Home » Analize »Economie »Opinie » Citesti:

Dezvoltarea rurala pe bani si mai putini. Despre PNDR

Mircea Modan ianuarie 22, 2014 Analize, Economie, Opinie
4 comentarii 1,424 Vizualizari

Zilele acestea se discuta noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020. Un fel de „cincinal” in 7 ani, elaborat la nivel national, care trebuie sa respecte o seama de impuneri europene, dar care lasa si o buna marja de manevra fiecarui stat in parte. Extrem de important, pentru ca el reprezinta de fapt master planul dezvoltarii satului romanesc.

Intr-un articol anterior (Viata la tara) am facut referire la decalajele majore existente in Romania, atat fata de mediul urban, cat si fata de UE:

  • 1. „În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1% mai mare decât în UE -27.” Iar 71% din saraci traiesc la tara.
  • 2. „Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel național, numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural la nivelul anului 2011. În anul 2011, densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori la nivel naţional era de 23,66, cu mult peste cea înregistrată în mediul rural, de 9,64 IMM-uri la 1000 de locuitori.”
  • 3. „Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai 13,6% dintre localitățile rurale erau conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012)”
  • 4. „Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială se va reflecta în dezvoltarea economică a zonelor rurale din Romania”
  • 5. „În 2012, la nivel naţional, peste 28% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Doar în cazul agriculturii există diferenţe substanţiale faţă de UE27 (indicatorul fiind de 6 ori mai mic); în restul sectoarelor menţionate RO înregistrează valori apropiate”
  • 6. „Analizate însă din punct de vedere valoric, veniturile fermierului român sunt de patru ori mai mici (1,6 euro/oră în RO faţă de 6,3 în UE 27). Diversificarea activităţilor şi constituirea lanţurilor scurte de valorificare a producţiei agricole se înscriu printre soluţiile de suplimentare a veniturilor fermierilor.”

Aceste date nu sunt inventia mea, ele figureaza in documente oficiale, analize bine facute, care sunt obligatorii atunci cand se poarta discutii cu privire la alocari de fonduri, practic la strategii nationale.

Ce pricepem? Ruralii sunt si saraci si fara infrastructura, nu au nici IMM-uri unde sa se angajeze. Si sunt multi.

Sunt prea multi? Poate ca nu : „According to a standard definition, more than 91 % of the territory of the EU is “rural”, and this area is home to more than 56 % of the EU’s population.”

La noi e altfel, desi avem cam 47% de locuitori in zona rurala (facem abstractie de „intermediari”, desi cred ca o buna parte sunt tot rurali) „doar”28% (dintre persoanele ocupate) se ocupa cu agricultura, pentru ca nu au alternativa, nu pentru ca este un mod de viata pe care si-l doresc. Iar daca ne gandim ca media „taranilor” europeni este de 4,7% (vs 28% la noi) este evident ca restul de cca 23% vor trebui in viitor sa-si gaseasca de lucru in sectoare non-agro, chiar daca vor ramane sa locuiasca la tara.

Sa vedem in ce masura a raspuns PNDR-ul 2007-2013 la aceste necesitati. In primul rand sa vedem ce este de fapt PNDR.

“Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:

FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanţarea măsurilor de marketing

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este accesat începând din martie 2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR).

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 ( PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Măsurile Planului Naţional Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcţie de analiza situaţiei socio-economice şi de mediu, obţinută pe baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite priorităţile şi direcţiile pentru dezvoltare rurală, în strânsă legătură cu priorităţile comunitare.”

Altfel spus PNDR-ul reprezinata practic strategia nationala de dezvoltare rurala, utilizand atat fonduri europene cat si fonduri nationale, alocate in acest scop. El s-a concretizat astfel, in perioada 2007-2013:

Axa 1 „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” (80% sprijin FEADR nerambursabil)

include măsurile:

111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”

112 „Instalarea tinerilor fermieri”

121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”

122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii”

123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”

141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”

142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”

143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”

Axa 2 „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” (82% sprijin FEADR nerembursabil) include măsurile:

211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”

212 „Sprijin pentru zone defavorizate-altele decât zona montană”

214 „Plăţi de agro-mediu”

221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”

Axa 3 „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” (80% sprijin FEADR

nerambursabil) include măsurile:

312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

313 „Încurajarea activităţilor turistice”

322 „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi

punerea în valoare a moştenirii rurale”

Axa 4 „Leader” include măsurile şi sub-măsurile:

4.1 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală”

411 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”

412 „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”

413 „Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale”

4.21 „Implementarea proiectelor de cooperare

4.31 „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”

431.1 „Construcţie parteneriate public-private”

431.2 „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”

Măsura 511 „Asistenţă tehnică”

Măsura 611 „Plăţi complementare directe”

Bun, sa vedem ce si cat au cerut oamenii, pe parcursul anilor 2007-2013.

Măsura

Proiecte depuse

Proiecte selectate

%proiect

%valoare

Nr.

Valoare publică

Nr.

Valoare publică

111

112

22,494

630,074,066

13,446

339,118,514

59.8

53.8

121

8,154

3,008,189,083

3,291

1,208,995,827

40.4

40.2

122

20

3,011,934

18

2,513,937

90.0

83.5

123

1,762

1,771,015,954

878

877,466,816

49.8

49.5

Schema XS 13/123A/2008

247

113,706,025

215

101,626,174

87.0

89.4

Schema XS 28/123F/2008

177

78,896,763

157

67,450,879

88.7

85.5

Schema N578/2009

453

311,099,775

292

216,093,918

64.5

69.5

125

1,701

1,789,032,854

555

611,012,899

32.6

34.2

141

88,846

666,345,000

63,543

476,572,500

71.5

71.5

142*

PNDR

79

15,078,394

72

13,672,322

91.1

90.7

Transferate din SAPARD

143

211

212

214*

PNDR

Transferate din SAPARD

215

221*

PNDR

52

4,354,839

40

3,775,661

76.9

86.7

Transferate din SAPARD

312

9,499

1,317,172,809

3,498

423,295,222

36.8

32.1

313

3,703

569,890,748

2,584

392,089,882

69.8

68.8

322

3,225

7,630,432,311

830

1,933,734,561

25.7

25.3

4.1

4,006

174,935,247

2,208

91,276,069

55.1

52.2

421

4

72,484

0

0

0.0

0.0

431.1

faza 3

112

4,920,162

111

4,827,533

99.1

98.1

fazele 1+2

431.2

511

Schemele de garantare pentru sectorul agricol si pentru IMM-uri

611

TOTAL

144,534

18,088,228,448

91,738

6,763,522,716

63.5

37.4

Prima observatie , evidenta, este ca alocarea de resurse a fost insuficienta, raportat la proiectele depuse.

In plus, cateva masuri esentiale pentru dezvoltarea mediului rural au avut procente de alocare foarte slabe: 322, 312 (daca ne uitam in lista si vedem ce reprezinta chiar iti vine sa te iei cu mainile de cap, practic dezvoltarea infrastructurii si a afacerilor cu profil non agricol este varza)

322-ul reprezinta exact acea masura care ar fi imbunatatit infrastructura si serviciile de baza care afecteaza „dezvoltarea economică a zonelor rurale din Romania”. Noa , si ce daca?

Zona rurala care ocupa 87,1% din Romania, si in care locuiesc 47,2% dintre compatriotii nostri. Iar daca mai adaugam si anumite periferii care se regasesc in zona intermediara (intermediarii sunt 43,9%, ma rog nu-i punem pe toti la socoteala ca fiind „non-urbani”) putem spune linistiti ca mai mult de jumatate din romani traiesc practic in rural.

Oamenii si-au facut treaba, exista proiecte depuse in valoare de 7,6 mld. Euro, dar alocarea este de doar 1,93 mld, adica 25.3% din necesar. Daca-i mai adugam si pe aia care n-au depus nimic probabil ca procentul alocarilor vs necesarul real ar fi sub 20%.

La 312 la fel. Vorbim de masura care finanteaza IMM-uri non-agro, vitale pentru acei 23% care trebuie sa nu se mai ocupe de agricultura in viitor. Unde vor lucra acesti oameni, daca doar 18% din IMM-urile non agro sunt in mediul rural, ala cu87% din supratata toata a Romaniei, si cu mai bine de jumatate din popultaia ei? Pe Luna? „Evident” ca alocarea este aici de …32% din necesar.

Daca calculam ponderea masurilor 322, 312, 121, 125 (ca principalele masuri care fac dezvoltare la sat) vedem ca ajungem la un catastrofal 32,5 %. Iar daca ne raportam la ponderea lor in totalul sumelor alocate ajungem la 28%. Altfel spus doar 28% din intreg PNDR-ul 2017-2013 a mers catre principalele masuri care genereaza dezvoltare rurala.

E mult , e putin? Dupa mine este putin, avand in vedere ca suntem atat de mult in urma. Daca in UE , acolo unde exista niste parametrii acceptabili de infrastructura si de populatie ocupata in agricultura ar putea fi satisfacator, la noi cu siguranta ca nu. Ar fi fost bine sa avem si date din alte tari, cat a mers pe dezvoltare, cat a mers pe consum, cat sunt de inzestrate satele lor vs ale noastre. O analiza comparativa, facuta de specialisti din APDRP, sa zicem. Dar nu avem.

Sa vedem cum este proiectat PNDR-ul 2014-2020. Va tine cont de analizele, de altfel foarte bune, privind situatia din zonele rurale?

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf

De necesitatile de finantare pe dezvoltare? Pentru ca, sa fim corecti, nu este chiar usor sa impaci si capra si varza, adica sa asiguri fonduri pentru subzistenta (sau compensare, afara fiind o subventionare mult mai mare in zona platilor directe/ha) iar pe de alta parte sa mai ai resurse si pentru dezvoltare. Dar nici sa-ti bati joc de analizele care-ti spun cat se poate de clar unde e buba.

Sincer nu am gasit proiectul noului PNDR, doar cateva referiri in presa, ce-a zis X sau ce-a zis Y. Ba ca fondurile scad de la 8,12 mld (in 2007-2013) la 7,8 mld in 2014-20120, ba ca nu scad si cresc la 8,15, ba ca in loc de 24 de masuri vom avea 14, 13 sau 12..unde citesti gasesti alte date.

Ca tot omul necajit, am pus mana pe telefon si am sunat la APDRP, aia care ar trebui sa stie cel mai bine ce si cum. Am aflat astfel ca nu exista niciun draft disponibil publicului larg, ( documentul este secret ? de nu are nimeni acces la el) si se discuta acum cu Bruxellu` si ca informatiile trebuie sa mi le iau din presa.

Pai sa vedem ce zice presa, acolo unde avem date mai clare:

Pentru perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie fonduri europene de 8,15 miliarde de euro in Programul National de Dezvoltare Rurala. Viitorul PNDR va fi structurat pe 12 masuri, dintre care doar cateva vor avea alocari mai importante:

  • Masura 1: Investitii in active fizice pentru modernizarea fermelor,  unitatilor de procesare si a infrastructurii. Pentru perioada 2014-2020 Romania vrea sa aloce din PNDR investitii in exploatatii agricole de peste 100 de milioane de euro. Pentru irigatii, alocarea dorita este de 371 de milioane de euro, comparativ cu 60 de milioane de euro in perioada 2007-2013. “Vrem sa reabilitam to sectorul de irigatii, dar partea secundara, nu partea principala pentru ca aceasta nu este eligibila prin regulamentul european”, a precizat ministrul Constantin. O alocare importanta, 200 de milioane de euro, va merge la partea  de acces la exploatatiile agricole sau acces pe drumurile forestiere.
  • Masura 2: Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microintreprinderi si intreprinderi mici non agricole. Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor va avea o suma de 1,032 miliarde de euro. Infiintarea intrepridnerilor pentru tinerii fermieri va primi o alocare de 619 milioane de euro, fata de 320 de milioane de euro cat a fost alocarea 2007-2013. De asemenea, 413 milioane de euro vor fi alocati pentru infiitarea si dezvoltarea activitatilor non-agricole in spatiun rural.
  • Masura 3: Servicii de baza si reinnoirea satelor – suma disponibila va fi de 1 miliard de euro. In perioada actuala de programare, Romania a avut aici o alocare mai mare, de 1,7 miliarde de euro. Acesti bani sunt destinati investitiilor in drumuri, aductiuni de apa, canalizari.
  • Masura 4: Transfer de cunostinte si actiuni de informare – alocare de 6 milioane de euro.
  • Masura 5: Impadurirea si crearea de perdele forestiere – alocare de 79 milioane de euro.
  • Masura 6: Agromediu si clima – alocare de 849 milioane de euro. Per total, pachetul de masuri de mediu si clima va avea alocate 2,3 miliarde de euro , intrucat statele membre sunt obligate sa foloseasca 30% din programul de dezvoltare rurala  pentru acest obiectiv.
  • Masura 7: Agricultura ecologica - 200 de milioane de euro.
  • Masura 8: Delimitarea zonelor confruntate cu constrangeri naturale sau alte constrangeri specifice.
  • Masura 9: Cooperare – 3 milioane de euro, in parteneriatul european pentru inovare.
  • Masura 10: Gestionarea Riscurilor. Vor fi constituite fondurile mutuale, de aproape aproape 400 de milioane de euro. Banii vor fi folositi pentru despagubiri, de exemplu ca urmare a secetei.
  • Masura 11: LEADER. Mobilizarea comunitatilor locale in dezvoltare – 477 milioane de euro.
  • Masura 12: Asistenta tehnica, inclusiv Reteaua de Dezvoltare Rurala – 181 de milioane de euro.

Daca luam de bune aceste cifre rezulta ca masura 322 ar fi acum masura 3. Banii vor fi chiar mai putini ca in exercitiul anterior, daca in perioada 2007-2013 au fost alocati 1,9 mld (conform tabelului) acum vor fi doar 1 mld.

Deci este foarte probabil ca alocarea sa fie chiar mai proasta ca acel 25,3%. Sa ne gandim ca se vor depune proiecte tot de cca 7mld euro, iar alocarea va fi de 1 mld….vom avea 14,3%. Mda. Pai la ce mama dracului mai folosesc studiile alea savante despre situatia mediului rural, daca masurile se iau taman pe dos?

Masura 121(modernizarea exploatatiilor) va beneficia de 1 mld vs 1,2 inainte… in minus

Msaura112 (tinarul fermier) : 619 vs 339… in plus ( se majoreaza insa plafonul de la 40 la70, cica. Deci este posibil sa nu fie mai multi benficiari, in plus aici este alta discutie, adesea masura a fost folosita pe post de paravan.)

Masura 312 (IMM-uri non agro): 413 vs 423..in minus.

Pricepem astfel ca la principalele masuri care fac dezvoltare nu numai ca nu se amplifica, ci chiar se micsoreaza fondurile alocate. La infrastructura, afaceri non-agro, modernizarea fermelor banii vor fi mai putini.

In schimb avem 400 milioane alocati la „gestionarea riscurilor”, adica fonduri mutuale pentru despagubiri. Aici am dubii majore, pe care le-am exprimat intr-un comentariu la articolul pe aceasta tema aparut in Contributors. Pe pielea proprie, nu din auzite. Pot sa bag mana-n foc ca o buna parte din bani vor fi sifonati pe „riscuri” inventate, dar acoperite de tot felul de hartoage.

Concluzii.

Una peste alta se poate trage concluzia ca de unde au fost putini banii alocati pe dezvoltare acum vor fi si mai putini. Evident faptul ca vor fi doar 12, 13 sau 14 masuri in loc de 24 este vax albina, nevoile sunt tot alea, doar ca le aranjam altfel in raft.

As mai adauga cateva observatii generale, probleme de care m-am lovit frecvent, in dorinta de a vedea „the big picture”.

Este aproape o taina cum se obtin alocarile de fonduri EU, la nivel de tara, in special pe rural. Care-i algoritmul. Ne aducem aminte de circul cu reprezentarea Romaniei la discutiile pe aceasta tema. Cand se inghesuiau Presedintele cu Premierul care din ei sa mearga, de parca mergeau la sanatoriu si nu la niste discutii extrem de tehnice, unde trebuie sa fi extraordinar de bine pregatit, unde concurezi cu altii care-si fac de regula temele foarte bine. Deci, acum avem mai putini bani pe dezvoltare. In loc sa stea la aceeasi masa, sa vina fiecare cu cei mai buni specialisti din „dotare”, sa faca o strategie comuna, ei s-au zburlit unul la altul, iar rezultatul este foarte probabil sa fie asa de prost si din acest motiv. Si alte tari au obtinut alocari tot in proportie de cca 1/3 din necesitati, pe zona agro? Pentru ca daca nu-i asa avem o problema mare de tot…

Eu nu-mi explic cum, pe fondul unei absorbtii proaste la restul fondurilor europene (la cele administrate de Ministerul Fondurilor Europene, zic ei ca este de cca 30%) PNDR-ul (care-i alta gasca, dar este bazat tot pe fonduri EU) sa aiba alocari de doar 37% fata de necesitati, proiecte concrete depuse, nu abureli. Sa nu fi absorbit banii (per ansamblu alocati, pentru ca in genel atunci cand se vorbeste de fonduri europene nu se face referiri la FEADR, care este parte a PAC, nimeni nu prezinta situatia in ansamblu, pe tara, nu pe tipuri de politici, fonduri) in timp ce in alta parte (PNDR, bazat in principal pe FEADR) este foame de bani, proiecte cat incape si alocari canci. Oare nu s-au putut lua bani de la „aia” si transfera la PNDR? Oare chiar nu se putea obtine o suma mai mare de la UE, pe dezvoltare, avand in vedere ca suntem pe la coada, cu toate?

In plus, cum a functionat FEGA-ul, stiind ca au fost mari probleme de garantare atat a celor 80% cat si a cofinantarii proprii? Da, stiu, se incearca acum garantarea si subventionarea unei parti din dobanda, dar tare imi e teama ca … nu mai dezvolt, una se scrie in analizele maiastre (care chiar sunt OK) si alta se face, parca in ciuda celor care au gasit totusi punctele nevralgice.

Nu ne ramane decat sa asteptam sa se „desecretizeze” draftul si sa vedem si noi ce au produs atata amar de oameni angajati in elaborarea strategiei nationale rurale. Banii oricum vor veni doar prin 2015, asa ca pa si pusi, 2014.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    O să-mi permit să comentez că ”alocarea de resurse .. insuficienta, raportat la proiectele depuse.” a fost totuși din bani publici. Știm că banii publici sunt în principiu ai nimănui și niciodată n-o să spuneți că sunt prea mulți. Dar puteți găsi în satele românești parcuri construite pe imașuri și prin păduri. Din fonduri europene, evident. Un exemplu concret găsiți la Vânători, lângă Tg.Neamț, dar nu e nici pe departe singurul.

    Dezvoltarea rurală sănătoasă e aia pentru care localnicii cheltuie ei înșiși bani. În rest, se pot instala din bani publici rețele electrice sau rețele de apă și canalizare, dar nu e cazul să umplem munții de pensiuni în care nu intră aproape nimeni.

    Cât despre IMM-uri în zona rurală, vă pot spune din proprie experiență că acolo corupția e mult mai mare. Dacă într-un oraș mare mai poți conta cât de cât pe respectarea legislației (chiar așa opresivă fiscal cum este ea în România) în zona rurală și în orașele mici orice consilier local și orice primar îți obstrucționează activitatea ca să-și favorizeze protejații, rude și prieteni, chiar dacă respectivii desfășoară o activitate de calitate mult mai modestă.

    România se află în feudalism, ca mentalitate economică, iar taxele și impozitele legale sunt pur și simplu ignorate în discuțiile cu primarul sau consilierii. Ei vor să știe clar ce le iese lor, personal, din activitatea IMM-ului respectiv desfășurată în feuda lor. Astfel că n-o să vedeți prea curând creșterea numărului de IMM-uri din zona rurală. O multinațională își poate face o fabrică în zona rurală fără să-i pese de fricțiuni cu autoritățile locale, dar un IMM nu are parte de un asemenea lux.

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Bani publici? Vorbim in general de finantari nerambursabile din bani europeni, din FEADR, 80%(pe medie). Nu de la buget…restul de 20% sunt aport propriu al antreprenorului. Desigur in PNDR se regasesc si bani din bugetul national,avem plati compensatorii, etc, dar nu ei sunt “grosul”.
    Problemele sunt clare,prima este cea de negociere cu UE, decalajele sunt mari si avem toate motivele din lume sa cerem mai multi bani.Apoi la nivel national trebuie sa aplicam acolo unde analizele swot pe rural ne spun ca-i buba cea mai mare, cu atat mai mult cu cat ele se suprapun perfect pe strategia europeana si nationala(incluziune, micsorarea decalajului sat-oras, crestere PIB, dezvoltare “inteligenta”, bla, bla) tin atat de punctajul obtinut, valabil al nivel national,(nu au ce face primarii sau consilierii, nu depinde de ei nimic), cat si de putinta de a te finanata(cu cei 20%) sau de a accesa un credit(iar nu depinde de primari sau consilieri)
    Dupa cum veedti oamenii au facut proiecte, stiu ce vor, iar finantarea si-au cam rezolvat-o, aia selectati(pe cei 20%), la cele 6.7 mld proiecte selectate avem decizii de finantare pe 5,5 mld, ..adica 82% .Ce facem cu restul?
    Ce propuneti dvs, ca oamenii sa-si faca afacerile doar din bani proprii este o utopie, niciunde in UE sau in lume nu se intampla asa ceva. Cum credeti ca vom concura noi, cu un PIB/capita la 25% fata de UE(in euro) , fara finantare nerambursabila, cu “aia” carea au deja si productivitatea de 4 -5 ori mai mare, plati directe mai mari,si credite mai ieftine, si fonduri nerambursabile mai mari, si infrastructura, si capitalizati mai bine? Toate sunt legate
    Ce vor face acei 23% diferenta, care nu au bani sa-si lucrezenici macar petecul ala de hectar? Isi vor face firme din banii proprii? Care bani? Singura lor sansa ar fi sa se angajeze la firme locale..care nu exista. Nu din cauza primarilor sau consilierilor, si ei stau cu limba scoasa dupa orice investitor care ar putea sa le mareasca veniturile locale.
    Eu nu vorbesc din auzite, locuiesc la tara , avem in familei firme in mediul rural, nu am intampinat nici cel mai mic obstacol la nivel local, sau la orice alt nivel. Problema este ca nu putem sa ne dezvoltam fara bani UE intr-un ritm acceptabil

    • Harald spune:

      Vă cred că locuiți la țară, vă cred că aveți activități economice în agricultură, nu asta este problema.

      Problema este ”filozofia de afaceri” pe care o promovați dvs. Banii europeni sunt tot bani publici, chiar dacă sunt doar în mică măsură proveniți de la cetățenii români. Dacă dvs.credeți că afacerile se fac pe bani publici și că ”niciunde în UE sau în lume nu se întâmplă [...] ca oamenii sa-si faca afacerile doar din bani proprii”, puteți să credeți în continuare tot așa, n-am nimic împotrivă.

      Că România este mai înapoiată și prin asta dezavantajată, comparativ cu restul Europei Centrale, e adevărat. Însă fondurile europene nu pot rezolva asta și n-o vor rezolva niciodată. Exact cum de zeci de ani se îngroapă zeci de miliarde de dolari în Africa, fără ca lucrurile să meargă în vreo direcție. Capacitatea de a produce și de administra bani nu vine odată cu fondurile europene, iar folosirea acestora pentru afaceri este un mod de a arunca bani aiurea, pentru că profitabilitatea afacerii va exista, adesea, doar în măsura în care există și fondurile europene.

      Fondurile europene sunt binevenite, așa cum spuneam, pentru cheltuieli publice care ar moderniza satul românesc. O zonă rurală care va avea drumuri asfaltate, rețele de apă, canalizare, energie electrică și telecomunicații în fiecare sat, va putea oferi condiții unor activtăți economice autentice, așa cum se întâmplă astăzi în Anglia sau în Germania, unde există obiective industriale (fabrici și uzine) în fiecare sat.

      Pot să înțeleg perspectiva dvs., vă aflați în situația de beneficiar și e firesc să vă doriți acces la cât mai multe fonduri nerambursabile. Dar din perspectiva mea, ca firmă plătitoare de taxe și impozite în UK, subvenționarea afacerilor românești cu fonduri europene este inutilă, va avea același succes cu miliardele îngropate în Africa.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Aaaa..UK ziceti? Aveti impresia ca romanii primesc mai multi bani ca fermierii din UK? Pai poatea ar fi bine sa dati un ochi aici:
        https://www.gov.uk/browse/business/farming/grants-and-payments-for-farmers
        Ca sa nu mai zic ca in UK doar 1,6% din forta de munca se ocupa cu agricultura, la noi 28%. Ca la ei agricultura reprezinta 0,7% din VAB, la noi 6%..si cate altele.
        Dar nici la voi nu e roz, tinerii pleaca din agro,din cauza castigurilor mici, raportate la industrie, varsta medie a “anglotaranilor” fiind la 59 de ani
        Stiu discutiile ce se poarta pe tema platilor directe par sa va influentez, in general sunt valabile si in Romania (50% din subventii merg la 1% din ferme la noi)…dar problema abordata in articol este despre dezvoltarea ruralului, pilonul2.
        Despre ce ne spun analizele, facute chiar de autoritati, si cum par ele sa fie transpuse apoi in bugetele alocate(sper ca ati observat ca cea mai mare discrepanta est chiar la masura 322, infrastructura rurala, acolo unde si dvs vedeti logica investirea)
        Cat priveste ultima remarca este cam unfair. Nu am scris articolul pentru ca stau la coada la nu stiu ce subventie…nu am luat un cent gratis de la nimeni.
        Cred ca nu intelegeti logica PAC, care nu este valabila doar pentru Romania:

        http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/agriculture_ro.pdf
        Daca nu ar exisata PAC ati plati probabil triplu pe mancare, si aia adusa din state.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Modan


Mircea Modan

Antreprenor, inginer proiectant. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)