democrații de succes este complexitatea lumii moderne, care face ca oamenilor obișnuiți să le fie tot mai dificil să-și formeze o opinie inteligentă despre chestiunile politice sau chiar să decidă care judecată specializată merită mai mult respect.”

Bertrand Russell – “Midas-ul modern”

În noiembrie 2017 o inițiativă legislativă privind ”modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi”, semnată de douăzeci și cinci de parlamentari ai PNL și cinci ai PSD, a fost depusă la Parlament și înregistrată sub numărul Pl-x 442/13.11.2017. Proiectul a trecut de Camera Deputaților în ultima decadă a lunii aprilie, moment în care opinia publică a putut să constate că proiectul legii inițiate de liberali a fost pentru parlamentarii coaliției PSD – ALDE o nesperată oportunitate, pe care au decis să o exploateze la maxim, în interesul propriei clientele politice.

Miercuri, 25 aprilie ac., proiectul de lege sus-menționat a fost depus la Senat, care este camera parlamentară decizională, după ce deputații, într-un iureș demolator pe care senatorul liberal Daniel Zamfir l-a apreciat ca fiind ”o victorie”, au reușit să creeze breșa legislativă pe care și-o dorește coaliția de guvernare, pentru a știrbi decisiv independența Curții de Conturi. Marți, 22 mai, proiectul menționat va intra în dezbatere la comisiile de specialitate ale Senatului.

Pentru cine a urmărit sâmbătă, 19 mai, modul cinic în care primarul PSD al capitalei – Gabriela Firea, autointitulata ”primar general al României” –, cu sprijinul ministrului de interne PSD, Carmen Dan, i-a tratat pe manifestanții veniți din Moldova pentru a protesta – pașnic, civilizat și cât se poate de îndreptățit – pentru că cinci ani de guvernare pe care și-a pus amprenta PSD au livrat doar vorbe în chestiunea proiectelor de autostradă ce ar trebui să traverseze regiunea, nu are cum să se mai mire de seninătatea cu care independența Curții de Conturi este drastic limitată tot de putere, sub pretextul ”eficientizării” activității sale.

Câteva întrebări se nasc imediat: (i) cum a fost posibil ca proiectul liberal să fie deturnat și de ce opoziția parlamentară nu s-a putut opune eficient; (ii) ce înțeleg puterea și acoliții săi prin ”eficientizarea activității Curții de Conturi” și care ar fi beneficiul public; (iii) cui i-ar putea folosi știrbirea independenței consilierilor de conturi și auditorilor independenți și, în fine, (iv) care ar fi efectele acestui asalt al forțelor politice conservatoare asupra Curții de Conturi.

Înainte de a încerca un răspuns pentru fiecare întrebare, aș încerca să invoc un precedent, în care Curtea de Conturi a fost acuzată, voalat (desigur), că își depășește atribuțiile. Scopul este acela de a sublinia faptul că există și la acest moment suficiente pârghii instituționale prin care eventualele neajunsuri ale rapoartelor auditorilor independenți să fie optimizate, fără a fi necesar actualul demers pernicios de modificare a legii, care înainte de a eficientiza activitatea instituției, va permite, dimpotrivă, abuzul asupra banului public.

Mai vreau să subliniez, din capul locului, că nu susțin niciun moment că auditorii Curții de Conturi sunt infailibili și că nu au existat situații particulare în care rapoartele acestora au fost nerezonabile, iar autoritățile verificate au avut dificultăți majore în a-și apăra punctul de vedere în fața Curții. Dar astfel de situații au fost posibile până la capăt cu concursul instituției de contencios administrativ, acolo unde instanțele de contencios au decis – din motive de asemenea particulare, ce ne arată, încă o dată, cât de importantă este independența justiției și profesionalismul judecătorilor – să ”meargă pe mâna” auditorului public, fără a analiza în amănunt și argumentele autorităților verificate.

Cum astfel de erori, cazuri particulare ce nu sunt regula, dar care trebuiesc evitate, nu pot justifica actualul demers parlamentar, indiferent de alegațiile senatorului Daniel Zamfir și ale celor care sunt de-o părere cu domnia sa din ignoranță sau din interes, este nevoie să privim dintr-o perspectivă corectă și nepărtinitoare atât situația actuală, cât și perspectiva nedorită ce se deschide pentru salvgardarea interesului public în privința execuției conturilor statului și a chletuielilor pentru proiectele publice administrate de autoritățile locale și cele centrale.

INDEPENEDENȚA CURȚII DE CONTURI ȘI EFICIENȚA DIALOGULUI INTERINSTITUȚIONAL

Teza pe care intenționez să o susțin este că nu este de dorit să alterăm independența Curții de Conturi, sub pretextul (sincer sau camuflat sub masca sincerității) creșterii eficienței auditorului independent al conturilor statului, ci este de dorit să garantăm independența și profesionalismul tututor instituțiilor statului ca pe-o cale de eificientizare a dialogului și a procedurilor de cooperare interinstituțională, astfel încât blocajele să fie cel mult excepția și în niciun caz regula.

Cu alte cuvinte, ca decident într-o autoritate publică, nu ar trebui să te bazezi pe faptul că protectorii tăi politici vor ”reteza ghearele” auditorului ca să poți greși în voie, cu intenție, din culpă sau la cererea superiorilor tăi de la partid atunci când cheltuiești banul public, ci, dimpotrivă, să te aștepți să fi drastic sancționat, pentru că răspunderea publică la care ai aderat aduce cu sine și responsabilitatea individuală în exercițiul funcției, pe care trebuie să ți-o asumi.

Poți, însă, pretinde auditorilor Curții de Conturi să trateze cu respect și bună credință demersul tău decizional și, dacă acesta se află în limitele legale, dar apar divergențe de opinie pe care auditorii le consemnează în rapoarte, să poți conta pe eficiența dialogului interinstituțional, ca palier ce evită acumularea de blocaje, dar și pe imparțialitatea și profesionalismul instanței de contencios administrativ.

Figura 1

În schema din figura 1 este prezentat principiul dialogului interinstituțional, așa cum se regăsește în practica actuală a Curții de Conturi, după modificările legii de funcționare din anul 2008 (prin care s-au adoptat principiile standardelor internaționale de audit) și a regulamentului de organizare și desfășurare a activităților de audit ale Curții (RODAS).

Astfel, în practica actuală, reprezentanții entității publice ce face obiectul auditului Curții de Conturi au posibilitatea pe parcursul întregii perioade de control să pună la dispoziția auditorilor independenți (delegați să deruleze operațiunea de audit) toate datele și informațiile care le susțin și întemeiază punctul de vedere. Când acțiunea s-a finalizat, auditorii întocmesc un proiect de raport, pe care, într-o ședință de ”consiliere”, îl discută cu reprezentanții entității auditate. Și în acest stadiu mai pot fi încă furnizate auditorilor independenți anumite date și informații care susțin și fundamentează punctul de vedere al decidenților autorității auditate.

La finalizarea raportului, dialogul interinstituțional prevede ca entitatea auditată să revină cu ”obiecțiuni” pe marginea constatărilor Curții de Conturi, după care își poate, mai departe, susține punctul de vedere în fața instanței de contencios administrativ (deci în justiție). În forma actuală, rapoartele Curții de Conturi se încheie cu ”măsuri”și ”termene”ce sunt obligatorii pentru entitatea publică auditată. Printre măsurile care se regăsesc cel mai adesea formulate în rapoartele Curții de Conturi se regăsește obligativitatea stabilirii certe a prejudiciilor (cuantum și accesorii) și recuperarea acestora de la persoanele vinovate de producerea lor.

În dialogul interinstituțional, o contestație a entității auditate adresată Curții de Conturi pe marginea raportului întocmit de auditorii independenți este gestionată de vicepreședintele Curții care coordonează departamentul ce a derulat acțiunea de audit. Acesta înștiințează consilierul de conturi de conduce departamentul în cauză asupra contestației și primește propuneri de la acesta privind constituirea comisiei de contestație, care se formează din consilierul de conturi al departamentului în cauză și, la propunerea sa, alți doi consilieri de conturi ce conduc alte două departamente.

Vicepreședintele poate respinge o dată una sau ambele propuneri ale respectivului consilier de conturi privind componența comisiei de contestație, doar dacă are o motivație obiectivă (de exemplu unul sau ambii consilieri de conturi propuși au alte însărcinări care îi împiedică să facă parte dintr-o comisie de contestare). Și propunerile și respingerea de propuneri pentru componența comisiilor de contestație se fac/motivează în scris.

Dacă la nivelul departamentului care a realizat o acțiune de audit se consideră că decidenții entității controlate au încălcat cadrul legal cu vinovăție și sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni, cu aprobarea consilierului de conturi de conduce departamentul în cauză se întocmește de către auditorii independenți un document (raport) motivat, ce este analizat de departamentul juridic al Curții. Dacă primește un aviz pozitiv de la experții juriști, propunerea de sesizare a Parchetului competent este supusă examinării și deciziei Plenului Curții, potrivit RODAS și Regulamentului Plenului Curții (RPPCCR).

În funcție și de rezultatele dialogul interinstituțional, dar și ale rezultatelor contestației în contencios administrativ, Plenul Curții poate aviza favorabil sau nu transmiterea sesizării penale către Parchetul competent.

Dar cea mai utilă pentru teza pe care o susțin este examinarea traseului de dialog interinstituțional într-un caz particular. Astfel, Cutea de Conturi a derulat activități de audit la ANRM, pentru intervalul 2006 – 2015, în urma cărora a constatat că a existat o diminuare de redevență petrolieră calculată de Agenție pentru operatorii petrolieri care extrag gaze naturale, stabilită la circa 1,4 miliarde dolari SUA, în total. În tabelul 1 se regăsește un sumar al concluziilor Curții de Conturi.

Neaplicarea dispoziţiilor legale şi stabilirea preţului de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 USD), potrivit Raportului de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, realizat de Curtea de Conturi a României.

Unul din elementele care trebuiau avute în vedere de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale), la calculul redevenţei petroliere pentru cantităţile de petrol exploatate de titularii acordurilor petroliere, este preţul de referinţă al diferitelor substanţe minerale combustibile. Evaluarea modului în care ANRM a determinat preţul de referinţă pentru cantităţile de petrol exploatate în perioada auditată a scos în evidenţă modul defectuos în care ANRM şi-a îndeplinit această atribuţie, având efect în modul de determinare a redevenţelor petroliere cuvenite bugetului de stat.

ANRM, deşi potrivit Legii petrolului nr. 238/07.06.2004 are atribuţii în efectuarea de studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte preţul de referinţă al petrolului (ţiţei şi gaze naturale) în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, în perioada auditată, acest preţ a fost stabilit fără a avea la bază astfel de studii.

În perioada 2011–2015, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, care stă la baza calculului valorii redevenţei petroliere la gazele naturale, este de 495 lei/1.000 mc.

Tabelul 1

Principala problemă constatată de Curtea de Conturi în auditul prezentat, era aceea că, printr-un Ordin al președintelui ANRM, redevența a fost stabilită artificial la nivelul de 495 lei/1000 mc gaze naturale, indiferent de evoluția prețului de comercializare al gazelor naturale în piață. Cu alte cuvinte, principiul de ”Royalty”, adică de taxare prin perceperea contravalorii unui procent cantitativ din resursa extrasă, fusese încălcat de funcționarii decidenți din cadrul ANRM.

Decidenții ANRM de la momentul în care fusese emis Ordinul nu au avut nicio justificare pentru decizia lor, adică un studiu de specialitate care să recomande schimbarea calculului taxei pe baza unei formule ancorată în prețul de piață cu o redevență fixă.

În cadrul dialogului interinstituțional, ANRM, deși a contestat în justiție raportul auditorilor independenți, a decis și să reia procedura de fundamentare a unui Ordin pentru calculul redevenței petroliere la gazele naturale și a contractat, în sensul menționat, experți ai Universității de Petrol și Gaze din Ploiești.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a formulat către ANAF solicitarea de a examina, printr-un act de control, dacă operatorii petrolieri se fac vinovați de neplata unor sume la bugetul de stat și, dacă da, să întreprindă acțiuni specifice de recuperare a respectivelor venituri (plus accesorii) pentru bugetul general consolidat. De asemenea, Curtea a decis să sesizeze Parchetul competent în cauză.

Dialogul interinstituțional s-a derulat anevoios, pe măsura complexității problemei pe care a generat-o o decizie funcționărească de tip ”ordin de la partid”, pe care nimeni nu a mai vrut ulterior să și-o asume. ANAF a concluzionat că operatorii petrolieri au plătit cu bună credință ceea ce ANRM a calculat și nici nu există un temei de recalculare, atât timp cât ANRM menține Ordinul de președinte cu redevența fixă. Prin urmare, prejudiciul, dacă există, va trebui recuperat de la decidenții responsabili ai Agenției.

ANRM, pe de altă parte, a finalizat procedura de schimbare a reglementării privind calcului redevenție petroliere și, în februarie 2018, a emis un nou Ordin, potrivit căruia calcului redevenței percepute la exploatarea gazelor naturale se face printr-o formulă ce ia în calcul formarea prețului de vânzare în piața regională relevantă, adică Central European Gas Hub din Viena. Chiar dacă noul Ordin a generat nemulțumiri printre operatorii petrolieri, procedura de calcul al taxei de Royalty este dificil de contestat,;iar faptul că a fost emis un nou Ordin este rezultatul direct al eforturilor și tenacității auditorilor independenți ai Curții de Conturi, în beneficiul interesului public.

INTERESELE DE PARTID VOR RUINA NU DOAR INDEPENDENȚA CURȚII DE CONTURI, DAR ȘI PRINCIPIILE PE CARE S-A CLĂDIT STATUL ROMÂN MODERN

Curtea de Conturi este în sine dovada eforturilor atâtor generații progresiste în beneficiul creării unui stat modern, emancipat, fiind înființată în ianuarie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Guvernarea comunistă a desființat Curtea de Conturi, pentru că administrația de tip marxist, în concepția leniniștilor, nu avea nevoie să dea seama unei instituții independente. Curtea de Conturi a fost reînființată în anul 1992.

Curtea de Conturi a României este astăzi membră a INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit, precum și a EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit sau grupul de lucru Europa (deși, odată cu mandatul lui Nicolae Văcăroiu, Curtea de Conturi nu a mai reușit să propună persoane în conducerea acestor organizații, spre deosebire, de plidă, de Bulgaria sau Republica Moldova), iar afilierea implică, în mod evident, și obligații, în numele statului român.

Constatăm astăzi că (tocmai) problema independenței Curții de Conturi a ajuns în vizorul coaliției de guvernare, iar întrebarea pe care ne-o punem este, evident, de ce, cu ce scop? Răspunsul este același pe care suntem nevoiți să-l dăm atunci când analizăm toate acțiunile actualei coaliții de guvernare, din ianuarie 2017 și până în prezent: accesul la banul public cu orice preț, ca o garanție a rămânerii la putere, pe de-o parte, iar pe de altă parte pentru beneficiul personal/de grup al clientelei politice.

În cele ce urmează am să expun opinia mea personală cu privire la condițiile în care coaliția de guvernare a ajuns, printre altele, să încerce să știrbească, prin lege, independența Curții de Conturi, bazată pe analiza evenimentelor publice pe care le-a inițiat și de care este răspunzătoare coaliția PSD – ALDE, cu sprijinul nemijlocit al UDMR, dar și al unor parlamentari ai PNL care contestă autoritatea actualului președinte, Ludovic Orban.

Din capul locului trebuie să înțelegem că o bună parte din efortul actualei coaliții de guvernare, destinat menținerii la putere cu orice preț, vizează aleșii locali, care aduc voturi partidelor, dar și accesul la resurse financiare pentru clientela politică. Independența Curții de Conturi a fost cel mai adesea atacată de decidenții din administrațiile publice locale, acolo unde disciplina și responsabilitatea în execuția conturilor publice este dovedit precară.

Pentru fidelizarea aleșilor locali și transformarea acestora în canale de drenare a resurselor publice coaliția PSD – ALDE a inițiat proceduri parlamentare nu doar pentru a schimba legea privind funcționarea Curții de Conturi, dar și demersul de constituire a Codului Administrativ, a permis crearea cadrului prin care aleșii locali să-și poată stabili și finanța salarii nejustificat de mari sau să-și mențină afacerile private pe parcursul derulării mandatului.

Până în acest punct, viziunea PSD – ALDE a fost, în parte, împărtășită și de reprezentanți ai PNL, care nu au ezitat să susțină inițiativa legislativă de modificare a legii Curții de Conturi, înainte ca Ludovic Orban să poată reacționa eficient și să se opună acestui demers cu încărcătură toxică evidentă. Ludovic Orban a făcut-o doar după ce achitarea sa de către justiție i-a permis să răspundă provocărilor populistului Daniel Zamfir, cel care se distinge a fi comunicatorul de bază în susținerea intereselor PSD – ALDE în chestiunea Curții de Conturi, de pe o platformă ce i-a adus popularitate în urma disputelor sale cu băncile comerciale și BNR (în care a fost, de asemenea, susținut de PSD).

Daniel Zamfir nu este singurul liberal ce face opinie separată în chestiunea modificărilor aduse la legea Curții de Conturi, ci și deputatul liberal Bogdan Huțucă, vice-președinte al Comisiei de buget-finanțe al Camerei, care i-a împărtășit ideile și a fost favorabil demersului de modificare a legii, în ciuda directivelor conducerii actuale al PNL. Desigur, trebuie remarcat faptul că Bogdan Huțucă a avut public și obiecții privind amendamentele PSD, dar, per ansamblu, atitudinea sa a fost general concordantă cu a majorității parlamentare, ceea ce explică și eșecul opoziției în a apăra independența Curții de Conturi la Cameră.

În opinia mea, proiectul de lege Pl-x 442/13.11.2017, privind modificarea legii Curții de Conturi a fost inițiat după ce a parcurs pașii din schema cuprinsă în figura 2.

Figura 2

Numirea lui Florin Busuioc, cel care din poziția de secretar general al Guvernului a reușit să împiedice planul cuplului Sorin Grindeanu – Victor Ponta de a-l îndepărta pe Liviu Dragnea de echipa guvernamentală, și care este cunoscut ca un apropiat al președintelui PSD și fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Dragnea conducea acest minister, a declanșat de fapt întreaga operațiune, cel mai probabil cu ordin de la partid. Ținta: loialitatea primarilor; consecința (lipsită de interes pentru junta Dragnea): întoarcerea României în lumea a treia a națiunilor.

La Curtea de Conturi Florin Busuioc nu a fost prea bine primit; Cosmin Nicula, vicepreședinte numit tot de PSD, a fost nemulțumit că partidul nu l-a desemnat chiar pe el pentru funcția de președinte, în timp ce Nicu Marcu se consideră pe sine mult mai competent și mai potrivit pentru poziția de președinte. Cel puțin aceasta este senzația pe care o dă triumviratul de circumstanță care, oricum, este departe de standardul de profesionalism reclamat de posturile în cauză.

Precizare: Legea în vigoare, care prevede ca organ de conducere al Curții de Conturi să fie Plenul celor optsprezece consilieri de conturi independenți, nu prevede ca poziția de președinte, respectiv de vicepreședinte să aibă vreun rol care să incumbe conducerea, prin mecanisme ierarhice, ci doar funcțiuni de reprezentare a instituției (președinte).

Prin regulamentul de funcționare al Curții (procedură care, nu-i așa, nu poate adăuga la lege, ca să formulez într-o sintagmă dragă liderilor actuali ai coaliției de guvernare), președintele și vicepreședinții au primit și atribuții de coordonare, care sunt (de drept) strict administrative.

Faptul că se constată totuși o coalizare a unui grup de consilieri de conturi, ca masă critică pentru preluarea controlului politic asupra Curții de Conturi – format din Florin Busuioc, Petru (Peter?) Lakatos, Miron Nica, Attila Dezsi și, desigur, Cosmin Nicula și Nicu Marcu – care susține linia (nouă) trasată de actualul președinte al Curții, în ciuda orgoliilor și unor idiosincrazii personale, indică fără îndoială existența unor cerințe ferme ale partidelor puterii, transmise consilierilor de conturi pe care i-au nominalizat și susținut să acceadă în conducerea Curții.

Totuși, această masă critică nu putea garanta succesul unei dezbateri în Plen pe tema amendamentelor aduse de guvern (!) și parlamentarii puterii la proiectul de modificare a legii Curții de Conturi, tocmai pentru că este vizibilă afectarea independenței consilierilor de conturi; aș se și explică de ce nu au fost puse pe ordinea de zi a Plenului și nu au ajuns la vot, ca să se poată emite o Hotărâre. Aspect ce nu l-a deranjat însă pe Florin Busuioc când a afirmat în Comisii, la Camera Deputaților (probabil o va face și la Senat) că Plenul susține amendamentele de modificare a legii.

Dacă Florin Busuioc execută fidel ordinele lui Liviu Dragnea, Plenul Curții ar trebui totuși să se autosesizeze și să pună chestiunea amendamentelor în discuție, să le voteze, pentru că are responsabilitatea intrinsecă, de care nu se poate deroba, de a apăra independența Curții de Conturi a României!

Pe de altă parte, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, ar trebui să ceară consultarea experților EUROSAI/INTOSAI cu privire la textul propunere de modificare a legii – cel puțin opoziția ar trebui să ceară cu vehemență acest lucru -, pentru a lua și o opinie independentă cu privire la demers, în condițiile în care statul român trebuie să-și onoreze obligațiile externe.

CUM DISTRUG INDEPENDENȚA CURȚII DE CONTURI MODIFICĂRILE ADUSE LA LEGE

Votarea în planul Camerei Deputaților a modificărilor la legea de funcționare a Curții de Conturi a adus în atenția presei câteva dintre principalele modificări dorite de PSD, coaliția de guvernare în ansamblu și susținătorii săi. Nu intenționez să le reiau, au fost pe larg prezentate de diverse publicații.

Aș insista însă pe ideea centrală a doctrinei PSD – ALDE de știrbire a independenței Curții de Conturi, și anume înlocuirea conducerii colective, prin Plenul consilierilor de conturi independenți, cu o conducere ierarhică, în care președintele (acum Florin Busuioc) și vicepreședinții (acum Cosmin Nicula – PSD și Nicu Marcu – ALDE) ar dispune efectiv consilierilor de conturi ce conduc departamentul. În mod evident, o astfel de doctrină implică anularea nu doar a independenței consilierilor de conturi, dar și a autorității și poziției Plenului, ca for de conducere.

Președintele Curții de Conturi ar deveni, dacă propunerea de modificare a legii va trece de Senat în aceeași formă, cel care conduce Curtea de Conturi de facto și de iure, conducerea colectivă fiind anulată. Aceste prevederi vor exclude Curtea de Conturi din standardele EUROSAI/INTOSAI, cel puțin în opinia mea. În figura 3 este prezentată schematic noua doctrină de conducere a Curții, promovată de PSD – ALDE.

Figura 3

Noile modificări sunt operate pentru ca niciun raport de audit să nu mai poată fi încheiat fără aprobarea președintelui sau vicepreședinților, desigur indiferent de poziția auditorilor independenți implicați, ori a consilierului de conturi ce conduce departamentul. Ultimul cuvânt va aparține întotdeauna conducerii Curții, pe baza recomandărilor și modificărilor operate de Serviciul pentru Modificarea Calității Actelor și Aparatul de Lucru.

Rapoartele de audit vor trebui conciliate cu entitățile auditate și în forma de proiect, dar și ulterior, pentru forma finală și nu se vor mai putea încheia cu ”măsuri”, ci cu ”recomandări” și, de asemenea, nu vor mai avea ”termene”.

Mai mult decât atât, recomandările vor trebui să fie însușite de reprezentanții entității auditate, iar dacă aceștia se împotrivesc, tot Curtea de Conturi trebuie să inițieze acțiuni în instanță care, eventual, să-i oblige să și le însușească. Practic recuperarea prejudiciilor va fi aproape imposibilă.

În ceea ce privește contestațiile entităților auditate, indiferent de stadiul în care sunt depuse, se prevede verificarea lor de ”persoane independente”, adică fără implicarea auditorilor independenți sau a consilierului de conturi care conduce departamentul. Persoanele independente vor fi desemnate de conducere, dar nu se știe dacă vor aparține altor departamente, ori vor face parte din Aparatul de Lucru al președintelui.

În fine, pentru ca operațiunea să aibă rezultatele scontate, Curții de Conturi i se mai administrează două lovituri care să-i slăbească autoritatea și independența:

(i) Conform legii actuale, Curtea de Conturi este autoritatea supremă în materia descărcării de gestiune – adică de acordare a certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică. O altă entitate de certificare se poate pronunța doar provizoriu. Ei bine, la Camera Deputaților s-a votat că orice entitate poate să se pronunțe pe certificarea conturilor publice, iar Curtea de Conturi va trebui să accepte raportul respectivului auditor (plătit de entitatea auditată, deci evident ne-independent);

(ii) Curtea de Conturi nu mai poate sesiza organismele de cercetare și urmărire penală, doar președintele Curții o mai poate face. Cu alte cuvinte, nu Plenul (conducerea colectivă) va avea ultimul cuvânt în materia deciziei de sesizare penală, ci președintele, care acționează după criterii neclare și fără a fi nevoit să motiveze de ce dă, sau de ce nu dă curs unei sesizări penale.

CE AR TREBUI SĂ SUSȚINĂ OPOZIȚIA?

Nu mai mult și nici altfel decât ar trebui să o facă orice cetățean din datorie civică, îmi permit să fac unele sugestii parlamentarilor opoziției, care se pot folosi de oportunitatea proiectului de lege Pl-x 442/13.11.2017 pentru a depune amendamente care să întărească rolul, autoritatea, independența, eficiența Curții de Conturi a României și să întărească (permițând procedurarea transparentă) rolul dialogului interinstituțional în materia execuției conturilor publice și a procedurilor de auditare a acestora.

Betrand Russell, în eseul său intitulat ”Midas-ul modern”, din care am extras și motto-ul, observa că: ”Peste tot acolo unde cei puțini au dobândit putere asupra celor mulți, ei au fost ajutați de o anumită superstiție care îi domina pe cei mulți.” Ei bine, actuala coaliție de guvernare se folosește de fricile românilor, fie ei și aleși locali, pentru a demoniza (și) Curtea de Conturi, cu scopul precis de a o prelua sub control.

De ce? Simplu: instituțiile independente nu permit arbitrariul în administrație, așa cum vor oamenii politici, pentru că arbitrariul poate fi o scurtătură (pernicioasă) în efortul de menținere la putere și de cuplare a clietelei la resursele publice. Cum ar spune Betrand Russell: ”Dacă oamenii de afaceri ar dori cu adevărat să devină bogați cu mai multă ardoare decât ar dori să-i mențină pe ceilalți în sărăcie, lumea ar deveni rapid un paradis”.

Garanția independenței Curții de Conturi este garanția prosperității pentru întreaga societate; inversul este premisa sărăciei de dragul îmbogățirii celor puțini și lipsiți de etică. Opoziția poate cere acum întărirea independenței Curții de Conturi a României prin amendamente inteligente depuse la Comisii și nu doar prin argumentare sterilă, ca electoratul să vadă și să înțeleagă care este prețul cinismului PSD – ALDE.

Garanția independenței Curții de Conturi este garanția funcționării independente a Plenului, ca for de conducere, și a fiecărui consilier de conturi în parte. De ce să permită legea/regulamentele Curții ca mandatul de președinte să fie de 9 ani, așa, implicit, fără o reglementare clară? De ce să nu ceară opoziția ca legea să prevadă că un consilier de conturi poate fi, într-un mandat de 9 ani, președinte pentru cel mult 3 ani, cu votul Plenului? La fel și pentru vicepreședinți?

În acest mod coalizările actuale, eroarea ca Parlamentul să voteze pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți, în loc să înțeleagă că de fapt votează pentru un consilier de conturi egal cu toți ceilalți – ei bine, toate acestea ar fi evitate.

Desigur, legea ar putea obliga Plenul să facă publice, pe site-ul propriu sau prin publicare în Monitorul Oficial, partea publică a dezbaterilor de Plen, pentru a transparentiza lucrările și prestațiile vectorilor politici – iar acesta este de asemenea un amendament ce ar trebui introdus de opoziție.

Mai trebuie apoi prevenită tendința actuală de a face angajări pentru pozițiile de auditori independenți după concursuri precare (teste grilă!) care nu garantează calitatea materialului uman, expertiza și profesionalismul. Desigur, dacă vrei să aservești instituția, calitatea și profesionalismul interesează cel mai puțin; profesioniștii au obiceiul de a avea păreri personale și de a se conduce după valori.

Probabil că, asemeni sistemului de justiție, Curtea ar trebui să beneficieze de o instituție de pregătire profesională a auditorilor independenți, după modelul Institutului Național al Magistraturii, care să garanteze că selecția auditorilor independenți îndeplinește un standard înalt de calitate.

Mai pot fi, desigur, și alte soluții care să contribuie la asigurarea independenței Curții de Conturi, iar parlamentarii opoziției trebuie să le identifice, să le susțină și să ceară sprijin popular, prin dezbateri deschise, pentru ca acestea să nu fie respinse de plano de junta Dragnea. Până la urmă miza este banul public, averea națiunii!

NOTE______________________

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/gabriela-firea-le-a-spus-invitatilor-la-o-conferinta-ca-este-zprimarul-general-al-romaniei.html

http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Hotarare_nr_155_2014_Curtea_de_Conturi.pdf

http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/regulament_plen.pdf

Agenția Națională pentru Resurse Minerale

http://m.bursa.ro/raport-curtea-de-conturi-2011-2015-redeventa-petroliera-cuvenita-statului-diminuata-cu-aproape-1-4-miliarde-de-dolari-47353132

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-21476935-curtea-conturi-statul-incasat-1-4-miliarde-dolari-mai-putin-din-cauza-stabilirii-incorecte-redeventelor-petroliere-romgaz-pierdut-177-milioane-lei-pentru-vandut-gaze-piata-reglementata-mai-mult-decat-.htm

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-anrm-a-emis-ordinul-privind-metodologia-de-stabilire-a-pretului-de-referinta-pentru-gazele-naturale-extrase-in-romania-care-a-generat-reactia-producatorilor-17880479

Totuși, autoritățile comuniste au decis în 1973, să înființeze Curtea Superioară de Control Financiar, care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat

http://www.amr.ro/ro/328-amr-a-participat-la-dezbaterile-din-parlament-pentru-elaborarea-codului-administrativ.html

http://www.bursa.ro/politica/senatorul-daniel-zamfir-lovitura-dupa-lovitura-deputatii-au-adoptat-modificarea-legii-curtii-de-c…&articol=345612.html

Bogdan Huțucă: Din păcate, textul de lege a suferit și unele amendamente introduse exclusiv de către deputații PSD, cu care noi, liberalii, nu suntem de acord. Limitarea mandatelor conducătorilor departamentelor Curții de Conturi cu evaluarea ulterioară a plenului Curții, mobilitatea auditorilor, introducerea de atribuții excesive pentru președintele Curții de Conturi, în raport cu plenul Curții, sunt prevederi pe care noi le considerăm cu impact negativ asupra instituției (http://constanteanul.com/2018/hutuca-a-fost-modificata-legea-privind-organizarea-si-functionarea-curtii-de-conturi/)

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21823491-cine-este-mihai-busuioc-cel-care-sfideaza-sorin-grindeanu-refuzand-transmita-monitorul-oficial-decizia-prin-care-este-demis.htm

https://romanialibera.ro/politica/institutii/curtea-de-conturi–acaparata-de-pesedisti–cine-este-mihai-busuioc-si-care-sunt-legaturile-lui-cu-liviu-dragnea–473061

De exemplu: http://www.ziare.com/politica/lege/deputatii-au-modificat-legea-curtii-de-conturi-nu-va-mai-verifica-oportunitatea-cheltuirii-banului-public-1511232 ; http://www.bursa.ro/politica/senatorul-daniel-zamfir-lovitura-dupa-lovitura-deputatii-au-adoptat-modificarea-legii-curtii-de-c…&articol=345612.html ; http://constanteanul.com/2018/hutuca-a-fost-modificata-legea-privind-organizarea-si-functionarea-curtii-de-conturi/

http://valeajiuluipress.com/?p=1778

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Cristian Felea spune:

    Cu scuzele de rigoare, trebuie sa apelez la o erata: președintele Curții de Conturi se numește Mihai, nu Florin Busuioc.

    • Cristian Felea spune:

      Ii cer scuze actorului Florin Busuioc pentru nepermisa confuzie. In apărarea mea pot doar sa invoc faptul că-l prețuiesc.

  2. mike spune:

    Well, o tara in care institutiile raspund doar la comanda politica este o tara slaba, care nu se poate dezvolta normal. Pentru a avea un rol influent in regiune, Romania trebuie sa se dezvolte mai mult economic si abia atunci va putea conta si va avea o voce importanta. Pana atunci, exista riscul de a deveni o tara slabita, instabila, care poate fi atacata usor.

  3. MIHAI 2 spune:

    Am observat ca DENUNTUL asumat de ORBAN este scris in stilul inconfundabil. De-a lungul timpului am vazut multe plangeri, sesizari , turnatorii si denunturi, alea-alea , dar niciodata NU AVEAU NOTE DE SUBSOL. Apoi i-am auzit pe dusmanosii de la Antena 3 afirmand aseara ca denuntul e scris de un subofiter de la servicii tradat de condeiul care denota cunoasterea sistemului. Resping cu hotarare o astfel de ipoteza, dar iata am simtit nevoia sa constat o posibila extindere a fenomenului , chiar si dupa disparitia protocoalelor.

    • Cristian Felea spune:

      O pledoarie pro/contra notelor explicative, uzual postate in subsolul paginii de text sau o aluzie la “competența cvasi-prezenta” a subofițerilor de “stat paralel’ in viata sociala, politica si a partidelor politice? Fiind destul de eliptic textul postării, parca n-am priceput “din prima”.
      Daca încercați sa ma categorisiți, va reamintesc ca semnez cu numele meu si am mărturisit din start cine sunt si ce preocupari am. De voiți sa ma includeți in categoria celor menționați de Antena 3 ca presupuși autori ai unei plângeri penale in locul liderului PNL, doar pentru ca textele mele au note de subsol, pai de ce nu o spuneți deschis?
      Ca sa înțeleg si eu, si ceilalți cititori cam ce anume încercați sa transmiteți.
      Apropo, la chestiune, adică despre independenta Curții de Conturi, n-ar fi nimic important de comentat? Pentru ca, spre deosebire de plângerea penala a liderului PNL ce-o vizează pe d.na premier, text pe care eu nu l-am văzut in presa, chestiunea modificării legii privind Curtea de Conturi este mult mai palpabila si ridica teme stringente.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)