joi, martie 28, 2024

Coronavirusul, China și reducerea emisiilor de carbon. Implicații pentru actuala încălzire globală

Printre miriadele de știri apocaliptice despre ravagiile curente (și potențiale) ale pandemiei de COVID-19, am găsit și o firavă informație pozitivă. Bătălia pe care China o duce de mai multe luni cu coronavirusul afectează cererea de energie și a redus deja emisiile sale de carbon cu 25% (200 milioane tone)[i]. Este acesta un motiv de sărbătorire pentru actuala încălzire globală? Să vedem.

După izbucnirea pandemiei în decembrie 2019, activitățile economice ale Chinei au scăzut semnificativ, cu impacturi globale asupra liniilor de aprovizionare și a burselor majore. Datele publicate de CarbonBrief (un website climatic) estimează reduceri semnificative ale unor importanți indicatori industriali și energetici, din care mulți au atins cele mai mici valori bi-săptămânale din ultimii cinci ani:

  • Consumul de cărbuni în termocentrale a scăzut cu 36% (Fig. 1);
  • Funcționarea principalelor oțelării s-a redus cu peste 15%;
  • Utilizarea cocseriilor s-a micșorat cu 23%;
  • Concentrațiile de NO2 (un poluant important și un gaz cu efect de seră semnificativ) s-au redus cu 36% (Fig. 2);
  • Activitățile rafinăriilor de petrol s-au micșorat cu 34%;
  • Volumul activităților aviatice domestice s-a redus cu 10%, producând o scădere a emisiilor cu circa 3 milioane tone CO2 în doar două săptămâni.

Fig. 1. Consumul zilnic de cărbune în perioada Anului Nou chinezesc. Datele, în 10.000 tone/zi, provin de la șase companii energetice majore. Axa orizontală indică zilele înainte și după Anul Nou chinezesc, care cade la date diferite în a doua jumătate a lunii ianuarie sau în februarie. (Sursa: Myllyvirta, 2020)

Fig. 2. Nivelurile medii de poluare a atmosferei cu NO2 (molecule per centimetru pătrat) măsurate de instrumentul NASA OMI (Sursa: Myllyvirta, 2020).

Per total, măsurile luate de China pentru a stopa răspândirea coronavirusului după izbucnirea pandemiei în decembrie 2019, au condus la reduceri cu 15% – 40% ale producției economice din principalele sectoare industriale. În consecință, afirmă analistul de la CarbonBrief, scăderea activităților economice este responsabilă pentru reducerea emisiilor de carbon ale Chinei în ultimele patru săptămâni (3 februarie – 4 martie) cu 25% sau mai mult. Un sfert din emisiile de CO2 ale Chinei reprezintă cca 200 milioane tone, echivalentul emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră ale Bangladeshului.

Implicații climatice ale pandemiei Coronavirus

China este cel mai mare producător mondial de gaze cu efect de seră, depășind SUA încă din 2006 (Fig. 3). Pe baza datelor economice și energetice preliminare, Mikhail Grant și Kate (Grupul Rhodium) au estimat pe 18 martie 2020 că emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Chinei au atins 13.920 milioane tone metrice de CO2 în 2019, reprezentând o creștere de 2,6% față de anul 2018[ii].

Fig. 3. Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Chinei în perioada 1990 – 2019. (Sursa)

Declinul economic rapid indus de COVID-19 în China (și probabil în alte țări), care a generat o scădere semnificativă a emisiilor de CO2 a stârnit interesul (entuziasmul?) unor activiști climatici. De exemplu, Genevieve Guenther a exclamat:

Dacă săptămâni de suspendare a activităților economice cu aport mare de carbon pot reduce emisiile Chinei cu un sfert, nu vreau să mai aud niciun cuvânt despre cât de „nerealistă” este decarbonizarea suficient de rapidă pentru a menține planeta locuibilă.

Într-o analiză recentă a piețelor energetice mondiale, International Energy Agency estimează că cererea globală de petrol în primul semestru al anului 2020 va scădea pentru prima oară față de 2009. O revenire aproape de normal a cererii de petrol este așteptată în a doua jumătate a anului.

Pentru o perspectivă climatică mai largă, trebuie, totuși, să considerăm și măsurile de stimulare economică post-virus pe care guvernul Chinei le va implementa și care ar putea anula impacturile climatice pe termen scurt produse de declinul economic discutat mai sus. China a mai trecut recent prin situații similare, după criza globală financiară din 2008 și după criza economică domestică din 2015. Similar, mă gândesc că și alte țări, inclusiv Uniunea Europeană, care au suferit declinuri temporare ale unor activități industriale, vor căuta să repornească motoarele economice. Chiar dacă emisiile de carbon vor scădea anul acesta, ele ar putea să ajungă, ba chiar să întreacă în următorii ani, nivelurile anterioare crizei COVID-19, dacă China și alte țări vor dori să adopte poziții ecologice mai relaxate cu privire la combustibilii fosili.[iii]

Menținerea și amplificarea speranțelor climatice generate de recenta reducere a emisiilor de carbon din China necesită intensificarea cercetărilor și dezvoltării de resurse energetice non-fosile (nucleară, eoliană, solară, geotermală, hidro). Din nou, exemplul Chinei trebuie privit cu atenție.

În 2019, sectorul energetic non-fosil (al energiilor „curate”) a suferit scăderi ale investițiilor în energie solară și ale numărului de autovehicule electrice vândute.[iv]

Analizând date provenite de la China Electricity Council, analistul Lauri Myllyvirta (2020) arată că în primele luni ale anului 2019, puterea instalată a noilor instalații eoliene a scăzut cu 4%, a celor solare cu 53%, a celor hidro cu 53%, iar a celor nucleare cu 31%. În același timp, energia produsă pe bază de combustibili fosili a crescut cu 13%. Numărul de vehicule electrice a scăzut din iulie până în noiembrie 2019 cu 32%.

Mai mult, reducerea consumului și a emisiilor de carbon cu 25% pentru două săptămâni va reduce cifrele anuale ale Chinei doar cu 1%. Țara are suficiente super-capacități industriale, mari emițătoare de CO2, care așteaptă doar întoarcerea oamenilor la lucru pentru a „recupera” declinul economic temporar.

O altă analiză recentă a impacturilor negative produse de pandemia Coronavirus relevă că nu doar cererea și consumul de combustibili fosili vor suferi, ci și investițiile în energie „verde”. BloombergNEF (BNEF) prevede o scădere a puterii solare instalate cu ~6 – 11%. În consecință, BNEF subliniază posibilitatea că COVID-19 ar putea avea un impact atât de mare încât 2020 ar putea deveni primul an din ultimele decenii când cererea anuală scade sub valorile anului precedent.[v]

Limbaje asemănătoare, răspunsuri diferite

Conexiunea Coronavirus – schimbări climatice poate fi extinsă dincolo de simpla reducere a emisiilor chinezești de carbon – reduceri temporare, care ar putea fi estompate rapid odată cu reluarea în forță a activităților economice post-pandemie. La un alt nivel de comparație, se poate ușor depista un paralelism al limbajelor folosite în cazul combaterii Coronavirus și cel al acțiunilor climatice cerute imperios de eco-activiști:

Este o urgență globală. Mobilizare de război. Să-i „ascultăm pe oamenii de știință”. Să introducem schimbări radicale în politica și comportamentul uman. Să acceptăm compromisuri între sacrificiile de astăzi și suferințele mai mari din viitor. Politizare a tuturor aspectelor, urmată de polarizare politică.[vi]

Dacă paralelismul limbajelor folosite în cele două situații de criză este evident, soluțiile individuale sunt mult mai diferite.

Pandemia este un eveniment dinamic, care se desfășoară rapid sub ochii noștri și care necesită toată atenția și vigilența noastră, bine încordate. De cealaltă parte, schimbările climatice (numite în prezent încălzire globală antropogenă) sunt mult mai puțin dinamice, se petrec lent, de-a lungul multor decenii, într-un ritm aproape imperceptibil.

Soluțiile pentru stoparea pandemiei sunt rapide și pe termen scurt: izolare, carantină, distanțare socială, vaccinare (în așteptare).

Schimbările climatice sunt ceea am descris drept o problemă vicioasă [vii]. O soluție a unei probleme vicioase nu poate fi bună (corectă) sau rea (greșită). Iar statutul soluției nu poate fi judecat pe baza unor standarde obiective sau absolute, ci pe baza credințelor, intereselor și valorilor (subiective) adoptate de cei implicați în problemă. Cu alte cuvinte, „nu are sens să vorbim despre ‘soluții optime’ ale acestor probleme [vicioase]…Mai rău chiar, nu există soluții în sensul unor răspunsuri definitive”[viii].

Actuala intersecție dintre reducerea temporară a emisiilor de carbon din China cauzată de criza Coronavirus și posibilul control pe termen lung al încălzirii globale antropogene este o întâmplare fericită pentru criza climatică. Înțeleg până la un punct impulsul unora de a extrage o lecție din această intersecție neprevăzută pentru a o aplica și altor situații de criză globală (d. ex., terorism internațional, relații internaționale tensionate). Totuși, psihologic și politic vorbind, soluționarea celor două crize impune abordări diferite ca natură și durată.

Pandemia Coronavirus va trece, încălzirea globală va (mai) rămâne…

NOTE______________________

i Myllyvirta, L., March 4, 2020, Analysis: Coronavirus has temporarily reduced China’s CO2 emissions by a quarter.

ii Grant, M., and K. Larsen, March 18, 2020, Preliminary China Emissions Estimates for 2019.

iii China May Help Hard-Hit Carmakers by Relaxing Emission Curbs, Bloomberg News, March 18, 2020.

iv China’s Solar ‘Wobble’ Drags Down Global Growth, BNEF Says, Bloomberg News, November 25, 2019.

v Osborne, M., BloombergNEF cuts global solar demand forecast on coronavirus concerns, March 12, 2020.

vi Trembath, A., and S. Wang, March 20, 2020, Why the COVID-19 Response Is No Model for Climate Action.

vii Crânganu, C., 2016, Schimbările climatice – O problemă vicioasă, cu patru E-uri. Între Aristotel și Ayn Rand.

viii Rittel, H. W. J. și Webber, M. M., 1973, Dilemmas in a General Theory of Planning, Policy Sciences, vol. 4, pp. 155–169.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Doua sunt intrebarile ce ne marcheaza involuntar perceptia asupra existentei noastre viitoare . Cit va dura aceasta pandemie si cu ce costuri se va incheia ea ? Este posibila o reluare a activitatilor umane , de acolo ,din momentul , in care pandemia a fost decretata ? Putem sa ne intoarcem la ceea ce noi toti numean -Cotidian -.Nimeni nu poate da insa un raspuns clar la aceste intrebari .Nimeni nu poate spune ce se va intimpla in momentul in care pandemia se va incheia si daca aceasta pandemie poate reveni oricind in viata noastra de zi cu zi .Ce solutii avem ? Un vaccin ce poate elimina sau mai degraba preintimpina o noua pandemie dar care nu acopera aparitia unui nou virus mutant ? Izolarea totala are capacitatea de a inlatura actiunea virusului corona si daca nu , ce facem in continuare ? Ne intoarcem la imunizarea totala ,dar cu ce costuri si cine poate gestiona o astfel de situatie ? Exista riscul aparitiei unei situatii asociate cu penuria de alimente , daca pandemia nu se opreste de la sine ? La ce ne putem astepta in acest caz ? Se izoleaza natiunile si fiecare isi gestioneaza propria situatie sau izolam intreaga Europa (un lucru greu de facut ). Ce vor face natunile care nu au un sistem sanitar dezvoltat si care macinate de conflicte interne nu vor fi in stare sa protejeze cetateanul ? Are omenirea , ca un intreg , capacitatea de a opri pandemia ? Raspunsul sta in durata acestei maladii , cu cit ea se extinde si nu poate fi oprita in totalitate cu atit sansele omenirii de a face fata scad dramatic . Daca ,o data cu venirea anotimpului calduros virusul dispare ,atunci noi toti ne putem intoarce la – COTIDIANUL- nostru ,daca nu (nimeni nu stie )ce este de facut ? Ma feresc sa spun ce va fi in acesta ultima situatie , dar poate cineva are curajul sa isi amagineze viitorul .

  2. Odata cu reducerea activitatii economice in Europa, e posibil sa vedem din nou viscole in aprilie, la fel ca in 2015 – 2018 in UK. Si in Romania tin minte un viscol in aprilie, in 1996, chiar in noaptea de Inviere. Pe vremea aceea nu se isteriza nimeni pentru incalzirea globala, greutatile traiului de fiecare zi tineau oamenii in contact cu realitatea.

  3. Desigur actuala pandemie are rezultate pozitive si prin mortalitate. Dar sa analizam, Katarul are cele mai mari emisii de codoi pe cap, 30 tone, USA, ca. 14 tone, iar chinezii 6,68. Italienii doar 5,38. Deci cel mai eficient ar fi moartea multor Catarzi, apoi americani si de abia, la coada, italieni.
    Drept urmare ar fi necesar un anumit transfer de populatie din Italia in Katar sau in USA.

    Sa nu uitam ca gripa spaniola a avut 50 de milioane de victime, desigur pe vremea aia consumul pe cap era relativ redus. Si wwi si wwii au avut multe milioane de morti, desi pt ecologisti nu e prea eficient, deoarece bombele produc multe gaze.
    Un motiv de bucurie pt ecologisti ar fi fost si cometa, am inteles ca NASA a calculat ca ne-a trecut, sau ne trece pe la ureche, ma rog acum ne-a scapat, poate data viitoare.

    Am inteles ca virusul nu-i loveste pe ecologisti, acestia sunt imuni!

    • La fel de important pt emisia de codoi e ce se face cu cadavrele. E adevarat ca corpul omenesc contine multa apa, dar unii sunt mai grasi si prin ardere ar emite codoi si alte gaze. Poate ar putea fi folositi pt hrana animalelor in curs de disparitie, ar fi poate o compensare tirzie a activitatii criminale a omului, om care a distrus tot.
      Iata ca natura are o sansa mareata sa scape de cel mai mare dusman, omul.
      Sa vedeti ce bine si ce fericiti vom fi dupa ce nu vom mai exista!

  4. O sa vedem o data cu repornirea activitatilor economice un salt semnificativ al emisiilor de toate felurile, este nevoie mare de recuparea celor pierdute, ma rog care o fi ele.
    Discutia despre emisii si altele aspecte legate de mediu este cel putin pe urmatorii ani in opinia mea incheiata, actuala pandemie neschimband cu nimic economia, formele de productie, etc,etc.
    Vor fi cu siguranta schimbari care insa astazi cu greu pot fi anticipate, spre exemplu, testul homeofficeului la scara larga care acum are loc.
    Daca va functiona, firmele se vor gandi daca ar fi mai bine sa extinda acest mod de a munci, efectele ar fi benefice pt toti inclusiv pt mediu datorita deplasarilor mai putine si mai ales reducerea celor inutile.
    Eu acum lucrez foarte bine de acasa, inainte de criza in urma cererii pt home office pe care am depus-o mi s-a spus ca ar fi imposibil, iata este posibil.
    Acesta criza deschide oportunitati nebanuite respectiv a pus de nevoie in miscare mecanisme care pana acum au fost blocate, de regula de sefi care doreau controlul oamenilor intr-un birou.

    • Ursul Bruno, sa presupunem ca toata populatia pamintului ar putea lucra de acasa, inclusiv pilotii, actorii, fotbalistii, postasii etc. Ce ar rezolca asta? Ar fi asta un model de viata, sa stai izolat? Cum spunea un prieten, exista viata si dupa munca, nu totul se reduce la munca… aici vorbim de viata…

      • nu e vorba chiar de toti, de acei care pot sa lucreze acasa, si eu sunt convins ca pot foarte multi, vreo 70%

        si cine a zis ca dupa munca stai acasa? poti sa mergi unde vrei. Cine a spus ca trebuie sa fii priponit de casa? poti sa lucrezi si calatorind

      • Stimabile, m-am spus, toata lumea, unde se poate si ar avea intradevar rost. Sunt convins, multe joburi de birou se pot rezolva foarte bine de acasa, vanzari, transport, contabilitate, serviciu personal, de informatica ce sa mai discutam, ei au fost primii.
        Arunc cifra de 50 % +/- 10 % in ring, ar fi posibil asa cum de pe acum intreg sistemul financiar, statele ar trebui sa se gandeasca foarte bine la stingerea unei parti din datorii, din pix.
        S-ar putea fara nici o problema. Nu spun stingerea tuturor datoriilor insa state care sunt indatorate peste cap oricum nu-si mai pot platii datoriile.
        Aceste datorii vor fi ca sabia lui Damocles ii va stopa din iesirea din criza.
        Astazi UE a renuntat la criteriile de stabilitate, fapt nemaiintalnit, asa s-ar putea renunta in parte si la datorii. Acum este nevoie de masuri care nu sunt scrise in nici o carte de economie.

  5. ce consecinte ar avea lucru de acasa asupra emissiolor?

    Cand zic lucru de acasa ar insemna si sa ne lipsim de birouri, meetinguri pe viu, prezentari pe viu, vanzari pe viu (in afara de alimente), si acele evenimente in mare majoritate inutile in care vii asculti niste publicitate mananci mai vorbesti despre nimicuri cu 2-3 persoane si te duci acasa cu o punga de gunoi. Nu stiu daca sa includ aici si invatamantul.

    • @ion – Solaria se numea planeta descrisa de Isaac Asimov, unde lucrurile erau exact asa cum visezi tu. Unde duce o asemenea distopie, poti afla daca citesti The Naked Sun. Nu cred ca pe vremea lui Brejnev aparea asa ceva in URSS, probabil asa se explica multe din ideile promovate de tine pe-aici.

      • Toata viata am luptat cu hartiile, lucru la birou, lucru manual, prin digitizare. M-am lovit cu din astia ca tine din prima zi de lucru. Nu le venea sa creada ca treaba lor se poate face automat mult mai eficient mai rapid si de fapt nu costa nimic.

        Nu stiu ce citeai tu acolo pe vremea lui Brejnev, dar nu intelegi nimic din SF-uri. Unele firme au inceput sa inchida biroruri masiv si sa treaca pe lucru de acasa, si nu e vorba de firme de 2-3 oameni ci de cateva mii, cu capitalizare de cateva miliarde de $. Din observatiile mele, procesul se petrece destul de bine, se elibereaza mult cash din cladiri care poate fi folosit in alta parte.

        Trebuie sa te gandesti ca munca de la 9-18 cu pauza la birou sau uzina, e o inventie a secolului trecut, si s-ar putea sa dispara ca concept. O sa ajungem sa traim iar in familie cu copii si sa ne cautam de viata. Adio drumuri acasa/birou, adio pontaj, orar, adio lucru din acesta tampit, vei fi platit pe ce faci si vei face ceva mai creativ.

    • @ion – oamenii au nevoie și de socializare, iar mersul la serviciu reprezintă un pretext destul de bun. Deja în epoca Facebook socializarea a devenit prea adesea doar virtuală, așa încât munca la domiciliu reprezintă un pas în direcția greșită, o nouă reducere a socializării. Exact asta explică Asimov într-un roman întreg, dar pentru tine e mai simplu să vii cu abordări condescendente a la Rogozin, în loc să admiți că educația ta e profund viciată de sistemul în care ai crescut și că n-ai citit cartea.

      Toate tâmpeniile pe care le susții tu pe-aici, începând cu avioanele militare rusești care pot ateriza unde vor ele, chiar dacă nu e aeroport declarat acolo, continuând cu ocuparea integrală a R.Moldova de trupe rusești și ajungând până la demolarea cartierelor de blocuri pe care o propuneai week-end-ul recent încheiat, reprezintă manifestări tipice de confuzie generalizată, caracteristică pentru homo sovieticus. Nu încerca să pretinzi că fiecare comentariu al tău ar trebui tratat ca și cum ar fi scris de o persoană diferită, Sorin Ioniță ți-a explicat în direct și la o oră de maximă audiență cum stau lucrurile.

      Mai mult decât atât, oamenii direct productivi nu pot lucra de la domiciliu, soluția asta e posibilă tocmai pentru cei care ar avea mare nevoie să mai și iasă din casă, altfel nu sunt capabili să mențină contactul cu realitatea. Inclusiv faptul că soluția asta a fost propusă într-un moment de intervenție masivă a statului în viața cetățeanului ar trebui să-ți dea gândit, dar la tine lucrurile se manifestă exact pe dos, tocmai ai regăsit familiaritatea epocii Brejnev, în care intervenția masivă a statului în viața cetățeanului reprezenta ”normalitatea”.

      • Asa de bine se socializeaza la serviciu ca nu isi mai cunosc familia. Si nu isi aduc aminte cand au facut ceva impreuna cu copii impreuna :) Multi freaca menta la birou, vin sa stea acolo de dimineata pana seara, sa stea pe facebook si sa povesteasca bancuri.

        Lucru de acasa nu inseamna neaparat sa stai toata ziua in casa, asa cred acei care nu au lucrat de acasa. Acel timp pe care il castigi mergand la/de la birou, il poti petrece in compania oamenilor care iti plac. Ai sa descoperi ce vecini ai. Banuiesc ca nu locuiesti in bloc la Bucuresti unde vecinii de multe ori nu se cunosc intre ei si nici nu isi doresc. Multi o sa descopere in ce inchisoare traiesc, casa lor arata a inchisoare de fapt.

        Cartea am citito inca cand eram la scoala, dar ramane o carte.

        Blocurile in forma in care sunt in Bucuresti sunt o catastrofa, in primul rand sociala. Care a mai mers prin lume a mai vazut cum se poate trai si cum e mai bine.

        Vezi ca ti-a intrat un elicopter in tara fara permisiune si nimeni nici nu s-a prins. Sa-ti foloseasca un aerodrom din tiraspol fara permisiune pentru un avion militar nu e problema. La nevoie cred ca intra si aterizeaza si in Romania, ce faci? Il dobori? Ai curaj? Rogozin a venit ultima data la Chisinau survoland Romania, imi poti explica cum e posibil?

        Sorin Ionita e un formator de opinie de 2 bani dupa parerea mea, imi este indiferenta parerea lui.

        • @ion – ai mai încercat și altădată să pedalezi pe tema elicopterului de la Săpânța și n-ai fost nici atunci capabil să înțelegi că pilotul era tot din spațiul ex-sovietic și că acum e la 2 metri sub pământ tocmai din cauza mentalității lui de cowboy.

          Ai fost crescut să asculți de oameni ca Rogozin și nu poți înțelege că tocmai mentalitatea și atitudinea asta a distrus Uniunea Sovietică, la fel ca și o jumătate de Europa. Bucureștiul are exact cartierele de blocuri pe model sovietic și bulevardele pe model sovietic, de asta a ajuns să arate așa cum arată. Degeaba te lauzi că ai văzut lumea și că ”se poate și altfel”, omul sovietic din tine nu-l poate scoate nimeni. Ai crescut cu ideea că ”rușii îs tari”, însă fără să fii tu însuți rus, așa ai ajuns să ai idoli ca Rogozin și nicio identitate națională.

          În esență, ce faci tu pe-aici e să repeți bluff-urile unui clovn ca Rogozin, din convingerea neroadă că ești în echipă cu el. În realitate, Rogozin a fost crescut să comande oameni ca tine, iar tu ai fost crescut să-l asculți pe el.

          • Nu trebuie sa-mi interpretezi cuvintele, mai bine vezi ce scrii, te contrazici.

            Eu am spus ca blocurile pe care le avem sunt o catastrofa, chiar tu confirmi ca sunt dupa model sovietic, si de ce dupa 30 de ani noi mai facem blocuri noi dupa model sovietic in oras? Bucurestiul inca se dezvolta dupa planurile facute pe timpul comunismului, nu s-a schimbat directia acolo, asta incerc sa spun de mult timp. E timpul de 30 de ani sa facem ce se face in europa, blocuri de 3-4 etaje maxim cu spatiu intre ele, case lipite una de alta, suburbii, zone periurbane. La brussel de exemplu se discuta serios sa distruga aceste pasaje pentru automobile, pe cand in bucuresti se bat sa le construiasca. Suntem defazati cu 50 de ani.

            Aberatiile cu rogozin nici nu vreau sa comentez, sunt complet offtopic. Mergi la doctor.

            • @ion – asa e, dupa ce repeti ideile lui Rogozin cam a 5-a oara si insisti ca poate ateriza unde vrea el, iar avioanele militare rusesti la fel, eu sunt cel care are nevoie de doctor :)

      • MARE scofala de „socializare” faci in Bucuresti, d.ex., cu cele vreo 4 ore pierdute pe drum, dus-intors, de acasa la job!
        In timpul acesta poti FOARTE BINE sa „socializezi” la o carciuma, la teatru, la sala de sport, la o plimbare prin parc (daca parcurile nu vor fi distruse de unii ca tine) samd.! :P

        • Socializare nu inseamna teatru si carciuma, socializare inseamna orice interactiune cu oamenii. Inclusiv stunci cand lasi pe cineva sa iasa primul din birou sau sa coboare din tramvai inainte sa urci tu. In alta ordine de idei, chiar ati ajuns toti sa lucrati la calculator in birouri, de promovati cu-atata insistenta lucratul de-acasa? E din ce in ce mai evident ca Romania are nevoie de o schimbare de generatii.

          • Nu promovez lucrul de acasa – doar ca mi se pare la fel de ok ca orice alt mod de a lucra (ideal ar fi, daca tot ne robotizam, sa nu mai lucram de FEL, sa ne vedem doar de hobby-uri ;)

            Si CARE-i chestia? Nu poti sa lasi pe cineva sa iasa primul si din sala de teatru? :O

            • E vorba de numarul de interactiuni, ai nevoie de zeci de interactiuni pe ora, cu persoane cat mai diferite ca ierarhie: cu colega care iti face cafeaua, cu femeia de serviciu, cu directorul, cu un necunoscut care a gresit biroul etc etc. Toate astea lipsesc daca lucrezi de-acasa, plus cele de pe strada, in drum spre si dinspre serviciu, care lipsesc si ele.

              La teatru ai destul de putine interactiuni, ar trebui sa mergi in fiecare seara, ca sa ajungi sa te cunosti cu toata lumea. Doar daca esti chiar tu pe scena ar merge. Dar ce faci daca si actorii vor sa lucreze de-acasa? :)

  6. Or fi criză climatică (sau climaterică) și una sanitară, însă se pare că mai este în joc un actor ceva mai puternic: criza economică. Și mai vine și una financiară.
    Pare că SARS-CoV-2 a picat ca un fraier care declanșează bătaia între taberele de gangsteri/banksteri. Toată lumea știe însă situația era deja tensionată când a apărut el. Chiar cu un vaccin rapid sau cu clorochina doctorului Didier Raoult, recesiunea e aici pe 2020 și poate deveni depresiune. Cu Trump sau cu Biden, cam același lucru; Bernie a fost neutralizat pentru că este „extremist de stânga”. Că se vor naționaliza bănci și mari companii, nu-i o tragedie, tragedie va fi când pseudo-state ca al nostru, care au trecut încet în mod de funcționare para-legal, adică mafiot, ar putea intra în incapacitate de plata obligațiunilor.
    Un grad Celsius în plus la media temperaturilor iernii 2020-2021 ar putea chiar însemna o binefacere, în condițiile în care Putin ar putea da șah cu prețul mărit al gazelor. Poate ne salvează BlackRock, de când vrea să investească în The Green Deal, poate dă Trump un șah militar la ayatolah, cine știe …

    • Prețul gazelor s-a dus la vale și nici măcar Putin nu-l mai poate întoarce din drum. Fracturarea hidraulică a rezolvat (printre altele) și problema șantajului lui Putin în materie de gaze.

      Este foarte instructivă o paralelă cu 1985, atunci a căzut serios prețul petrolului, iar asta a dărâmat până la urmă Uniunea Sovietică. Rusia lui Putin va avea aceeași soartă, prețul petrolului n-are nicio șansă să revină la valori convenabile pentru Rusia mai devreme de 5-6 ani. Lumea nu va mai fi niciodată la fel, practic se vor lămuri definitiv lucrurile rămase nerezolvate din 1990 încoace.

      Inclusiv pentru România, desprinderea definitivă de post-comunism acum se va petrece.

      • Nu zic ca nu-i asa, dar rezultatul va fi ca mujicii vor cauta scandal ca sa-si ascunda la intern impotenta statului care nu traieste decit din ce scoate din pamint. Ca altceva habar n-au sa faca. Dusmanul extern, America, tara lor asediata si tot felul de alte aberatii ca sa le tina de foame mujicilor. Dar cind se va fi terminat gargara si stomacul ghioraie din nou, le va trebui o victorie, o amenintare, un asediu, o chestie militara, citeva tancuri acolo de imagine, de forta.
        Ei, atunci sa vedem unde se vor indrepta: Georgia din nou, hmmm, nu are mare valoare si e prea departe de civilizatie, nu-i pasa nimanui. Donbass? Poate, dar ucrainienii au acum ceva armament vestic, traineri americani, s-au mai trezit un pic. Moldova/Transnistria? Complicat, nu e simplu sa treci prin pamintul fostilor preteni ucrainieni. Belarus? Ooo, cald, cald, foarte posibil.

        • N-au cum cauta scandal, demografia lor e catastrofala. Nu exista presiune pentru vreo expansiune, pentru ei reconfigurarea inseamna restrangere. Nu e ceva nou, in 1945 s-au intins mult peste cat le era plapuma, iar de-atunci se tot restrang. Deja Putin tine sandramaua in picioare de unul singur, totul e organizat in jurul puterii lui personale. Dar el e deja un om batran, a depasit 20 de ani la conducere si a aratat tot ce avea de aratat. Inlocuitorul lui va avea nevoie de cooperarea Occidentului, la fel cum a avut nevoie Gorbaciov dupa Brejnev.

          • N-as fi atit de linistit, de fapt deloc. Vorbim de un viitor de 5-6 ani (cu o scadere a pretului petrolului) cind nu se va schimba nimic semnificativ in demografia lor. Sa fim seriosi, nu-i ameninta nimeni deci toata armata lor, top 5 (unele surse zic 3) in lume (oricum in regiune sunt cei mai dotati) nu e pentru scopuri defensive si n-a fost niciodata. Cheltuie enorm, se duc catre 3.5% GDP, citesc ca lucreaza la nu stiu ce super tanc. La ce e bun un tanc altfel decit sa treci o granita? Doar nu crede cineva ca toata armata asta a lor va ramine nefolosita, mai ales cind funia ajunge la par si mujicii incep sa faca foamea.
            Nu cred ca vor risca cu statele Baltice, n-are sens iar cistigul e minim fata de scandalul creat. Dar Belarus e disponibila, tara slaba, corupta, fara prieteni, exact ce le trebuie. Si nu m-as mira ca la un „referendum” gen Crimeea sa iasa ca vor de fapt sa se uneasca cu mama Rusie. Deci cu tancurile la granita o sa se poata, „daca-i ordin, cu placere”. Sau chiar mai soft, o uniune initial, cu mina la beregata, apoi, daca lucrurile merg bine, cum altfel?, o integrare totala, limba nefiind un obstacol.
            Iar Vestul oricum e anesteziat, doarme pe el, nu vrea sa fie deranjat. O sa faca scandal cu jumatate de gura, o rezolutie ONU, niste sanctiuni, pe care rusii oricum le au si cu care s-au obisnuit. O sa auzim iarasi cum ca de fapt Belarus era a lor, vorbesc aceeasi limba, cam acelasi popor. Somn usor mai departe. Iar mujicii vor mai ciocni un paharel de vodka pe burta goala dar cu spiritul intarit.

            • @Romeo – nu există sprijin din partea rusului de rând pentru o agresiune externă, maximum ce putea face Putin a fost deja făcut: implicarea în Siria și provocarea războiului civil din Ucraina.

              Crimeea era necesară dpdv strategic, fusese rusească și avea o minoritate rusă importantă, așa că recuperarea ei a fost aplaudată de rușii de rând. Dar nu poți invada Belarus, că nu te amenință nimeni. Belarus e săracă și pustie la momentul de față, mulți au plecat să lucreze în Polonia. Ce să obții de la Belarus, teritoriu? Are și Rusia destul teritoriu, oameni nu mai are.

              Ca să invadezi un teritoriu mai trebui să-l și administreze după aceea, așa că trebuie să-ți aducă ceva, altfel n-are sens. Astea sunt în general povești despre măreția Rusiei, ideea că ar putea invada pe cine vrea ea. Mai era unul care se lăuda pe-aici că Rusia ar putea ocupa R.Moldova în 4 zile. Da, dar din a 5-a zi ar începe să umble prin sate după mâncare :)

            • Harald, e ciudat sa continuam dialogul in subsolul unui articol trecut, nu mai citeste nimeni bineinteles. Dar as dori sa-ti raspund in continuare.
              Nu cred ca e cum spui. Rusii aveau deja baze militare permanente in Crimeea, nu era o problema pozitia strategica, o aveau deja. Ucraina n-ar fi miscat nimic nici daca le cereau rusii inca 99 de ani prezenta acolo. Argumentul cum ca a fost a lor si sint rusi acolo e slab si deranjant. Si Alsacia si Lorena a fost a nemtilor dar nu inseamna ca, in mileniul trei, treci granite si ocupi teritoriul altui stat incalcind toate normele de drept si tratatele in vigoare. Ca sa nu mai vorbim ca prin memorandumul de la Budapesta, Rusia (impreuna cu US, UK, China si Franta), in schimbul arsenalulu nuclear de pe teritoriul ucrainean, a garantat integritatea teritoriala a statului ucrainean. Dar mujicul n-are cuvint, iar tratatele sunt pentru a fi incalcate. Astia-s. Restul semnatarilor memorandumului au intors capul… Cum vor face si data viitoare.

              Nu le foloseste nimic teritoriul cucerit, dar nu acesta e motivul. Motivul e expansiunea in sine. Nu le trebuia (economic sau demografic) nici Georgia, nici Transnistria, nici Donbass. Mujicul e sensibil la expansiune, e puternic, face ce vrea el, le arata el tuturor de ce in stare, totul in timp ce-i ghioraie matzele si traieste intr-o societate de ev mediu.
              Armata lor e puternica, rudimentara poate dar puternica. Nu o tin degeaba si nu investesc degeaba. Vor ameninta cu ea pe oricine din jur.
              Belarus e urmatoarea tinta, soft sau mai putin soft, intra acolo. Nu va fi lupta ca in Donbass, doar amenintarea e suficienta. O „uniune” cu forta, o aderare la federatia rusa, acesta ar fi procesul.
              Totul bazat pe impotenta si indiferenta vestului.

  7. Coronavirus, emisii de carbon, dar și poluare.
    Oare câți ani vor trece până la următoarele mutații ale virusurilor? In mizerie și poluare se va produce următoarea „tranziție”.
    După cum se vede, nu emisiile de carbon și nici coronavirusul19 ne va ucide că specie. Ci poluarea, prin acumularea de mizerie și dezvoltarea unui mediu favorabil următoarei mutații virusologice.
    Daca nici acum omenirea nu înțelege că o curățenie totala ar fi necesara, spălarea pe mâini 20 de secunde va fi fără rost data viitoare. Ai nici izolarea socială sau alte mofturi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro