Home » Analize »Economie »Financiar »Global / Europa »Macro »Reactie rapida » Citesti:

Controlului capitalului și protecția investițiilor străine din Grecia

Crenguta Leaua iunie 30, 2015 Analize, Economie, Financiar, Global / Europa, Macro, Reactie rapida
6 comentarii 3,006 Vizualizari

Măsurile luate de Banca Națională a Greciei de a impune vacanța bancară și restricțiile de retragere de numerar, precum și anticipatele decizii în privința controlului capitalului, riscă să expună Grecia unui val de arbitraje internaționale, fără precedent pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Ministrul de finanțe elen Yanis Varoufakis declara recent “Controlul capitalului într-o uniune monetară este o contradicție în termeni. Guvernul Greciei se opune chiar conceptului în sine.” (i), oficialul elen precizând că nu consideră măsura luată de banca centrală a Greciei ca fiind “una de control a capitalului“. Din păcate, declarația este incorect limitată la reglementările la nivelul Uniunii Europene cu privire la libera circulație a capitalului și uniunea monetară. În realitate, problematica ridicată de controlului capitalului este mult mai amplă, existând o serie de reglementări internaționale importante ce trebuie luate în considerare, precum Tratatul de la Bretton Woods (1944) de înființare a Fondului Monetar Internațional.

Este momentul, cred, să reamintim contextul Conferinței de la Bretton Woods, care a avut ca scop reglementarea problemelor monetare și financiare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Națiunile trebuie să se consulte și să convină asupra modificărilor monetare internaționale care le afectează. Ele trebuie să scoată în afara legii practicile care sunt dăunătoare pentru prosperitatea lumii și trebuie să se sprijine reciproc pentru a depăși dificultățile pe termen scurt”, se arată în rezumatul Acordului. La conferință au fost înființate BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) și FMI (Fondul Monetar Internațional), fiecare având propriul său Statut, ce reprezintă un act de înființare de valoarea unui tratat internațional cu efecte obligatorii pentru toate statele membre. Tratatul de la Bretton Woods a fost semnat de 188 de state, inclusiv de Grecia.

Statutul Fondului Monetar Internațional adoptat la Bretton Woods reglementează, între altele, și controlul capitalului. În realizarea acestei reglementări, se face o distincție extrem de importantă între plățile pentru tranzacțiile curente și plățile pentru tranzacțiile de capitaluri.

Măsurile luate de Grecia în prezent se pot încadra, în mare parte, în categoria tranzacțiilor curente (ii). În aceasta intră plățile internaționale efectuate pentru comerțul exterior; plățile internaționale pentru orice operațiuni curente, inclusiv servicii; plățile efectuate pentru facilitățile normale de bancă și credit pe termen scurt; plățile datorate pentru plata dobânzilor asupra împrumuturilor (indiferent de destinația împrumutului respectiv); plățile efectuate pentru veniturilor nete a altor investiți (de exemplu dividende sau redevențe); plățile de sume pentru amortizarea împrumuturilor sau deprecierea unei investiții directe; transmiterea de fonduri într-o sumă moderată pentru cheltuielile familiale.

Pe de altă parte, același Statut al Fondului Monetar Internațional interzice măsurile restrictive cu privire la tranzacțiile curente, în lipsa unui acord al Fondului(iii). Până în prezent, nu a fost făcută publică nicio informație cu privire la existența vreunui acord al Fondului Monetar Internațional cu privire la măsurile luate de Grecia. Orice eventual acord al Uniunii Europene, prezent sau viitor, nu se poate substitui rolului Fondului Monetar Internațional. Prin urmare, se poate considera că Grecia ar fi încălcat obligațiile asumate prin Acordul de la Bretton Woods.

O astfel de încălcare atrage în primul rând răspunderea internațională a Greciei față de Statele membre ale Acordului de la Bretton Woods, care se extind dincolo de limitele Uniunii Europene. Mecanismele prevăzute de Acord ar atrage un anumit răspuns internațional împotriva Greciei, însă impactul unei astfel de dispute asupra investitorilor străini în Grecia ar fi mai mult politic. Ar pune doar o anumită presiune asupra lor, în sensul unei schimbări în abordarea actuală a Greciei asupra situației transferurilor de capitalului. Pronunțarea unei hotărâri finale împotriva Greciei nu ar atrage însă automat despăgubirea investitorilor străini.

Există un alt mecanism de protecție a investitorilor străini, creat special pentru a le acorda o cale de acțiune împotriva statelor – arbitrajul internațional în care investitorii străini pot să solicite direct despăgubiri de la statul-gazdă al investiției respective. Dreptul investitorilor străini la protecția investițiilor lor izvorăște din tratatele bilaterale sau multilaterale care cuprind prevederi în acest sens la care Grecia este parte (iv).

De regulă, protecția investitorilor străini este circumscrisă conceptelor de tratament egal, tratament echitabil și protecție față de expropriere. În mod evident, controlul capitalului poate să se încadreze, în funcție de modul concret de implementare al acestuia de un stat, în una dintre aceste situații.

În cazul restricțiilor privind transferurile de capital cu impact asupra tranzacțiilor curente luate deja sau anticipate de Grecia, ar fi afectate nu numai companiile cu capital elen, ci și cele cu participație străină. Acestea ar putea să nu fie în măsură să își îndeplinească obligațiile asumate sau să nu poată să încaseze sumele ce le sunt datorate de alți participanți din circuitul economic. O astfel de situație poate conduce la un impact major asupra investițiilor respective, inclusiv falimentarea acestora, și ar determina investitorii străini să solicite despăgubiri semnificative Greciei.

Distinct de aspectul potențial expropriator al unei astfel de măsuri, în condițiile în care însăși instituirea măsurilor restrictive cu privire la tranzacțiile curente ar reprezenta o încălcare a obligațiilor internaționale asumate de Grecia, este probabilă mobilizarea acestor investitori în formularea de cereri directe de despăgubire. Investitorii străini care ar fi în situația de a pretinde despăgubiri nu ar mai fi limitați la protecția dată pentru cetățenii Uniunii Europene din perspectiva dreptului la libera circulație a capitalului. Ar fi în discuție toți investitorii străini, din toate statele față de care Grecia și-a asumat obligații de protecție.

În cele mai multe cazuri astfel de litigii sunt soluționate de tribunalele arbitrale internaționale din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Disputelor privind Investițiile (CIRDI/ICSID) constituit pe lângă Banca Mondială în temeiul Convenției de la Washington (1965). Există însă și alte centre de arbitraj care pot soluționa astfel de litigii – de exemplu Curtea Internațională de Arbitraj ICC Paris și Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm, cum este posibil și arbitrajul ad-hoc sub regulile UNCITRAL.

Atractivitatea acestui tip de arbitraj internațional și evoluția lui ascendentă în ultimele decenii pleacă din cel puțin două direcții. Pe de o parte, din însăși faptul că este un mecanism deschis direct investitorilor străini, nefiind necesară intervenția statului de origine al acestora, și pe de altă parte din faptul că hotărârile arbitrale care s-ar pronunța împotriva Greciei ar fi posibil de executat împotriva bunurilor aparținând statului elen, indiferent unde s-ar situa acestea. În categoria bunurilor posibil a fi executate se înscriu și creanțele pe care companiile sau instituțiile statului elen le-ar avea de încasat de la companii din Grecia sau din alte state, acestea putând fi, de asemenea, executate silit.

Un precedent internațional care ar trebui să ne atragă atenția în acest moment este ce al Argentinei care, ulterior unei severe crize economice în perioada 2001- 2002 și în 2005, a luat o serie de măsuri care au afectat companiile străine, inclusiv de control al capitalului (v). În urma acestora, un număr foarte mare de investitori străini au inițiat arbitraje internaționale împotriva țării menționate. Despăgubirile acordate au fost de sute de milioane de dolari, pentru fiecare caz în parte (vi). Argentina a invocat așa-numitul principiu al necesității, și a susținut că măsurile s-au impus pentru protejarea intereselor vitale ale cetățenilor. Această apărare însă, deși a lansat în mediul internațional o puternică dezbatere de idei privind legitimarea sistemului protecției investitorilor străini, nu a avut succes decât în câteva cazuri ( vii).

În Europa nu s-a înregistrat până în prezent nicio situație similară, însă cazul Greciei riscă să genereze un prim precedent european, cu implicații majore la nivel macroeconomic, pe termen lung.

N O T E_____________

https://twitter.com/yanisvaroufakis/status/615127339102531584

ii Art. XXX intitulat Definirea termenilor utilizați arată la litera d) că: „Prin plăți pentru tranzacții curente, trebuie înțelese plățile care nu au ca obiect transferuri de capital; ele se referă în mod special la :

1) toate plățile datorate pentru comerțul exterior și orice alte operațiuni curente, inclusiv servicii, precum și facilitățile normale de bancă și credit pe termen scurt;

2) plățile datorate pentru plata dobânzilor asupra împrumuturilor sau a veniturilor nete a altor investiții;3) plata unei sume moderate pentru amortizarea împrumuturilor sau deprecierea unei investiții directe; și

4) transmiterea de fonduri într-o sumă moderată pentru cheltuielile familiale.

Fondul poate, după consultare cu Statele membre interesate să decidă dacă unele tranzacții specifice trebuie considerate ca tranzacții curente sau tranzacții de capital.” ( traducere neoficială după varianta de limbă franceză disponibilă aici http://www.imf.org/external/french/pubs/ft/aa/aa.pdf )

iii Art. VI , secțiunea 3 intitulată Controlul transferurilor de capital dispune: „Statele membre pot lua măsuri de control necesare pentru a reglementa transferul internațional de capital, dar nici un Stat membru nu poate să aplice aceste măsuri de control într-un mod care să aibă ca efect restrângerea plăților făcute cu titlul de tranzacții curente sau să întârzie în mod nejustificat transferurile de fonduri efectuate pentru respectarea angajamentelor luate, cu excepția situațiilor prevăzute la secțiunea 3, paragraful b) din Art. VII, și la secțiunea 2 din articolul XIV.” . Mai mult, Art. VIII intitulat Obligații generale ale Statelor membre dispune, la secțiunea 2 denumită Nerecurgerea la restricții asupra plăților curente, litera a) că: „Sub rezerva dispozițiilor de la secțiunea 3 paragraful b și a articolului VII și secțiunea 2 a articolului XIV, nici un Stat membru nu va impune, fără aprobarea Fondului, restricții în realizarea de plăți de transferuri aferente tranzacțiilor internaționale curente.”. ( traducere neoficială după varianta de limbă franceză disponibilă aici http://www.imf.org/external/french/pubs/ft/aa/aa.pdf). Referirile la excepții nu sunt relevante în contextul analizei de față.

iv Pentru o lista a diverselor tratate internaționale relevante din perspectiva protecției investițiilor străine în Grecia a se vedea site-ul UNCTAD http://investmentpolicyhub.unctad.org/IIA/CountryBits/81.

v Pentru o analiză a protecției investitorilor străini din perspectiva transferurilor de capital a se vedea Abba Kollo și Thomas Walde , „Economic crises, capital transfer restrictions and investor protection under modern investment treaties”, articol publicat în Capital Markets Law Journal (2008) 3 (2): 154-185, Oxford Journals .

vi În Statele Unite ale Americii au fost realizate o serie de materiale de sinteză pe acest subiect, atât ale instituțiile de stat, cât și a cercetătorilor din mediul academic, deoarece o mare parte din investorii străini în Argentina proveneau din Statele Unite ale Americii. A se vedea rapoartele anual Investment Climate Statement întocmite pentru Argentina de Bureau of Economic and Business Affairs din cadrul U.S. Departament of State în care se analizează evoluția anuală a situației. Spre exemplu, la nivelul anului 2012 se menționa expres situația arbitrajelor bazate pe măsurile post-criză luate de Argentina – http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2012/191099.htm De asemenea, a se vedea si raportul Argentina’s Post-Crisis Economic Reform: Challenges for U.S. Policy, întocmit de J.F.Hornbeck, pentru Congressional research service, publicat online la https://www.fas.org/sgp/crs/row/R43022.pdf.

vii A se vedea analiza făcută de William Burke-White în „The Argentine Financial Crisis: State Liability under BITs and the Legitimacy of the ICSID System” , 3 Asian J. WTO & Int’l Health L & Pol’y 199 (2008), articol disponibil online la http://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/aihlp3&div=11&id=&page=.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. alex spune:

    Daca nici liberalii nu mai sustin liberalismul economic, atunci cine?

  2. ada spune:

    Să privim mai adânc în istorie. Și să nu uităm că se se petrece a mai fost, ce va fi s-a mai întâmplat.
    Capitalul a modelat lumea europeană actuală. Și o face în continuare. Dar nu a luat-o de la zero. A pornit de la o fundație foarte solidă, făcută de arhitecții greci, Platon și Aristotel, prin școlile lor de gândire. Școala lui Platon a fost fundația Europei creștine, ce a lui Aristotel, cea a Europei capitaliste. Dacă mergem și mai adânc în istorie, când grecii se confruntau, chiar cu armele, pe două principii de viață, hedonismul atenian și austeritatea spartană Europa era aleasă drept loc de procreare de însuși Zeus. Pentru siguranță față de …infernul curții sale. Și a ales bine. Urmașul său actual…Zeus-euro s-a simțit atotputernic ani buni. Și în atotputernicie lui, alimentând hedonismul cu bani și austeritatea cu mânii refulate a ajuns la fundul sacului, aprinzând focul mocnit a conflictului peloponnesian. Războiul între hedoniști și austeri. Care pare a fi viitoarea vâlvătaie care cuprinde Europa lui Zeus-euro. Cum nimic nu e nou sub Soare, putem bănui viitoarea alegere a lui Zeus…Dolarul. Spre fericirea SUA (de bucuria pupilei sale, Anglia) și China cu zona limitrofă (locul unde fusese exilat dolarul …ajuns smartdolar în plină maturitate)

  3. vladf spune:

    “Argentina a invocat așa-numitul principiu al necesității, și a susținut că măsurile s-au impus pentru protejarea intereselor vitale ale cetățenilor.”

    vital – esential pentru viata

    O definitie mai simpla si care are legatura cu subiectul.

    Eu sunt o mica ferma din Romania si produc cartofi, la ferma mea muncesc 10 familii aproximativ 20-30 de persoane, toata recolta o cumpara un grec si noi toti stam si asteptam banii de la grec ca sa putem sa platim cei 30 de angajati, sa ne pregatim pentru urmatoare recolta, cheltuieli curente si alte tampenii, nu mai zic de un eventual credit facut pentru dezvoltarea afacerii.
    Grecul are banii si vrea sa ma plateasca, dar statul grec nu-l lasa sa plateasca.
    In final ajung sa ma judec cu grecul, penalitati de intarziere si alte nazbatii contractuale, dar grecul are o scuza, el a avut cele mai bune intentii insa statul grec nu i-a dat voie sa-si respecte conditiile contractuale.

    In mod normal trebuie sa ma duc la curtea de arbitraj si sa ma judec direct cu statul grec.

    Dc. statul grec poate sa invoce termenul de vital si eu nu.

    Cei 30 de angajati ai mei nu au dreptul la viata, dar toti grecii care le-au mancat cartofii produsi de ei au dreptul la viata? Ca si mic investitor pot sa dau faliment, cine-mi protejeaza afacerea? Cine-mi plateste datoria la banca, angajatii, costurile curente?

    Cazul este unul mic, poate fi extins pentru cam toate produsele. Oricine poate sa aiba probleme din cauza unui blocaj de cash-flow.

    Eu producator blochez bani si resurse ca statul grec sa-si tina cetatenii in viata, dar angajatii mei nu au dreptul la viata?

    Exemplu valabil de la borcane la masini.

    • NIKLAUS spune:

      Cu siguranta ca ati fost un adiministrator diligent si v-ati asigurat afacerea.
      Si tot cu siguranta,ca aveti trecut cu grecul si cu ceilalti (furnizori, banci si angajati) o clauza de forta majora. Posibil si una de caz fortuit.
      Obtineti de la Prefectura judetului de unde sunteti (reprez Guv in terit) certificatul atestator ca Statul grec interzice platile, si le opuneti celor 30 angajati, furnizorilor si bancilor,unde aveti credit.Se cheama imposibilitate fortuita, temporara de executare.
      Daca nu puteti face aceasta, se cheama ca nu sunteti capitalist.
      In alt limbaj, se numeste “a plasa teapa la altul” .

      In alta ordine de idei, articolul face lumina in multe zone in care nimeni nu a amintit nimic despre istoricul relatiilor si raporturilor in care Grecia este parte.Regretabil ca operatiuni pur comerciale (indiferent ca unul din subiecte este stat, au degenerat (si) in sanctiuni politice si de fiscalitate europeana).
      Mesajul este insa si catre celelalte state … Cine nu e cu noi, e impotriva noastra. Si singuri v-ati cerut in UE

      • Adi spune:

        Domnule capitalist sfatos, cautati in dictionar cuvantul fortuit si evaluati apoi intelesul expresiilor ‘a-ti da cu firma-n cap” si “daca taceai filozof ramaneai”!

        • NIKLAUS spune:

          Scuzati-ma va rog ca nu am consultata DEX.M-am rezumat doar la Codul civil – CAPITOLUL IV
          Răspunderea civilă SECŢIUNEA a 2-a Cauze exoneratoare de răspundere Art. 1351
          “Forţa majoră şi cazul fortuit”,precum si la legea nr.24/2000 modificata si republicata in 2010 .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Crenguta Leaua


Crenguta Leaua

Crenguța Leaua este conferențiar universitar la Academia de Studii Economice și cadru didactic asociat în cadrul programului de master de Arbitraj Internațional al Facultăți... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)