Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Reactie rapida » Citesti:

Cum se construiește bugetul general consolidat în acord cu Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

Bogdan Dumitrescu ianuarie 19, 2017 Analize, Economie, Financiar, Macro, Reactie rapida
7 comentarii 1,074 Vizualizari

În contextul pregătirii construcției bugetare pentru anul 2017 și a dezbaterii publice cu privire la prioritățile care ar trebui cuprinse în aceasta, apreciez că este oportună o trecere în revistă a modalității de elaborare a bugetului general consolidat (BGC) dintr-o perspectivă macroeconomică, a principalelor reguli prevăzute de legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB de acum înainte) precum și a felului în care acestea ar trebui să influențeze elaborarea BGC astfel încât să se asigure respectarea lor.

1 – Primul element de la care se pornește este reprezentat de cadrul macroeconomic care este furnizat de Comisia Națională de Prognoză. Proiecții privind creșterea economică, dinamica consumului privat, a câștigurilor salariale etc. sunt utilizate pentru a prognoza veniturile bugetare. În esență, se pornește de la încasările din anul precedent care sunt extrapolate în funcție de evoluția economiei, corectându-se apoi cu influența așa-numitelor măsuri de politică fiscală. De exemplu, dacă se au în vedere măsuri de relaxare fiscală, veniturile vor fi mai mici decât cele care ar prevala în absența măsurilor. Este crucială o prognoză prudentă a veniturilor întrucât pașii următori sunt influențați decisiv de aceasta. Ce înseamnă acest lucru? În principal, să mergi pe un scenariu macroeconomic realist, să estimezi corect impactul reducerilor/creșterilor de taxe și să nu iei în considerare ex-ante o îmbunătățire a eficienței colectării.

2 – Al doilea element care urmează este reprezentat de ținta de deficit bugetar. Regula cea mai importantă din LRFB statuează că soldul bugetar trebuie să fie consistent cu obiectivul pe termen mediu (MTO) sau să se afle pe o traiectorie de ajustare către acesta. Dacă da, veniturile suplimentare colectate ca urmare a creșterii economice pot fi utilizate discreționar, fie pentru creșteri de cheltuieli sau reduceri de taxe în funcție de decizia politică. Dacă nu, deficitul trebuie să se reducă corespunzător, pasul de ajustare fiind calculat diferit în funcție de poziția în cadrul ciclului economic, iar un nivel consistent cu situația din prezent din România este undeva în jurul valorii de 0,5 pp din PIB în termeni structurali sau 0,6 pp din PIB în termeni de deficit efectiv. Având în vedere că deficitul prognozat pentru finele anului 2016 se plasează în apropierea pragului de 3% din PIB, iar deficitul bugetar care ar asigura respectarea MTO este de circa 0,8% din PIB, primul element de la care ar trebui să se pornească ar fi reducerea deficitului cu cel puțin 0,5 pp din PIB.

Mai multe despre ce reprezintă MTO și de ce este important să îl respectăm am scris în articole precedente care pot fi consultate aici.

3 – Pornind de la prognoza de venituri și ținta de deficit, se stabilesc prioritățile de cheltuieli. Dincolo de cheltuielile obligatorii (de ex. pensiile și salariile aflate în plată), pentru celelalte categorii este apanajul Guvernului să decidă unde alocă fonduri ținând cont de constrângerea de deficit bugetar.

4- Se elaborează strategia fiscal-bugetară cu mare atenție întrucât va conține plafoane de cheltuieli pentru următorii doi ani, în termeni nominali pentru 2017 și ca procent din PIB pentru anul 2018. Altfel spus, nici dacă avem venituri suplimentare cu ocazia rectificărilor bugetare, acestea nu pot fi utilizate pentru majorarea cheltuielilor cu excepția celor cu dobânzile sau a celor ocazionate de contribuția României la bugetul UE, deci prioritățile trebuie clar definite încă de acum.

5. Trebuie stabilite foarte clar majorările salariale propuse pentru anul acesta, ținând cont și de regulile de mai sus, în condițiile în care majorarea anvelopei salariale pe parcursul anului este interzisă de LRFB.

Este foarte important de subliniat faptul că, atât în România cât și la nivel european, cadrul fiscal-bugetar este unul guvernat de reguli, iar decizia politică cu privire la priorități trebuie să se raporteze la acestea. Altfel spus, este consistentă cu legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 o reducere a taxelor și/sau o majorare a diferitelor categorii de cheltuieli cu ocazia construcției bugetului general consolidat, dar numai în măsura în care se asigură concordanța cu obiectivul pe termen mediu sau cu o țintă consistentă cu reducerea deficitului bugetar către acesta.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Mircea Modan MirceaM spune:

    De acord. Ar trebui insa mentionata (si in acest articol) fractura aparuta in 2016 privind dinamica deficitului structural (poate puneti graficul cu defictul efectiv , structural si cel care trebuia sa respecte MTO…o perioada mai mare, inclusiv ultimul ciclu, ar fi cat se poate de lamuritor). Puteam linistiti sa continuam prin respectarea deficitului structural (l-am respectat o vreme fara sa provocam vreo recesiune. asta pentru carcotasii care “argumenteaza ca fara defict maxim nu se poate)…convergenta aia in trepte, cu 0,5 pp anual nu mai era necesara noi fiind deja in zona MTO o vreme. Am iesit din cauze evidente de ordin electoral.
    Alta chestiune extrem, extrem de importanta care trebuie lamurita este prognoza CNP.
    Ei vad crestere, crestrere la infinit. Nimic despre ciclul economic, despre o posibila recesiune.
    De curiozitate am verificat prognoza pe perioada 2007-2013, ca sa stim ce au prognozat atunci.
    http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_de_toamna_finala_2013.pdf
    Dupa cum am banuit si in perioada dinainte de de criza severa(prognoza e din toaman lui 2007) CNP vedea…crestere, crestere, crestere.
    In 2009 crestere de 6,1% in 2010 5,1% etc. Bugetele au fost proiectate avand ca baza aceste prognoze absolut nerealiste. Asa cum se face si acum :P
    Este usor de imaginat ce se va intampla in viitorul apropiat, la urmatoarea recesiune…aia pe care CNP nu o vede niciodata :P
    Si dvs spuneti ca baza tuturor “socotelilor” este prognoza CNP….pfffff.
    O fi, dar ne punem capul in lat singuri. Si ar trebui sa-i ia cineva la puricat si pe “clarvazatorii” aia platiti din bani publici ca sa ne spuna numai abureli, pe verificatelea.

    • Lucifer spune:

      Eu nu aş face un buget prognozând un ritm de creştere economică mai mare de 3,5%(cât este creşterea potenţială a României).Orice alte valori peste acest procent trebuie bine fundamentate sau chiar evitate.Nu are rost să riscăm în aceste condiţii internaţionale tulburi.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        E mult mai grava situatia. Mare parte din argumentarea bugetului si a programului PSD se bazeaza (declarativ, nu cred ca nu stiu cum sta situatia de fapt) pe prognoza multianuala a CNP.
        Or, CNP a gresit si la criza din 2009-11, daca ne uitam ce “prognozau” atunci te iei cu mainile de cap.
        In 2008, de ex, cand erau o groaza de semnale ca va veni o criza consistenta (semanle atat de ordin fundamental – deficit structural urias, deficitului contul curent mare, capitaluri speculative insemnate, care ies primele din tara, consumul pe datorie etc cat si pe analiza tehnica, bursele incepusera deja prabuselnita, in SUA criza subprime era vizibila etc) onor CNP prognoza cresteri ale PIB cam asa:
        2009….+6%
        2010….+6,3%
        2011….+6,2%
        2012…+6%
        20013….+6%
        Ce s-a intamplat stim cu totii:
        2009…. -6,6%
        2010….-1,6%
        2011…+2,3%
        2012…+0,6%
        2013…+3,5%
        Deci nu vorbim de o estimare optimista peste masura ci de de o eroare fundamentala de apreciere a pozitiei in ciclul economic. E cam aiurea sa vezi o crestere in 2009 de 6% si sa avem o scadere de -6,6%.
        Ceva e putred rau in aceste prognoze, par sa nu tina seama de istoricul ciclurilor economice (avem doua perioade , una de output gap negativ si una de output gap pozitiv. Cand trecem de varful celei cu output gap pozitiv intram in recesiune. Or, aceasta perioada, istoric vorbind, este cam de 3 ani. Asta inseamna ca undeva prin 2019 este foarte probail sa avem o noua criza. Pentru care nu vom fi pregatiti, unul din motive fiind ca CNP nu vede decat cresteri, cresteri, cresteri..ca in 2008 :P niste fantezii!
        Si guvernul Dragnea se ascunde in cires asa cum s-a ascuns si guvernul Tariceanu.
        Respectarea deficitului structural (scazand din deficitul real pe cel ciclic care tine cont de marimea output gapului) ar fi rezolvat chestiunea. Derapajul din 2016 si cele proiectate fara nicio apasare in 2018 si 2019, stabilind ca abia in anii care vin vom converge catre MTO-ani in care nu vom converge din simplul motiv ca este foarte probabil sa intram intr-o noua criza, ei bine toata aceasta logica aiuritoare, in afra ciclului economic are toate sansele sa ne ingroape pe urmartorii 5-6 ani, asa cum ne-a ingropat criza trecuta.
        Asta e problema naspa de tot.

        • Lucifer spune:

          Nu numai CNP a greşit atunci ci şi FMI şi Comisia Europeană,dar asta confirmă regula că prognozele sunt aproape întotdeauna superoptimiste.În ultimul timp FMI dar şi Comisia Europeană dau prognoze mult mai prudente,aproape la limita inferioară a estimării.Astfel,pentru 2017,pentru România,FMI dă 3,75%,Comisia Europeană 3,9% şi Banca Mondială parcă 3,7%.Numai PSD “vede” o creştere de 5,2%(!!!) cu o valoare a pib(nominal)/2017 de 815 miliarde lei.Toate aceste idioţenii “se duc” în creşterea datoriei externe care va fi plătită de urmaşii noştri.Asta se numeşte iresponsabilitate şi ticăloşie(ca să nu zic trădare a intereselor naţionale).

  2. dorin valeriu spune:

    Poate ar trebui precizat cat % din buget reprezinta 1% din PIB, Nu-i tot una daca veniturile bugetului reprezinta 40% din PIB,media europeana sau sub 30%, ca la noi !

  3. Lucifer spune:

    În estimare mai trebuie luate în considerare şi evoluţia generală a economiei europene(recesiune sau creştere;în caz de creştere,cât?),dar şi situaţia geopolitică din zona noastră.Construcţia bugetară trebuie astfel să fie foarte prudentă pentru 2017,mai ales în estimarea valorii şi structurii cheltuielilor,fiindcă veniturile sunt întotdeauna relative iar cheltuielile absolute…

  4. eu****** spune:

    Grea pedeapsa si-au ales politicienii de la putere!

    Ei au decis sa modifice rapid, fara justificari atente, numeroase impozite si taxe.

    Cum o sa poata ei acum sa faca prognoze realiste ale veniturilor bugetare pentru 2017???
    Este misiune imposibila!

    Frumos era din partea lor ca mai inainte de scrie povesti sa analizeze de 10 ori pana sa scrie un rand dedicat reducerilor sau anularilor de taxe.

    Nu ca nu mi-as dori mai putine impozite si taxe!
    Dar ca sa iasa treaba buna este nevoie de o masurarea atenta, repetata cam de 10 ori pana o croiesti! Si apoi nu le poti face pe toate dintr-o data – este ca si cum ti-ai dori sa ai si casa, si masina si iaht si sa mergi pe luna – bre – stop si mai usor…

    In general vorbind – cel mai dificil este sa estimezi corect viitoarele venituri.
    Daca nu faci modificari legislative importante poti sa te bazezi relativ usor pe istoria de date anterioare, poti sa vezi trendurile, si poti sa mai faci pe o corecta analiza a situatiei actuale si a prespective relativ apropiate si sa ghicesti suma…Nu este cazul in acest an.

    Cat despre anvelopa salariala – asta merita discutata separat.
    Aici cu mici exceptii toti guvernantii au alergat dupa placinte si au dat inapoi in fata razboiului

    Imi place sa cred ca o sa traiesc clipa cand un grup de oameni o sa vina sa spuna ca isi propun ca in urmatorii 2-3 ani vor sa reduca aparatul administrativ cu 30% si sa creasca eficacitatea lui cu 10%… Cred ca sunt vise, dar cred ca este bine sa fii pozitiv!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Dumitrescu


Bogdan Dumitrescu

Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, ... Citeste mai departe


E randul tau

@ Victor L. Ce nu ați înțeles cu Trump și Brexitul? După criza din 2008, UE și Germania lui M...

de: Ioan

la "Dreapta vs. stanga a murit. Traiasca castigatorii vs. perdantii mondializarii"

Cauta articole

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)