Home » Economie »Financiar » Citesti:

Criza greceasca si Europa. România pe unde e?

Sebastian Bodu iunie 17, 2011 Economie, Financiar
10 comentarii 5,040 Vizualizari

Grecia. O tara frumoasa, cu oameni primitori a caror principala activitate e aceea de a bea cafele la umbra, cand le e bine si de a iasi in strada, cand le e mai putin bine. Cine a avut timp sau interes sa urmareasca situatia din Grecia, chiar si privind doar la manifestatiile de strada de o violenta extrema, poate si-a pus intrebarea ce se intampla acolo. Despre cum s-a ajuns in situatia asta nu mai scriu pentru ca au facut-o altii inaintea mea si, oricum rezulta intrucatva din fraza de inceput a acestui articol… Asa ca am sa incep cu momentul actual, acela in care premierul grec se pare ca a scapat de sub control atat situatia politica, cat si pe cea economica. Politic, George Papandreou este confruntat cu dezertari aproape zilinice din partidul socialist, dezertari care l-au determinat sa recurga la o restructurare a cabinetului. Opozitia profita de situatia dezastruoasa pentru a castiga capital electoral iar Parlamentul, aproape indiferent de culoarea politica a deputatilor sai, pare sa nu fie dispus sa il sustina pe premier in aprobarea unor noi masuri de austeritate bugetara, cele mai drastice din Europa de astazi. Economic, situatia Greciei se inrautateste si ea pe zi ce trece, toti indicatorii macro-economici depasind cu mult nivelul de avarie. In conditiile in care ai un deficit bugetar cu doua cifre, o datorie publica uriasa si o contractie economica de neoprit, termenul potrivit pentru o astfel de situatie este acela de faliment.

Daca Grecia ar fi fost nu o țară, ci o societate comerciala, falimentul ar fi fost de mult pronuntat de orice judecator sindic, câtă vreme statul elen se incadreaza perfect in definitia acestuia: imposibilitatea de a-si plati datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile. Ei bine, 170% din PIB datorie publica inseamna ca nu ai cum sa platesti aceste datorii nici daca, aproape doi ani de zile, toti grecii ar munci pe rupte si fara bani. Apropierea scadentei obligatiunilor grecesti si imposibilitatea platii acestora este o realitate acceptata de toata lumea. Ce nu accepta Grecia este titulatura de stat falit. Acest lucru ar putea fi de inteles daca argumentul ca pietele financiare reactioneaza la titulaturi ar fi pertinent. Doar ca acest lucru este o iluzie. Pietele financiare pe care Grecia aspira sa revina pentru a se finanta ca orice stat normal nu sunt influentate de vreo titulatura. Nici reducerea dramatica a ratingului suveran al Greciei, urmat de reducerea, la acelasi nivel, a ratingului a patru din cele mai mari banci grecesti nu a fost o surpriza pentru nimeni. Aceasta inseamna ca “batalia” guvernului elen cu agentiile de rating pentru aceasta retrogradare, precum si cu altii care atribuie Greciei titulatura de “stat in faliment” nu este decat una de imagine, ca sa nu spun ca poate friza ridicolul. Inutilitatea titulaturii a fost probata si prin faptul ca, dupa primirea ratingului CCC, piata valutara nu a reactionat, iar euro nu a (mai) coborat. De ce? Pentru simplul motiv ca toata lumea se astepta la acest lucru si era doar o chestiune de timp pana cand ea va fi aplicata.

Dupa declansarea crizei financiare din 2008, am simtit in Europa, mult mai mult decat in SUA, o avalansa de reglementari a pietelor financiare. Despre riscul caderii in extrema supra-reglementarii, situatie care ar putea duce la emigrarea capitalurilor catre țări mai dereglementate, precum statele din grupul BRIC, am mai scris (http://www.theparliament.com/digimag/issue321, p. 44-45). Asadar, in timp ce se aduc acuze tuturor, fara distinctie si fara a se tine cont de rolul jucat de fiecare actor al pietei financiare in declansarea crizei, ma astept ca cei care fac obiectul unor astfel de acuze (in speta, venite pe fondul vinei in evaluarea instrumentelor structurate) sa actioneze astazi mai mult decat precaut. In mod concret, cum ar fi fost ca, in timp ce suporti noi reglementari, generate – sa spunem – de nevoia de a preveni o noua distorsionare a ratingurilor, sa faci derogari de la normele de acordare a unui rating pe motiv ca superi un stat membru… In concluzie, eu cred ca atitudinea agentiilor de rating este una corecta, profesionista si este exact atitudinea pe care ne-am fi dorit-o si inainte de septembrie 2008. Ca nu ne convine, este altceva. Iar sa vii si cu o actiune este ca si cum parchetul s-ar gandi sa il aresteze pe “dl. Moody” (am citit o stire conform careia procurorul general al Portugaliei – o alta țară deja cu probleme de rating – s-a autosesizat fata de Moody’s, acest lucru amintindu-mi cum ex-deputata PRM Daniela Buruiana voia sa il aresteze pe RASDAQ).

Despre cum va iesi Grecia din aceasta criza profunda nu stie nimeni, toate modelele agreate pana acum de creditorii institutionali ai Greciei (UE, BCE si FMI) au ramas simple idei, nepuse in aplicare decat partial si fara efecte din cauza ca niciodata nu au putut intruni consensul celor trei (“troika”) plus a statului elen. Problema este ca criza greceasca afecteaza intreaga Europa intr-o masura mai mare decat se credea (desi Grecia cantareste doar 3% din PIB-ul UE). Cum o afecteaza? In primul rand prin faptul ca Grecia este membra a zonei euro, moneda unica suportand, de la declansarea crizei elene, o continua depreciere. In al doilea rand, prin pericolul de contagiere, adica exact ce s-a intamplat in 2008, cand criza mondiala s-a declansat. Daca in 2008 derivativele avand in spate titluri bazate pe credite ipotecare bune si rele au fost contagiate atat de grav de cele rele iar aceasta contagiune s-a propagat in lant pe intreg circuitul financiar incat a declansat cea mai mare criza economica din ultimii 70 de ani, acelasi lucru se asteapta a se intampla acum, obligatiunile grecesti (care sunt acum in categoria junk) fiind subscrise de bancile elene, bancile europene si BCE. Adica de cam toata Europa. Desigur ca primele si cel mai grav afectate sunt bancile elene. De fapt, grav e putin spus, mai corect ar fi iremediabil.

Ajungand la România, degradarea monedei euro ne va afecta prin pierderea competitivitatii la export. Intr-o țară care a ajuns sa iasa timid din criza pe baza productiei industriale si a exportului – in conditiile in care noi nu am fost niciodata, in mod traditional, exportatori -, deprecierea valutei spatiului catre care se indreapta quasi-unanimitatea exporturilor românești ne poate usor duce catre un PIB negativ. Cum alte sectoare nu stau prea bine, ne vom pune sperantele doar intr-un eventual an agricol bun, adica in Dumnezeu, ca El ne da ploaie.

Spuneam mai sus ca patru din cele mai mari bănci grecesti au fost retrogradate, ca efect al retrogradarii statului elen ai carui creditori sunt, in primul rand, aceste banci, ca principali detinatori de obligatiuni de stat elene. Asadar, pe lânga problema deprecierii monedei unice, o alta problema este generata de prezența puternica a băncilor elene in Romania (26% cota de piata). Pe fondul problemelor de finantarea acestora, cauzate (și) de riscul unei iminente imposibilitați a folosirii obligatiunilor respective ca si garanții, deja băncile-mamă grecesti si-au redus considerabil liniile de finantare catre filialele din România. Chiar si fără o inversare a fluxurilor de capital, din România catre Grecia (ipoteza aruncata pe piata de japonezii de la Nomura), reducerea pana la tăiere a finantarii parentale catre băncile grecesti din România inseamna mult. Inseamna, evident, o reducere a volumului de creditare a economiei românești, in viitorul foarte apropitat, cu pana la 26%. Iar cum aceasta are nevoie de creditare (mai ales societară) in aceeasi masura in care are nevoie si de investitii straine directe, rezultă ca avem in față un scenariu in care economia românească va functiona cu unul din motoarele de finantare la o capacitate redusa cu 26%. La cresterea noastra economica de putin peste 0 un astfel de scenariu este sumbru, avand in vedere ca el se adaugă scenariului referitor la exporturi. Desigur ca filialele băncilor grecesti ar putea ajunge a fi cumparate de alte bănci, fie sub forma de afacere, fie doar active, dar asta nu se va face peste noapte si nu va compensa golul initial lasat in piata monetara autohtonă.

In actualele conditii, BNR supravegheaza foarte atent băncile romanesti cu capital grecesc. Doar ca, BNR nu poate salva aceste bănci, ci doar le poate ajuta temporar. Salvarea nu poate veni decat de la troika, insa nici ea nu gaseste o solutie acceptata de toata lumea, incepand cu cetatenii germani, care s-au săturat sa dea bani tuturor (situatie care ii restrange simtitor marja de negociere cancelarului Merkel) si terminand cu Parlamentul Grec, partidul socialist aflat la guvernare si, mai ales, grecii de rand. Nu vreau sa fiu profet, dar cu Grecia în zona euro (si nu cred nici o clipa in ipoteza parasirii voluntare a spatiului euro de catre Grecia), probabil ca tot Germania va trebui sa duca greul finantarii Greciei pana la iesirea din marasm. Problema e ca, in ciuda finantarii primate pana acum, situatia Greciei nu s-a imbunatatit ci din contra, a continuat sa se degradeze. Si sa îi contamineze si pe altii, dintre care unii cu probleme similare cu cele ale Greciei…

P.S. Daca băncile grecesti din România ar ajunge in insolventa (si fara sa fi fost cumparate inainte de alte bănci), in temeiul Directivei 2009/14/CE, persoanele fizice si IMM-urile se bucura de garantia oferita de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, in limita plafonului de 100.000 euro, un plafon mai mult decat mare pentru o țară ca România, cu depozite bancare in cuantumuri mult mai mici. Am facut aceasta precizare pentru ca deponentii acestor bănci sa nu fuga mâine la ghișee pentru a-și lichida depozitele, că nu e cazul.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Oare averile cumulate ale primilor 100 de milionari greci acopera datoria asta? Ar fi un precedent superb… le-ar da de gandit si altora.

  2. dorin valeriu spune:

    Bancile “grecesti” din Romania sunt societati comerciale romane, nu mai arunca fumigene dle Bodu. Ca nu se vor simti prea bine e adevarat, dar nici sa le falimentezi din cauza dificultatilor “bancilor mama” nu cred ca e o previziune valabila. Om mai vedea, zice orbul !

  3. jj spune:

    “avem in față un scenariu in care economia românească va functiona cu unul din motoarele de finantare la o capacitate redusa cu 26%”

    In primul rand, bancile grecesti din Romania au 16-17% din activele bancare, nu 26%, iar bancile-mama acopera numai 35% din finantarea lor, restul e din surse locale. Iar sistemul nu sta niciodata pe loc: cand unele banci isi reduc expunerea in Romania, altele profita de ocazie si si-o majoreaza, asa ca nu rezulta niciun dezastru. Anul trecut, expunerea insumata a bancilor straine a fost mai mare decat in 2009, desi bancile din Grecia si Olanda si-au redus prezenta.
    http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-elene-si-olandeze-au-scos-trei-miliarde-de-euro-din-romania-anul-trecut-8234557

  4. xan spune:

    Euro a cazut, dar fata de cine? Fata de dolar, ca doar nu se compara leul cu euro. Leul reactioneaza la cursul euro/dolar, si nu invers. Si cine a observat stie deja ca evolutia leului e strans legata de cea a euro, cand pica euro cam pica si leul. Cam atat despre pierderea competitivitatii.
    Cat despre reducerea creditarii – asta s-a intamplat deja de cand cu criza, bunadimineata. Bancile deja de multa vreme sunt mult mai pretentioase la alegerea clientilor, si asta inseamna ca un client bun e mult mai cautat, pentru ca e mult mai rar. De abia asteapta concurenta sa puna mana pe clientii grecilor, deja isi freaca mainile de bucurie.

    • Fiecare moneda fluctueaza in functie de toate celelalte. Asadar fiecare reactioneaza, in funtie de diversi factori. Deprecierea euro fata de leu in ultimele luni (ca si trend) cred ca este evidenta. Si nu este vorba de o apreciere a leului, asta vazandu-se si din deprecierea euro fata de francul elvetian. Daca nu am fost clar, fac acum aceasta precizare, cu scuzele de rigoare.

      Eu nu vorbeam de reducerea creditarii, in general. Poate nu am fost destul de explicit datorita faptului ca acest lucru este de notorietate. Eu vorbeam de reducerea creditarii din partea filialelor bancilor grecesti in RO, care se adauga reducerii creditarii, in general. E adevarat ca si refinantarea a venit o modalitate recenta de a face rost de cota de piata, dar aici vorbim de o felie de 26%. Siu ca exista si statistici care dau aceasta cota la 16%, dar eu am preferat-o pe cea dintai. De aceea am si zis “reducere cu pana la 26%” si nu “reducere cu 26%”. E adevarat ca putem vorbi si de lipsa increderii din partea consumatorilor de credite in a se finanta, cand nu sti ce va aduce ziua de maine, nu sti daca poti rambursa creditul. Dar asta este o alta discutie, despre piata monetara din RO in general.

  5. SKB spune:

    Pe scurt: nimeni nu stie ce sa va intampla cu Grecia, dar nemtii sunt asteptati sa rezolve problema. Astept cu interes primul guvern de tehnocrati straini, primul exemplu de colonialism modern.

    Cateva observatii: nu exista nici un pericol de supra-reglementare in sistemul financiar. Capitalul nu va migra in masa, fiindca exista motive obiective pentru care unele tari sunt emergente, iar alte dezvoltate, iar investitorii normali nu au apetit pentru risc. Iar daca lectiile din anii ’30 nu erau “uitate”, nu se ajungea din nou la o “bula”. Daca sistemul financiar ar fi reglementat ca si cel al industriei alimentare de exemplu, ar exista mai multa justitie sociala.
    A doua observatie: am incercat sa-mi imaginez cum as putea defini un PIB negativ, dar nu am reusit.

  6. UnCapsunarCanadian spune:

    In primul rand cuantumul garantiei a fost ridicat ca sa linisteasca lumea…
    Cateva intrebari:
    -Cati bani sunt in Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare?
    -Cine garanteaza Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare in cazul in care nu sunt bani suficienti ca sa fie acoperite toate depozitele?
    -Depozitele in Euro vor fi restituite in Euro sau lei? In cazul in care ar fi in lei se pot tipari lei, dar nu exista garantia ca 1 Euro va fi la acelasi curs…

  7. Oreste spune:

    Am si io o intrebare:
    –>De ce agentiile de rating /de evaluare nu platesc si ele pentru evaluarile “exceptionale” date Greciei de-a lungul timpului????

    Ca doara nu au ajuns grecii sa datoreze 170% din PIB si nimeni nu a vazut asta. Exista niste agentii si firme de audit care au “ceferticat” sanatatea economiei grecesti.
    Ei bine, au gresit !!!
    Si acuma … SA PLATEASCA!

    Mie asa mi se pare normal. Ca datorita acelor firme si agentii, au ajuns guvernele sa imprumute Grecia pana peste limita.
    Dar poate (SIGUR) ca sunt interese de a NU se arata /pedepsi “colaboratorul” care a “ajutat” Grecia sa ajunga aici.

    COMPARATIE: situatia este similara cu cazul in care eu ma imprumut cu o groaza de bani si asta NUMAI pentru ca o “conving” pe fata de la HR sa imi dea deverinta ca eu castig sume monstruos de mari. Dupa care dispar cu banii in ceata.
    Intr-adevar, io sunt prinipalul vinovat, dar cel care s-a ocupat cu “falsificarea” datelor si nu si-a facut meseria cum trebuie … chiar e absolvit de orice vina ????



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sebastian Bodu


Sebastian Bodu

Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Int... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)