Home » Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

Daca e Marti e Washington

Mihnea Vasilache februarie 5, 2014 Economie, Financiar, Opinie
13 comentarii 1,206 Vizualizari

Inca o vizita a delegatiei FMI din Washington la Bucuresti, inca o izbucnire de creativitate fiscala a guvernului. Asa cum ne-a obisnuit deja premierul a anuntat cu surle si trambite o serie de masuri fiscale cu evidenta tenta electorala si i-a lasat pe cei afectati in ceata totala. Au trebuit sa urmeze clarificari succesive ale vajnicului luptator cu plagelul dezinflatiei, ministrul bugetului, ca mai aduca detalii precum si sa incerce, fara prea mult entuziasm sau convingere, sa faca o analiza cost beneficiu. Intrebat fiind, Guvernatorul BNR s-a straduit sa fie politicos si neutru desi a explicat ca aceste masuri sunt, in fapt, un tip de taxare diferentiata. In cele din urma a cazut pe umerii sefului misiunii FMI explicarea contextului si a intentiilor.

ElectoRATATM

Principala masura fiscala propusa intentioneaza sa ajute categoria de populatie cu venituri – atentie, nu salariu – sub medie adica sub 1,610 de lei pe luna (implicit, desi nespecificat, net). Ca aceasta masura este vadit electorala prin tintirea electoratului traditional PSD nu este nici o surpriza si nici neaparat o problema. Este, in fond, o decizie politica a unui partid socialist intr-un an electoral. Diavolul, si problemele, se afla ca de obicei in detalii.

Detaliile principale sunt urmatoarele:

  • Suma: reducerea la jumate a rambursarii principalului (si nu a dobanzii) pana in suma de 500 de lei pe luna
  • Perioada de aplicabilitate: 2 ani
  • Eligibilitate: persoane fizice cu venituri nete sub 1,610 de lei pe luna si credite bancare de orice fel (consum, auto, ipoteca, etc)
  • Situatie credit: fara restante mai mari de 90 de zile, banca trebuie sa agreeze (dar nu este obligata) re-esalonarea si sa asigure prelungirea corespunzatoare a creditului
  • Rambursare: persoanele care intra in acest program vor plati taxe mai mici, limitate la 200 de lei pe luna, in cei doi ani ulteriori terminarii in ideea ca astfel vor putea achita ratele care revin la suma initiala mai mare
  • Aplicabilitate: maxim 900,000 de persoane (conform surselor guvernamentale)

Necunoscute:

  • Cost si impact. Oricine poate inmulti 900,000 cu 500 de lei pe luna timp de doi ani si…practic aici se si termina analiza cost beneficiu a guvernului.
  • Ce parere au bancile? Au fost consultate? Ce motivatie au sa re-esaloneze credite care nu sunt clasificate ca si neperformante (pentru ca un au restante mai mare de 90 de zile)?
  • Cat va dura si cat va costa implementarea acestui program in (1) sectorul bancar si (2) administratia fiscala?
  • Cum va fi popularizat acest program pentru a asigura o participare cat mai mare avand in vedere categoria sociala tinta care are acces relativ redus la informatie?
  • Cum verificam eligibilitatea avand in vedere sutele de mii de contracte de munca pe salariul minim pe economie care sunt suplimentate de venituri independente semnificative. Cu alte cuvinte, cum este statul sigur ca nu ajuta o persoana care are un salariu lunar de 1,000 de lei dar mai castiga inca 1,000 de lei pe luna printr-un PFA?

Haos fiscal numele tau este guvernul

Ce nu a fost in stare sa explica clar guvernul a explicat FMI. In teorie se doreste sprijinirea gospodariilor cu venituri mici si mijlocii precum si relaxarea creditarii prin cresterea lichiditatii (adica banii care trebuia rambursati bancilor ca principal raman in economie). Reprezentanta FMI remarca in continuare ca bancile ar putea fi motivate si de dorinta de a isi „curata” bilanturile ceea ce este intr-o oarecare contradictie cu criteriile de eligibilitate care interzic participarea  debitorilor cu restante peste 90 de zile (definitia universal acceptata a „neperformantei”). In practica creditele cu restante mai mici de 90 de zile si/sau in care debitorul are probleme financiare se clasifica la randul lor intr-o serie de categorii de risc cu provizionari aferente. Bancile vor fi intr-adevar motivate sa re-esaloneze creditele acelor persoane care sunt eligibile dar au totusi grad mare de risc. Problema este ca acest numar este mai mic de 900,000 iar guvernul habar nu are cu cat, in primul rand pentru ca nu s-a ostenit sa intrebe bancile.

In fine, hai sa admitem ca bani publici vor fi folositi pentru ajutorarea unei categorii sociale cu venituri sub medie si ca, impreuna cu FMI, am agreat sa alocam X miliarde de lei in acest scop. Care este cea mai eficienta folosire a aceste sume, cu cel mai mare impact in economie? In niciun caz aceasta propunere neclara, alambicata, complicat (si deci scump) de implementat.

O sugestie: actualizarea (adica cresterea) sistemului progresiv de deduceri, cu alte cuvinte taxa pe venitul individual se aplica la o suma redusa de deducerea personala, aplicabila unor categorii de persoane cu venituri sub o anumita suma (care se poate calcula in functie de banii disponibili). Ar fi o masura transparenta, usor (si deci ieftin) de implementat, care lasa mai multi bani in buzunarele categoriei tinta

PS Inca ceva: de ce  noi, mandru guvern socialist ingrijorat de mentinerea pacii sociale, nu ajutam toate persoanele cu venituri sub medie in loc sa tintim numai o minoritate care a facut credite la banca? Ori suntem socialisti ori nu mai suntem!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. V spune:

    Nu am rate la banci, dar mi s-a parut ceva neclar in explicatiile lui Voinea (pacat de el ca e tanar si s-a inhaitat cu haita usl!). Cei care ar putea profita de ce zice guvernul sunt oameni cu venituri cel mult medii. Cei mai multi nu au firme, au poate un apartament si o masina pentru care au impozit de cel mult 500 de lei pe an. Atunci de unde le reduce guvernul din impozite cate 200 de lei timp de 24 de luni?

    • Un prieten spune:

      Nici el nu stie, doar a incercat sa prezinte un nou cbipcbipt intr-un ambalaj atragator, de voturi.
      Cine se baga-n laturi va fi mancat de porci, asa sa-l/i ajute!

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Propunera dvs ar reduce veniturile din impozitul pe venit anul acesta, ceea ce nu se vrea, evident.
    Sa revenim um pic la schema propusa.
    Ideea de baza, asa cum am inteles-o eu , este sa se prelungeasaca cu 2 ani perioada de rambursare, in primii 2 ani se reduce returnara de principal lunara, care se distribuie in ultimii 2 ani. Evident, cu cat durata este mai mare cu atat si dobanda cumulata este mai mare.
    Am observat inca de ieri ceva interesant, si vad ca acum confirmati si dvs.:returnara costurilo suplimentare, datorate cresterii perioadei de rambursare se face DUPA cei 2 ani de la final. Cu late cuvinte debitorul trebuie sa plateasca cei 2 ani suplimentari o dobanda suplimenatra(altfel el si-ar fi terminat de achitat creditul), si acea dobanda va fi returnata prin deducerea unei sume de max 200 de lei, din impozitul datorat la fisc.Altfel spus un salariat va primi DUPA terminarea platii intregului credit o suma egala cu diferanta intre ce ar fi platit initia; si ce aplatit de fapt, ca uramrea areesalonarii in plus , pe 2 ani a principalului.(sper ca am inteles corect).
    ACei bani pe care staul ii retrneaza, zice Voinea, nu vor afecat buegtul de venituri, intruct veniturile vor fi crescut in primii 2 ani de “credit fiscal”, prin faptulca acei 4,5 mld lei se vor fi dus in consum, deci si in TVA , ca fiind cea mai mare sursa de venit fiscal la bugetul de stat.
    Se pun cateva intrebari debu n simt:
    1.Se vor proviziona sumele aferente cresterii consumului prin cresterea disponibilui populatiei afantajate de creditul fiscal? Pentru aputea fi acoperite reducerile de venituri de la sfarsitul perioadei. Cums ecunatifica aceste venituri suplimentare? ca sa stim ce provizionam si ce nu. Presupunera mestec a pe foamea asat de bani nu se va proviziona nimic.
    2.Se va entiona in mod explicit ca omul va plati initial o dobnda cumulata mai mare, datorat perioadei mai mari derambursare, si ca doar dupa terminarea returnarii creditului, va primi, esalonat, difernta de costuri?
    3. Se va tine ciont de inflatie la returnara costurilor suplimentare?
    4.Daca se prezuma ca o astfel de schema este neutra fiscal( reduceile de venituri din impozitele directe fiind compensate de cresterea de venituri, in principal prin impozitele indirecte aferente surplusului ala de 4,5 mld), da cu avantaje asupra finatelor individuale, implicit consum, de ce nu se generalizeaza schema? Benficiile si crestera vor fia stfel ami mari, nu?
    5.Avand in vedere analizele total aiurea (inclusiv deflatia), exemplul cel mai receny fiind cu ne-cresterea pretului la carburanti dacas e introduce acciza(ori ela crescut si fara acciza, darmite daxa r fi fost aplicata de la 1 ian), putem avea incredere in cioar de pe gardul cresterii consumului? Daca aci bani in plus cor merge, sa zicem in papica nefiscalizata? Cum se va cuantifica de fapt suprlusul de venituri in cei 2 ani de credit fiscal? Ca sa stim impactul?
    6.In concluzie asisatm iarasi la un stimulent pe consum nesustenabil (care “gafaie”, nu?) si nu pe dezvoltare. Este o masura cu efcet tempoarar, si nu una cu efect permanent, cum este stimularea dezvoltarii, prin investirea acelei sume in plus. Nu vom avea o cresterea PIB potential, datorita acestei masuri, pentru ca ea nu influenteaza nici capitalul, nici calificarew fortei de munca nici productivitatea multifactoriala. Ea va avea efect doar asupra componentei ciclice a PIB , in primii doia ani(in varianta optimista) In ultimii doi ani va avea un efect , tot cilcic, de -0,1% PIB cu siguranta…
    Efectul enagtiv fiind compensat de un efect probabil, greu de masurat, posibil fara a se asigura provizioane. Cred ca , daca se dorea ceva serios se aplica o schema de aceeasi valoare pe sustinerea dezvoltarii, adica la reducerea poverii acolo unde se creeaza plusvaloare.
    Dar, asat nu in an electoral, evident.
    P.S. Am observat si eu jena Guvernatorulu…dupa mine spune multe.

    • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

      Multumesc pt comentariu. Sigur ca propunerea mea ar reduce veniturile bugetare in mod matematic dar nu asa functioneaza o economie si o politica fiscala inteligenta. Daca ar functiona atat de primitiv, nu s-ar mai reduce taxele niciodata. Ideea, pe care au inteles-o vag chiar si guvernantii, este ca mai mult venit disponibil va rezulta in cresterea consumului si deci a veniturilor din TVA si accize etc. Desigur, ce nu inteleg guvernantii este ca in Romania consumul nu are nevoie de incurajare pentru ca dupa cinci ani de criza exista mult “pent-up demand”. Nu incurajarea consumului in sine trebuie sa fie tinta politicilor fiscale, lucru remarcat de altfel si de Guvernator cand a remarcat ca “incurajarea consumului este o idee proasta” si ca “ar trebui incurajata munca”.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Imi cer scuze pentru prea desele greseli de editare. Este o lipsa de respect involuntara, mi-a “scapat” degetul pe mouse… comentariul a plecat necorectat, gata, nu mai poti face nimic.
        Revenind la chestiune as mai adauga ceva.
        Asa e, consumul pare sa-si revina. In decembrie avem a patra luna de crestere, ba chiar una foarte consistenta, atat cantitativ (6.7%) cat si calitativ (aport mare al produselor nealimentare (+11%). Tare imi e ca acest minitrend , (in perfecta corelare cu trendul principal al scaderii componentei ciclice negative) normal in business cycle, va fi asumat ca o mare realizare, un efect al masurilor luate de stimulare a consumului, bla, bla. Asa cum a fost asumata “duduirea” din 2005-2008 ca o mare realizare,(fara a mentiona defictul structural facut praf) desi era practic tot un efect al ciclicitatii. Asa cum a fost asumata dezinflatia de la sfarsit de an 2013, practic efect al scaderii preturilor volatile si al inflatiei de baza (prin produsele de panificatie).
        Ma gandesc totusi ( sa fim corecti) ca exista si un posibil efect benefic. Scaderea posibila a output gap-ului ciclic, si “pasarea” acestei masuri temporar-reversibila, ca sa-i spun asa, intr-un viitor asezat, destul de probabil, in faza up a ciclului economic. Chiar daca nu este cea mai buna masura, este totusi ceva.
        Ar trebui explicat foarte amanuntit oamenilor care vor sa aplice, sa stie la ce riscuri si costuri se expun. Pentru ca masura nu este chiar asa de roz cum este “cosmetizata”.

  3. euripide spune:

    domnule, lucrurile astea nu mai tin de “doctrine”. stiti prea bine ca n spatele “ideologiilor” opereaza grupuri infractionale. sint cazuri penale pur si simplu.
    nu poti favoriza cetatenii care au automobile pe motorina in dauna celor pe benzina. nu poti mari taxele celor fara credite pentru a i ajuta pe cei indatorati. nu poti cere militiei sa se ascunda n boschetii de pe marginea drumului pentru a colecta bani pentru buget (cind menirea ei este sa protejeze viata cetateanului care o plateste). sint doar citeva exemple dintr o multitudine de abuzuri care atenteaza la libertatea si drepturile fundamentale ale individului.
    magistratii ar trebui sa se sesizeze sau altminteri sa informeze oamenii ca traiesc intr o dictatura. dictatura hotilor si prostilor.

  4. r2 spune:

    O extensie a creditului este echivalenta cu un nou credit acordat peste cel vechi. In cazul de fata, pentru ca fiecare rata contine principal si dobanda, reducerea principalului la jumatate echivaleaza cu o serie de mici noi credite acordate, de tipul “forward start”, ca sa fim exacti. Cu alte cuvinte, bancile vor putea opta sa dea noi imprumuturi datornicilor existenti. Acestia vor plati si dobanda veche, si cea pentru noul credit, doar ca reducerea taxelor de 200 de lei de mai tarziu va acoperi mult mai mult decat dobanda suplimentara platita, nici nu e nevoie sa facem calculul. Prin acelasi gen de rationament ca si mai sus, un “tax credit viitor” este dpv financiar echivalent cu un angajament al guvernului la o cheltuiala viitoare. Pe scurt, le vom plati noi, ceilalti, si dobanda suplimentara, si o parte din principal.

    Ideea ca prin asta s-ar stimula in vreun fel economia e o gogoasa cat casa. Banii acordati ca noi credite prin aceasta extensie n-ar fi fost tinuti de banci nefolositi, inchisi intr-o saltea mare cu bani daca nu venea guvernul Ponta cu gaselnite electorale. Ar fi fost folositi de sistemul bancar altfel. Poate ar fi imprumutat statul, poate un anteprenor care ar fi dezvoltat o afacere etc. Banii sunt doar scosi din circulatie intr-o parte si bagati in alta. Cu atat mai mult nu se poate stimula consumul mutand banii din buzunarul unor contribuabili in cel al altora, cum se intampla cu acel tax credit de 200 de lei (nu mai reusesc sa gasesc un editorial semnat de Sorin Ionita prin 2007 care spunea ca pana la urma vom prelua la buget nota de plata a exceselor de atunci)

    Probabil ca au complicat mecanismul in incercarea de a ascunde realitatea financiara, ca sa poata sa ne abureasca mai tarziu cu povesti gen “stimularea consumului”. Schema complicata inseamna cheltuieli mai mari de administratie, pe care le platesc tot oamenii cinstiti, vorba domnului Negrutiu de la gandul. Negrutiule… nu mai zic.

  5. trustman spune:

    Dandu-si acordul pentru aceasta decizie, FMI a atins culmea penibilului. Sa-i propunem la premiul Nobel pentru economie. Sper ca aceasta institutie, ineficienta cu fiecare an care trece, sa fie desfiintata.

  6. Sergiu Simion spune:

    Nu sunt economist , dar tocmai de aceea va felicit sincer pentru simtul umorului si o gandire non-standard, independenta, democratica si liberala care face tandari o gandire de tip buncar ” made in Romania” :

    ” …de ce noi, mandru guvern socialist ingrijorat de mentinerea pacii sociale, nu ajutam toate persoanele cu venituri sub medie in loc sa tintim numai o minoritate care a facut credite la banca? Ori suntem socialisti ori nu mai suntem! ” :) ) :) ) :) )

  7. calin spune:

    Cand vorbiti de restante peste 90 de zile faceti referire de doua ori la creditori in loc de debitori. primul paragraf de la “Haos fiscal numele tau este guvernul”. In rest, bine punctate deficientele schemei, fara studii de impact prea multe, ci cu impact la “popor”, un aspect cu care ne-am obisnuit in ultima vreme

  8. Pinno spune:

    Doua scenarii:
    1. Le iese guvernantilor: indivizii care nu au grija de propria lor sanatate financiara, cei cu o cultura financiara redusa vor spune “Ponta e baiat bun! Saracu’! S-a gindit si la amariti! (cu plasme, autoturisme, aer conditionat peste tot etc.). Ex. am niste vecini o familie de 6 persoane vreo 5 dintre ei fumeaza cite un pachet pe zi, au aer conditionat in toate camerele desi nu isi permit! Ii tinem noi, ceilalti locatari, care platim intretinerea la timp. Restanta lor lunara de cca 4 ani se invirte in jurul sumelor de 2.000-2.500 lei. Platesc cu tiriita.
    2. Nu le iese (din diverse motive): atunci se va spune ca bietul Ponta a incercat dar x, y, z, bancile, Isarescu, Basescu si altii “Escu” nu l-au lasat!

    Concluzie:
    Poata iese bine in ambele situatii exact pentru majoritatea votantilor. Sa ne pregatim pentru 10 ani de guvernare a unui “Grup Infractional Organizat”!
    Si cum se descalifica acel Voinea cu explicatii de 2 bani!

    Off topic: azi la radio s-a prezentat un caz din Galati cu niste autoturisme avariate de cadereile de zapada, turturi etc. Proprietarii se plingeau ca nu au asigurare (dar au masina!)si vor da Primaria in judecata! In Romania o parte a populatiei traieste peste posibilitati! Si stie ca PSD va avea mereu grija de ei!

    • alex spune:

      Apropo de off topic: cu certitudine oamenii din Galati aveau asigurare pe vremea PDL, stiind ca nu are nimeni grija de ei. Apoi a venit PSD la putere, iar ei au dat fuga sa rezilieze contractele, convinsi ca primesc ajutor.
      Nu-mi dau seama care era regimul lor de asigurare in vremea odioasei coalitii PSD-PDL. Or fi dat cu banul, or fi rupt petale?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)