Home » Economie »Energie »Reactie rapida » Citesti:

Criza bursei de energie: ce e de făcut dacă ești client sau trader/furnizor?

Otilia Nutu februarie 1, 2017 Economie, Energie, Reactie rapida
11 comentarii 1,750 Vizualizari

De două săptămâni, piața spot de energie a ajuns în unele momente la prețuri record: acestea sunt de 4 ori mai mari decât în decembrie, peste 110 euro față de 30-35. Din câte aud, și cum era de așteptat, de altminteri, deja furnizorii încearcă să paseze creșterea de prețuri pe consumatorii finali. Cum s-a ajuns aici și ce e de făcut?
Să începem cu creșterea prețurilor din bursă. O parte din cauze se cunosc: a fost realmente mai frig, adică au produs CET-urile pe gaze și s-au importat la prețuri de iarnă gaze rusești; a fost secetă; s-au mai oprit capacități, deh, ca-n orice iarnă, de fiecare dată frigul ne ia prin surprindere.
Au mai fost și declarațiile alarmiste și bâlbele cu stocurile, care, probabil, au dus la panică. Aud că ministrul s-a internat în spital, nu m-ar mira o remaniere, mai are ALDE pe cine pune în loc.
Cum s-a mai spus deja, e foarte posibil să fi fost și o niscaiva speculație în bursă. Vom ști mai multe, sperăm, cu nume și prenume, după ce iese analiza aceea promisă de Consiliul Concurenței și ANRE, că de aceea avem nevoie de reglementator și am avea nevoie și de un observator al pieței de energie, pe model european. Dar trebuie înțeles că, chiar dacă a fost așa, speculația cu pricina nu ar fi putut să se producă fără panica zilelor trecute din cauza unor declarații contradictorii, și nici dacă, așa cum vom vedea, participanții la piață ar fi priceput cu adevărat cum funcționează piața și ce instrumente de tranzacționare există pe bursa de energie.
1. Declarațiile contradictorii (uite stocul, nu e stocul, întrerupem exporturile, nu le întrerupem șamd) vin din cauză că de fiecare dată iarna ne ia prin surprindere. Când ești în criză, nu te gândești atunci să faci un cadru nou legal sau de reglementare, în criză îl aplici. Nu pricep de ce nu putem avea o procedură clară, ce facem iarna (în fiecare iarnă) când avem temperaturi sub X / producție sub Y / cerere peste Z. O procedură clară, bine gândită, previzibilă, iarna doar să se pună în aplicare. Culmea, principiile deja există în cadrul legal de azi și în practica țărilor normale la cap: întâi crești producția, cât se poate; apoi reduci capacitatea de interconexiune; apoi reduci exporturile; apoi reduci consumul la consumatorii finali. De ce nu putem avea odată un HG, aplicabil în fiecare iarnă, cu aceleași reguli detaliate, scrise pe îndelete toamna, nu să le facem pe genunchi când, surpriză, a venit gerul de Bobotează?
2. Este de necrezut că, după ani de zile în care tot discutăm de transparența pieței de energie, nu știm nimic nici până în ziua de azi despre exporturi. Cine, ce, la ce prețuri, cui și în ce cantități exportă? ACUM e urgent de transparentizat asta, mai ales când declarăm că e criză și să oprim exportul. Chestiunea asta este a naibii de relevantă acum, odată cu criza din piața de energie: criza, cum am spus, a pornit după panica de la mijlocul lui ianuarie cu interzicerea exporturilor că n-avem energie / stocuri șamd.
Tocmai pentru că nu știm cine ce exportă și cui, și nici pe importuri nu stăm prea bine, ne trezim cu surpriza că prețurile din bursa din România au ajuns mult mai mari în unele zile decât cele din piețele vecine, exact genul de chestie care favorizează diverse speculații.
Pe scurt, avem:
- exporturi cât de cât transparente pe piața spot OPCOM (așa-numita ”cuplare a pieței” Ro-Hu-Sk-Cz). Vorbim de exporturile pe termen scurt către Ungaria. În aceste exporturi, capacitatea de interconectare e alocată implicit, în funcție de nevoia de ”țeavă” pentru exporturile / importurile nete. Dar: această capacitate alocată implicit este numai cea care nu a fost alocată explicit în licitațiile pe termen lung.
Să explicăm: ca să exporți sau să imporți în orice moment, ai nevoie de o capacitate fizică de interconectare care să acopere exportul / importul net din acel moment. Dacă într-un moment sunt contracte de export de 1000 și de import de 900, ai nevoie de o capacitate ”pe țeavă” de 100 pe direcția de export.
Capacitatea ”pe țeavă” se alocă: pe termen lung, ex 1 an, prin licitații pe care le face Transelectrica; iar, pe granița cu Ungaria, ce rămâne se alocă implicit, în piața cuplată la ziua următoare, în funcție de importurile și exporturile tranzacționate în PZU în piața cuplată Ro-Hu-Cz-Sk. Despre contractele PZU în piața cuplată avem informația din bursă; în contractele pe termen lung de vânzare-cumpărare nu avem absolut niciun fel de informație, nici măcar care sunt partenerii, pentru că inclusiv cei care cumpără capacitate de interconexiune la licitațiile Transelectrica o pot revinde altora, adică nu tot ei și fac importuri și exporturi de energie.
Deci: nu știm nimic despre contractele pe termen mai lungi de o zi cu Ungaria și nimic-nimic despre contractele de export/import cu Bulgaria și Serbia.
Mă gândesc că, dacă vrem să blocăm exporturile, ar trebui măcar să avem și noi o informație despre ce tranzacții ne deranjează, nu? Exporturile sunt azi singura bucată de piață despre care nu avem absolut niciun fel de informație.
3. Furnizorii care încearcă să treacă prețurile energiei asupra consumatorilor. În primul rând, avem o mare problemă: după atâția ani, nu am vrut sub nicio formă să clarificăm în lege că furnizorul trebuie să fie diferit de trader.
Traderul e, prin natura lui, un speculant: joacă la bursă, își asumă riscuri, poate câștiga mult, poate pierde rapid, poate intra în faliment.
Furnizorul e acea firmă care se ocupă pentru un client care n-are chef să-și bată capul de gestionarea riscurilor clientului. În alte cuvinte: trebuie să fie furnizor numai o companie suficient de prudentă încât să nu se arunce aiurea în speculații riscante, să se ocupe în schimb de facturare, de oferte cât mai bune pentru clienți, cât mai aproape de nevoile reale ale clientului. Pur și simplu, traderul și furnizorul au modele complet diferite de business și responsabilități complet diferite.
Am ajuns, astfel, ca o bună parte din furnizori să joace la bursă. Ba chiar o parte din furnizori, obișnuiți din vremurile bune ale băieților deștepți, s-au obișnuit să câștige fără mare bătaie de cap și fără să înțeleagă regulile bursei.
Să explicăm. La cum arată piața, furnizorii au încheiat contracte de vânzare pe termen mai lung care acoperă toată cererea: în ianuarie, contractele OTC și PCCB cu livrare în ianuarie depășeau consumul din aceeași perioadă de cca 6 TWh (desigur, nu știm exporturile).
Dată fiind evoluția din piața PZU, cu cereri disperate la prețuri din ce în ce mai mari, măcar o parte din furnizorii care încheiaseră aceste contracte erau în poziții short: adică vânduseră pe termen lung energie pe care n-o au, cu intenția de a cumpăra din piața spot în ziua de livrare pentru a-și acoperi contractele (pe piața de aici sau la export, nu știm). Acest model este speculativ, nu e nimic în neregulă cu el, dar așa ceva trebuie să facă doar traderii, amatori de risc, nu furnizorii, care au responsabilități față de clienții finali.
Mai mult, să observăm prețurile pieței. Avem PZU cu prețurile în plină explozie; avem însă și alte piețe, în special OTC și PCCB, unde prețurile nu au crescut în aceeași măsură ca în PZU, cum ar fi fost de așteptat.
De remarcat că, atât în PCCB, cât și în OTC, se pot face tranzacții pe orice termen, la lună, la săptămână, la zi. Pentru numele lui Dumnezeu, când vezi că prețurile în PZU cresc, iar tu ești în poziție short, de ce nu te duci să cumperi acum energie rapid pentru următoarea săptămână sau chiar următoarea zi din PCCB sau OTC, ci continui să te îngrămădești în continuare pe PZU?
Dacă ne minunăm că PZU are 50% din piață, în loc de 25-30% cât e în alte părți, poate ar trebui să ne uităm și la cât își bat capul participanții la piață să înțeleagă cum funcționează piața, cum se fac ofertele, ce instrumente există.
(pentru furnizori – traderi: citiți cu atenție pe http://www.opcom.ro/ la Tranzacționare – produse – piața OTC și PCCB, ce tipuri de contracte se pot tranzacționa și la ce termene, aveți și informații de preț, pentru ianuarie aveați prețuri de 174 față de 600 în PZU și pentru februarie până acum abia a ajuns la 178).
4. Cei mai expuși riscurilor sunt azi clienții acestor furnizori care au speculat ei înșiși sau au luat țeapă de la alți traderi și încearcă să-și reducă pierderile pe cât posibil transferându-le clienților. Nu-i poți acuza, dar nici nu-i fair în multe cazuri, adică, hai să împărțim pierderile din speculații aiurea, dar nu împărțim și câștigurile când ne iese, iar clientul nu știe ce se întâmplă. Aud că s-au înroșit telefoanele la ANRE cu întrebări din partea consumatorilor care nu știu cum să reacționeze la notificări ale furnizorilor să accepte creșterea prețului sau să rezilieze contractul.
Ar fi bine ca ANRE să formuleze zilele acestea un răspuns standard pentru ce poate face un client în situația cauzată de criza din ultimele zile și o informare cât mai bună privind ofertele furnizorilor, tocmai ca să ajute consumatorii să aibă acces rapid la informații privind cât mai multe oferte.
(până una-alta, vedeți pe site ANRE, www.anre.ro, Info consumatori – găsiți acolo un Telverde pentru cum se schimbă furnizorul)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Catalin N spune:

    Si mai este ceva interesant de care nu ati amintit. Anume, piata de echilibrare, unde, daca bine spuneti ca in PZU nu ar trebui sa avem o cantitate mare, in PE avem deja peste 20% din energia produsa, ceva absolut aberant.

    Teoria mea este ca pe fondul natural de crestere a cererii (frig, iarna, regiune – vezi mai jos), unii furnizori-traderi pe la inceputul lunii au ramas short, cum spuneti si dvs., iar apoi, pe fondul cresterii preturilor posibil ca unii sa fi ramas cu pozitii neexecutate si sa trebuiasca sa furnizeze diferenta din piata de echilibrare. Care piata este cu decontare ceva mai lunga, cam o luna, ceea ce ma face sa cred ca intr-o saptamana doua posibil sa incepem sa vedem insolvente.

    Alt detaliu interesant este in Turcia, unde la inceputul lunii ianurie au fost niste anomalii majore in sistemul energetic, intreruperi masive la nivel regional. Guvernul le-a pus prima oara pe seama vremii, dar acum o saptamana au revenit asupra lor si au afirmat ca au fost sabotaje (au gasit cateva magistrale sabotate). Pretul prima oara a explodat la ei, ajungand pe la 580lire/MWh (cam 145 EUR) lucru care cred eu a dus la cumpararea disperata de energie din zona (Grecia, Bulgaria, Romania). Dar nu stim asta, bineinteles pentru ca nu cunoastem contractele.
    Ce s-a intamplat apoi este ca pe 11.01 grecii prin ordonanta stopeaza exporturile, apoi pe 13.01 acelasi lucru il fac si bulgarii, dar permit explicit tranzitul.
    De urmarit de-a lungul lunii cati TWh au plecat pe filiera Bulgaria. Sunt unii traderi speculatori care probabil ca sunt si in Romania si in Bulgaria si au castigat bani frumosi luna trecuta.

    Si mai sunt si altele de vazut. Hidroelectrica a castigat enorm si pe PZU, dar mai ales pe echilibrare. Cum a decis dispecerul alocarea unei cantitati atat de mari pe PE?

  2. Cosmin spune:

    Evident ca furnizorii incearca sa isi asigure necesarul de unde este mai avantajos. Din pacate in aceasta perioada vanzatorii sufla si in iaurt, drept urmare intra pe piata unde nu exista riscuri de neîncasare, adica PZU. Unde mai pui ca unele contracte încheiate pe celelalte piețe au fost reziliate unilateral în principal de vanzatori. ANRE ar trebui sa verifice toate tranzacțiile și sa facă publice niște concluzii obiective, urmate obligatoriu de masuri noi de reglementare. Azi, cel mai câștigat este consumatorul. Furnizorii și au marcat pierdere deja pentru întreg anul. Iar producătorii care se bucura acum, probabil ca nu își vor vedea banii dacă furnizorii se duc în cap!

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Pe termen scurt, cel putin, consumatorii sunt destul de loviti: am primit cateva mesaje de la consumatori care se plang ca furnizorii actuali le cer cresterea preturilor sau rezilierea contractului, iar ceilalti furnizori nu mai fac oferte. Panica asta nu prea ajuta. Pe termen mai lung, poate se mai curata piata de uscaturi, poate mai invata lumea cum se tranzactioneaza, poate se schimba odata abordarea asta cu furnizori = traderi.

  3. Andrei Ceclan spune:

    O posibila solutie ca nou serviciu pe piata de energie: Demand Response.

    http://www.dr-bob.eu

  4. Radu 2 spune:

    Interesant este ca directorul OPCOM (ramas pe post indiferent de guvernare) nu are nici o parere in aceasta chestie.
    De ce oare?

  5. N.I. spune:

    Ma voi referi decat la cele afirmate la pct.1 ,desi analiza scartaie la fel de mult si la celelte puncte. Conform legii energie123/2012,art.24 al.1,”In cazul unor situatii neasteptate de criza pe piata de energie si…….operatoruld de sistem(TRANSELECTRICA-nota mea)propune ANRE si ministerului de resort(Ministerul Energiei-nota mea)adoptarea unor masuri de siguranta”.la al.2. se prevede:”Punerea in aplicare a masurilor prevazute la al.1 se face prin HG” iar la al 5.se prevede expres ca ANRE trebuie sa elaboreze un “Regulament de salvgardare…..”.Acest regulament a fost elaborat si aprobat prin Ordinul ANRE 142/2014 si prevede tot ce trebuie facut din punct de vedere tehnic si comercial.De asemenea prevede la art.8.necesitatea emiterii unui HG pentru abilitarea TRANSELECTRICA pentru a aplica progresiv masurile prevazute. Este de mentionat si anterior Ordinului 142,chiar si inainte de 1989 , Dispeceratul energetic National a avut proceduri aprobate care prevedeau in mare acelesi masuri(bine inteles fara masurile care se refera la piata de energie atunci cand ea nu exista) cu cele prevazute in regulamentul aprobat prin ordinul 142. Sper ca prin cele de mai sus am lamurit de ce a fost necesar raportul TRANSELECTRICA si emiterea HG10/2017.

    • Tudor Cislariu spune:

      Ce treaba are HG in piata libera ? De ce tot mentionati hg uri pe care nu le aplica nimeni de pe vremea lui ceasca? Consumatorul care plateste toata pensia trebuie pus ca subiect, nu profiturile baietilor destepti…

  6. TUDORPOPESCU spune:

    rar mi-a fost dat sa constat atata naivitate la un loc . CONTRACTELE DE EXPORT SUNT SECRETE SI NICI CARTITELE NU LE DESCONSPIRA PENTRRU SIMPLUL MOTIV CA NU EXISTA … DE ACEIA NU POATE FI OPRIT EXPORTUL . ESTE PUR SI SIMPLU DEZECHILIBRU DE SISTEM ..



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Otilia Nutu


Otilia Nutu

Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum. Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)