Home » Analize »Economie »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Continuare la știrea cu ”taxa Google”. ”Și dacă e atât de simplu, de ce n-ați făcut-o până acum?”

Adrian Luca septembrie 30, 2014 Analize, Economie, Global / Europa, Reactie rapida
32 comentarii 2,085 Vizualizari

O sursă apropiată ministrului de Finanțe arată că metodele legale prin care să fie forțate multinaționalele să plătească taxe în țară pentru profiturile făcute în țară sunt relativ simple. În acest caz, se ridică întrebarea de ce guvernul nu a acționat până acum. Sursa adaugă însă că introducerea mai devreme a schimbărilor ar fi speriat companiile și i-am fi pierdut ca mari angajatori. Dar acum percepția la nivel opinie publice s-a schimbat iar lumea este de acord că trebuie să pună capăt acestui fenomen al evitării plății taxelor”.

Pasajul de mai sus este desprins știrea de luni din Guardian, care relatează despre alocuțiunea ministrului britanic de Finanțe Osborne la Conferința a Partidului Conservator – știre reluată de Hotnews, ”Ce este taxa Google?”.

Vorbim de un speech politic evident (mai sunt doar șapte luni până la alegeri), în care a revenit trimiterea la corporațiile, ”mai ales cele din tehnologie”, care nu plătesc taxe în UK pe măsura profitului pe care îl fac în UK. Nu s-au dat nume, dar sunt cuvinte cheie care duc inevitabil, orice motor de căutare ai alege, la cazul Google. A fost un caz dezbătut și în Parlament lor și, în general, opinia publică britanică e la curent cu discrepanța dintre faptul că, doar anul trecut, Google a făcut afaceri în UK de 3,4 miliarde de lire și a plătit impozit pe profit de doar 20,4 milioane de lire.

De fapt, vorba ”sursei” din știre, începem să vorbim de o opinie globală pe acestă chestiune, acestă discrepanță venituri vs.taxe plătite fiind arătată cu degetul inclusiv la noi. Se ridică întrebări, la care însă companiile răspund doar indirect (vezi și articolul Da, statul poate să facă mai mulți bani cu Google…)

Da, lumea se schimbă… Acum o săptămână, G20 – adică cei mari, SUA, UK, UE (ca entitate) etc., dar și Rusia, China, Brazilia etc.) – au aprobat, discret, primel masuri din planul de măsuri propus de OECD la un an de la lansarea celebrului BEPS. Poate că încă nu toată lumea știe că BEPS este acronimul planului prin care statele caută să împiedice erodarea bazei de impozitare și mutarea abuzivă a profiturilor. Pentru că încă se mai vorbește în termeni tehnici de forma – măsuri relevante pentru neutralizarea instrumentelor hibrid (spre exemplu, când un împrumut în interiorul unei multinaționale este tratat ca aport de capital), reducerea la maximum a abuzului în domeniul bunurilor intangibile (spre exemplu, plata unui serviciu în interiorul grupurilor multinaționale va trebui să aibă justificare-beton, ca să nu mai vorbim că va trebui să se facă doar la prețuri de piață), furnizarea către autorități a informațiilor privind impozitele plătite de toate filialele unui grup (dosarul de prețuri de transfer va fi însoțit de un model de informare cu date clare despre unde sunt localizate profiturile, vânzările, angajații și activele, unde sunt plătite și raportate taxele)… Dar, dacă vreți o traducere pe scurt, dacă s-a încheiat și epoca istorică a secretului bancar, se va încheia și modul tradițional de taxare/derulare a afacerilor la nivel global. De aceea, OECD a reamintit că e un moment istoric lansarea primelor măsuri din BEPS. Și încă n-a venit și restul!

De ce se întâmplă toate astea? Secretarul general al OECD, mexicanul Angel Gurria, a sintetizat aproape istoric: ”pentru că suntem uniți de un singur concept – cu toții avem nevoie de bani”. (vezi aici lansarea măsurilor BEPS)

E un ”concept” pe care îl resimte toată lumea. Se spune că economie se redresează, se vede că marii jucători raportează profituri în creștere, dar se întâmplă că, în lumea post-criză, deficitele nu dau înapoi. În speech-ul electroral al lui Osborne se spune că lucrurile merg bine și o să meargă și mai bine, dar, până una-alta, austeritatea continuă. Deficitul e cu 50 de miliarde peste prognoze.

Or și mai multă asusteritate este deja prea mult pentru toată lumea!

Lanțul e acum conturat – opinia publică se uită cu furie la clasa politică, (vezi și întrebarea ”mai ales dacă e așa de simplu?”) politicianul caută țapi ispășitori, cu BEPS și alte asemenea! Este un lanț care, cu cât se strânge mai mult, cu atât afectează mai rău pe toată lumea. E nevoie de o altă abordare, care însă de la mediul de afaceri trebuie să înceapă.

Până acum s-au auzit doar vocile opiniei publice și politicienilor. E momentul să iasă la rampă și companiile. Să înțeleagă că sunt momente istorice, în care până și comunicarea trebuie să se schimbe E momentul ca fiecare multinațională, oriunde derulează afaceri, să se pregătească pentru BEPS, nu doar în relațiile cu autoritățile, dar și cu clienții și, cu publicul larg. Să-și explice, dar să-și explice credibil și simplu, modelele de afaceri! Lumea e tot mai complicată, dar, până la urmă, soluțiile de detensionare sunt chiar simple.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. Probabil ca daca s-ar implementa in Romania aceste mecanisme de impozitare functie de profit, firmele straine ar da bir cu fugitii a doua zi.Aceasta “nisa” de diminuare a impozitelor pe profiturile facute in Romania, fata de cele insuportabile oficiale, face ca putinele firmele straine existente, sa mai ramina in tara.Intr-o tara ca a noastra, se pare ca nu se poate trai ,,economic” decit prin evaziune fiscala/bugetara, iar acest lucru l-au invatat bine si multinationalele…

  2. Adrian spune:

    Datele problemei sunt simple, solutia e simpla dar nu e cum ar vrea unele guverne. Cauza problemei e diferenta de taxare intre doua tari, iar companiile doar o folosesc pentru maximizarea profitului in mod perfect legal. Solutia ar fi taxe egale in fiecare tara, companiile nu ar mai avea ce maximiza si ar plati taxele in tara in care fac profitul.

    Exemplu real: in Bulgaria impozitul pe profit e 10%, in Romania e 16%. O companie romaneasca ce importa bunuri, sa zicem, isi face o filiala in Bulgaria care importa bunirile si le vinde filialei din Romania la un pret care sa permita filialei din Romania sa faca distributia si sa plateasca angajatii, dar nu mai mult; profit zero in Romania, ceva profit in Bulgaria. Cam tot profitul e impozitat in Bulgaria, Romania nu primeste nimic doar pentru ca e mai lacoma (rata mai mare de taxare).

    E imposibil de combatut un asemenea model: filiala din Bulgaria face o afacere perfect legala, cea din Romania la fel. Nimic nu poate obliga filiala din Romania sa faca profit mai mare in detrimentul filialei din Bulgaria.

    Adaugati in ecuatie Elvetia: in unele cantoane (cam toate) poti negocia taxele cu guvernul local, de pilda intre 6 si 8%. Faci afacerea cu o filiala in Elvetia si una in Romania, platesti impozit chiar mai mic si e la fel de legal. Bulgaria e o varianta ceva mai buna pentru ca e in UE, Elvetia nu este, cine stie ce poate inventa cineva anti-Elvetia.

    Ideea e ca nu poti avea o piata comuna in Europa cu taxe diferite: ori e comuna, ori e individuala.

    • Harald spune:

      La capitolul ăsta problema e un pic diferită, am eu impresia. Dacă pe plan național, în România sau în UK nu s-a auzit de descentralizare fiscală, la nivelul Uniunii descentralizarea fiscală este totală. Adică fiecare stat membru face doar ce crede el cu taxele încasate. Astfel că între politruci apare de fapt o competiție bolnavă ”da’ de ce să-i plătească taxe lu’ ăla, io vreau să-mi plătească mie”. Ei, dacă la tine TVA-ul e 24% și în Luxemburg e 15%, atunci o să-i plătească lu’ ăla, n-o să-ți plătească ție. Cam asta-i.

      • Adrian spune:

        Cam acelasi lucru l-am spus si eu, dar nu am incercat sa acopar toate taxele si scenariile posibile, ci doar un exemplu despre cum se pot evita. In loc de taxe pe profit luati in calcul si TVA si iese un model si mai realist.

    • George Gafencu spune:

      Domnule Adrian,

      Firmele occidentale vin in Romania sa produca bunuri si servicii exact din cauza impozitelor reduse.

      De exemplu taxa pe veniturile corporatiilor in SUA este de maximum 35%.

      Daca ar fi la acelasi nivel ca in Romania si productia intens automatizata, nu exista nici un fel de interes in SUA sa mute vreo facilitate de productie in Romania. Ford si altii ca ei ar prefera sa produca mai prin alte tari.

      Singurele care are ar avea de castigat sunt activitatile cu efort uman intens, cum ar fi serviciile.

      Insa initiativa G20 este de laudat, pentru ca au devenit corporatiile foarte versate in a eluda taxele pe profit.

      De exemplu in SUA e scandal mare cu companii americane cumparand firme straine mai mici si mutandu-se in alte tari cu regimuri fiscale mai prietenoase (asa numita “inversion”), desi majoritatea afacerilor lor este in SUA.

      Congresul SUA si administratia cauta masuri sa combata fenomenul.

      • Harald spune:

        Întrebarea mea ar fi următoarea: și dacă în urma unei defalcări foarte detaliate a activității și a impozitelor, se dovedește că în Statele Unite se produc de fapt pierderi pentru corporație, ce facem? O mutăm cu totul din State? Că dacă n-o mutăm noi și încercăm să ne asumăm acele pierderi, s-ar putea să apară alta străină, tocmai în țara unde ar fi trebuit s-o mutăm noi. Și riscăm să ieșim cu totul de pe piață, dacă n-am fost în stare să ieșim la timp din State.

        • George Gafencu spune:

          Domnule Harald,

          SUA e una dintre tarile cele mai prietenoase pentru afaceri din lume. Daca vreti o firma pe nume propriu, se poate crea in cateva minute,

          Taxele sunt putine si usor de determinat. In caz de peirderi financiare evident nu exista taxa pe profit de platit si pierderea poate fi dedusa din profiturile viitoare pentru maximum cinci ani. Mai mult, taxa de vanzare se aplica doar la produse, nu si la servicii.

          In caz ca dupa toate astea firma tot nu e profitabila, exista institutia falimentului care poate fi si ea temporara prin reorganizare controlata judiciar sau faliment permanent.

          Ceea ce au incercat sa faca firmele americane prin inversie au fost sa eludeze taxa pe profit datorata statului american. Si mai pe scurt au incercat prin mutarea in alta tara sa plateasca un impozit pe profitul firmei mai mic ca sa le ramaie mai multi babni pentru redistributie fie ca dividende sau investitii ulterioare.

          • Harald spune:

            Eu nu contest că ar fi prietenos cadrul pentru afaceri, înțeleg problema, așa am ajuns eu să-mi deschid firma în UK, pentru că în România cadrul e mult mai ostil, iar ”fauna” care asigură acel cadru (funcționarii publici) e încă și mai ostilă. Dar asta e important pentru firmele mici, nu pentru firmele mari. O corporație are buzunarele destul de adânci încât să poată afaceri oriunde dorește.

      • Adrian spune:

        Da si nu. Impozitele directe sunt mai mari in SUA , cele indirecte sunt mai mari in Romania – vedeti TVA si taxa pe munca. Daca faceti un calcul al taxelor totale Romania e dezavantajoasa, singurul avantaj e forta de munca un pic mai ieftina.

        Dar companiile nu vin in Romania doar sa produca. Exemplul cel mai simplu e in titlu: cati angajati are Google in Romania si ce produc? Dar au venituri substantiale pe care le pot impozita in Romania, Irlanda sau SUA dupa cum vor ei si dupa cum le va iesi calculul ca e mai ieftin, iar asta e perfect legal si moral. Mai ales cand e o piata comuna vanzatorul de servicii (de publicitate, precum Google) poate sa le vanda de uriunde catre oriunde in piata comuna, asa ca o sa le vanda de acolo de unde e cel mai rentabil pentru ei.

        La fel ca si pentru cumparator, daca ati cumpara ceapa din Targoviste pentru ca e la jumatate de pret fata de Bucuresti nu e nici ilegal si nici imoral, chiar daca statul castiga mai putin ca impozit (TVA platit la cumparaturile in Targoviste e jumatate din TVA platit in Bucuresti pentru ca e procent din suma platita). Credeti ca e corect ca statul roman sa dea o lege prin care bucurestenii sa nu aibe voie sa cumpere din Targoviste pentru ca incaseaza mai putine taxe?

        • George Gafencu spune:

          Domnule Adrian,

          Indiferent de nivelul taxelor, o sa va spun cum stau probleme din punct de vedere moral.

          O firma care s-a infiintat in SUA acum o suta de ani de exemplu, a crescut si s-a dezvoltat in SUA, a devenit globala folosindu-se de legislatia favorabila in SUA, are majoritatea afacerilor in SUA si acum dintr-o data vrea sa devina o firma straina in SUA cat de moral este?

          Este practic o lovitura data mandriei americane. De aceea inversiunea e scandaloasa in SUA in conditiile in care corporatiile sunt oricum responsabile fata de statul american numai pentru profiturile pe care vor sa le repatrieze in SUA. Pentru profiturile pe care le obtin in alte parti, platesc un impozit statului respectiv oricum. Din cauza protestului public fata de inversiune, publicul american, mai informat decat prin alte parti, a inceput sa boicoteze produsele firmelor care se muta, si vanzarile lor au inceput sa scada in SUA.

          Insa exista leac pentru cojocul lor. Congresul SUA ar putea ridica taxele pentru firmele straine care vor sa faca afaceri in SUA, insa nu vor sa creeze facilitati locale (taxe pe comertul offshore). In categoria asta intra deja firmele de vanzari online gen Amazon, unde deja Amazon a inceput a plati taxa de vanzare in majoritatea statelor americane unde livreaza marfuri. La fel ar putea fi si taxele pe publicitate. Publicitatea online nu cred ca e taxata pe undeva.

          Mie mi se pare normal ca publicatiile online, in momentul in care fac profit din publicitate online, sa fie datoare statului in care publicitatea apare. In sensul asta Google si altii ca ei ar trebui sa plateasca taxe pe publicitate statului roman, tot la fel de mult ca si puzderia de publicatii online romanesti.

          • iosiP spune:

            “In sensul asta Google si altii ca ei ar trebui sa plateasca taxe pe publicitate statului roman, tot la fel de mult ca si puzderia de publicatii online romanesti.”

            Si totusi, domnule Gafencu “puzderia de publicatii online romanesti” primeste servicii din partea statulu iin contrapartida pentru taxele colectate (nu cred ca este cazul sa le enumar aici).
            Puteti sa explicati ce servicii ofera statul roman firmei Google?

            Eventual – daca doriti, desigur – puteti raspunde comentariului meu din 01/10/2014 la 6:17.

          • Harald spune:

            Amazon nu prea vinde produse proprii, imensa majoritate e formată din produsele a milioane de vânzători. Produse care pot fi taxate în orice mod dorește guvernul, iar Amazon va continua să-și ia comisioanele de vânzare. ”Fulfilled by Amazon” e o reclamă bună la un produs, dar nu înseamnă nimic mai mult, nu e un produs Amazon, doar expedierea către client e ”fulfilled by Amazon”.

  3. Harald spune:

    Asta cu “metodele legale de a forța [...] sunt relativ simple” sunt pur și simplu prostii emise de politicieni incompetenți.

    Nu poți împiedica Google să vândă servicii în altă țară a Uniunii, în esență la asta se rezumă totul. Și n-o să se desființeze Uniunea doar de dragul unor politicieni care în afară de taxare furibundă nu mai au nimic în cap.

    Există într-adevăr acea schemă folosită de corporațiile înregistrate în Irlanda, aceea ar putea fi interzisă relativ ușor (asta dacă vrea și Irlanda) însă problema e mult mai vastă: diverse țări UE acordă diverse facilități fiscale (Olanda, Luxemburg, Irlanda etc.) la care se va renunța extrem de greu, negocierile vor dura ani întregi, iar dacă Germania sau Franța își vor impune cu orice preț punctul de vedere, atunci unele țări chiar vor părăsi Uniunea.

    Separat de asta, Uniunea nu poate folosi decât o taxă vamală de ordinul a 10%, pentru cine dorește să vândă servicii prin firme înregistrate în țări din afara Uniunii. Eventuala majorare a taxelor vamale ar face praf competitivitatea economică a Europei pe plan mondial, care și așa e la nivelul la care e.

  4. iosiP spune:

    Pana de curand, taxarea era justificata prin serviciile oferite incontrapartida de catre stat. Ca atare, tarile in care serviciile erau oferite prepondereten de catre stat aveau un sistem de taxare agresiv in timp ce tarile in care majoritatea serviciilor erau privatizate isi taxau mai putin cetatenii si companiile.
    Acum se pare ca si aceasta “masca” a cazut iar statele recunosc deschis ca taxeaza pentru ca au nevoie de bani, si, desigur, “pentru ca pot”. Trecand peste asemanarea dintre discursul lui Angel Gurria si cel al unui capo mafiot, sa vedem ce rezultate va avea implementarea stricta a acestor proiecte asupra fiecaruia dintre noi.
    Inainte de asta insa, doresc sa precizez ca firmele care ofera servicii internet utilizeaza, in general, foarte putin serviciile statelor in care fac afaceri: chiar va inchipuiti ca Google Romania S.R.L. are nevoie de serviciile si garantiile statului roman, altele decat cele prestate celor 11 angajati? Sa fim seriosi!

    Deci, ce se va intampla atunci cand Ministerul Finantelor Publice va decide sa taxeze Google pentru profiturile obtinute in Romania? Exista mai multe variante:
    1. Google se va retrage de pe piata romaneasca, afectand astfel afacerile firmelor (romanesti) care cumparau publicitate pe Google.
    2. Google va creste preturile spatiului publicitar vandut in Romania: din nou, un efect pervers pentru firmele romanesti.
    3. Google va “personaliza” pagina in limba romana astfel incat sa obtina o densitate mai mare de spatiu publicitar, link-uri sponsorizate si (eventual) “pop-up”-uri deranjante. Evident, aceasta va afecta experienta utilizatorilor romani de Google, dar asta nu pare sa preocupe prea mult Ministerul Finantelor Publice.

    Concluzia? Inca o “schema” prin care beneficiarii unui serviciu privat – clienti sau simpli utilizatori de Internet – sunt jumuliti pentru a genera fondurile necesare activitatii statului.

    O ultima observatie: imi cumpar muzica (in format “fizic”, deci nu sub forma de fisiere descarcate) de pe Amazon.com. Pentru cei care nu stiu, acest sit de comert on-line nu percepe TVA pentru vanzarile de CD/DVD/BD. Desigur, achizitiile mele (si ale altora din Romania)) aduc profit neimpozitat in Romania. Sunt curios cum ar putea statul roman sa justifice taxarea Amazon.com pentru acest profit (altfel decat prin cinica afirmatie ca “Are nevoie de bani”, desigur)?

    • Daniel spune:

      Ar spune ca nu e normal pentru un gurist roman care nu vinde pe amazon sa suporte concurenta de acolo. Si ca taxarea romanului care vnde la magazine din tara cu timbru si taxe platite distorsioneaza competitia cu George Michael cumparat de pe Amazon. O scurta intrebare: de ce credeti ca exista amazon. com, amazon.uk, amazon.fr si amazon.it? Ca tot vorbim de taxe.

      • iosiP spune:

        1. Guristul roman este oricand liber sa incheie contract cu amazon.com. Chiar credeti ca daca Gogu Parizer ar vinde pa amazon i-as cumpara discurile? Oricum, asta este problema guristilor si nu a mea, a cumparatorului, si este aberant sa-mi restrictioneze mie statul optiunile pentru a favoriza guristii nationali.

        2. Daca romanul care vinde la magazine este incapabil sa faca fata competitiei inseamna ca ar mai trebui sa-si reduca marja de profit, sa-si diversifice oferta si/sau sa ofere servicii suplimentare (care nu pot fi obtinute on-line). Nu scrie nicaieri ca orice afacere din Romania trebuie sa fie rentabila – dovada ca nu exista industrie romaneasca de ceasuri, de masini de lux, de aparatura electronica (cu mici exceptii nesemnificative pentru marea masa a cumparatorilor) etc.

        3. Exista amazon.xx pentru ca exista cerere: majoritatea DVD-urilor sunt codate pe zone, timpul de livrare este mult mai mic, eventualele probleme se rezolva operativ etc. A, da, si pentru ca veniturile cetatenilor din xx le permit sa cumpere mai scump in schimbul acestor beneficii.

        P.S. Recunosc, faza cu competitia dintre Adrian Minune si George Michael m-a amuzat :)

    • Adrian spune:

      Dl. IosiP, discutia are sens pana suntem de acord ca statele fac lucruri “pentru ca pot”. Mai departe orice solutie ar trebui sa se indrepte spre “cum facem ca statele sa nu mai aibe putere discretionara” si nu cum sa o facem mai suportabila.

      • iosiP spune:

        Aveti dreptate (si stiti ca sunt libertarian) doar ca subiectul propus ar depasi cadrul acestui articol… chiar, ce s-o fi intamplat cu domnul profesor Cristian Paun, ca nu l-am mai citit de mult pe aici? S-or fi mutat oare accentul si preferintele contributors pe linia politica a doamnei Victoria Stoiciu?

      • Harald spune:

        Exact aici e problema, că nu suntem destul de mulți cei care considerăm că statul nu ar trebui să aibă putere discreționară în materie de fiscalitate. Dimpotrivă, ”mahalaua ineptă” e mai mult decât ostilă inițiativei private și e gata oricând să sprijine statul în dobândirea de noi puteri sau în exercitarea discreționară a celor existente.

        Așa că la capitolul ăsta, confruntarea cu un stat obtuz trebuie evitată, iar afacerile se fac în locuri mai prietenoase. Până când or rămâne funcționarii publici să-și plătească salarii unii altora, să-i vedem atunci cum se descurcă. Oamenii nu învață nimic niciodată, iar guvernanții încă și mai puțin. Românii au avut noroc cu liberalizarea adusă de aderarea la Uniunea Europeană și de procedurile pregătitoare aferente. Dar fără asta, România e guvernată de oameni cu mentalități cât se poate de comuniste, chiar dacă unii ca Boc sau Tăriceanu se cred ”de dreapta”.

        • iosiP spune:

          Aceasta este o varianta. O alta este evaziunea fiscala si retragerea depozitelor bancare.
          Ca veni vorba, BNR vrea sa oblige bancile sa accepte “electorata”, a scazut dobanda de referinta (deci vor scadea rapid si dobanzile la depozite), vrea sa oblige bancile sa-si recupereze creantele la un curs valutar fictiv (cel de la data incheierii contractului de credit). In schimb, le flutura morcovul reducerii rezervelor minime obligatorii. Concluzia: bancile trec printr-o perioada de maxima vulnerabilitate si ar fi un moment ideal pentru un “bank run” concertat.
          Stiu ca nu-ti place ideea dar daca statul nu va mai avea surse de finantare se va duce rapid de rapa, cu jandarmi si asistati cu tot.

          P.S. Astazi m-a sunat (din nou) un nene de la o firma de investiti, sa-mi vanture sub nas un IPO cu sanse de castig in plaja 15-20% (Fiat-Chrysler). I-am spus ca am investit in IPO-ul AliBaba si am obtinut 30% iar alte diversificari ale investitiilor nu ma intereseaza, cel putin atata timp cat pot tranzactiona Bitcoin la liber, fara amestecul brokerilor si “bagarea in seama” a statului. A fost putin socat, dar deh, se mai intampla :)

    • George Gafencu spune:

      Domnule IosiP,

      Intrebarea Dv de mai sus e mai mult retorica deoarece Google va trebui sa plateasca taxe statului american daca veniturile don publicitate ajung in conturile din SUA, sau probabil in cel putin cateva din statele UE.

      Cata vreme Google tine banii din publicitate in Romania, nu au a plati taxe, insa Google nu are ce face cu banii respectivi daca nu vor sa ii investeasca in Romania.

      Ca sa va raspund de ce anume Google ar trebui sa plateasca taxe pentru publicitatea in Romania, ar fi factul ca strica echilibrul comercial facand concurenta neloiala unor firme romanesti care (teoretic) platesc taxe pentru aceeasi publicitate.

      Daca nici o firma romaneasca nu plateste taxe pentru banii din publicitate atunci piata e echilibrata si discutia e inutila.

      Insa daca unii platesc, iar altii nu, atunci nu e ok. Este vorba doar de echitatea pietei, necontand daca statul roman ofera sau nu ceva. Daca piata nu e echitabila, e disroportionata si ar putea impinge in afara jocului unii dintre jucatori ca sa echilibreze piata.

      SUA a trecut printr-o astfel de situatia cand Amazon a aparut. Nu plateau taxa de vanzare decat pentru livrarile in statele unde aveau depozite si birouri. Faceau o concurenta neloiala magazinelor fizice care practicau acelasi pret sau chiar mai mici, insa erau obligate sa plateasca taxe de vanzare.

      Statele americane s-au sesizat ca pierd venituri din taxe din cauza vanzarilor offshore si au pus legi prin care orice fel de livrare fizica pe teritoriul lor e supusa taxei de vanzari. Asa au echilibrat piata, altfel Amazon ar fi scos de pe piata majoritatea retailerilor locali prin concurenta neloiala.

      Ca un addendum, si portalurile online romanesti fac bani din publicitate in SUA fara sa plateasca nici un ban statului american. Contributors nu are reclame, insa de cate ori intru intr-unul din celelalte portaluri de stiri din Romania sunt bombardat cu reclame din Romania, sau mai nou cu reclame ale unor firme americane.

      In aceeasi barca cu Google a inceput sa fie si Facebook, care a inceput sa puna masiv reclame in suvoiul de stiri.

      • iosiP spune:

        Domnule Gafencu,

        V-am inteles punctul de vedere, doar ca Google plateste taxe in Irlanda (tara care-i asigura serviciile necesare functionarii). Prin urmare, nu mi se pare etic ca Irlanda sa presteze servicii iar taxele aferente sa intre in bugetele altor tari.
        Desigur, ar putea exista (si poate chiar exista) acorduri bilaterale prin care Romania sa transfere Irlandei cota-parte din taxe care i se cuvin, pastrand doar diferenta dintre cele doua procente de taxare.

        Cat despre “inechitatea” pe piata publicitatii on-line, firmele romanesti platesc pentru serviciile prestate de catre statul roman, care le evalueaza la 16% din profit. Ce vina are Google pentru pretentiile statului roman, si de ce ar trebui penalizat pentru ca face afaceri dintr-o tara care percepe un procent mai mic pentru servicii comparabile (sau chiar mai bune)? In mod logic ofertantii romani de publicitate on-line ar trebui sa ceara reducerea taxelor si nu egalizarea pietei dandu-i in cap celui care si-a creat conditii concurentiale favorabile.

        Desigur, exista si varianta ca firmele romanesti sa-si mute sediul social in Irlanda, si vorba lui Harald “Până când or rămâne funcționarii publici să-și plătească salarii unii altora, să-i vedem atunci cum se descurcă.”

        • George Gafencu spune:

          Domnule IosiP,

          Din pacate m-ati prins pe picior gresit. Nu am un raspuns clar la cele ce spuneti.

          Piata de publicitate online este extrem de particulara, si, desi cunosc in principiu cum functioneaza, nu pot sa determin in ce masura concurenta neloiala poate duce la aparitia unui monopol in domeniu. Poate da, poate nu.

          In cazul Amazon era clar o pozitie privilegiata in SUA, deoarece nu colectau taxa de vanzare de la cumparator si asta ii facea mai ieftini decat orice vanzator local care aveau produce chiar mai ieftine decat ei, insa trebuiau sa incaseze cei 7-10% taxa de vanzare pe care sa o verse statului.

          Daca situatia ar fi continuat in felul respectiv, Amazon ar fi scos de pe piata toti retailerii locali, si deja incepuse sa o faca. Scosese de pe piata Circuit City si se incalzea pe margine Best Buy.

          Cu echilibrarea pietii prin aplicarea de taxe pentru toti s-a evitat ca Amazon sa devina un monopol in SUA.

          In privinta pietii de publicitate, chestiile sunt inselatoare. In cazul in care Google pune publicitate online va trebui sa isi multiplice paginile de limba romana ca sa adaposteasca comenzile sporite de publicitate. Numai atunci o sa intre in competitie cu publicatiile online romanesti si unele din ele ar putea da faliment deoarece au un regim de taxare diferit sau ar putea aplica evaziunea fiscala la scara mare ca sa echilibreze piata. Nu cred ca e cazul ca Google va pune monopol in Romania pe piata de publicitate pentru ca va trebui sa investeasca in infrastructura specifica pentru Romania pe care sa o si mentina. Asta inseamna investitii mari in Romania si or sa ajunga sa plateasca taxe ca oricare alta firma din Romania.

          • iosiP spune:

            Domnule Gafencu,

            Let’s agree to disagree, ca sa spun asa! Pe mine, in calitate de client, ma intereseaza doar sa cumpar cat mai ieftin, ceea ce pot face folosind serviciile Amazon.com, iar faptul ca Circuit City sau Best Buy merg “the way of the dodo” ma lasa rece.
            Sau altfel spus dumneavoastra, ca client, nu ati castigat nimic din aceasta taxare, Amazon a pierdut iar singurii carora li s-a acordat un respiro sunt retailerii.
            V-ati gandit la faptul ca modelul de afaceri practicat de catre acestia nu mai este de actualitate? In scurt timp vor da faliment si vanzatorii de muzica sau carti in format fizic, antrenand cu ei scaderea veniturilor incasate de serviciile postale, vor da faliment si magazinele de produse alimentare (eu unul fac aprovizionarea on-line, cu exceptia “perisabilelor” gen paine, fructe si legume) si multi altii. Lumea comertului evolueaza si este mai ieftin sa mentii un sit de comenzi on-line si un depozit decat un magazin intr-o zona “cu vad”, cu toata cohorta de vanzatori, cheltuieli publicitare, taxe municipale etc.
            Eu unul nu am nimic impotriva acestei evolutii, si sper ca ea sa-si atinga concluzia logica: falimentul bancilor si trecerea economiei mondiale la bitcoin. Sunt curios atunci cum vor mai genera statele inflatie prin tiparirea in nestire de hartii de (de fapt fara) valoare, si din ce fonduri vor asigura “bail-out”-ul unor firme incapabile sa se mentina singure (si totul, desigur, pe banii contribualililor). Nu sper sa prind acele vremuri, dar daca voi mai fi “undeva” (si daca acest undeva exista) il voi ruga pe Scaraoschi sa-mi dea o zi de pauza la chinuri si o sticla de single-malt ;)

            • George Gafencu spune:

              Domnule IosiP,

              Se pare ca nu ati inteles de ce Circuit City a dat faliment.

              Va spun pe sleau de ce, cu exemple.

              De exemplu, pretul de baza a unei imprimante la Amazon era $100. Amazon nu era obligata de nici o lege ca sa incaseze de la cumparator vreo taxa de vanzare (ceea ce in Romania se cheama TVA), asa ca pretul lor de vanzare este exact $100, pentru ca la banii asta Amazon absoarbe costul de transport. Pentru sume mici, se mai adauga o taxa de transport la Amazon.

              Acum sa luam cazul lui Circuit City. Pretul afisat in magazin este tot $100. Pana aici, bine. Insa orice client care se ducea sa cumpere o imprimanta de la Circuit City trebuia sa mai plateasca in plus taxa de vanzare la casa, care mai adauga 7-10% din pret, facand-o mai scumpa decat imprimanta cumparata fara taxe de la Amazon. Nimeni nu mai cumparau altceva decat lucruri cu pret mic la Circuit City, care deveneau mult mai scumpe la Amazon cu taxa de transport adaugata. Ori vanzand numai maruntisuri Circuit City nu avea cum sa reziste la o competitie cu Amazon.

              Or asta nu are nimic de a face cu o concurenta loiala pe piata. Amazon avea un avantaj neloial care scotea de pe piata pe oricare altul. Cu cat mai scump produsul, cu atat mai avantajos era de-l cumparat de la Amazon. Chiar si eu am cumparat de la Amazon la vremea respectiva pentru ca erau mai ieftin in mod artificial decat oricine altcineva.

              Dupa ce Amazon a inceput a colecta taxa de vanzare depinzand de statul in care se face livrarea, tot a mai scos afaceri inafara, cum a fost Borders. Insa asta s-a intamplat pentru ca Borders nu a putut face fata unei competitii cinstite, nu viciata de Amazon care nu colecta taxa de vanzare.

              Dv nu ati fost in SUA, insa toate preturile afisate peste tot nu contin taxa de vanzare, care se aplica doar la casa. Taxa de vanzare depinde de tipul vanzarii, de aceea se aplica doar la casa. Multe state nu aplica taxa se vanzare la servicii si produse alimentare de baza, insa o aplica pentru alte tipuri de marfuri. Oricine se duce la cumparaturi in SUA stie ca are de platit aditional o taxa de vanzare la casa.

            • George Gafencu spune:

              Domnule IosiP,

              Ca sa termin discutia despre Amazon, haideti sa va spun cam ce s-ar fi intamplat daca piata nu ar fi fost echilibrata prin legislatie. Amazon ar fi devenit un monopol (deja aproape este oricum), ar fi scos toti retailerii de pe piata si atunci pot sa puna ce preturi vor pentru ca nu mai exista concurenta.

              Daca vreti sa vedeti ce inseamna monopol, uitati-va la Microsoft. S-au nascut cu un monopol pe piata sistemelor de operare si a durat vreo 20 de ani ca monopolul sa fie spart pana la urma de Google si Apple. Intre timp Microsoft facea legea in piata si plateam preturi mari pentru sisteme de operare (acum vreo 10-15 ani era 300-400 de dolari un sistem de operare cu licenta). Ceea ce era competitie pentru ei era foarte greu de folosit de catre un user care nu era experimentat (Unix si toate derivatele sale). Acum datorita competitiei pe piata preturile la sistemele de operare au scazut imens si multe firme le ofera gratuit cand cumperi o masina care merge cu sistemul de operare inclus.

      • Harald spune:

        @George Gafencu – retailerii clasici ies oricum de pe piață, pentru că modelul lor de business e depășit. Marea majoritate a clienților nu mai vor neapărat să tragă de ușa frigiderului cu mâna lor, îl comandă pe Internet și îl primesc acasă a doua zi, după ce au avut săptămâni întregi la dispoziție să studieze și să compare, ceea ce n-ar fi fost posibil într-un magazin clasic.

        În felul ăsta, depozitele pot fi în afara localităților, iar numărul de modele disponibile este incomparabil mai mare. O taxă pe vânzări trebuie să existe, dar costurile de operare ale unui magazin online vor fi incomparabil mai mici decât ale unuia clasic, iar asta nu se va schimba prea curând. Retailerii care ies acum de pe piață au avur și ei epoca lor de glorie, când tot așa, au scos de pe piață competitori cu modele de business depășite.

        • George Gafencu spune:

          Asta spuneam si eu mai sus.

          Singurul pont pe care il aveam este ca toate firmele trebuie sai aiba acelasi mediu concurential si sa evolueze strict pe meritul modelului lor de business. Daca unele sunt avantajate artificial deoarece nu colecteaza si platesc taxe, piata respectiva e distorsionata.

          • iosiP spune:

            Nu sunt de acord, domnule Gafencu,

            Modelul de business al retailerilor implica plata taxelor pe cand modelul de business al Amazon nu implica acest lucru. Prin urmare, de-abia atunci cand statul obliga Amazon sa plateasca taxe apare o distorsiune a “modelului de business”.

            Si am mai spus-o (dar repet), cei care pierd sunt in primul rand consumatorii iar marele castigator este statul. Poate ca dumneavoastra considerati ca acest lucru este etic, mie insa mi se pare ca orice masura care dezavantajeaza populatia in favoarea statului este jaf institutionalizat.

            • komentator spune:

              Din păcate vis-a-vis de stat nu pot exista mai multe modele de business. În același timp, prețul scăzut cu orice preț nu implică o firmă mai performantă ci de multe ori una oportunistă. Prețul scăzut este de multe ori obținut prin renunțarea la calitate (că doar clientul nu și-o dorește, nu?) sau metode de producție discutabile (vezi piața textilelor). În plus, cei care vin de multe ori cu un preț scăzut nu sunt interesați de investițiile în R&D ci doar de exploatarea de moment a unor tehnologii, cu materiale cât mai ieftine.
              Un singur lucru vreau să mai spun: nu vă omorâți furnizorii cerând condiții comerciale pe care nu le pot obține decât renunțând la o parte din ceea ce i-a făcut competitivi. Veți pierde și voi, clienții fericiți pentru cinci minute.

  5. Klopo_tare spune:

    Paradoxul schimbarii de atitudine a statelor ar putea duce la avantaje pentru firmele mici: este mai greu si costisitor(in raport cu diferenta de fiscalitate care reprezinta castigul statului) ca statul sa investigheze firmele mici cu corespondente in paradisurile fiscale, in timp ce la firmele mari renteaza. Singura solutie: interzicerea de relatii comerciale cu firmele din paradisurile fiscale. Dar ce te faci cu dublul sandvis irlandez(cine stie, cunoaste!)?

  6. Liana spune:

    Bravo tie! pentru articol si pentru atitudinea ta.Continua,iti doresc mult succes.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 38 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)