joi, martie 28, 2024

Despre mexicani, energie si naționalism

Recent am avut oportunitatea unei discuții despre energie si situația din Mexic, cu fostul președinte al acestui stat, Felipe Calderon. Cu acest prilej, discutând despre sectorul de petrol si gaz natural mexican, mi-au trecut prin minte involuntar Romania ultimilor 15 ani si discuțiile mai recente despre “nu ne vindem tara”.

Fostul președinte Calderon a încercat, fara prea mult succes, sa gestioneze naționalismul prost inteles al mexicanilor, încercând sa transforme compania petroliera de stat, Petroleos Mexicanos (Pemex), intr-o companie moderna si adaptata rigorilor economiei de piața.

Pemex, controlata in întregime de stat, este considerata in industrie ca fiind una dintre cele mai ineficiente companii de profil, având un nivel al producției ce atinge 2,5 milioane barili pe zi, in scădere cu aproximativ 25% in comparație cu nivelul ultimilor 6-7 ani. In același timp, rezervele dovedite au scăzut cu o treime in aceiași perioada de timp, in contextul in care numărul persoanelor angajate in cadrul companiei a crescut cu peste 20%.

Istoria Pemex începe in anul 1938, in timpul guvernării fostului general Lazaro Cardenas. Atunci s-a indus profund idea in societatea mexicana ca sărăcia lor se datorează faptului ca resursele tarii sunt exploatate de companii private  si nu incapacității politicienilor de a oferi soluții de dezvoltare durabila pentru tara. In acest context a fost creat Pemex. Mai mult decât atât, prin constituția tarii s-a interzis ca resursele naturale de petrol si gaz natural sa fie exploatate de companii private, sectorul de petrol si gaz mexican devenind un adevărat simbol al naționalismului mexican.

Mulți ani după, aceasta companie de stat a fost condusa de un consiliu director format din 11 persoane: 6 desemnați de președintele tarii si 5 de liderii sindicatelor.

Cei 6 directori executivi desemnați de președintele tarii se schimbau, evident, odată cu schimbarea mandatului președintelui.

Compania este si acum in subordinea Ministerului de Finanțe. In fiecare an, planul de investiții propus este redus drastic de oficialii ministerului de finanțe care folosesc banii necesari investițiilor in petrol si gaz natural pentru acoperirea unor nevoi bugetare, in detrimentul dezvoltării companiei si a sectorului. In medie, peste 60% din veniturile companiei sunt “confiscate” in fiecare an de către Ministerul de Finanțe pentru acoperirea nevoilor la bugetul de stat.  Așa s-a ajuns la situația in care o tara are potential de resurse imens (inclusiv resurse neconvenționale si offshore la mare adâncime in Golful Mexic) si, in același timp, înregistrează un declin accelerat al producției.

In anul 2012, 170 de companii au săpat in SUA peste 5000 de sonde pentru gaz si petrol de șist, in timp ce in Mexic au fost săpate doar 3. In același an, in ape de mare adâncime au fost săpate peste 170 de sonde in partea americana a Golfului Mexic, in timp ce in cea mexicna au fost săpate mai puțin de 10.

Toate acestea se produc in condițiile in care tara a ajuns la „performanta“ de a importa aproximativ 33% din gazul natural si motorina consumate si peste jumătate din benzina utilizata.

Noul președinte mexican – Enrique Pena Nieto – si-a propus si el ca si predecesorul sau sa rezolve aceste probleme, propunând un „Pact pentru Mexic“. In acest document, Nieto vorbește despre redeschiderea sectorului energetic mexican pentru investiții private, dorind sa copieze in Mexic, cel puțin declarativ, modelul norvegian. Ramane de văzut daca va reuși mai mult decât predecesorul sau.

De invatat însa pentru toți este ca incitarea la naționalism poate genera fenomene sociale care, ulterior, nu mai pot fi controlate. Sunt multe tari in care guvernele nu sunt capabile sa gestioneze activele pe care le dețin in interesul cetățenilor lor, ci doar controlează aceste active in folosul unor grupuri care la rândul lor controlează guvernele respective, fara beneficii pentru proprii cetățeni.

Fostul Președinte Calderon mi-a mărturisit la sfârșitul conversației noastre ca a trăit o experiența grea când după o vizita in Texas-ul american i-a povestit nepotului sau istoria războaielor americano-mexicane ce au dus la impartirea Texas-ului. Nepotul președintelui a întrebat, după ce a constatat ca învingătorii au luat un teritoriu mai mare, de ce mexicanii au luat teritoriu mai „urat“, comparând partea mexicana cu zona americana dezvoltata Houston-Texas, zona care era, înainte de separare,  la același nivel de dezvoltare ca si partea mexicana.

Un posibil răspuns ar putea fi ca una din parți a încurajat capitalul privat si a făcut parte dintr-un sistem cu instituții puternice, in timp ce partea cealaltă s-a lăsat cuprinsa intr-un iureș naționalist prost inteles coroborat cu foarte multa corupție.

Sper ca vom putea înțelege din astfel de situații. Oamenii inteligenți invata din greșelile altora. Romania nu are nevoie de puseuri naționaliste. Romania are nevoie de investitori onești, romani si străini, privați sau de stat, investitori care sa faca investii pe termen lung si sa-si plătească cu onestitate taxele la stat.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Bun articol; dar oare citesc si politicienii nostri? si daca citesc pricep sau sint dispusi sa priceapa?
    NB,
    mi-a placut intrebarea puiului de mexican: „da` mexicanii dece au luat partea mai urita?”

  2. Dle R.E. Nicolescu,cand afirmati ca „Sunt multe tari in care guvernele nu sunt capabile sa gestioneze activele pe care le dețin in interesul cetățenilor lor, ci doar controlează aceste active in folosul unor grupuri care la rândul lor controlează guvernele respective, fara beneficii pentru proprii cetățeni”,aveti in minte un singur exemplu de tara care sa faca,efectiv(!),exceptie de la aceasta regula…?
    Din punctul meu de vedere,analiza pe care o faceti este fantezista,iar exemplul statului Texas,ca model de atitudine anti-nationalista(???),mi se pare de-a dreptul amuzant!
    Sunt convinsa ca sunteti bine intentionat,dar…stiti cum se spune „infernul este pavat de intentii bune”,deci,dupa modul in care acestea sunt concretizate in actiuni,viata poate deveni paradiziaca sau…nu!
    In Ro nu pare a fi prea roz…si poate ca nu neaparat din cauza poporului care tine cu dintii de glie…de ce-a mai ramas din ea!

      • Poate ca nu este deloc Norvegia cel mai fericit exemplu de dat pentru a ilustra ceea ce doreste autorul sa ne comunice. Redeventa Norvegiei o putem cu siguranta incadra ca una „nationalista” (norvegienii chiar stiu sa isi vanda resursele pe bani grei), iar Statoil nu este o fima privata, ca in Texas, ci este bine controlata de statul Norvegian, as zice ca tot intr-un scop cam „nationalist”. Dupa punctarea acestor doua aspecte putem sa vorbim de coruptie sau lipsa ei…

        • Faceti o confuzie….Norvegia este foarte atractiva pentru investituri….Au un sistem de deduceri….De exemplu, toate investiile in explorare sunt deduse….Mexic nu are bani de explorare….Din acest motiv are o productie in scadere…Asa cum, foarte clar, se spune in articol

          Romania e din alt film….Nu se poate compara cu Norvegia……Are o productivitate foarte scazuta pe zacamant…..E bine totusi ca Mai are productie, dupa 150 de ani de explorare….

    • matale , ca toti ”idotii utili” si ”tovarasii de drum”. n-ai inteles absolut nimic din articol. Autorul a prezentat fapte si opiniile unor oameni mai mult decit avizati, cum ar fi fostul presedinte mexican calderon. Daca ai alte fapte drept contraargument prezinta-le, daca nu, comenteaza pe forumuri gen criticacatac si altele asemenea, subventionate de gazprom, ca de propaganda neocomunsta si econazista, eu personal sint satul.

  3. sunt doua puncte total diferite:
    exploatare de catre stat sau de catre privat si al doilea punct: privat strain sau national.
    In SUA cele 170 de companii private erau americane probabil 99%. In Mexic este una de stat. Nu am inteles autorul articolului ce sugereaza? Mexicanii (romanii) sa isi exploateze resursele prin companii de stat sau prin companii private nationale sau prin companii private straine. Daca vrei companie privata romaneasca esti nationalist? sau doar daca vrei companie de stat romaneasca.

    • Romania are nevoie de capital de stat si privat…roman sau strain…daca vreti….Romania are nevoie de bani si investitii ca sa se dezvolte….De investiori pe termen lung care isi platesc taxele cu onestitate.

    • 1.- Companie privată „românească” – Dinu Patriciu (adică KGB via Kazahstan). ADICĂ DEZASTRU.
      2.- Companie DE STAT românească: PETROM (înainte de privatizare) – hoție individuală amestecată cu cea partinică (ghici CARE partid ?) cît cuprinde. Plus risipă și investiții zero. ALT DEZASTRU.
      3.- Gaz românesc de stat: JAF TOTAL, paragină generalizată a infrastructurii. Treaba nu e clară nici acum. DEZASTRU

      Companii private străine (în România): contracte dubioase contra șpăgi la nivel de miniștri și prim-miniștri. JAF în formă continuată (ușor atenuată prin aparteneța la UE).

      Viva Zapata ! Viva Pancho Villa ! Viva la Revolucion ! Viva barbudos Fidel & Che Guevara ! Trăiască Bogdan Hossu & Miron Cosma !

      Muerte pentru Texas Rangers ! Muerte pentru judecătorii federali ! Jos cu Monica Macovei & Daniel Morar !

      Viva uleiul electoral ! Trăiască moaștele Sfintei Parascheva & „CĂPITANUL” ! Salvăm Roșia Montană ! Salvăm cîinii vagabonzi ! Salvăm planeta mergînd cu bicicleta (rimează) !

      Merde ! Shit ! Dermo ! (tot aia pe rusește – sau ucrainiană. Yeah ! Whatever !)

    • @andrei. Cum ai dedus cei 99%? dupa bursa pe care sunt cotate (asta face sa fie americana compania chineza care tocmai a vizitat RO? sau face sa devina ROMGAZ engleza fiind listata la Londra?)? dupa nationalitatea actionarilor (cum ati determinat-o)? dupa statul de incorporare (surpriza: Rompetrol e incorporata in ANtilele Olandeze!)? dupa nume (oare ce e Royal Dutch Shell? dar British PEtroleum?)

      ASa ca, pornind de o premisa GOALA, ai ajuns la o concluzie „plina de invataminte”

  4. Interesant articol, dar oare americanii nu sunt nationalisti?
    Din punctul meu de vedere nu nationalismul e problema ci proasta administrare.

  5. Din pacate la noi chiar si dupa 20 ani de la revolutie inca prind foarte bine sloganurile de genu „nu ne vindem tara” , iar politicienii nostri corupti stiu sa exploateze si sa manipuleze populatia in acest sens. Aceasta este de fapt populatia captiva, asistata si cea mai putin informata corect dar care iese la vot in fiecare scrutin.

  6. Aveti in intregime dreptate. Din pacate, Mexicul si Texasul, ca si (contra)exemple, sunt departe, pe cand Romania e aici, de jur imprejur, peste tot; si mentalitatea ei e in noi.

  7. Am totusi o nedumerire: investitori onesti sunt cei care isi platesc corect taxele, ziceti dumneavoastra. In principiu, suna bine. Problema (in cazul resurselor) este marimea taxelor si felul cum isi negociaza aceasta marime cu statul roman. Chiar daca la plata pot parea apoi onesti, asta chiar inseamna ca sunt?

  8. Cateva fapte (abtine-te de la marlaniile obisnuite, bec).

    1. In 2014 se rediscuta sistemul de redevente pentru exploatarea resurselor naturale in Romania. Bataia pestelui e pe resursele de hidrocarburi, clasice sau neconventionale, onshore sau offshore.
    2. Compania cea mai interesata de-acest subiect este, fireste, Petrom.
    3. Pe cale de consecinta, d-na Gheorghe da de o buna bucata de vreme niste semnale discrete, dar apasate si usor de inteles pentru cine se osteneste putin sa citeasca printre randuri. Ca Romania are absoluta nevoie de hidrocarburi, ca resursele sunt in declin accentuat, ca e nevoie de investitii de (zeci de) miliarde, ca poate-o sa le faca, dar poate ca nu, ca e nevoie de un cadru fiscal stabil si stimulator, ca sa mai vedem, ca nici cu Marea Neagra nu-i chiar sigur etc., etc., etc.
    Pe sleau, in materie de taxe d-na Gheorghe vrea doua lucruri, pe care si le-ar dori oricine in pozitia dansei: taxe cat mai mici si batute-n cuie pe o perioada cat mai lunga de timp. Daca se poate sa fie si fixe sau macar limitate superior, pentru ca e clar pentru oricine ca preturile vor continua sa creasca sustinut pe termen mediu si lung, cu atat mai bine.
    4. Pe langa doamna Gheorghe, de la o vreme au aparut o gramada de suflete si condeie bine intentionate care sustin in fel si chip cam aceleasi idei. Specialisti pe care lumea nu putea sa-i mai incapa, ca sa ne-amintim de Poet, se produc prin diverse gazete (Capital, bunaoara, pare sa fie un magnet aproape irezistibil, unul din vehiculele preferate, Romania libera la fel etc.), dau interviuri, sfaturi nesolicitate samd.
    5. Dl. Nicolescu foloseste foarte des conceptul „onest/onestitate” intr-un sens nepotrivit, in opinia mea. Plata taxelor nu este o chestiune de onestitate, ci doar una de legalitate.
    In schimb, termenul de onestitate i se potriveste bine d-lui Nicolescu insusi; intr-un mediu publicistic in care notiuni ca disclaimer sau conflict de interese sunt lucruri care li se aplica intotdeauna celorlalti, dl. Nicolescu are eleganta si onestitatea – pentru care are sincera mea pretuire – de a nu ascunde faptul ca ocupa de cinci sau sase ani o pozitie importanta la Petrom.
    6. Pe langa Petrom, de curand au mai aparut si altii, gen Chevron, care si ei vor tot taxe mici si inghetate daca se poate pentru totdeauna. Ba Chevron & Co ar putea chiar argumenta (si dupa unele propozitii ale dragilor nostri conducatori e aproape cert ca au facut-o deja) ca ei trebuie sa plateasca mai putin decat Petrom – tehnologie mai scumpa, riscuri mai mari etc.

    Acestea sunt faptele. Inchei cu o simpla speculatie. Viitorul se-arata luminos pentru aceste companii.
    Judecand dupa unele gangureli ale unor politicieni de top, incepand cu Ponta si Basescu, trecand prin Nita si latraii de la ANRM si sfarsind cu diversi „consilieri” si „analisti”, sunt sanse bune ca Petrom sa obtina un sistem de redevente si-alte taxe mai favorabil decat cel de-acum (si nicidecum invers, cum spera prostimea care tot trage nadejde ca redeventele vor creste), iar pentru Chevron, fireste, va trebui sa fie (mult) sub acest nivel. Pe la 1-2-3%, ma gandesc, eventual aplicabile doar dupa recuperarea investitiei.
    Pentru luat ochii prostilor, o sa creasca insa drastic si nemilos multe alte redevente – mai ales acelea care se aplica extractiei unor resurse pe care Romania nu le (mai) are.
    Mai speculez ca aceasta mini-revolutie a redeventelor, incheiata pe macar vreo 10-15 ani inainte, va avea loc foarte discret, undeva prin decembrie 2014, cel mai probabil in preajma alegerilor prezidentiale, ideal intre doua tururi de scrutin.
    Tine cineva pariul?

    • Foarte bine venite punctarile acestea.
      Chiar nu incetam sa ma intreb de ce se bate atata moneda pe faptul ca este neaparat si neconditionat o prostie sa mai invoci sloganul „Nu ne vindem tara”, cata vreme de 24 de ani o tot dam gratis, cu rezultatele care se vad.

    • Multumesc pentru comentarii. Cred ca plata taxelor este si o problema de onestitate. Este absolut legal sa te inregistrezi intr-un offshore fiscal si sa eviti plata unor taxe. Nu cred insa ca e corect fata de statul respectiv. Din placate sunt multi cei care fac asta in Romania.

      Razvan

  9. Se pare ca, in viziunea autorului, norvegienii sunt o natie de utopici care nu isi dau seama ce prostie fac mentinand in proprietatea statului majoritatea resurselor strategice ale Norvegiei, datorita unui „nationalism prost inteles”:

    „Statul are in proprietate procente mari din sectoarele strategice, cum ar fi sectorul petrolier (Statoil), productia de energie electrica hidro (Statkraft), productia de alumuniu (Norsk Hydro), cea mai mare banca norvegiana (DNB) si compania de telecomunicatii Telenor”.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Norway#Social_democratic_reforms_and_state_ownership

    „In 2013, guvernul Norvegiei este cel mai mare actionar la compania Statoil (petrol) cu 67% dintre actiuni” … „Drepturile de proprietate ale companiei sunt gestionate de Ministerul Norvegian al Petrolului si Energiei”.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Statoil

    In ciuda acestui „nationalism prost inteles”, Norvegia se afla pe locul 11 in lume in privinta competitivitatii economice, conform „Global Competitiveness Index 2013–2014”.

    http://www.nordencentrum.pl/publikacje/monitorn/item/47-competitiveness

    In ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor (indicator al nivelului de trai), Norvegia se afla pe locul 3 in lume cu 99.462$ (pentru comparatie, SUA au 49.922$), in ciuda aceluiasi „nationalism prost inteles”.

    (Vezi „Gross domestic product per capita in current US dollars, 2012 – The Global Competitiveness Report 2013–2014)

    Concluzie: indoctrinarea neoliberala ii impiedica pe unii sa vada adevaratele cauze ale problemelor economice.

    • Norvegia e un caz special și folosit ca exemplu de către români într-un mod complet greșit înțeles. Performanța economică a Norvegiei nu se datorează nici unui liberalism ca al Olandei și nici unei strategii economice nemaivăzute, ca a Germaniei. Norvegia are pur și simplu ocazia să exploateze cantități uriașe de petrol, la o populație de numai 5 milioane de locuitori.

      Până în 1974, înainte de a începe exploatarea petrolului, Norvegia nu impresiona pe nimeni prin nimic. Numai creșterea uriașă a prețului la petrol, în urma diverselor crize, a adus Norvegiei încasările uriașe din ultimul deceniu. Dar e doar o chestiune conjucturală, nu are o strategie nemaipomenită la origine.

      • Atunci cand statistica iti invalideaza teoria exista doar doua optiuni: sa accepti realitatea sau sa incerci manipularea perceptiei publice. Se pare ca tu ai decis sa recurgi la a doua varianta. Atitudine tipic neoliberala.

        Spui ca „Norvegia e un caz special si folosit ca exemplu de catre romani intr-un mod complet gresit inteles”. Sa vedem ce vei intelege tu dintr-un alt caz similar, cel al Danemarcei:

        DONG Energy este cea mai mare companie in domeniul energiei din Danemarca. Statul este proprietar majoritar cu un procent de 76%. Compania a fost creata in anul 1972 pentru a gestiona resursele de gaz si titei din sectorul danez al Marii Nordului. La inceputul anilor 2000, compania a inceput sa se extinda in domeniul energiei electrice. In anul 2005 DONG a preluat firmele producatoare de electricitate Elsam si Energi E2 precum si companiile de utilitate publica (distributie de energie electrica) NESA, Kobenhavns Energi si Frederiksberg Forsyning. Fuziunea a fost aprobata de Comisia Europeana in anul 2006. Compania DONG Energy pune accentul in principal pe forarea de adancime in Marea Nordului (adica inalta tehnologie).

        http://en.wikipedia.org/wiki/DONG_Energy

        Si in cazul Danemarcei, in ciuda acestui „nationalism prost inteles”, tara se afla pe locul 15 in lume in privinta competitivitatii economice, conform „Global Competitiveness Index 2013–2014”.

        In ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor (indicator al nivelului de trai), Norvegia se afla pe locul 7 in lume cu 56.202$ (pentru comparatie, SUA au 49.922$), in ciuda aceluiasi „nationalism prost inteles”.

        (Vezi „Gross domestic product per capita in current US dollars, 2012 – The Global Competitiveness Report 2013–2014)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro