Home » Analize »Economie »Financiar »Reactie rapida » Citesti:

Deflatia

Mircea Modan noiembrie 26, 2013 Analize, Economie, Financiar, Reactie rapida
21 comentarii 2,966 Vizualizari

Am ramas mut cand am citit urmatoarele fraze:

„Creşterea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei întrucât din deflaţie nu se iese, generând şomaj şi recesiune, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, după un forum economic.”

“N-am auzit de deflaţie care să ducă la creştere economică. În schimb, inflaţia câtă vreme este controlată ajută la creşterea economică, ajută veniturile bugetare”

(link)

Doamne Dumenzeule, omul asta este „ministrul delegat pentru Buget”  si ne spune franc  ca majorarea accizei la carburanti este, vezi chipurile, necesara pentru ca altfel ne paste un pericol grav… deflatia.

Sau nu pricepe nimic, sau ne ia de prosti. In ambele cazuri nu are ce cauta la butoane, fie nu stie pe ce sa apese,  fie ne minte ca a apasat pe butonul  care trebuie si de fapt a apasat pe altceva, cu buna stiinta.

In primul rand ca Romania nu este nici pe departe in „pericol”, avem cea mai mare inflatie (media pe ultimle 12 luni) din UE, 3,7% . Raportat, de exemplu,  la media UE 28 de 1,7% stam chiar foarte prost, suntem la mai mult decat dublul mediei UE  pe ultimle 12 luni.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&pcode=teicp000&language=en

Faptul ca in luna octombrie am atins un 1,8% (cresterea IPC oct 2013 vs oct 2012, difera de media  ultimelor 12 luni, evident) este explicabil, avem o scadere a preturilor volatile agro (LFO-urile) , a scazut si TVA-ul la paine, implicit si pretul  luat in calcul in cosul de consum care ne da inflatia. Basca scadera CORE 2 de la 2,85% la 0,49% care are la baza deficitul de cerere,  aproape cronicizat.

Proiectia pe anii 2013 si 2014 nu ne duce defel in teritoriul deflationist. Iata ce zie BNR-ul:

“Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 1,8 la sută lasfârşitul anului 2013 şi la 3,0 la sută la finele anului 2014.” Adica in crestere.

Dealtfel BNR produce rapoarte trimestriale extrem de bine realizate si argumentate, poate ar fi indicat sa le citeasca si Ministrul Bugetului. Raportul din luna noiembrie se poate descarca de aici:

http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

Un alt pasaj din raport ne spune foarte clar:

“Ca urmare, efectul favorabil determinat de aceşti factori conjuncturali este prevăzut a se epuiza în mare parte în trimestrul III al anului 2014, ceea ce explică revizuirea marginală a proiecţiei pentru sfârşitul acestuia. Traiectoria proiectată a ratei inflaţiei IPC coboară în prima jumătate a anului 2014 sub limita inferioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale, atingând un nivel minim situat sub 1 la sută în cursul trimestrului I, după care revine în interiorul intervalului în trimestrul III. În a doua jumătate a perioadei de prognoză, rata anuală a inflaţiei se stabilizează la valori situate uşor peste 3 la sută, dar sub limita superioară a intervalului ţintei, în contextul continuării ajustării, la acest orizont, a unor categorii de preţuri aflate în afara controlului politicii monetare”

Se pastreaza inca defictul de cerere, cauzat printer altele si de  veniturile mici (bazate in principal pe o productivitate scazuta a economiei in ansamblu), creditarea slaba (datorata in principal costului ridicat al banului, al regulilor de prudentialitate stricte…hmmm, la unii da, la altii ba) etc ,  “fenomene” suplimentare care duc  la procesul dezinflationist.

“Conduita proiectată a politicii monetare va urmări în continuare calibrarea ansamblului condiţiilor monetare reale în sens larg pentru a asigura menţinerea pe termen mediu a ratei inflaţiei în interiorul intervalului ţintei, creând totodată premisele necesare redresării treptate a creditării sectorului privat al economiei şi realizării unei creşteri economice de durată.”

Repet, este cu totul si cu totul altceva, una este deflatia, alta dezinflatia. Asistam la un process dezinflationist, foarte bun, dar care este diminuat  atat de preturile administrate cat si de cresterea/introducerea  diferitelor taxe si accize  care au un efect rapid in veniturile bugetare, ca asta e buba.

Deflatia este mai degraba un efect al scaderii economice ( scaderea “otputului”, in general ne referim la PIB real) plus ceva politici  monetare de genul costului prohibitiv al creditului (vs rata naturala a profitului operational) sau lipsa de lichiditate , a companiilor private  si, mai ales, a consumatorului privat, care-si vede puterea de cumparare scazand tocmai din cauza ..inflatiei, bazata in principal pe preturile administrate, gaz, energie electrica .

Pe de alta parte exista  studii extrem de serioase care ne arata ca deflatia nu este nicidecum legata de scaderea  economica. Iata ce “zice” un studiu al departamentului de cercetare al Fed-ului din Minneapolis

„Deflation and Depression: Is There an Empirical Link?”

http://www.minneapolisfed.org/research/sr/sr331.pdf

„For any episode, we define a deflation as a negative average inflation rate and a depression as a negative average real output growth rate.”

„Our main finding is that the only episode in which we find evidence of a link between de-

flation and depression is the Great Depression (1929—34). We find virtually no evidence of such

a link in any other period.”

„In Figure 2, we plot average inflation and output growth rates for the 17 countries for all

five-year periods except 1929—34. Here we see only 8 episodes with both deflation and depression.

There are 65 episodes of deflation without depression and 21 of depression without deflation. Thus,

65 of 73 deflation episodes had no depression, and 8 of 29 depression episodes had no deflation.

What is striking is that nearly 90% of the episodes with deflation did not have depression. In a

broad historical context, beyond the Great Depression, the notion that deflation and depression are

linked virtually disappears.

„III. Concluding Remarks

The data suggest that deflation is not closely related to depression. A broad historical look finds

many more periods of deflation with reasonable growth than with depression and many more periods

of depression with inflation than with deflation. Overall, the data show virtually no link between

deflation and depression

Buuuuun, e clar. Ni se da in cap cu Japonia, dar poate ca explicatia este alta, avnd im vedere ca este un model singular.

„We think standard theories–either neoclassical or new Keynesian–would have a hard time blaming Japan’s secular growth slowdown on its secular decline in inflation. But that slowdown would naturally arise in many growth models in which a country grew rapidly in the early postwar period because it had been below its steady-state growth path; as it caught up to this path, its growth would naturally slow.

Has Japan’s growth slowed too much? Not relative to countries like Italy and France. At 1.41, Japan’s growth in the 1990s was dismal compared to the U.S growth of 3.20, but not compared to the growth of Italy (1.61) or France (1.84).”

Desigur deflatia are bubele ei, cauzele si efectele ei, dar in niciun caz remediul  nu este cresterea preturilor in mod artificial, prin interventia statului si mai ales in beneficiul statului.

„Chestia”  este ca noi nu avem deflatie, nici in pericol nu suntem, ba dimpotriva avem o inflatie inca mare, defict de cerere care necesita stimulara consumului, inclusiv prin micsorarea preturilor, dar fara a scadea marja de profit a firmelor(adica tocmai prin micsorarea „adaosului” pus de stat). Taman pe dos. Si nici abureala ca banii aia in plus la buget vor merge la nu stiu ce investitii majore, aducatoare de profit sau de dezvoltare nu tine.  Sa fim seriosi, stim cu toti unde sunt gaurile, la pensii, vreo 12 mld, la dobanzi vreo 10, bugetul pe 2014 este  pe minus cu 18 mld. Care nu vor cadea din cer, va veti imprumuta  in continuare, sarcina pe bugetele viitoare este in crestere ca valoare nominala, chit ca a scazut procentual  costul cu dobanda sau cuponul.  Cheltuiti prea mult domnilor, si nu gasiti decat solutii de jumulire, asta e buba.

Avand in veder cele mentionate mi se pare aberant  ca un ministru economist sa ne abureasca in asemenea hal cu  „pericolul deflationist” si cu corelatia, inexistenta de fapt, intre deflatie si recesiune.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. Ștefan A. spune:

    - Deflatia inseamna incasari fiscale mai mici . Cosmarul oricarui politician ca ramine cu ciolan de ros mai mic si greu de impartit la toate gurile de hranit . Care se stie ca sint multe . :)
    - Deficitul fondului de pensi va fi mereu mai mare deoarece dupa “stralucitele” recalculari de pensi speciale cu mariri de peste 30 % a efortului suplimentar financiar anual si exclusiv pe acest segment , necesarul de bani pentru indexarea generala va creste cu mult .
    - Cit priveste deficitul bugetar , stati linistit . Va creste fie prin crestere PIB peste asteptari :) fie prin renegogiere a deficitului convenit si conform practicilor din ultimii ani . (si pe vremea tovarasului Boc , cresterea PIB datorita agriculturii a avut ca unic efect real , cresterea deficitului bugetar convenit cu FMI si UE .)
    - Ce nu e destul de clar , cum vor “tinti” dobinda aferenta datoriei publice . Conform MFP , deja in luna octombrie au depasit nivelul de 9,5 miliarde lei dobinzi platite Nu sint eu convins ca vor platii in 2014 dobinzi mai mici decit in 2013 (mai sint doua luni de cheltuieli si deficit aferent ) Din moment ce datoria publica creste anual cu 15-18 miliarde lei , sa speram ca furnizorii de imprumuturi se vor multumii cu mai putina dobinda la mai multa datorie ? :)

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Pai in 2013 este prognozat sa se plateasca 10,352 mil dobanzi.. Aveam o datorie (la sf de august de 253 mld, din care 238.9 datorie publica. Ar da, asa simplist, la gramada, fara a tine seama de maturitati. un 4,3% dobanda medie( vs 4,8% cat era la sf de 2012..deci aici s-a mers bine). Asta cam seamna si cu ultimele randamente al OS, alea din 30 octombrie, vandute cu un randament de 4,45%.Ori in 2014 mai imprumutam alea 18 mld, care la un 4% sa zicem, mai mic, ar da un plus de 720 milioane la alea 10,35…deci un total de cca 11 mld. Ca sa platim mai putin ar trebui ca media dobanzii aplicate unei datorii publice de 239+18=257 sa fie de maxim 4%, pe intreaga suma.
      Ori la final de 2012 aveam o rata medie de 4,8%
      http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strateg_admin_datpubguv_2013_2015.pdf
      Pentru a atinge o medei de maxim 4% ar trebui, zice eu, fie sa creasca ponderea datoriei extrene, care are costuri mai mici, dar si riscuri valutare mai marei, fie sa scada dobanda de politica monetar pe la 3%, sa fie stabilitate politica, dar si bugete credibile. Nu cred ca vor modifica senmnificativ structura extern-intern. Deci , teoretic, ar fi posibil sa scada servicul datoriei, prin scaderea costurilor la rostogolirea principalului. Si nu ar fi chiar foarte greu.
      Evident mult mai bine ar fi daca nu am mai fi pe defict bugetar, mai ales ca ala structural este la 2%, ori tinta este 1% , conform comactului fiscal. Aici e durerea, se tot fofileaza sa respecte compactul…vom intra si in faza up a business cycle si atunci , pe o crestere de 4% sa zicem a PIB, va trebui sa avem chiar excedent. Aici vad eu marele pericol, se repeta, la scara mai mica, greselile din 2008.

  2. Stelian spune:

    In timp ce in UE si mai departe inflatia declarata e pe la 1,7% iar dobinda de referinta a bancilor centrale e 0,5% sau maxim 1% (Banca centrala Europeana, FED…), adica inflatia mai mare decit dobinda de referinta, guvernele si bancile centrale incercind astfel sa stimuleze economia prin dobinzi atractive, in Romania dobinda BNR e de 4,25% (Pina de curind fuse 5 si chiar mai sus), la inflatie declarata de 3,7%.
    Adica in Romania dobinda de referinta a bancii centrale e mai mare decit inflatia. Cu alte cuvinte economia romaneasca duduie si trebuie domolita creditarea.
    Chiar credeti asta?
    Despre afirmatiile pseudo economistului ministru cu bugetul – fara comentarii.
    In curind Romania va serba inca o data cei 25 de ani lumina cu Benerel Vinarescu sef la Banca Nationala. Sper ca Posta Romana va scoate si un timbru aniversar (daca va mai fi pina atunci si nu va fi privatizata)!!!!

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Nici mie nu mi-a placut poitica BNR, au fost extrem de prudenti, dupa moda ECB din vremea lui Trichet. S-a dovedit ca Fed-ul a fost mai inspitrat, ei au inceput inca din 2008 sa scada dob.de politica moneta, apoi au continuat cu QE-urile, fara a afecta foarte atre inflatia. Intr-un fel au compensat efectul (posibil) deflationist al crizei cu efectul inflationist al injectarii de bani ieftini. Le-a iesit. Evident nu va tine la infinit, si exitul trebuie sa se faca treptat.
      Revenind, mi se pare ca Isarescu si-a mai schimbat optica, acum avem o dobanda de 4%, si a zis ca mai este loc de-ntors. Normal ar trebui sa o scada pana pe la 3%. Poate si RMO-urile la 10%, pastrand conditiile de prudentialitate..ca aici a fost de fapt chichirezul crizei. Noi nu avem un sector derivativ puternic, si asta e bine, avem de corectat in mult mmai putine locuri.

    • bogdan spune:

      Pai dobanda de referinta tot scade, incet, incet. Si sa nu uitam ca acu vro 1-2 ani, aveam inflatie sensibil peste 4%. Probabil to asha, din 0.25 in 0.25, va ajunge la 3%, da’ nici Isarescu nu poate face vara dobanda de 3% ca ies legumele autohtone ieftine si iarna 5% ca s-au scumpit cartofii.

  3. iosiP spune:

    Excelent articol!

    Propun sa vedem care ar fi “catastrofele” unei eventuale dezinflatii:
    - dobanzile la depozite devin real pozitive (cel putin temporar, desigur) si ca urmarei, creste tendinta de economisire;
    - in conditiile excedentului de capital, bancile scad dobanzile la credite si relaxeaza conditiile de creditare.
    Concluzia: bani mai multi si mai ieftini, ceea ce duce la relansarea economiei.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Pai vedeti, aici cred ca a-ncurcat borcanele Voinea… dezinflatia e una, deflatia e alta.
      Este binestiut ca o inflatie de max 2% este “sanatoasa”, noi la 3,7 ne “speriem” ca vine deflatia.
      Cat priveste relaxarea, aici e cu doua taisuri: nu cred ca este bine sa se fac rabat la prudentialitate, ci doar la costul creditului. Avem totusi un procent mare de credite neperformante( peste 21%)… si nu toate sunt datorate doar costului mare.
      O creditare iefina, ca masura singulara, nu cred ca poate avea efectul scontat, atat timp cat rata naturala de profit din exploatare, ca medie pe economia nationala, este foarte mica. politicile fiscala ar trebui sa vina in completare.

      • Florin Economistul spune:

        Domnule Mircea, absorbitia fondurilor europene, cresterea salariilor si a pensiilor se numara printre stimulii cresterii consumului (fara dor si poate). Frineaza deflatia.

        • Florin Economistul spune:

          Domnule Mircea, absorbitia fondurilor europene, cresterea salariilor si a pensiilor se numara printre stimulii cresterii consumului (fara dor si poate). Frineaza ritmul scaderii inflatiei !

  4. ics spune:

    Mneee… nimic nu a-ti inteles. Acum era momentul unei explicatii competente a domnului Socol. O explicatie cu multe grafice si multa detasare pedagigica .

  5. costica spune:

    Vi se pare aberant ?!
    Pai, abunda zi de zi de 20 de ani asemenea aberatii din partea celor aflati la guvernare!!!
    Mie nu mi se pare deloc aberant, m-as mira sa-i vad debitand chestii rationale si credibile !!!!!!
    Fauna generalizata!!!

    • bogdan spune:

      Gogomanii din astea eu nu tin minte sa fi declarat vrun ministru, pina la cel mai cinstit guvern. Una e sa promiti cai verzi pe pereti, sa minaresti statistici, etc, si alta e sa faci declaratii care sfideaza logica elementara, precum asta cu deflatia. Da’ atit timp cit votantul tinta oricum nu pricepe o iota din asta, si oricum ii crede orice timpenii ar declara, ce mai conteaza?

  6. Vercix spune:

    Chiar daca nu e o corelatie perfecta, deflatia insoteste si acutizeaza stagnarea sau recesiunea. Deflatia duce la scaderea productivitatii in special datorita decalajului de evolutie dintre costurile vechi (la preturi mari) si venituri noi (la preturi mici). Scaderea veniturilor inseamna investitii mai putine intarziind revenirea.

    E normal ca statul sa faca tot ce se poate pt a evita scaderea generala a veniturilor (private sau publice) si deci sa combata deflatia. Dar asta nu o faci punand biruri si crescand costurile! Ca nu se schimba nimic in bine: muti si costurile si veniturile in aceeasi directie! Scadere de productivitate generalizata! Teoretic statul iese in castig el avand venituri suplimentare, dar practic franezi activitatea economica, iar volumul colectat din taxe va fi mai mic.

    Daca vrei sa combati deflatia, mai bine da drumul la tiparnita, nu creste costurile!

    Dupa ineptia lui Johannis cu cresterea veniturilor statului prin cresterea salariilor bugetarilor chiar nu credeam sa aud una si mai mare.

    • Mihai spune:

      Daca nu ati cita selectiv rapoartele BNR, ati fi vazut si asta:

      http://bnr.ro/Proiectii-BNR-6152.aspx

      Deflatia este un scenariu posibil pentru T1 2014.
      //

      • Vercix spune:

        Banuiesc ca va adresati autorului.
        Oricum, din ce am vazut worst case scenario e o deflatie de 0.1% pt doar un trimestru, dupa care inflatia ia avant, nu cred ca e cazul de soutii nucleare…

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Va referiti la atingerea in T1 a nivelului inferior al intervalului de incertitidine +/- 1,1% aplicat proiectiei de1%, rezultand o deflatie de…-0.1%.
        Deci asta sa fie spaima de deflatie? Sa fim seriosi.
        1. De cate ori a fost atins nivelul inferior de incertitdiene ? Din cate stiu eu niciodata…ba dimpotriva, a fost depasit , uneori copios, nivelul maxim. In plus poate ca ar fi bine sa cititi si mai departe, modul cum se calculeaza acest interval de incertitidine
        “Mărimea intervalului de incertitudine asociat proiecţiei de inflaţie din scenariul de bază trebuie înţeleasă în termeni simpli, ca fiind o medie a efectelor posibile rezultate din acţiunea în viitor a unor factori de risc incerţi în momentul actual atât ca sursă, cât şi ca magnitudine sau direcţie de manifestare.”
        2. In plus cred ca cea mai importanat este media infaltiei anuale, si nu inflatia anuala efectiva, care releva un raport de momentum, ca sa-i zicem asa.
        Daca ati fi citit raportul din noiembrie al BNR ar fi fost foarte clar.
        “Proiecţia ratei anuale a inflaţiei IPC prevede coborârea temporară a acesteia, în prima jumătate a anului 2014, sub limita inferioară a intervalului de ±1 punct procentual din jurul ţintei staţionare de 2,5 la sută pe an, revenirea în interval în trimestrul III 2014 şi menţinerea în interiorul acestuia până la orizontul proiecţiei.”
        3.In T1 2014 vom avea IPC usor mai mare ca IPC din 2013. Ba chiar un posibil , ziceti Dvs.( dar foarte putin probabil) , teoretic, -0.1% Stiti cat a fost in T1 2013 vs 2012? Urias..+5,25%
        “La sfârşitul trimestrului I 2013, rata anuală a inflaţiei IPC s-a situat la 5,25 la sută, plasându-se în continuare deasupra intervalului-ţintă stabilit la valoarea staţionară de 2,5 la sută ±1 punctprocentual începând cu anul curent.”
        Este normal ca in T1 2014 prin raportarea la o crestere foarte mare din T1 2013, mult peste media anula din 2013 sa avem o crestere mica. Dar media pe 2013 va fi in jurul lui 3,5%. Sa nu ne ascundem dupa deget.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      1.Pai la 90% necorelare nici nu poate fi vorba de asa ceva. Dovada, daca mai era necesara, a concluziilor acelui studiu din 2004 a fost chiar criza. Am avut recesiune , dar nu am avut deflatie, Explicatia se regasaeste, printre altele, si in outlook-ul IMF pe 2013, cand se explica intr-un capitol separat de ce nu am avut deflatie…curba Phillips, flata, ancorarea inflatiei datorata mecanismelor bancilor centrale, etc.
      Sunt chestiuni cunoscute, Voinea ar fi trebuit sa fie la curent cu ele. Noi, ca amatori, mai putem sa o dam in bara…dar sa expui asa ceva la un forum economic este cam prea mult.
      2. Deflatia nu scade veniturile. Dimptriva daca preturile scad, si se pastreaza salariile , puterea de cumparare creste. Avem cel mai bun exemplu pe produsele agro.
      “Preţurile volatile au consemnat la finele perioadei analizate o dinamică anuală de -4,5 la sută, a cărei scădere puternică faţă de luna iunie 2013 (-12,1 puncte procentuale) a explicat aproximativ jumătate din dezinflaţia IPC din trimestrul III. Decelerarea s-a datorat în proporţie covârşitoare manifestării unui efect de bază favorabil, mai ales pe segmentul preţurilor volatile alimentare, puternic afectate în perioada similară a anului anterior de restrângerea severă a producţiei de legume şi fructe. În plus, oferta abundentă de produse vegetale din acest an a condus la accentuarea deflaţiei anuale a preţurilor LFO, până la 7,4 la sută.”
      Avem deflatie in acest sector de -7,4%, cu efect dezinflationist la IPC . In schimb preturile administrate au un efect inflationist, la fel si accizele. Agricultura a facut diferenta, deflatia in zona agro a compensat si afacut in final inflatia aia de d oar 1,88%.
      Deflatia pe agro nu a dus inflatia totala in zona negativa, doar o scade. Avem aici un excedent de oferta. Este rau? Ar trebui ca statul sa puna ceva taxe pe alimente, unde chiar avem deflatie? Pai pentru consumator e chiar bine sa fie preturi mai mici,…nici pentru sectorul agro nu e rau, daca scaderea peturilor este compensata de cantitate, rezultand un profit/ha mai mare. Dar asta este alta discutie..pragul de la care deflatia devine “rea”., si mai ales, cauzele ei.
      Zicerile lui Voinea sunt luate parca de pe Wiki, a citit si el ce-i aia deflatie, si dat-o pe goarna la forumul economic,la modul generalist, in alt context si total aiurea.

      • Vercix spune:

        Corelatia se observa in cazul economiilor mature care chiar functioneaza dupa regulilele pietei. Nu prea e cazul nostru. Daca ne uitam la anul 2009, apogeul crizei, observam deflatie in SUA, Japonia, Irlanda, Elvetia, Portugalia, Spania, Irlanda, in timp ce in Franta si Germania cresterea preturilor a fost minima de 0.1%, respectiv 0.2%. In acel an zona euro a avut cea mai mica inflatie din istoria ei, 0.3%, cateva tari membre inregistrand deflatie.

        “Deflatia nu scade veniturile. Dimptriva daca preturile scad, si se pastreaza salariile , puterea de cumparare creste.” – scad veniturile companiilor si int-un final si ale angajatilor (sau variatiuni: reducere personal, reducere program de munca, etc). Teoretic e posibil sa aiba loc o crestere de productivitate care sa permita scaderea preturilor concomitent cu mentinerea sau cresterea salariilor, dar ceva cu impact semnificativ asupra economiei nu prea se intampla pe termen scurt si mediu decat daca statul reduce taxele sau Domnul da mai multa ploaie si creste productia la ha.

        Oricum, nu are nicio logica sa combati deflatia cu cresterea taxelor. Sarim din lac in put.

  7. victor L spune:

    Eu cred in ambele variante: “Sau nu pricepe nimic, sau ne ia de prosti.”
    In bunul obicei uslamist sint necesari “grajdanii”.

  8. Cont Abil spune:

    In curand toate preturile legate de energia primara vor fi aliniate la cele din UE.
    Atat la consumatorii industriali cat si la cei casnici.
    Creditarea va reluata conform prognozelor BNR.
    Ce facem cu Productivitatea muncii ?
    Salarii Mici (cele mai mici) + Preturi Mari (cele mai mari) ?
    Asta nu mai este deflatie ci COLAPS !
    Cred ca in fata Palatului Victoria trebuie pusa firma: -S.C. COLAPS S.R.L.

  9. tyty spune:

    Asa se intampla cand un pseudo-tehnocrat trebuie sa justifice aberante masuri economice ale unui guvern incompetent. Cu un aparent aer de modest tehnocrat Voinea are un discurs tintit pe populatia localitatii Dabuleni. Oameni altfel onorabili, muncitori dar mai saraci in cunoasterea economiei. Si ei chiar cred ca ceea ce spune Voinea e ca in Biblie. Ce mai conteaza cei cativa carcotasi ce mai inteleg fenomenele economice – voturile lor sunt mai putine decat a celor ce nu au habar si oricum ei nu votau astfel de personaje ca cele ce populeaza actualul guvern. Aici e raul “economiei politice” de care am avut iluzia ca scapam in 1989. Cum fizica politica nu exista e evident ca ceea ce practica domnul Voinea nu e stiinta ci propaganda politica pentru cei ce la-u catarat intr-un post. Partea proasta, pentru el dar din pacate si pentru noi, este ca legile economiei nu asculta de politica, ba mai mult se si “razbuna” pe incompetenta atarnata in capul economiei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Modan


Mircea Modan

Antreprenor, inginer proiectant. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)