Home » Analize »Economie »Energie »Infrastructura »Opinie » Citesti:

Despre Strategia Energetică a României

Radu Dudau iulie 25, 2016 Analize, Economie, Energie, Infrastructura, Opinie
23 comentarii 2,691 Vizualizari

Într-un articol din 20 iulie a.c., de pe platforma Contributors, Răzvan Orășanu critică vehement recent-publicatul „Raport consolidat al etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc”, realizat de Ministerul Energiei în cadrul procesului de elaborare a unei noi Strategii energetice naționale. Dincolo de stilistica sentențioasă, ce oscilează între zeflemea și ton doctoral, autorul comite în articolul cu pricina o serie de confuzii, omisiuni și inexactități de analiză, a căror expunere și clarificare oferă prilejul unor necesare lămuriri pentru publicul interesat.

Probabil cea mai gravă eroare de interpretare ține de insistența dlui. Orășanu de a identifica menționatul Raport cu documentul final al Strategiei energetice. Evident, nu este vorba de Strategia energetică finalizată ci, după cum e clar menționat chiar pe prima pagină a Raportului, de un document de parcurs, parte a unui demers metodologic mai amplu, care a fost prezentat și explicat public încă din februarie în întâlniri cu părțile interesate, pe site-ul Ministerului Energiei și în presă.

Este utilă o prezentare pe scurt a reperelor elaborării noii Strategii energetice. În luna februarie a fost publicată analiza diagnostic a sistemului energetic, intitulată Analiza stadiului actual, care tratează in extenso subsectoarele energiei din România: resurse naturale, cerere și producție de energie, infrastructură, piețe și reglementări, cu puncte tari, vulnerabilități, oportunități și riscuri – însoțită de inventarul Angajamentelor naționale și internaționale ale României în energie.

Printre altele, Analiza stadiului actual oferă și o descriere detaliată a procesului de elaborare a Strategiei energetice. Sunt prezentate obiectivele strategice fundamentale (securitatea energetică, competitivitatea piețelor de energie și competitivitatea economică, și sustenabilitatea ecologică și climatică a activităților din energie), obiectivele strategice operaționale (menținerea unui mix de energie diversificat și echilibrat; decarbonarea sistemului energetic prin mecanisme ale pieței concurențiale; susținerea investițiilor în eficientizarea economică și decarbonarea sectorului energetic; interconectarea și integrarea în piețele regionale de energie; protecția consumatorului vulnerabil și diminuarea sărăciei energetice; îmbunătățirea guvernanței sectorului energetic; profilarea României ca pol energetic regional, la orizontul anului 2030). Așadar, critica dlui. Orășanu, cum că „Strategia” este lipsită de obiective și de direcție, e prost plasată.

Apoi, între 9 martie și 14 aprilie a avut loc etapa de analiză calitativă a sectorului energetic românesc – în fapt, cinci sesiuni de lucru, la care au participat specialiști de vârf din industrie, mediul academic și sectorul neguvernamental. Temele celor cinci sesiuni de lucru au fost: țiței, produse petroliere și gaze naturale; energie electrică; eficiență energetică, energie termică și cogenerare; guvernanța sectorului energetic; și securitate și diplomație energetică. Rapoartele întocmite după fiecare sesiune de lucru au fost supuse consultării publice și, cu observațiile și sugestiile consultării publice, stau la baza Raportul consolidat, ce face obiectul prezentei discuții.

Sunt importante câteva precizări în legătură cu natura și sensul Raportului. În primul rând, analiza calitativă a evidențiat deschiderea și transparența procesului de elaborare a Strategiei. Peste 250 de specialiști – în fapt, aproape 300, incluzându-i pe cei care au trimis observații ulterioare – au participat la acest vast și complex exercițiu consultativ. Departe de a fi motiv de deriziune, ca în titlul articolului dlui. Orășanu, participarea voluntară și constructivă a unui număr atât de important de specialiști constituie un element distinctiv și un punct forte al abordării noastre în elaborarea Strategiei energetice. Dar acest avantaj nu pare a fi evident pentru toată lumea.

Astfel, Răzvan Orășanu ne învață că „obiectivele … sunt eminamente politice și strategice și nu punem carul înaintea boilor – nu pot veni niciodată de la participanți prin distilarea gândului colectiv, trebuie anunțate și asumate de un ministru responsabil înainte de începerea procesului”; un alt articol de pe Contributors, acum câteva luni, trata cu sarcasm ideea că Strategia energetică se poate baza pe sesiuni de brainstorming.

Desigur, obiectivele strategice fundamentale sunt definite și asumate la nivel politic, însă dincolo de unele aspecte semantice, generalitatea lor le face relativ necontroversate. Pe de altă parte, operaționalizarea acestor obiective și, încă în și mai mare măsură, stabilirea de ținte concrete, de căi de acțiune și de mecanisme de transpunere a lor în politici nu pot fi independente de opiniile și preferințele părților interesate – urmând a fi eventual descoperite, impuse și asumate de „planificatorul luminat”. Dimpotrivă, întrucât obiectivele strategice fundamentale pot fi realizate în diferite configurații ale obiectivelor operaționale, acestea din urmă și căile corespunzătoare de acțiune sunt subiect de interpretare, dezbatere și chiar de dispută între părțile interesate. Ca atare, formularea lor trebuie să reprezinte o formă de exercițiu democratic, deși unul tehnic, încadrat de constrângeri stricte de ordin economic, tehnologic, ecologic și geopolitic.

Că așa stau lucrurile rezultă și din tentativa dlui. Orășanu de a schița unele „obiective prioritare”: „Cel mai important obiectiv ar fi probabil țintirea în următorii 25 de ani a unui preț al energiei mai mic cu între 30-50% față de nivelul actual, pentru susținerea competitivității economice, cu obiectiv secundar de pildă înjumătățirea până în 2025 a facturilor consumatorilor casnici.” (s.n.) Astfel exprimat, un „obiectiv prioritar” nu sună asertoric, ci mai degrabă ca o propunere într-o conversație, în care meritele și scăderile îi vor fi evaluate.

Este un atare obiectiv de scădere a prețului energiei consistent cu obiectivul deja asumat de integrare a României în piețele de energie regională și europeană, piețe pe care nu țara noastră nu le poate domina sau controla? În plus, este consistent cu necesarul foarte mare de investiții în infrastructură, tehnologie, eficiență energetică, protecția mediului etc? Nu e mai potrivit dezideratul piețelor funcționale de energie, bine reglementate și monitorizate, care să ofere consumatorului final cel mai bun raport calitate/preț al serviciilor energetice, concomitent cu politici eficiente de protecție a consumatorilor vulnerabili și de combatere a sărăciei energetice? Fără o analiză serioasă a unor astfel de aspecte, în compania experților cu cunoștințe tehnice avansate și experiență sectorială „la prima mână”, obiectivele vor fi stabilite „din poignet”, neputând fi impuse în mod legitim ca dimensiune a interesului național.

Un alt subiect de critică la adresa Raportului consolidat al analizei calitative privește cuprinsul său – mai exact, locul special acordat temei guvernanței sectorului energetic, pe care dl. Orășanu nu o consideră potrivită pentru tratare într-un document al Strategiei energetice. Fără a intra prea mult în detalii, trebuie observat că obiectivul îmbunătățirii fundamentale a guvernanței energetice s-a dovedit a fi o constantă a dezbaterilor în toate grupurile de lucru. Este vorba despre calitatea mediului instituțional și a actului administrativ în domeniul energiei, despre stabilitatea și predictibilitatea reglementărilor, despre transparență, debirocratizare și anticorupție. Aceste chestiuni nu pot fi relegate într-o notă de subsol, lipsită de valențe strategice; dimpotrivă, guvernanța unui domeniu atât de marcat de prezența covârșitoare a statului, precum energia, este un factor determinant pentru dezvoltarea sectorului și a economiei naționale.

În fine, ultima etapă în metodologia elaborării Strategiei energetice este modelarea cantitativă a datelor din sectorul energetic românesc. Ministerul Energiei a finalizat procedura de selecție prin licitație publică a unui consultant internațional de primă mărime, care va dezvolta trei scenarii, definite prin seturi distincte de politici energetice. Pentru fiecare scenariu, vor fi realizate proiecții în orizontul de timp al Strategiei (2030, respectiv 2050) pentru producția indigenă de energie, pentru importul net, pentru consumul primar, pentru cererea finală pentru producția totală de energie electrică, pentru cererea finală de energie electrică, pentru consumul casnic de energie, pentru cererea de combustibili, pentru evoluția intensității energetice, pentru necesarul de investiții, pentru emisiile de gaze cu efect de seră și pentru evoluția nivelului de sărăcie energetică.

Datele de intrare vor fi proiecțiile pentru creșterea economică totală și sectorială a economiei românești, cele de venit mediu și de distribuție a veniturilor populației, tendințele demografice naționale, evoluția estimată a costului tehnologiilor de producere a energiei, evoluția prognozată a costurilor petrolului, gazului natural, cărbunelui, uraniului și al tonei de dioxid de carbon, precum și o serie de modificări anticipate ale politicilor energetice. Echipa de proiect a pregătit un set extins de date despre capacitățile de producție, durata lor tehnică de viață, randamente, emisii, autorizații de mediu etc, precum și despre investițiile probabile în noi capacități.

Premisele generale ale modelării sunt următoarele: menținerea unui mix energetic diversificat și echilibrat; utilizarea eficientă a resurselor energetice indigene; neutralitatea tehnologică (adică egalizarea condițiilor de piață pentru toate tehnologiile apte să se încadreze în standardele de eficiență și de emisii stabilite prin directive europene); minimizarea costurilor energiei la consumatorul final; asigurarea adecvanței sistemului electroenergetic național (adică a siguranței sale în funcționare).

Modelarea va fi realizată cu modelul PRIMES, frecvent utilizat la nivel european, și cu instrumentele sale aferente, rezultatele urmând a fi livrate în a doua parte a lunii septembrie. Acestea vor fi apoi armonizate cu concluziile analizei calitative și prezentate în draft-ul Strategiei energetice, care va fi pus în dezbatere publică la sfârșitul lui septembrie 2016. După dezbaterea publică, va fi definitivat documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, care va fi asumat de Ministerul Energiei și de Guvernul României.

În aceste condiții, deși dl. Orășanu pare a fi înțeles că etapa de modelare urmează a fi realizată, înverșunarea sa – desfășurată pe o bună parte a articolului – în a denunța lipsa de proiecții privind cererea și oferta de energie, necesarul de investiții etc, este greu de justificat.

Cu titlu de „inspirație externă”, dl. Orășanu evocă două documente americane: mai întâi, ca mostră de document strategic, Planul Strategic pentru 2014-2018 al Departamentului pentru Energie (DoE) al Statelor Unite; apoi, ca sursă utilă de informație („de altfel, ‚americanii săracii’ ne-au și scris un paper…”), studiul Romania’s Energy Crossroads, publicat la începutul lunii iunie de think-tank-ul CEPA (Center for European Policy Analysis) din Washington.

Cel dintâi este, de fapt, planul de acțiune pe cinci ani al DoE, care reprezintă, într-adevăr, un model de claritate și concizie, dar care diferă structural de un document de proiecție strategică pe termen lung. În plus, este instructivă trimiterea la stakeholder engagement, prin care DoE recunoaște contribuția părților interesate (angajați ai departamentului, laboratoare naționale – DoE are în subordine nu mai puțin de 17 astfel de laboratoare naționale, în care are loc cercetare fundamentală și aplicată de vârf în domeniul energiei – membri ai Congresului și public interesat) la realizarea Planului Strategic. Cât privește studiul CEPA despre opțiunile strategice de securitate energetică ale României, el nu „ne-a fost scris de americani”, ci de un colectiv de specialiști români, care îl include pe subsemnatul alături de alți cinci membri ai think-tank-ului românesc Energy Policy Group, precum și de alți experți, printre care și actualul ministru al energiei, Victor Grigorescu.

În încheiere, câteva elemente despre natura și structura documentului final al Strategiei. În Analiza stadiului actual era anunțat că, „document de politici publice, Strategia energetică va fi un text limpede și accesibil, cu menirea de a fi un ghid eficient pentru decidenții din sectorul public, pentru investitori și pentru consumatorii de energie.” Nu va avea doar 30-35 de pagini, cum pare a cere dl. Orășanu, ci mai degrabă 90-100 de pagini, dat fiind rolul amplu și multiplu al statului român în energie, precum și complexitatea reglementărilor piețelor de energie. Modele utile sunt recentele strategii energetice ale Italiei, Ungariei sau setul de documente strategice ale Marii Britanii.

Documentului final al Strategiei va include, după integrarea rezultatelor modelării, proiecții optimizate ale mixului energetic, opțiuni tehnologice de dezvoltare către realizarea obiectivelor strategice fundamentale, definirea rolului statului în sectorul energetic, măsuri concrete de combatere a sărăciei energetice, ținte naționale privind emisiile de gaze cu efect de seră, și măsuri de protecție a mediul înconjurător și a biodiversității. Vor fi enunțate obiectivele prioritare cu privire la cercetarea științifică, la educație și la formarea profesională în sectorul energetic. În fine, vor fi specificate acțiunile de consolidare a poziției României în piețele energetice regionale și de creștere a securității energetice interne și externe.

Dezbaterea publică de la finele lunii septembrie va oferi ocazia unor intervenții constructive în sensul îmbunătățirii raportului final al Strategiei energetice. După aceea, incorporând concluziile dezbaterii, Ministerul Energiei își va însuși și asuma versiunea finală a Strategiei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "23 comments" on this Article:

  1. M. Constantin spune:

    Pana la urma Romania se contureaza ca un cumparator cuminte si istet care plateste un consultant pentru trei scenarii posibile in orizontul anilor 2030-2050.
    Gena nationala turbeaza probabil ca nu ne putem incorda la o strategie prin care sa vindem combustibil nuclear canadienilor, panouri solare chinezilor, centrale eoliene nemtilor sau echipamente clasice de infrastructura energetica oricui are nevoie.
    Natura imprevizibila a viitorului face ca achiesarea la scenariile unui Nostradamus energetic sa semene mai degraba cu o capitulare scump platita, atunci cand pretul include eliminarea oricarui risc. Ministerul e destept, ministerul nu vrea sa greseasca, ministerul vrea si cu sufletul in rai si cu slanina in pod.
    Fapt este ca pe cat de usor este de stins lumina pe atat de greu este de aprins, mai ales atunci cand tehnologia este o cutie neagra la care ai acces doar prin telecomanda. Iar daca independenta/autonomia este un tort ar trebui, totusi, sa facem mai mult decat sa punem lumanarile pe blatul si ciocolata si frisca si ciresele cumparate de baietii destepti de te miri unde. Provocarea strategica ar fi, in cazul asta, aceea de a vinde castraveti gradinarului.

    • c.rizescu spune:

      Despre modelul Primes
      Acest model este creiat de Universitatea Tehnica din Atena. Nu este accesibil unei tterte persoane. Deci utilizarea in timp de Romania inseamna plata permanenta a unui cost. Cat de mare va fi acest cost? Nu se putea realiza de specialisti romani? Nu pare o afacere gen “Loteria Romana”. Aceasta este cheia intrebarii din chestionarul lansat de Ministerul Energiei privin acordul cititorilor pentru utilizarea acestui model !?!. De ce se lansa la interpretarea libera a acestei intrebari din chestionarul lansat de Ministerul Energiei .Parca sloganul vanturat este “transparenta totala”!?!

  2. Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

    Domnule Dudau, domnule doctor in filozofie, National Security Fellow, domnule coordonator al strategiei,

    Sunt atat de multe lucruri in neregula spuse mai sus ca nici nu prea stiu de unde sa incep.

    1. Timing

    Faptul ca sunteti coordonatorul (nu stiu daca ati fost de la inceput) al unui proces de desenare a strategiei care a inceput cel putin pe 12.03.2014 (a se vedea linkul de mai jos) si pe 25.07.2016 nu este inca gata) si inca ne explicati savant ca are multe etape (avem, asadar, doar “analiza stadiului actual”, pt. strategia in sine probabil mai asteptam vreo doi ani) este penibil pentru noi ca tara si pt. dvs. in calitate de coordonator. Toate modelele de buna practica pe care mi le azvarliti – Italia, Marea Britanie, etc. – sunt convins ca o sa gasiti undeva un asa grad de incapacitate institutionala manifestat printr-o intarziere perpetua, pe acest subiect.

    2. Obiectivele strategice

    Ma ingrijoreaza intrucatva ca, in calitatea dvs. de coordonator, nu puteti vedea ca a arunca pe piata mai multe obiective strategice posibile este un exercitiu de futilitate. Ministerul trebuie sa isi asume un obiectiv mare si lat , sau cel mult cateva. Noi nu avem capacitatea altor tari avansate de a urmari simultan (cazul Italiei) 7 obiective strategice. O

    http://energie.gov.ro/strategia-energetica-nationala/consultare-publica/

    Ce spuneti dvs aici mai jos sunt insiruiri ne-ierarhizate. E clar ca nu poti sa faci si de-carbonare si imbunatatirea guvernantei, si pol energetic regional, e clar ca eficienta economica uneori vine in conflict cu obiectivul de de-carbonare. Faptul ca nu aveti o ierarhie clara in cap nici macar dvs si insuiriti, precum hainele pe o franghie, “toate obiectivele strategice operationale” (daca sunt strategice, nu mai sunt operationale, obiectivele operationale trebuie sa….operationalizeze obiectivele strategice, adica sa vina cu implementarea clara a viziunii) este devastator pentru o tara ca Romania.

    Spuneti asa : “Sunt prezentate obiectivele strategice fundamentale (securitatea energetică, competitivitatea piețelor de energie și competitivitatea economică, și sustenabilitatea ecologică și climatică a activităților din energie), obiectivele strategice operaționale (menținerea unui mix de energie diversificat și echilibrat; decarbonarea sistemului energetic prin mecanisme ale pieței concurențiale; susținerea investițiilor în eficientizarea economică și decarbonarea sectorului energetic; interconectarea și integrarea în piețele regionale de energie; protecția consumatorului vulnerabil și diminuarea sărăciei energetice; îmbunătățirea guvernanței sectorului energetic; profilarea României ca pol energetic regional, la orizontul anului 2030)

    3. Formulari “democratice”

    Scrieti “Ca atare, formularea lor trebuie să reprezinte o formă de exercițiu democratic, deși unul tehnic, încadrat de constrângeri stricte de ordin economic, tehnologic, ecologic și geopolitic.”. Eu am spus ca, printr-un proces democratic, camila poate fi reprezentata drept un cal desenat de un comitet. Mai clar : cand faci o strategie nu poti raspunde tututor constrangerilor si trebuie sa iti asumi alegeri clare, care nemultumesc pe unii (pe unii dpdv tehnologic, pe altii dpdv economic) , o strategie nu poate sa fie de tipul “de toate pentru toti”, decat daca mai adaugam un morman de hartii (buna treaba dpdv ecologic) la muntele de hartii inutile deja existent. Clar, limpede, intr-o fraza, ce isi propune ministerul, dle coordonator, sa devina sectorul energetic din Romania la orizontul 2030? Care este obiectivul strategic fundamental?!

    4. “Inversunarea legata de modelare”

    Domnule coordonator, poate doar in filozofia hegeliana discutam prima data lumea numenala (peste 100 de pagini, obligatoriu) si apoi trecem sa discutam lumea fenomenala. Toate strategiile energetice din lume au la baza modelarea PIB-ului, forecast of supply and demand si “sourcing options”. Adica, daca noi habar nu avem care va fi efectiv cererea de energie in 2017/18/19, pt. ca ea nu e modelata clar si nu avem nici limpede optiunile de producere a acelei energii (cu echilibrare regionala si sistemica, cu rationalitate dpdv costuri) , la ce strangem 300 de specialisti sa isi dea cu parerea ? Despre ce?

    5. Numarul de specialisti

    Scrieti dvs : “Peste 250 de specialiști – în fapt, aproape 300, incluzându-i pe cei care au trimis observații ulterioare”. Domnule, ar trebui sa fie o evidenta clara, sunt 259? Sunt 289? Altfel e ca si cum spunem ca Cernavoda are intre 2 si 4 reactoare nucleare, lipsa de precizie la nivel de coordonare strategie energetica nationala este socanta. De ce? Pentru ca, de pilda, 1000MW in plus sau in minus in model pot sa insemne diferenta intre o cheltuala de foarte multe milioane de euro sau nicio cheltuiala pentru statul roaman).

    6. Documentul DOE

    Deci americanii cu tot cu institutele de cercetare si infrastructura lor s-au limitat la un document pe cinci ani, fara a cauta vastitatea abisala a modelarii spre orizontul anului 2050 (habar nu avem ce tehnologie vom avea in acel an). Deci noi trebuie sa facem democratia originala, documentul lor nu e bun, noi o sa facem mai bine.

    7. Documentul CEPA

    Din cate stiu, documentul a fost coordonat de dna Alexandra Gatej ca Chaiwoman of the pannel, fapt usor verificabil in documentul cu pricina. Nu mai dau si din culisele discutiei pe marginea lui, am fost prezent la lansarea de la Cotroceni si am avut fericita ocazie de a sta de vorba in privat cu dna Gatej, o buna prietena de multi ani, ref. la modalitatea efectiva in care s-a elaborat.

    8. Se va face, se va drege

    Scrieti dvs „document de politici publice, Strategia energetică va fi un text limpede și accesibil, cu menirea de a fi un ghid eficient pentru decidenții din sectorul public, pentru investitori și pentru consumatorii de energie.” Speram ca macar ultimul text sa fie limpede si accesibil, efortul prezent intitulat “Analiza stadiului actual” nefacand nici macar ceea ce pare a indica subtitlul, sub marele titlu de Strategia Energetica . De ce spun asta? Pentru ca a face o analiza clara a stadiului actual fara a pomeni de dezastrul Hidroelectrica, riscul foarte real pentru complexele energetice de a fi inchise in urma coruptiei si a problemelor de mediu, de lipsa de investitii in infrastrutura de transport, de problemele de la ANRM in licentiere si problemele ANRE in reglementare (vezi cazul cu DIICOT, etc.) este pur si simplu imposibil. Ca atare, ori faceti o analiza serioasa a stadiului actual al sectorului energetic (dar nu stadiul actual al discutiilor despre Strategie, ca imbatranim si au trecut doi ani si mai bine deja), derivand concluziile strategice care se impun, ori porniti cu ancora din viitor – unde vrem sa ajungem – si veti putea creiona strategia energetica a Romaneii in functie de acest obiectiv unic (sau de putine obiective care trebuie nearat sa fie complementare).

    • Stelian spune:

      Strategia energetica? Gluma buna!
      Din 2007 incoace consumul scade sistematic (a se vedea curbele de pe transelectrica), diferenta intre virful de seara si golul de noapte creste. Iarna maxim consumul ajunge la vreo 9000 de Mw.
      Si sa incepem numaratoarea : 1300-1400 CNE, cam 2300 media pe carbune, cam 1500 media pe gaze si pacura si cam 2000 pe hidro (macar mia de la PF I si II trebuie sa mearga mai mereu), se ajunge peste 7000. Cum vara virful e pe la 7000 si mai trebuie luate si alea regenerabile (vint, soare si biomasa), incepe sa se taie. Se pare ca e export destul de mare de cam 1000 de Mw pe ora sau mai mult chiar.
      Din punctul meu de vedere consumul de energie si cum arata curba reflecta bine starea economiei, care nu prea merge.
      Daca va creste economia, va fi o problema. Pina atunci este o excelenta perioada de inlocuiri de grupuri ce au tehnologia anilor 60-70 cu ceva mai performant. Si de luat in calcul ca deja grupul 1 de la Cernavoda are vreo 20 de ani de cind merge… Iar celalalt nu e nici el departe.
      Nu e rentabil sa investesti in inca un grup sau 2 la Cernavoda. Ele trebuie sa mearga la baza curbei, si cu 2500 spre 2800 Mw la baza cam trebuie sa opresti mult din celelalte si nu se prea poate, din motive de siguranta de sistem, ca trebuie oricind sa preiei o cadere de 700 si nu ai din ce.

      • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

        Stelian, nu stiu cine esti dar e clar ca pui deja mai multe date pe masa decat cele 160 de pagini din documentul ministerului, rog ia legatura prin webmasterul site-ului sau prin Facebook-ul meu cu mine. Felicitari, fratilor – si rog webmasterul sa ridice comentariul de mai sus la update 2 de la articolul meu. Update 1 il are in inbox deja. Multumesc anticipat.

  3. silicon_v spune:

    Pam. Pam.

    Adica nu vad ce ar mai fi de spus. Decat ca domnul Oraseanu devine om eminamente politic pe zi ce trece :)

    P.S. Jos palaria pentru expunere! Inginerul batran din mine se bucura cand mai citeste o expunere atat de clara si concisa..

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      In primul rand, e Orasanu , nu Oraseanu, suneti un cititor vechi al meu, am dialogat de f. multe ori. Va rog sa cititi si argumentatia mea, oricine e liber sa ajunga la propria parere. Poate ati inteles dvs dupa toata discutia care e obiectivul fundamental al sectorului energetic romanesc la orizontul 2025 cu viziune pana in 2050, etc.?

      Va rog , de asemenea, sa cititi (macar sa spicuiti) documentul “sintetic” de 160 de pagini al ministerului si sa va explicati, concis, parerea, cu argumente. Multumesc.

    • Prostu' satului spune:

      Ati fost ironic, nu? Ca altfel nu inteleg la care expunere clara si mai ales concisa va referiti…
      Mie, cu iertaciune sa-mi fie, mi se pare ca ambii duelisti s-au molipsit de acea boala descrisa de Titu Maiorescu, sa tot fie vreun secol jumate de-atunci…

  4. Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

    http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/record-absolut-un-functionar-este-platit-de-12-firme-toate-de-stat-719672.html

    Va mai semnalez un caz interesant, nu stiu daca dl Stanescu este unul dintre autorii strategiei de energie, dar sincer s-ar incadra, ca este absolut peste tot. A fost la Oltchim, a semnat contractul Rafo, acuma mulge de la 12 companii. Iata un “expert” adevarat.

  5. Maria spune:

    Ca cititor neavizat in domeniu, vin si va intreb mai ales daca coordonati strategia energetica (de care eu aud de multi ani dar m-am plictist de ea ca oricum nu cred ca v-a fi gata cat mai traiesc eu) de ce a scazut la jumatate SNN de la listare adica de la 10 aprox la 5 lei (bine ca a fost si 4.5)?
    nimic din strategia si planul de listare nu -a respectat. Asa ca chestia asta cu strategia e doar un fas ca unii sa fie platiti.
    La noi cei mai multi bani se iau pe conceperea unor strategii nu pe implementare.
    Oricum nu cred ca veti raspunde…

  6. Maria spune:

    Si inca ceva, presupunand ca dvs sunteti bine intentionat si chiar ati vrea sa faceti ce trebuie in decembrie vine alt guvern si strategia ia o pauza pe termen nedefinit

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Maria, ai dreptate, insa termenul este definit.Spune mai sus dl coordinator : “va fi definitivat documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, care va fi asumat de Ministerul Energiei și de Guvernul României.”. Deci, perspectiva anului 2050. Aaaaamiiiin.

      • Maria spune:

        Domnule Orasanu,

        Cine mai traieste in 2050? Va dati seama peste 34 de ani? poate fi nu o viata ci doua trei de om in funtie de noroc.

        Oricum nu ma asteptam ca domnul consilier sa rapunda la intrebarile mele

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    “Documentul de față se bazează pe minutele sesiunilor de lucru, pe observațiile, comentariile și propunerile rezultate din consultarea publică, dar și pe alte studii și documente strategice de nivel național și internațional. Raportul prezintă, așadar, o armonizare a pozițiilor părților interesate, dar nu reprezintă, în acest stadiu, poziția oficială a Ministerului Energiei.”
    http://energie.gov.ro/ministerul-energiei-a-publicat-raportul-consolidat-al-etapei-de-analiza-calitativa-din-procesul-de-elaborare-a-strategiei-energetice-a-romaniei/
    Cam asta ni se spune, pe siteul ministerului, despre Raportul Integrat, consolidat ( cum e de fapt?daca ne legam de chichite), ma rog, raportul analizat in fel si chip. Care nu reprezinta pozitia minsterului!. Misto.
    Bun, inteleg, tot de pe site, ca Raportul final privind SEN va fi elaborat in a doua jumatate a lunii septembrie, dupa introducerea modelarii cantitative in ante-raportul cu pricina, ala care nu reprezinta pozitia ME. Asta va reprezenta? sau abia dupa consultarile publice vom avea despre ce sa vorbim? Dupa acest raport final vom avea in sfarsit si SEN? Asumata?
    Sincer, in momentul de fata e destul de dificial sa intelegi (fara sa citesti sute de pagini), ca simplu consumator de energie, ce se doreste. Poate ca asta e procedura, pana nu avem parcurse toate etapele, inclusiv cea de modelare a ce “va sa fie”, in diferite scenarii, nu putem sti ce vrem. Nu stim “cat costa” si ce efecte prognozam. OK, dar atunci sa o spunem pe sleau,
    De fapt cred ca aceasta neasumare (ca pozitie oficiala) o cam spune.
    Una peste alta discutia cred ca prinde bine, atat articolul dlui Orasanu cat si raspunsul dlui Dudau.
    Asteptam, evident, ceva asumat si de minister!

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Pai de fapt, si dupa ce citesti sute de pagini tot nu intelegi clar ce vor oamenii sa reprezinte sectorul energetic in Romania lui 2030, ca asta ar trebui sa fie clar din prima propozitie a unui astfel de document. Isi doresc sustinerea unui campion regional, sustinerea ideii de competitie pentru scaderea preturilor, sustinerea unei productii cu 50% mai mare decat maximul necesarului, ce anume isi doresc. Asta e si intrebarea din postul meu de mai sus, dl coordonator nu raspunde clar, el strategizeaza, filozofeaza….

  8. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Deci constat ca avem in fata un proces de decizie pe model politic, asta datorita numarului mare de specialisti din multiple domenii. Modelul de decizie politic este modelul adecvat unei decizii de natura strategica, dar trebuie gestionat extrem de bine pentru a se incadra in intervalul de timp necesar deciziei.

    Titlul documentului este “Strategia energetica a Romaniei 2016-2030 cu perspectiva anulul 2050″ Subtitlul este “Raport consolidat…”.

    Ca tehnica de redactare titlul este mai important decat subtitlul. Ca idee pentru a se evita confuziile un astfel de document ar trebui sa aiba o titulatura gen “working papers”, pentru ca nu este strategia ci un document intermediar de lucru. Avand in vedere continutul, normal documentul ar trebui sa fie intitulat “Raport consolidat …” si atat. Documentul nu este o strategie nici ca structura nici ca si continut, dar este un document de lucru interesant.

    Eu am o alta problema, poate triviala in ochii unora. Un astfel de document ar fi trebuit sa existe in 15 iulie 2015 nu 2016, si in acest moment ar trebui sa existe un alt document intitulat corect “Strategia energetica a Romaniei 2016-2030″ sau macar “Strategia energetica a Romaniei 2016-2020″ adoptate undeva inainte de 2016.

    Corect ar trebui ca documentul adoptat sa se intituleze “Strategia energetica a Romaniei 2017-2030″ daca se adopta in 2016 sau 2018-2030. E cel putin bizar sa ai o strategie adoptata pe o perioada partial consumata.

    Sunt din start reticent la un document de planificare care incepe cu o eroare majora din titlu. Aceasta eroare tradusa in planuri de actiune inseamna planuri ne-realiste care nu se vor putea pune in practica, cu consecinte majore asupra credibilitatii autoritatii publice, si, mai grav, asupra economiei.

    Legat de continut nu ma pronunt, dar ca metodologie, ar fi fost productiv sa existe o propunere initiala, daca vreti un draft de strategie, care sa fie apoi discutat. Deoarece, din ce imi dau seama s-a inceput cu discutiile inainte de draft suntem in 2016 la jumatatea anului si inca nu avem decat palavre fara valoare operationala.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Ati prins esenta, documentul se discuta din 2014, se spera sa se termine in doi ani, din diferite motive nu s-a terminat. Dar stati linistit, cuprinde in schimb orizontul anului 2050 :)

  9. Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

    Gata, fratilor, suficienta transparenta. Intre timp Hotnews scrie si despre Bogdan Stanescu – o fi si el printre specialistii din minister la cele enshpe consilii de administratie pe care le are ? :) Domnu’ consilier , nu ma astept sa raspundeti nici la asta nici la intrebarile si precizarile de mai sus, stiu ca asteptati sa treaca valul :) ) Ce e val, ca valu’ trece…..

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Domnul Dudau s-a saturat de transparenta, nu mai raspunde, capul la fund si joc de glezne, asa e cu National Security Fellows….si da-i si lupta cu teoria redundantei sistemelor, cu “vectori mediatici” cu ” campuri tactice” . Intre timp cred ca citeste si Ministrul acest forum si Hotnews in general, l-a destituit pe dl Stanescu. BNR-ul l-a primit cu bratele deschise, este duomnu’ Stanescu un specialist desavarshit, nu sa mai iezista asha specializare pe undeva in statu’ roman.

  10. Corneliu Rizescu spune:

    Câtă EE va consuma România la orizontul anilor 2030 ?

    Actualul „Raport consolidat al etapei de analiza calitativă a sistemului energetic românesc” nu dă un răspuns definitiv . Se așteaptă rezultatele modelării cantitative din sectorul energetic românesc realizate prin colaborarea cu strategul selectat. Nu excludem utilitatea unei colaborării externe. Probabil că s-a avut în vedere și costul in timp al acestei colaborări.
    Consideram util ca în această etapa să fi fost punctate următoarele date evidente :
    1)România are printre cele mai scăzute producții de EE (Tab1). Acest fapt se corelează cu dezindustrializarea accentuată, dar și cu faptul că sunt multe locuri din România în care luminatul este încă asigurat de clasica lampă cu gaz. Este deci încă f.mult de făcut.

    Tab1 Evoluția Indicatorului producție EE/cap , kwh/cap
    State industrializate
    SUA Jap. Germ. Franța Italia Austria
    Kwh/cap 2007 14440 8875 7992 8904 5373 8041
    2014 13581 8062 7661 8467 4573 7294
    State nou integrate in UE
    Cehia Polonia Slovacia Ungaria Slovenia România
    Kwh/cap 2007 8545 4171 5266 3978 7141 2969
    2014 8171 4183 4614 2753 8006 3315
    Sursa : Enerdata : Global Energy Statistical Yearbook; * alte surse Internet

    2) Dacă admitem că elementul esențial al creșterii bunăstării generale este legat de industrializarea unei economii, atunci datele din Tab.2 reflectă faptul că și din acest punct de vedere România ocupa o poziție de loc de invidiat

    Tab2 Consum de EE preluat de industrie, Mwh/cap
    State indusrializate
    Germania Franța Italia Austria Spania
    Mwh/cap 2007 2,909 2,071 2,50 3,138 2,15
    2014 2,85 1,675 1,857 3,11 1,54
    State nou integrate in UE
    Cehia Polonia Slovacia Ungaria România
    Mwh/cap 2007 2,347 1,200 2,267 0,942 1,094
    2014 2,243 1,264 2,262 1,507 0,994
    Sursa: Datele primare preluate din EUROSTAT

    Dacă considerăm că din punct de vedere tehnologic, industria din statele dezvoltate economic nu are diferențieri majore în privința consumurilor specifice de EE raportate la unitatea de produs, atunci datele prezentate induc faptul că Austria are cea mai energo-intensivă economie, urmată de Germania.
    Pentru economiile nou integrate în UE, acceptând că pot exista încă diferențieri în privința consumurilor specifice de EE raportate la unitatea de produs – față de industria din UE15, reținem aici doar că economia României prezintă gradul cel mai avansat de dezindustrializare, în raport chiar cu statele nou integrate în UE, reținute pentru aceasta analiză.
    Nu este întâmplător deci că platforma de analiză Mundi – într-un studiu relativ recent comparativ al economiilor din fostul CAER- aprecia că România spre deosebire de celelalte – nu are industrie auto ci „asamblări auto”.

    3) Nu se impunea o analiza de fond asupra consumului de EE din perioada 2000 – 2007 ? Multi analiști apreciază că aceasta etapa nu a întrunit elementele caracteristice unei dezvoltări durabile. Se poate că o economie în „formare pentru adaptabilitate la economia de piață” să aibă nevoie pentru dezvoltare economică de mai puțină EE decât o economie stabilă aflată în faza de post-industrializare ,cum este de ex. cea a Germaniei ( Tab3 )

    Tab 3 Rata Anuala Medie Creștere (RAMC) a consumului de EE și a PIB pentru perioada (2000-2007) în Germania și în România

    RAMC PIB %/an EE %/an 1% PIB necesită:
    Germania 1,22 1,06 0,87 pcte crestere consumEE
    România 5,49 3,18 0,58 pcte crestere consumEE

    Funcție de rezultatul analizei asupra necesarului fundamentat de EE în perspectiva obiectivului asumat de reducere a decalalajului fata de alte State membre în UE va devenii posibilă definirea capacității preconizate pentru producerea de EE în România, etapizarea acesteia inclusiv volumul investiților preliminate .
    Evident că la decizia hotărâtoare asupra volumului de investiâii aferent sectorului energetic,- care după cum se semnala în intervenția dlui Radu Dudău ,va fi semnificativ – partidele politice și parlamentul ar trebui să aibă în vedere ce tip de economie se dorește României : economie axată pe o piață de service a altor economii naționale sau o economie cu o industrie, echilibrată, restructurată orientată pe creștere accentuată a VAB, cu o capacitate crescută de asigurare de locuri de muncă pentru stoparea migrării populației active și creșterea rezonabilă a bunei stări a populației.
    Elementele pentru definirea acestui răspuns ar trebui să se regăseasca în rportul final.
    Sunt si alte elemente care ar trebui luate in considerare. Probabil asupra acestora sa revenim intr-o alta interventie

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Ok, prima bila alba este ca veniti cu niste cifre, care pot sta la baza fundamentarilor. Prognozele viitoare insa trebuie sa tina cont de niste lucruri – nevoile de energie si energointensivitatea industriei, cresterea PIB, etc. Exista undeva niste modelari “pana la orizontul anului 2050″ cum vrea dl Dudau?

      • Corneliu Rizescu spune:

        Nu cunoastem un model aplicabil oricarei economii nationale. Exista principii care se cunosc pentru elaborarea unei politici energetice nationale. Am convingerea ca specialistii energeticieni din Romania le cunosc, chiar fara plata in exterior –pe termen indelungat – a unei “taxe de kow how” pentru diverse modele.

        Greu de crezut ca practicieni cu experienta industriala se pot “aventura” pentru solutii pe termen foarte indelungat , intr-un domeniu cum este energetica industriala.

        Este necesar insa ca procesul restructurarii sistemului energetic national sa fie urgent initiat cu elementele care creiaza in prezent pierderi peste limitele tehnice acceptate. Acestea se cunosc si au fost prezentate in toate variantele de restructurare prezentate. Acestea nu sunt putine . S-a ramas doar la analize calitative ….

        Restructurarea energetica trebuie privita ca prim pas al procesului de reindustrializare. Efecul acestui proces trebuie sa stimuleze revigorarea industriei ramase inca in viata, altfel Romania risca sa ramana doar piata de desfacere a altor economii

  11. Bogdan Minteanschi, dr. ing. spune:

    Continuarea investitiei de la CNE Cernavoda ar fi foarte, foarte benefica. Domurile reactoarelor si o serie de facilitati generale exista deja si au fost dimensionate pentru 5 unitati nucleare! La unit. 5 s-a renuntat oricum, ar trebui sa avem deja 4. Tehnologia CANDU foloseste U natural si de aceea are o siguranta/ securitate intrinseca. Pe de alta parte, cf. Codului tehnic al RET, orice unitate dispecerizabila trebuie sa fie capabila sa functioneze in domeniul de 40 – 100 % Pn. Pentru unit. 3 si 4, ar fi necesara o capacitate de preluare de 0,6 x 2 x 700 = 840 MW. Centrala electrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) va avea 1000 MW si se apreciaza ca va fi la Tarnita. De aceea, uneori se vorbeste, pe buna dreptate, de cele 2 investitii cuplate, CNE si CHEAP. [ Am participat si eu la multe studii, mai ales pt. CNE.]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Dudau


Radu Dudau

Radu Dudau este consilier al Ministrului Energiei si coordonator al elaborării Strategiei Energetice. A absolvit Facultatile de Fizica (1993) si Filosofie (1996) ale Universi... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)