Home » Analize »Economie »Politica & Doctrine » Citesti:

Cum să ardem rapid 1 miliard de euro – film cu tehnocraţi, parlamentari şi “o bunicuţă” – ACTUALIZAT

Razvan Orasanu noiembrie 3, 2016 Analize, Economie, Politica & Doctrine
31 comentarii 6,244 Vizualizari

Să hotărăşti într-o oră-două asupra soartei unui miliard de euro din bugetul naţional ar fi de neconceput în orice ţară europeană. Studiu de impact nu exista (ce e aia?), echilibrul între părţile implicate este asigurat “subtil” prin sindicate care dictează grila de salarizare direct în Comisia de Muncă, grila e pe cale să devină lege în acel moment,  sursele de finanţare sunt de tipul “să dea Cioloș”. Străfulgeraţi de viteza cu care se petrec lucrurile, ministerele implicate – Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor – nu au nici măcar timp să evalueze impactul bugetar deşi li se indică să ardă lampa până în miez de noapte şi să “vină cu o soluţie”. Adică avem o lege, habar nu avem ce efecte va produce, habar nu avem de unde o să avem banii necesari. Avem însă nişte parlamentari care nu doar că au dat cu oiştea în gard, ci cu gardul făcut praf ferm înfipt în frunte, bezmetici că nu văd nimic, continuă să alerge ca apucaţi pe câmpii strigând sloganuri electorale. Îndrăzneşte, deci, stimate cititor….îndrăzneşte să crezi în România, mândru ca ești român!

E greu de tradus importanţa unui miliard de euro “fripţi” pe loc, întrucât acesta este până în prezent impactul minim estimat al modificărilor –unii vor spune că “la cât se fură în România, ce e un miliard de euro?” Păi dragilor, hoţiile din energie, cele mai mari anchetate de subsemnatul,  cumulate în 9 ani au fost in jur de 1,4 miliarde de euro, ori aici vorbim de o decizie luată  într-o singură zi. Paguba de la Bancorex e drept ca a fost peste 3,5 miliarde de euro (4 miliarde de dolari), dar nu ne permitem chiar asa, pac-pac, sa radem într-o zi, o treime din Bancorex . Caritas-ul a fost de 18 ori mai mic, iar pagubele FNI date inapoi de stat nu sunt “decat” sub 300 de milioane de euro, deci avem aici echivalent de triplu FNI, dacă vă e mai la îndemână comparația. Vorbim de aproximativ a treizecea parte dintr-un buget național care se învârte de ani buni la aproximativ 30% din PIB.  Vorbim de o cincime din bugetul de medicamente compensate pe anul trecut. Între timp, după pioșenie și câteva candele cu ocazia #Colectiv,  de lupta cu infecţiile din spitale nu există bani, muștele continuă să vină în saloane , nu sunt nici măcar pentru o plasă la geam în saloanele de urgenţă, bolnavii continuă să vină şi cu tifon şi leucoplast de-acasă pentru că, ce să vezi, nu sunt bani. Și nici nu ar fi nevoie de miliardul de euroi întreg pentru a le rezolva.

În România, însă, s-au mai văzut situaţii când un ministru, sunat de “mai sus” răspunde, pe 26 decembrie al unui an bugetar că are nevoie să cheltuie 2 miliarde de euro în două zile, câte un milliard pe zi. Ministrul descria situaţia plastic: “mă chinui să fac deficit”.  Într-un fel, nu e nimic nou sub soare, în alt fel, însă, sperăm ca la 8-10 ani distanţă România să înveţe ceva din greşelile propriului trecut… Situaţia e la fel, un miliard de euro se “sparge” uneori într-o zi,  însă de această dată  Parlamentul “se chinuie să facă deficit”. Educaţia, sănătatea si responsabilitatea bugetară (fie ea şi înscrisă într-o lege aprobată de Parlament la presiunea FMI) s-au transformat in trei sicrie plimbate în trei dricuri de colo-colo, ba la Guvern, ba la Parlament, ba la Preşedinţie. În Comisia de Muncă s-au înfipt ieri ultimele cuie în coşciug, responsabilitatea bugetară a devenit un mort naţional. El e plimbat sub formă de trofeu, prin alegeri, cu cosciug şi cuie cu tot – camerele de filmat vor rula, talk-showurile vor mesteca, politicienii vor rânji vesel la înmormântare, slujba de îngropaciune va deveni, la fel ca Miorița, o nuntă transfigurată cu alai cosmic. Este doar o zi, din România, nimic mai mult.

În Europa, însă, terminalele Bloomberg vor înregistra o ştire seacă, “Parlamentul României dă majorări salariale de peste 1 miliard de euro, fără a se cunoaşte impactul” – deci nu vă aşteptaţi să dea buluc investitorii, fericiţi peste măsură de “predictibilitatea” în care salarizarea unică e dinamitată în mai puţin de 24 de ore, fără sursa de bugetare identificată.

Cine sunt, însă, cei care pac-pac, un fleac, ne-au ciuruit? Forţa principală se numeşte sindicatul SANITAS şi are principii foarte înalte, înălţătoare de-a dreptul. De pildă, ne vorbeşte înălţător despre salariile de mizerie ale unor membrii de sindicat, se omite discret a aduce vorbire despre baronii sistemului, baroni care trec cu bolizi-tanc de peste 100.000 de euro printre manifestaţii agitaţi .Se vorbeşte, propagandistic, de “salarii de mizerie”, uitându-se de textul OUG-ului de salarizare unica în vigoare prin care, cu un efort bugetar prognozat de 873 milioane lei în anul 2016 și 2,6 miliarde lei în 2017. Se ascunde deliberat faptul că, în conformitate cu ordonanţa aplicabilă până la 1 Ianuarie anul viitor, “sunt propuse salarii de bază cuprinse între 4.100 lei și 5.105 lei pentru un medic primar și un medic primar dentist, între 2.036 lei și 2.535 lei pentru un farmacist, între 2.760 lei și 3.437 lei pentru un asistent medical, și între 1.896 lei și 3.608 lei pentru un profesor. Cuantumul acestor salarii diferă în funcție de specializare, grad și vechime și este completat cu diferite sporuri.”

Ce mai este înălțător este că, în cafteala generală nu mai aduce nimeni în discuție calitatea prestației publice a SANITAS. Departe de a se îngriji de sărmani, fostul președinte SANITAS Marius Petcu (alias Nașul, în sensul că actualul lider moștenitor Bărăscu îi este fin)   este în cercetare penală pentru afaceri de tip hocus-pocus cu un teren care a fost plimbat de colo-colo într-o frauda europeană instrumentata de DNA în valoare de 3,2 milioane de euro. Frauda a fost și din banii sărmanilor pe umărul cărora plâng liderii sindicali, sărmani care n-au mai vazut centru de training. În orice caz, ar trebui ca domnii lideri sindicali să ne spună câte salarii minime de ramură primesc ca leafă lunar, ca să ne lămurim unde este sărăcia și unde este mama sărăciei.  În fine, faptul că un vicepreședinte Sanitas a fost vicepreședinte PSD în vremea guvernării Ponta (în care nu s-a facut vreun protest de asemenea amploare) trebuie sa fie o coincidență nefericită.
Până la urmă care e problema mai mare decât sustenabilitatea bugetară? Faptul că se face piftie, se face chisăliță o întreagă arhitectură legislativă gândită pe parcursul a doi ani ceea ce este remarcabil. Cum spunea Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, de aceeași bani se puteau repara aproape complet discrepanțele în grila actuală. Pe de altă parte, este evident că o creștere de 15% pentru toți cei din grilă, probabil inclusiv pentru domnii lideri de sindicat cu mii de euro leafă pe lună, înseamnă un dezechilibru major între treptele grilei de salarizare, lucru aproape imposibil de corectat ulterior. Ceea ce ministrul a numit ceva mai puțin inteligibil o grilă cu„dinți de fierăstrău” înseamnă pe romanește că vor crește discrepanțele pe care legea salarizării unitare tocmai încerca să le reașeze și rămâne cum am stabilit,  cu gardul înfipt în oiște o luăm pe câmpii strigând din toți bojocii, că e vremea alegerilor.  Este semnificativă însă declarația lui Dragoș Pâslaru că (parafrazez) piftia rezultată din inițiativa legislativă e atât de proasă încât vor exista venituri unde se vor inregistra, paradoxal, scăderi de venituri, carevasăzică există niște victime colaterale – nici acest lucru nu a impresionat stahanovista Comisie , în frunte cu inegalabilul “virtuoz” de Bârlad, Adrian Solomon.

Măsurile sunt mai multe: majorări prin raportarea primelor și a sporurilor la salariu de bază, crescând inechitatea enorm dintr-un foc, salariile în învățământ sunt preconizate să crească cu 15% în loc de a crește diferențiat, Casele de Sănătate primesc 25% în plus la fondul de salarii (nimeni nu știe de ce 15% și 25% și nimeni nu știe costul, dar “sună bine” ) față de august anul curent, casele județene au 85% din fondul de salarii de la nivel central.

La pachet, o gramadă atent organizată joacă cu picioarele deasupra captelor de tehnocrați trecând nu doar peste legea responsabiliății bugetare, cea care spune că orice cheltuiala trebuie să aibă sursa de finanțare (șocant,nu?) , ci și peste un alt articol al aceleiași legi care prevede imposibilitate majorărilor de salarii cu 6 luni înaintea alegerilor, tocmai în tentativa de a preveni ciclul de stop and go prin care România a tot trecut. Mai jos aveți un extras care nu este din Scaunele lui Eugene Ionesco,  ci modul în care Parlamentul decide cum să cheltuie un miliard de euro. Dna Staniloiu , gratulată cu apelativul incalificabil “bunicuță care ne cearta” are o lungă experiență în Banca Mondială, la Guvern și în Ministerul Muncii, iar după dialog este rugată, halucinant, sa “nu mai vină (la Parlament)” deși cerea explicații minime, conform legilor în vigoare, legi devenite preș de șters pantofii după întrunirea Comisiei de Muncă :

“I.Stăniloiu: Noi nu am primit aceste amendamente.
A. Solomon: Nici noi, acum le facem.
I. Stăniloiu: ….şi să precizați sursa de finanțare.
A. Solomon: Bugetul de stat
I. Stăniloiu:….şi impactul bugetar.
A. Solomon(ironic): Devastator.”

Adrian Solomon poate chiar mai mult decât să dea senzația de confuzie între bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și diverse bugete de echilibrare, iar el nu se mărginește la o exhibiție de o proastă creștere remarcabilă. În trecut, îl amenință pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu cu “soarta lui Aldo Moro” (asasinat de Gărzile Roșii italiene) și în 2016 în acest an a prezentat un candidat care milita pentru revenirea Partidului Comunist.  Din punctul meu de vedere, cea mai bună prezentare posibilă este să urmăriți lansarea candidaților la locale, din Bârlad în care dl Solomon centrează și dă cu capul (de toți pereții), clipul e aici, este relevant nu doar ca vignetă locală, ci ca un soi de avampremieră pentru ce poate deveni guvernarea din Decembrie:

Problema cu socialiștii, remarca Thatcher, este că la un moment dat termină de impărțit banii altora. Problema altfel spusă este că în doar o lună în care se petrece în fiecare zi ce s-a petrecut în Parlament bugetul național este făcut praf, și vorbim de bugetul anual. Vom da cuvântul final tot dlui Solomon, dupa cele doua clipuri de pomina de mai jos:

https://www.facebook.com/sectiapolitic/videos/329839944058312/?pnref=story

https://www.facebook.com/shares/view?id=10155090407947580&overlay=1&notif_t=story_reshare&notif_id=1477949582364190&hc_location=ufi

Omul ia nota de cererea unui coleg privind functionarii din primarii care ar fi cei mai dezavantajati de grilele actuale. „Sa mai astepte o saptamana!” e verdictul de al Bârlad, săptămâna viitoare domnul Solomon ar putea “rezolva” și acea situație. Definitiv.

Update 1

Constat intre timp ca “aoleu ce taraboi, dai intr-unul, tipa doi” este de fapt un film in afara legii, conform unei decizii executorii a instantei. Sindicalistii lu’ peste prajit (sefii SANITAS cu mii de euro leafa pe luna, ca de ei vorbesc, nu de amaratii care intr-adevar traiesc de la avans la salariu)  au sarit din baie plini de clabuci (scuzati exprimarea)  desi exista un contract colectiv de munca semnat si aplicabil pana la finalul anului (31.12.2016).

Update 2
Cititorii atenti remarca, absolut corect, doua lucruri importante.

Primul este ca situatia este nascuta de experimentul unui guvern fara sustinere parlamentara, situatie care permite tututor sa lupte cu suflarea tehnocratilor din opozitie. De fapt, in Parlament, actualmente nu mai exista decat opozitie la guvernare, o situatie fara precedent dar nascuta din impunerea unui guvern care nu are si sustinere politica. Inclusiv cei care nominal ar trebui sa fie de partea guvernului, PNL-ul a dat bir cu fugitii de prin comisii in loc sa stea sa moara cu punctul de vedere al guvernului in brate. Strica la ten si in alegeri, evident, inteleg. Ca atare cavalcada-ngrozitoare, care vine, vine, vine calca totul in picioare (nu am pus ghilimele pentru ca “de la Aristotel si Platon incoace toti au plagiat”) va da piept doar cu Dragos Paslaru, care, oricat ar fi de talentat, nu este totusi Mircea cel Batran.

A doua remarca este ca bugetul va fi facut de urmatorul cabinet, conform legii, lucru care se petrece in fiecare an electoral.  Ca atare ne putem trezi imediat dupa alegeri (prevederile legii, daca vor trece de Parlament si de presedinte) ca se amana sau se anuleaza dupa cunoscutul hocus-pocus de 50% majorare salarii la profesori, daca va mai amintiti.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "31 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Sunt mai multe probleme de discutat.
    1.Politice:
    -guvernul Cioloş NU are susţinere parlamentară,sau mai precis este “susţinut” de majoritatea PSD+ALDE care impun legile populiste pe care le vor şi care să facă maxim de rău guvernului actual şi al celui viitor.Altfel spus,de frica DNA-ului dar şi din cauză că nu mai pot gestiona fonduri negre pentru mituirea populaţiei,PSD+ALDE caută să mituiască populaţia cu creşteri salariale bugetare sfidând orice norme economice.Din acest punct de vedere PSD+ALDE sunt iresponsabile şi antinaţionale.
    -PSD+ALDE sunt înspăimântate că dacă pierd alegerile liderii lor şi chiar partidele vor fi eliminate de pe eşichierul politic şi atunci aplică metoda asta iresponsabilă de “acum sau niciodată”…
    -guvernul Cioloş lucrează în 2016 după bugetul întocmit de guvernul Ponta,în care deja au fost mărite salariile bugetarilor cu valori între 10 şi 25% ceea ce este enorm,ameninţând şi deficitul bugetar pe 2016.
    2.Economic
    Problema politicilor economice pentru 2017(un an foarte periculos pentru economia mondială şi pentru România) este simplă:
    -ori consum prin creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor ceea ce implică creşterea deficitului bugetar,creşterea datoriei publice(care va fi plătită de urmaşii noştri) şi încetinirea investiţiilor,etc
    -ori dezvoltarea pe baza de investiţii ceea ce implică creşterea numărului locurilor de muncă,contribuţii mai mari la bugetul de stat(cu plata fără deficit a salariilor şi pensiilor),dezvoltarea aacelerată a economiei şi asigurarea unui viitor mai sigur pentru generaţiile viitoare.

    Ca părere,optez pentru a doua variantă fiind cea mai sigură şi mai echilibrată.Vreau însă să menţionez numai că deficitul de la bugetul de pensii este valoric egal cu deficitul bugetului general consolidat ceea ce înseamnă(formal) că noi ne împrumutăm deja pentru a plăti pensiile ceea ce înseamnă,tot formal,că actualele pensii vor fi plătite de copiii noştri în viitor.Şi să mai menţionăm cea mai mare tragedie economică din istoria României:aprox.3,5 milioane de români lucrează în străinătate şi plătesc taxe şi impozite acolo,nu în România.

    Situaţia economică a României este aproape tragică iar acţiunea PSD+ALDE devine astfel antinaţională.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Da ori pensiile vor fi platite de copii, ori vor deveni mizere, la un moment dat, ori o combinatie intre astea doua extreme.

    • eu****** spune:

      Daca 3,5 mil locuiesc in afara RO si platesc impozite acolo este OK, dpmdv, iar in ceea ce priveste pensia lor este normal sa isi constituie o pensie privata, cred si sper…

      Nu cred ca 3,5 mil de romani lucreaza cu acte in regula in strainatate astfel incat nu cred ca sa ceara drept de pensie in RO. ESte problema lor cum isi vor asigura batranetea, dar evident posibil sa devina o povara a statului in cazul in care nu reusesc sa se protejeze singuri…

      In rest, ce pot sa mai spun – GOLANII parlamentare

      Bine ar fi ca oamenii care ard la foc automat baniisi care sunt evident iresponsabili si dpmdv ar trebui:
      1. sa nu mai intre in parlament
      2. sa raspunda in fata legii pentru ceea ce au comis…

      • Lucifer spune:

        Problema nu este că cei 3,5 milioane vor primi sau nu pensie,ci faptul că nu avem bani pentru a plăti pensiile în ţară(fiindcă sunt puţini salariaţi plătitori,3.5 milioane fiind plecaţi).

    • Adi spune:

      In teorie asa stau lucrurile: investitii vs consum. Ce vreau eu sa va intreb, atat pe dvs., cat si pe autor este: Care investitii? Cand noi nu construim autostrazi, cand suntem anuntati ca vom finaliza calea ferata pe care se va circula cu uimitoarea iuteala de 120 km/h prin 2021, cand inchidem producatorii de uraniu si apa grea, cand atunci cand discutam de cnadnr descoperim doar hotii? Daca investitii inseamna panselute la 20 lei/fir, borduri si pavaje din ciment la pret de travertin, camere hiperbarice pentru infrumusetare, etc., poate e mai bine ca miliardul ala sa se duca in salarii, in consum si, chiar daca asa cum sustinem tehnocratii (de acum si probabil si de dupa alegeri) sunt “curentati” de iresponsabilii parlamentari, guvernul ar trebui sa fie in stare sa se descurce cu transferul (macar in parte) a cererii suplimentare in investitii, private de data asta, care sa o satisfaca. Pana atunci a o tot tine danga-langa cu investitiile statului e ca si cum am constatat ca guvernele Romaniei sunt singurele din lume care sunt cei mai performanti manageri. Hopa, dar parca asta este contrara sustinerilor “dreptacilor” de serviciu. Asa ca, mai scutiti-ma cu investitiile statului vs salarii. Sau poate preocuparile “dreptacilor” romani sunt legate de faptul ca, crescand salariile, marii producatori romani de panselute si ciment turnat in forme nu vor mai gasi sclavi la 150 euro pe plantatile lor? Cat despre riscul de a creste costul investitilor in infrastructura, prin cresterea cheltuielilor salariale, acesta este zero, deoarece, asa cum am stabilit, acestea nu exista.
      Cred ca e cazul sa va hotarati: sau nu mai urlati despre hotiile ce se petrec in investitiile si achizitiile publice, sau plangeti de mila micsorarii investitilor. Daca o tineti in continuare cu ambele, singura concluzie logica este ca, de fapt, plageti pentru diminuarea spagii in urma diminuarii volumului investitilor publice inutile, evident procentul spagii fiind aproape de necrescut peste valorile actuale de cca 20%, decat cu mari riscuri. Deocamdata, in Romania, diminuarea investitiilor publice inseamna o mana de ajutor data DNA-ului.

      • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

        Nu se “inchide” la investitii povestea, se “inchide” pe datorie, respectiv cu 4% din PIB datorie prognozata, vom intra in procedura de deficit excesiv si riscam un nou program macro cu FMI. Daca vreti un exemplu concret, vedeti cum s-au taiat la jumatate apoi la un sfert fondurile pentru Magistrala 5 de metrou in Guvernarea Ponta, ca imi cereati exemple concrete.

      • Lucifer spune:

        Uşurel,nu vă mai ambalaţi aşa că ajungem întrun punct mort.Şi anume să nu mai facem investiţii de stat fiindcă se fură.Aşa,în treacăt,vă spun în toate ţările(chiar şi foaaarte democratice!…) se fură în domeniul construcţiilor publice;dar,întradevăr,la noi se fură prea mult…
        Sunt domenii de investiţii,mai ales în cele cu timp lung de recuperare,unde numai statul poate face investiţii:autostrăzi,unităţile 3 şi 4 de la Cernavoda,hidrocentrala Tarniţa,etc fiindcă capitalul privat nu este interesat,alte construcţii sociale ca spitale,şcoli,etc.Trebuie impusă disciplina şi legalitatea în domeniul investiţiilor publice şi trebuie aplicat cu tenacitate un program prioritar de investiţii publice.Că se va fura şi aşa…aşa este în economia de piaţă…

  2. cinic spune:

    marirea salariilor inseamna si cresterea volumului de cotizatii sindicale. Se mai dolofanesc un pic sefi sindicali

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Multumesc pt. contributie…inteleg ca peste 3 milioane de euro pocinogu’ anchetat de DNA si peste 6.000 de euro pe luna leafa in prezent e putin, din punctul domniilor lor de vedere, nu?!

  3. victor L spune:

    Sper ca dupa ce sint facut, pe aceasta platforma, de toti sustinatorii lui Cretinel “bidon gol”, de basist, dupa cele de mai jos sa nu fiu confundat si cu un pesedist ori amic cu Ginerica, aripa tinara :P
    Situatia care-l supara pe autor, pe mine si cred ca pe multi altii (daca si pe majoritatea, vom vedea la alegeri ;) ), este urmarea a ceea ce un englez spunea: democratia este cea mai prosta orinduire, dar alta mai buna nu avem.
    Iar noi am adaugat o struto-camila acestei orinduiri: guvern cu ministri tehnocrati si sParlament ales de popor.
    Mi se va spune ca acest Parlament a investit guvernul; si ce daca? a facut-o tocmai ca partidele lor sa nu fie sub tirul nemultumirilor. Dupa cum se observa, PSD+Alde+PNL voteaza intr-o veselie toate aceste legi care ne enerveaza.
    In plus, dl prim ministru ori ministri din guvern nu obisnuiesc sa mearga in sParlament pentru discutii si compromisuri, ci ii trateaza pe parlamentari ca pe niste hoti si iresponsabili; uite ca astia se razbuna cu vestita vorba “dupa noi, potopul!”
    Eu stiam ca intr-o democratie compromisurile politice sint moneda de schimb atunci cind guvernul nu are sustinere parlamentara majoritara. Altfel praful se va alege de mai multe miliarde, nu doar de unul.
    NB,
    sper sa nu mi se spuna ca PNL face o puternica opozitie la initiativele PSD+Alde :D
    PNL procedeaza exact ca prim plagiatorul care spunea ca la guvcern e ceva, iar la Parlament altceva, si poate vota impotriva celor venite de la guvern.
    PNL voteaza intr-o veselie alaturi de PSD, dupa care ne anunta victoriosi ca vor contesta legea la CCR.
    La aia pe care un jurnalist le zicea “judecatorii CCR sint ticalosi!”
    Iar penelistii, dupa ce voteaza legi aberante, ii fac o curte asudua dlui Ciolos; pentru voturi, normal. Ca apoi, maurul si-a facut datoria, maurul poate sa… plece”.

    • Lucifer spune:

      Nebunia alegerilor “care pe care” a luat minţile partidelor şi parlamentarilor.Nebunie care le întunecă orice urmă de responsabilitate(dacă au avut-o vreodată!).TOATĂ clasa politică a devenit iresponsabilă şi deci antinaţională.

      • victor L spune:

        Gasesc ca sint gresite si deloc folositoare acuzele cu “TOATĂ clasa politică a devenit iresponsabilă şi deci antinaţională.”
        Ori:
        – toti, aceiasi mizerie;
        - toti angajatii din sistemul sanitar sint corupti sau cer mita;
        – toti profesorii sint neprofesionisti, vai de ea scoala;
        – toata clasa politica trebuie maturata de pe esichierul politic.
        - etc.
        Caci ar trebui sa avem in vedere pentru maturat si celelate entitati ale Statului: Serviciile secrete, oamenii din Justitie, mass media care a devenit o bidinea pentru minjit adversarii ori zugravit in culori vii genunchii cuiva (ori alte cele). Poate ar trebui sa “maturam” si poporul alegator (bineintele nu si pe cei ce bat cu pet-uri in caldarim), sa scapam de cei ce ii voteaza pe pededei.
        Cu asemenea verdicte au venit comunistii la putere si au instalat un singur partid, care voia sa ne duca spre comunism in zbor. Dar ni s-au frint aripile :P
        Apropo, ca sa imi bat ceva cuie in talpi: cel ce a venit cu ideea “maturatului clasei politice”, a facut o cariera frumoasa in politica; voind sa ajunga prim ministru sustinut de Felix, participind alaturi de Ponta si Crin Antonescu la zbenguiala din 2012, considerind o decizie a Justitiei “un banal act administrativ”, etc.

      • eu****** spune:

        din pacate legea nu ii pedepseste!

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Aveti dreptate cu acest post, oricat as vrea sa va combat. E de subliniat o teza importanta in ce spuneti – o parte din “sursa” bramburelii este intr-adevar, lipsa de sustinere a guvernului si un Parlament cea fata de un guvern care merge hais….lucru care evidnet nu are cum dura.

    • Petre Opris Petre Opriş spune:

      În concluzie, partidele se feresc să iasă în public pentru a spune că situaţia va fi neagră după alegeri, la fel ca în decembrie 2008. Votaţi-mă acum şi, anul viitor, vă tai salariile şi pensiile! Sumbră perspectivă …

      • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

        Daca va referiti la mine personal, am iesit din politica. Nu stiu ce mai fac partidele si cum mai fac, nu cred ca e un plan atent urmarit in niciun sens.

        • Petre Opris Petre Opriș spune:

          Concluzia mea se referă strict la situaţia din România, pe care aţi descris-o şi domnul victor L a comentat-o. Vă rog să mă scuzaţi pentru posibila confuzie.

      • eu****** spune:

        Asta demonstreaza ca NU EXISTA LIDERSHIP POLITIC – daca vreodata a existat lidership politic si nu cumva numai o gasca bazata pe interese de grup – ci exista numai carnati umpluti sau madame cu iz de prima donna.

        O tara cu oameni mici va ramane vesnic mica si slaba!

    • Constantin spune:

      Nu-mi plac nici mie generalizările, dar în multe situații ele sunt făcute în mod obișnuit în textele scurte pentru concizie și simplificare. Democrația nu este o „orânduire” chiar atât de proastă, opinia d-lui Churchill poate fi contestată, la fel ca opinia sa cu privire la Europa de Est după Al Doilea Război Mondial.

      Caracterul tehnocrat al guvernul nostru actual este discutabil. Putem spune mai degrabă că este un guvern [teoretic] a-politic. Astfel de situații nu sunt tocmai inedite, nici măcar în patria noastră.

      Pe de altă parte, a existat permanent amenințarea moțiunii de cenzură asupra guvernului, exprimată clar în câteva rânduri, iar viceprim-miniștri au fost două personaje politice importante desemnate de cele mai mari partide politice din România, d-nii Dancu și Borc. De fapt, cam asta este struțo-cămila, un guvern care teoretic ar putea înfăptui reforme pe care politicienii nu sunt dispuși să le facă, este în realitate constrâns de „sabia de deasupra capului” să adopte politicile gândite de d-nii Dragnea, Tăriceanu, ori d-na Gorghiu (ei, bine, nu chiar de domniile lor, dar cu acordul lor!). Din aceasta situație imbecilă (zic asta din perspectiva cetățeanului contribuabil care sunt) se hrănește campania lor electorală.

      Miniștrii „obișnuiesc” să meargă în Parlament pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor, doar că aceștia nu prea sunt acolo ca să-i asculte, cerând răspunsurile prin corespondență la chestiunile transmise guvernului. Ceea ce înseamnă ca aleșii noștri chiar sunt iresponsabili (că sunt și hoți o demonstrează alte argumente).

      • victor L spune:

        Zici ca nu tehnocrat e guvernul, ci mai degraba apolitic?
        Atit de apolitic pina au gasit rampa de lansare; citiva deja vor candida, iar premierul si-a lansat “platforma 100″. Ce apolitic mai este omul care accepta propunerile unui partid politic? pe cine vrei tu sa pacalesti?
        Si Klaus vrea acum maturarea clasei politice, dupa ce a folosit clasa politica pentru a ajunge unde este.
        Daca chiar vrei sa aperi pe cineva, dreptul tau, dar pregateste-ti macar argumente valide, nu generalitati si neadevaruri.

        • Constantin spune:

          Am scris “a-politic” pentru ca alt termen mai potrivit nu am gasit si comentariile continand descrieri prea lungi nu sunt confortabile pentru cititori. Am vrut sa spun ca nu sunt membri ai vreunui partid politic. Altfel, orice guvern, prin natura functiei, este politic. Adica, pune in fapt politici. Tehnocrat imi este greu sa-l numesc, avand in vedere ca nuj toti sunt specialisti de referinta in domeniile pe care le administreaza, iar perioada de inceput, cu schimbarile in serie a mai multor membri ai cabinetului este una revelatoare in acest sens.

      • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

        Sunt mai mutle confuzii aici. Este primul guvern tehnocrat in sensul ca singurul guvern care ar fi putut pretinde anterior aceasta eticheta, Guvernul Isarescu era sustinut de PNTCD si avea o componenta politica.

  4. smaranda spune:

    In SUA s-a organizat o competitie pentru cele mai adecvate definitii ale unor termeni contemporani. Pentru competitia din 2016 termenul de definit a fost “corectitudinea politica”.

    Castigatorul a dat urmatoarea definitie:

    “Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care sustine ca este posibil să apuci o bucată de ‘rahat’ de partea curată”.

  5. Adrian spune:

    „[...]cunoscutul hocus-pocus de 50% majorare salarii la profesori, daca va mai amintiti.” Și-au mai amintit și parlamentarii, care-au votat anul acesta o lege de aplicare a legii aceleia, și care, desigur, nu se aplică.

    —-
    N-am auzit de vreun rector sau primar să-și dea demisia din aceste cauze, și aflăm, tot cu ocazia acestor tulburări sociale din ultima perioadă, că un contabil-șef la o școală(persoana care ar trebui să aplice aceste legi) depășește în venit un cadru didactic cu gr. I.

    Eu cred că orice profesor cu gr. I poate face contabilitatea unei școli; iar contabilul nu poate, viceversa, să țină orele și celelalte activități ale cadrului didactic.

    Iar la nivel “de sus”, eminențele Negrițoiu&co. trimit către guvern un proiect aberant(lipsea încadrarea pentru rca a unor vehicule)-ceea ce, pe de altă parte, nu însemna ca guvernul doar să-l “pieptene” un pic-trebuia să-l respingă cu totul. Noul proiect, de pildă, nu prevede care este perioada maximă avută în vedere(o oră, o zi, un an? – plus ce se întâmplă cu cartea verde, rămâne sau nu inclusă, sau doar pentru CEE, etc.)

  6. Mircea Modan MirceaM spune:

    Bine scris, si pe mine ma lasa mut modul in care este bagata sub pres legea reponsabilitatii fiscal-bugetare (69 din 2010)
    Pe de alta parte ma gandesc (ar fi bun un jurist specializat in asa ceva) daca aceasta lege nu ar putea fi folosita pentru a ataca si, eventual, a refuza punerea in aplicare de catre guvern, a acelor reglementari care sunt contrare acestei legi. Si nu numai.
    Cine a citit legea observa ca avem, pe langa principii (transparenta, stabilitate, echitate, responsabilitate, gestionare eficienta a cheltuilelor de personal platite din fonduri publice etc) si cateva obiective ale politicii fisacdal-bugetare cat se poate de decente

    (2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

    a) menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;

    b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivităţii ţării;

    c) gestionarea prudentă a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare;

    d) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

    e) asigurarea predictibilităţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.

    Aliniatul b face referire in mod implicit la MTO, sold aroape zero pe durata ciclului economic.
    Sold facut praf anul acesta si in anii care vin (prin prisma deficitului structural depasit copios)
    Basca miliardul, care este o cheltuiala structurala, poate fi sustinut in limita deficitului de 3%, dar nu in limita defictului structural.

    Altfel spus guvernul ar putea refuza sa aplice acele reglemnatari care duc la incalcarea principiilor si a obiectivelor explicite ale strategiei fiscal bugetare. Daca ar fi unul de tehnocrati adevarati!
    Poate ca si tratatul de stabilitate ar putea fi folosit pentru a nu da curs acestor ceheltuieli (iata ce gasim pe siteul MAE, ca sa nu intram in detalii “tehnocrate”)
    “Veniturile şi cheltuielile bugetare ale Statelor Membre semnatare vor fi echilibrate sau în surplus. Statele Membre pot avea deficite temporare doar pentru a lua în calcul impactul bugetar al ciclului economic şi, în afara acestui impact, în cazul unor circumstanţe economice excepţionale sau în perioade de cădere economică severă, cu condiţia ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.
    Deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din PIB şi va respecta obiectivul bugetar pe termen mediu, aşa cum acesta este definit în Pactul de Stabilitate şi Creştere.
    Dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% şi se consideră că riscurile pentru sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, obiectivul bugetar pe termen mediu poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maxim 1% din PIB.”
    “Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale cu forţă juridică obligatorie, preferabil prin Constituţie. Statele Membre vor institui un mecanism de corecţie care să se declanşeze automat în cazul unor abateri semnificative de la valoarea de referinţă sau de la strategia de ajustare”
    “În cadrul Consiliului European, România şi-a luat angajamentul politic de a semna Tratatul şi de a aplica prevederile acestuia înaintea aderării la zona euro. Tratatul a fost semnat la Consiliul European din 1-2 martie 2012 şi va intra în vigoare în momentul ratificării de 12 state din zona euro. Obligaţia de transpunere a regulii bugetare la nivel naţional trebuie îndeplinită în termen de un an de zile de la intrarea în vigoare a Tratatului. ”
    Aici e marea mea dezamagire, tehnocratii nu au pus piciorul in prag la modul hotarat, expres, folosind legea…aveau de unde alege.

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    O sinteza buna este cea din 10 martie 2016, a dlui Bogdan Dumitrescu, sef servidiu Consiliu fical. Concluzia ar fi
    “Cadru fiscal solid de jure, dar conformarea este limitată
    • Regulile fiscale naționale au exercitat o constrângere slabă asupra
    decidenților de politici fiscal-bugetare.
    – Plafoane anuale privind cheltuielile – frecvent încălcate ex-post;
    – Reguli privind cheltuielile totale și cele de personal – frecvent încălcate
    ex-post;
    – Strategia fiscal bugetară – nu este elaborată la timp (31 iulie);
    – Măsurile de reducere a taxelor nu sunt însoțite de măsuri coerente de
    compensare.
    • Regula privind deficitul structural este flagrant încălcată începând cu anul
    2016 ca urmare a implementării prevederilor noului Cod Fiscal, precum și a
    celorlalte majorări de cheltuieli legiferate.
    • În acest moment, mecanismul de corecție nu este funcțional.
    • Avantajele care decurg din implementarea pe plan național a guvernanței
    fiscale europene nu se pot manifesta în absența conformării cu aceasta. Mai
    mult, nu pot fi excluse eventualele sancțiuni.”
    http://www.consiliulfiscal.ro/GuvernantafiscalainUEDumitrescu.pdf
    Miliardul ca miliardul, ce ne facem cu reestul de miliarde (cel putin 4)? A devenit un obicei ca in perioadele de expansiune sa uitam ca mai vin si recesiuni..si atunci ce facem? Ne lasam pe mana “analistilor” de tipul lui Solomon? Aplicam masuri de “criza”, atunci cand nu mai ai ce face, din prostie? Taiem pensii si salarii? Crestem taxe? Suntem chiar atat de tampiti incat am uitat lectia ultimei crize? Chiar tehnocratii astia nu potsa faca nimic?
    Nu cred, pare mai mult ca tin de scaune, altel si-ar da toti demisia, pe motiv ca nu participa la incalcarea legii chiar daca ea este produsa de …alta lege.

    • Petre Opris Petre Opriș spune:

      Plecând de la comentariul dumneavoastră, am ajuns la concluzia că prevederile privind stabilitatea financiar-bugetară trebuie incluse în Constituţie. În felul acesta, orice guvern sau Parlament care ar dori să se joace cu bugetul statului pentru a culege voturi va putea fi oprit de Curtea Constituţională, înainte de a fi prea târziu.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Si eu cred ca asta e singura solutie. Problema este de o importanta atat de mare si atat de superficial tratata incat stai si te minunezi cum pot exista oameni care sa dea raspunsuri ca dl Solomon.
        Pe de alta parte si strategia fiscal-bugetara 2016-2018 este o enormitate, amana pentru perioada de dupa 2018 reversarea trendului la defictul structural necum incadrarea lui in limitele normale. Ori, in acea perioada (dupa estimarile mele, si nu numai) avand ca baza analiza cilului economic, este posibil sa intram intr-o noua recesiune, normala, predictibila. Va imaginati cam ce se va inampla atunci, venind din faza expansionista cu defict ca in faza de contractie, apoi intram chiar in recesiune cu cheltuieli structurale pe care abia le-am sustinut cand totul era bine
        Colac peste pupaza mai avem si un studiu al BNR care ne spune ca datoria susetnabila este undeva la 45%. din PIB. In ritmul asta aiuritor al deficitelor propuse de strategie il atingem in 3 ani…adica tot in perioada in care vom intra (sau vom fi deja) in recesiune.
        Recapituland putem spune ca viitoarea criza ne va prinde cu datorie nesustenabila (sarcina va manca toata cresterea economica, sa ne gandim ca atunci nu va mai fi nici crestere!) cu sold si deficite structurale de cateva ori mai mari decat cele normale…ei bine acesta este targetul cand, cica, ne vom incadra in bla, bla.
        Nu cred ca tehnocratii nu au luat in calcul si acest scenariu…de aici marea mea dezamagire,
        O problema cu adevarat importanta, atat BNR cat si Consiliul fiscal atrag atentia…si avem tampitei ca Solomon asta care te fac sa spargi monitorul de nervi :P

      • Petre Opris Petre Opriş spune:

        @ Mircea M
        Parcă din 2018 trebuie să începem să achităm creditul primit în 2010 de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Suprapunem peste recesiunea care se întrevede şi vom scrie programe de austeritate în greceşte la Palatul Victoria, indiferent de cineva fi acolo în acel moment.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Orasanu


Razvan Orasanu

Director Executiv al Institutului de Studii Populare, Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)