Home » Economie »Energie »Interviu » Citesti:

Dialoguri ”la cald” (VIII) – Răzvan Nicolescu (Deloitte). Termoficarea în București e esențială și pentru aprovizionarea cu energie electrică a orașului

Otilia Nutu octombrie 18, 2019 Economie, Energie, Interviu
16 comentarii 725 Vizualizari

Sistemul de încălzire centralizată în București este într-o situație critică, iar anul acesta vor fi probabil avarii pe arii mai extinse decât iarna trecută. Pe de altă parte, prăbușirea necontrolată a termoficării în capitală ar fi de neconceput – deși un risc real, dacă nu se face nimic în următorii ani, din cauza rețelei ciuruite și a lipsei investițiilor în capacitățile de producție de energie. Sunt 560.000 de apartamente branșate, în București deconectările sunt de doar 5%-7% față de anul 1990, iar teoretic o avarie sistemică ar însemna lipsa totală de alternative pentru toți în afară de 10-15.000 care, poate, și-ar putea instala o centrală proprie rapid în câteva luni. De asemenea, chiar dacă ar exista un program prin care să se faciliteze achiziția de centrale de apartament, rețeaua de gaze actuală pur și simplu nu ar face față, în niciun caz pe termen scurt.

Am vorbit foarte pe scurt despre aceste probleme cu dl. Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, fost Ministru al Energiei.

Sursa foto: Agerpres

____________________________________________________________________

SEMNEAZĂ PETIȚIA AICI - AVEM DREPTUL LA ÎNCĂLZIRE. ASUMAȚI-VĂ RĂSPUNDEREA!

____________________________________________________________________

În strategia energetică elaborată în 2015-2016, cât de importante sunt centralele ELCEN (Electrocentrale Bucuresti) pentru sectorul energiei electrice? Ce investiții erau necesare și în ce masură sunt ele afectate de blocajul actual?

Sunt foarte importante pentru aprovizionarea cu energie electrică și termică a orașului București. Investițiile necesare sunt în modernizare, respectarea standardelor de mediu și imbunătățirea eficienței.

Nota mea: Pe timp de iarnă, vârful de consum de energie electrică în București este de 700-800 MW, iar ELCEN produce 600 MW. Consumul de energie electrică în București a crescut foarte mult în ultimele trei decenii, dar infrastructura n-a ținut pasul. Teoretic, dacă ar dispărea sistemul de încălzire centralizată, ar exista probleme majore de securitate energetică pentru București, din cauza lipsei investițiilor în centrale de producere, în rețeaua Transelectrica și în rețelele de distribuție. Inelul de 400 kV în jurul Bucureștiului, care ar fi necesar pentru a aduce energie și din alte zone, este nefinalizat, iar stațiile de transformare sunt de asemenea învechite.

Cât din business-ul ELCEN din București, din cifra de afaceri, este energia termică furnizată RADET? Are ELCEN posibilitatea de a supraviețui fără această energie termică?

În ultimul timp, datorită creșterii prețurilor la energie electrică lucrurile s-au mai echilibrat între cele două surse de venit. Este nevoie de o analiză profundă pentru a spune dacă Elcen poate supraviețui sau nu fără veniturile din termie. La prima vedere, răspunsul este nu.

Nota mea: În prezent, veniturile ELCEN sunt cca 50%-50% din electric și termic; în alte cuvinte, puțin probabil ca ELCEN să poată funcționa fără vânzarea de energie termică.

În ce măsură divizarea ELCEN în 2014 în Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Constanța și Electrocentrale Titan, contestată în instanță, îngreunează azi transferul sursei de încălzire la primăriile București și Constanța, pentru administrarea integrată a serviciului?

Instanța nu a blocat divizarea și nu a considerat-o ilegală. Există niște litigii care vor urma căile legale de rezolvare. Pentru ca transferul să se finalizeze este nevoie de voință din partea Guvernului, dar și a autorităților. Intrarea Elcen în insolvență cred că a fost o greșeală care îngreunează situația.

Nota mea: De-a lungul timpului, s-au încercat diverse formule de restructurare a serviciului de încălzire centralizată în orașele unde sursa de energie termică (CET-uri) depindeau de guvern (azi, Ministerul Energiei), iar rețelele de autoritățile locale. În 2014, ELCEN de atunci a fost divizat în Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța (CET Palas) și Electrocentrale Titan, în vederea unor transferuri către autoritățile locale din București și Constanța a capacității de producere de agent termic, astfel încât și responsabilitatea integrală pentru încălzire, serviciu eminamente local, să țină de autoritățile locale. În divizarea ELCEN, o parte din activele și pasivele contabile s-au împărțit într-un mod contestat ulterior. De pildă, datoriile RADET Constanța, creanțe ale ELCEN înainte de divizare, au fost alocate nu Electrocentrale Constanța, ci împărțite între toate cele 3 companii rezultate din diviziune – Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța și Electrocentrale Titan (diviziune asimetrică). Dar o parte din sumele datorate de RADET Constanța constau din datorii vechi pentru plata căldurii cauzate de faptul că tocmai guvernul central (Ministerul Finanțelor) nu plătise subvenții la care se angajase înainte de 2013; s-a ajuns astfel ca RADET Constanța să datoreze bani către Titan și ELCEN București, datorii vechi dinainte de 2013 plus penalități, cauzate parțial tocmai de neplata unor subvenții promise de guvernul central, de care ține și ELCEN. RADET Constanța a solicitat anularea datoriilor și penalităților, dar și a procesului de divizare asimetrică a ELCEN. A pierdut în chestiunea divizării, iar în problema datoriilor, instanța a dispus definitiv pe 14 octombrie 2019 încetarea judecății, din cauză că RADET Constanța e în procedură de insolvență și creanțele și datoriile trebuie reglate în cadrul acestei proceduri.


Vezi dialogurile anterioare pe subiect:

Dialoguri “la cald” (VII) – Vasile Munteniță (Președinte COGEN). Dispariția termoficării e cauzată de acțiunea premeditată a autorităților locale

Dialoguri ”la cald” (VI) – Valentina Ivan (Enercap). Ar fi investitorii interesați de piața de energie termică din România?

Dialoguri ”la cald” (V) – Claudiu Crețu, ELCEN. Vom mai avea căldură la iarnă în București?

Dialoguri ”la cald” (IV) – Dr. Ing. Ioan Bitir-Istrate (UPB – Energetică). Debranșarea în masă de la termoficare și conectarea la gaze ar fi imposibilă pe termen scurt

Dialoguri “la cald” (III) – Eugenia Gușilov (ROEC). Termoficarea eficientă e soluția spre care se îndreaptă UE

Dialoguri ”la cald” (II) – Liviu Popa (RADET Constanța). Cum poate fi redresat un sistem de termoficare în picaj?

Dialoguri ”la cald” (I) – Ana Maria Icătoiu. Cum ne încălzim la iarnă?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. Stiutor De Chestii spune:

    Nu stiu cine a lansat vreodata ideea desfiintarii pese noapte a termoficarii in Bucuresti, dar observ ca ‘expertii’ o tin una si buna ca asa ceva ar duce la dezastru.
    Sa ne lamruim:
    - in alte orase din Romania din care a disparut incalzirea centralizata acest proces de castigare a independentei energetice pentru fiecare apartament a fost un proces de durata – uneori chiar de 20 de ani.
    Pe de alta parte eu nu am auzit de vreun oras fara termoficare in care reteaua de gaze sa nu faca fata la consum si nici nu am auzit de vreun astfel de oras in care sa se fi inlocuit toate conductele de gaze, cu sapaturile si inchiderile de strazi necesare.

    Situatia la care s-a ajuns, in care 25% din bugetul Bucurestiului este tocat pe subventionarea nediscriminatorie a gigacaloriei termoficate – este ceva anormal si care nu va putea tine la infinit.
    Totul sub pretext ca in alte tari (cu alte POPOARE!!!) termoficarea este solutia.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Evident ca solutia nu e sa mergem mai departe cu carpeli, ci cu clarificarea situatiei companiilor, daca mai vrem sau nu termoficare (probabil ca nu se va putea fara, dar sa zicem) si dupa aceea cu un plan clar, cat se face anul asta, la anul, peste 2 ani.
      Comparatiile cu alte orase nu sunt foarte relevante, pt ca Bucurestiul are un sistem de 10 ori mai mare decat al urmatoarelor orase cu termoficare – Oradea, Constanta, Ploiesti.

      Debransarile pot fi bruste sau graduale, dupa un anumit nivel sistemul pur si simplu se prabuseste (fie fizic, fie poate produce doar la costuri unitare uriase pt consumatorii ramasi).

      Cu reteaua de gaze care nu face fata in Bucuresti, asta zice chiar cel care are reteaua de gaze si pt care ar fi profitabil sa poata conecta rapid pe toata lumea: https://e-nergia.ro/stab-engie-daca-toti-bucurestenii-ar-renunta-la-radet-am-putea-racorda-toate-centralele-de-apartament-la-retea-in-zece-ani-nu-e-realist/

      Repet – e vorba de Bucuresti, e al doilea cel mai mare sistem de termoficare din Europa, nu se compara cu, stiu eu, Baia Mare.

      • Stiutor De Chestii spune:

        Am criticat, dar nu am venit cu o propunere realista.
        Iata propunerea mea, validata in practica in alte orase de-termoficate di RO:

        1. Transformarea PT in centrala de cartier care arde gaze si produce doar apa calda, folosind traseele secundare de conducte.
        2. Inchiderea etapizata a CET-urilor actuale si a conductelor principale de transport a apei calde (de la CET la Punctul Termic = PT) => efect: reducerea pierderilor din traseele de la CET la PT
        3. Inlocuirea conductelor de gaze in ordinea vechimii lor (cele mai vechi primele) cu conducte noi care sa faca fata la consum crescut => implica costuri, DA
        4. Liberalizarea debransarilor.
        Un apartament bransat primeste o subventie anuala enorma, iar debransarea lui degreveaza bugetul de suma respectiva
        5. Acordarea de subventii la achizitionarea de centrale individuale pentru familiile nevoiase
        6. Anularea subventionarii nedisciminatorii a gigacaloriei (cerinta UE despre care nu pomeniti nimic!!!)
        si acordarea de ajutoare sociale pentru familiile nevoiase, indiferent ca mai sunt in sistem centralizat sau au centrala proprie

        Rezultate:
        Degrevarea bugetului orasului de enorma subventie pe care o toaca acum.
        Ajutoare sociale se dau si in prezent – poate ca ar trebui putin marite.

        Primarul care incepe acest proces are mari sanse sa piarda alegerile –
        ne trebuie un politician altruist, dispus sa se sacrifice pentru binele orasului.
        Avem asa ceva?

        • iggy Theodore spune:

          domnul Stiutor a propus o solutie clara si implementabila cu costurile cele mai mici. divide et impera. Parisul si suburbiile lui extinse au o populatie de peste 11 milioane de oameni. ar putea fi un studiu de caz. nu am intentia sa dau cifre si ” cum ” se incalzesc parizienii. ma voi referi la micro cartiere sau “rezidente” care au ales o alernativa de incalzire cu micro- centrale pe gaz. gaz importat din Norvegia, Rusia…pe bani grei. totusi performantele tehnice ale noilor centrale pe gaz au facut ca imobile sau concentrari de imobile sa renunte la incalzirea electrica,productie a centralelor nucleare in proportie de + 90%. statul a acordat si ajutoare de peste 50% din devizul lucrarilor de reamenajare termica familiilor cu venituri modeste. si resedinta in care locuiesc, 4 imobile cu cate 3 etaje fiecare, se incalzeste si are apa calda datorita a doua centrale performante pe gaz. pot afirma ca factura incalzirii unui apartament de 100 m patrati e de 3 ori mai mica decat in cazul incalzirii pe electric. aici solutia unei centrale proprii se aplica pentru cei de la case. pentru un apartament intr-un bloc totul este mult mai complicat. trebuie acordul coproprietatii, sunt norme stricte de securitate, de mentenanta.

  2. dinu b spune:

    “Nota mea: Pe timp de iarnă, vârful de consum de energie electrică în București este de 700-800 MW, iar ELCEN produce 600 MW. Consumul de…….” se scrie in text (in Italice)

    Apropo de acea nota as dori sa fac cateva clarificari cu privire la unitatile de masura pentru energie si putere (conform sistemului metric), de multe ori folosite eronat:

    1.- energia electrica se masoara in Wh (Watt ora) cu multiplii sai KWh (1000 Wh), MWh (1 milion Wh), GEWh, TWh, etc.
    Fiecare consumator casnic sau industrial, plateste o factura pe baza energiei consumate, exprimata in KWh.

    2.- puterea se masoara in Watt cu multipli similari: KW, MW, etc. si nu se consuma !!!

    Daca puterea s-ar consuma asa cum scrie in articol si presupunand ca fiecare consumator ar consuma in fiecare secunda/minut/ cate un Watt (din cei 600 MW) si folosind impartirea (din aritmetica de clasa 4-a) am putea afla in cat timp toti cei 600 MW s-ar consuma si am ramane cu 0 (zero) MW in centralele ELCEN.

    3.- puterea instalata a unui generator electric sau a tuturor generatoarelor dintr-o centrala electrica se exprima, de obicei, in MW.

    In ce priveste, ELCEN care, are generatoare cu o putere totala instalata de 600 MW (intr-o centrala sau mai multe) functionand la capacitatea nominala ar face disponibila pentru consum o energie de 600 MWh pe ora (sau 10 MWh pe minut, 600MWh / 60 minute).

    Pe de alta parte, citind aceasta serie de articole ma intreb, probabil ca si multi alti cititori, urmatoarele:

    1.- autoarea si cati din cei citati in aceste articole precum si alti sustinatori sunt bransati si depind de reteaua de termoficare din Bucuresti,

    2.- in Romania se doreste capitalism vestic (in care traiesc de 25 de ani) sau un capitalism original, desigur si cu referire la pledoria pentru sistemul centralizat de termoficare.

    Multumesc pentru atentie.

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      E corect ce spuneti. Ar fi fost mai corect sa spun ca Bucurestiul are nevoie de 700-800 MW sa produca maxim, sau 700-800 MWh/h la varf, iar ELCEN poate folosi la maximum pt energie electrica 600 MW, sau poate produce la varf 600 MWh/h.

      1. Da, in apartamentul pe care sunt co-proprietar e bransament RADET, cu spaima ca poate n-o sa mai fie caldura, sunt deja probleme cu apa calda.

      2. In Romania mi-as dori niste solutii care sa functioneze si sa fie eficiente; pur si simplu, in cartierele de blocuri nu vad ca fiind realiste solutiile individuale, ci doar colective – evident ca nu in sistemul actual asa cum e el, ci intr-unul care trebuie radical modernizat, dar pornind de la ce exista acum.
      Pana una-alta, vad ca pe lista cu top 45 orase in care se investeste in tehnologie de ultima ora in termoficare intra orase din tari ca Franta, Olanda, Italia, Germania, Lituania, Singapore, Noua Zeelanda, Canada, SUA, Danemarca, Turcia, adica realmente nu caut sa fiu originala.

      • dinu b spune:

        Puteti sa-mi dati cateva exemple de mari orase din Canada unde se investeste pentru termoficare ?

        As vrea sa inteleg mai bine care-i diferenta dintre sistemul de termoficare din Canada si cel propus de dvs. (in stil Bucuresti) “radical modernizat, dar pornind de la ce exista acum.”.

        Va multumesc.

        • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

          Vancouver are un sistem pt 7000 de gospodarii cu captarea caldurii reziduale din epurarea apei (canalizare).
          Toronto are un sistem de district cooling cu apa din Lake Ontario.
          Sunt sisteme noi, canadienii fac tot soiul de alte proiecte pilot, dar ideea e ca iau in considerare foarte serios district heating / cooling.

          Termoficarea ca orice infrastructura e foarte ”path dependent”, evident ca tarile care au deja termoficare fac eforturi la cu totul alta scala, dar ideea e ca si in tarile in care n-au existat pana acum astfel de sisteme incepe sa para ca au sens. Solutiile sunt locale, depind enorm de densitatea cererii de caldura, de existenta resurselor si surselor de caldura reziduala etc.

          Apropo, in Oradea, orasul pe care il consider cel mai de succes in Romania in aceasta privinta, dezvolta reteaua cu blocurile noi, dar reduc reteaua in zone in care densitatea e mica (zone de case), intr-un parteneriat cu furnizorul de gaze. Deci ideea e sa ai un sistem care sa se potriveasca locului, sa raspunda real cererii. In Bucuresti, se potriveste foarte bine locului, pt ca exista sursa, exista densitate mare a cererii de caldura, CET-urile nu sunt departe in afara orasului etc.

          • Stelian spune:

            In Vancuver 7000 de gospodarii…. Cea mai faina gluma spusa. Un oras de vreo 650000, sau 2 milioane jumatate toata aria, are un sistem centralizat pentru 7000 de gospodarii…
            Incetati sa mai fiti avocatul acestor uriasi care nu-s capabili sa faca 1 leu profit.

        • Stelian spune:

          Nici Montreal nici Toronto nu au asa ceva.
          Exista In Montreal in zona centrala o zona incalzita prin termoficare, dar nu de vreun CET, ci de cazane de abur sau apa calda. Si nu e vorba de vreo nu stiu ce chestie de eficienta, ci de cost de asigurare. In astfel de cladiri costul asigurarii e mult mai mic, fiindca susra de incalzire exte exterioara.
          In rest, incalzirea se face electric, cu elemente cu rezistenta electrica, in foarte multe blocuri fie cu apartamente proprietate personala fie cu apartamente de inchiriat. De asemenea sunt blocuri ce se incalzesc cu gaze naturale (SACET simplu, de scara). Mai sunt de asemenea blocuri ce se incalzesc tot electric, dar cu centrala electrica ce furnizeaza aer cald sau apa in calorifere.
          Locuintele individuale se incalzesc electric (cu elemente sau centrala), ca gaze sau cu pacura. Pacura este de fapt motorina colorata pentru a identifica daca se foloseste ca si combustibil pentru masini. Exista in foarte multe case sobe cu combustie lenta ce folosesc lemn, dar in Montreal sunt pe cale dedisparitie. De ecologistii!!!
          Cam astea sunt ce am intilnit eu personal. Despre Toronto stiu de la buni prieteni ce stau acolo.
          Locuinta si incalzirea ei este o problema personala, nu a statului. provinciei sau a orasului unde stai.
          De asemenea, locuinta este o problema personala si in raport su serviciul. Nu este conditie de angajare.
          Cind cineva sta cu chirie incheie un contract si in el e scris clar ce e inlcus si ce nu. AM vazut chirii unde caldura si apa calda sunt incluse, dar curentul nu, altele unde nimic nu e inclus, iar altele unde totul e inclus, adica si curentul ce-l consumi tu.
          Dar Romania este inca in epoca cu SE DA CALDURA.

  3. Biz spune:

    Cam rusinoasa moda asta introdusa de autoarea articolului de a deveni platforma pentru corporatii pe un site care se dorea de opinii, si care iata ca a devenit prin interviul asta inca o gura a corporatiilor, care oricum au acaparat cam tot ce inseamna spatiu de opinie in media. deci, opinia sub forma de interviu e o forma banuiesc platita de marketing pentru companii, in care asa-zisul autor semneaza o opinie care nu e a lui, ci a unei companii, si o publica pe un site aparent independent, care cere bani de la cititori. Mai pervers de atat, nu se poate!

    • Otilia Nutu Otilia Nutu spune:

      Concret, care corporatie are interesul sa plateasca o astfel de campanie pt termoficare? Ca serios ma duc sa le cer bani :D
      Sper ca nu va referiti la insolventul ELCEN, totusi.

      (daca va intrebati ”cine ma plateste” pt efortul asta, am intr-adevar un proiect FDSC – http://www.inovarecivica.fdsc.ro/, dar am depasit cu mult ce promisesem aici…)

      • Stelian spune:

        Pai de 8 articole sunt ridicate in slavi sistemele centralizate de catre cei ce au interes sa le pastreze. Si ne sunt spuse povesti cu termoficari de succes in locuri unde nu exista. Si ne sunt enumerate orase, fara a se descrie cum functioneaza, in ce constau, cum se contorizeaza, cum se plateste, etc. Si nu e normal sa punem intrebari?
        La ora asta Bucurestiul are caldura majoritar nu din CET- din prizele de abur ale turbinelor, ci din CAF (Cazane de apa fiarta) si CAI (Cazande de abur industrial), abur trecut prin boilere (schimbatoare abur-apa). Apa astfel incalzita la temperaturi si presiuni mari. (diagrama de agent primar pleaca de la 70 de grade si merge -depinde de orase si capacitati de termoficare- pina la 110 sau 130 grade). Acesta este plimbat prin tevi cu pierderi de 3000 de tone pe ora numai apa, daca mai adaugati si temperatura vedeti ce de energie se pierde), fiind adusa la punctele termice unde este trecuta prin alte schimbatoare apa/apa si se obtine apa calda si agentul secundar. Cititi rapoartele RADET daca or mai fi pe site si veti afla ce rezulta in secundar.
        Singurul avantaj al acestor cazane este ca pot arde pacura cea mai proasta, cea ce ramine dupa cracare, o pacura ce in stare normala este tare ca asfaltul, iar pentru a fi arsa trebuie incalzita pe la 170-180 de grade.
        Pentru cei ce nu stiu, va spun ca initial in orase, inclusiv Bucurestiul acele puncte termice au fost centrale termice de cartier ce furnizau apa calda si caldura intr-o zona relativ restrinsa, fara schimbatoare de caldura. Au venit sicofantii activisti de partid si au spus ca e mai bine cu centrale de termoficare, asa ca centralele de cvartal sau cartier au devenit puncte termice, iar acele cazane au fost demolate. Mai erau prin unele localitati puncte termice ce mai pastrau inca cosul de fum. Acum banuiesc ca nici ala nu mai e. Si da, atunci acele centrale mergeau cu motorina. Ce odata cu criza de combustibili, a inceput sa dispara cite putin, cite putin. Apoi sa se micsoreze repartitiile de combustibil (sa mai puna o haina pe ei!). Nici cind CET-urile erau multe si mergeau nu era cald in apartamente, fiindca prioritar era aburul pentru industrie, asa ca ordinul era: TAIE DE LA ORAS, adica de la termoficare. (Mai tineti minte bancul ? La semnalul urmator va fi apa calda: PIC!, PIC!, PIC! a fost apa calda!)
        Stiu ca nu sunt de acord cu autoarea, nu e prima oara. Dar sper sa lase comentariile mele si sa fim de acord ca nu suntem de acord.

  4. gavriil spune:

    Intr-adevar reteaua de termoficare in Bucuresti este prea mare pt a se putea rezolva incalzirea prin ac metode(centrale de apartament) ca si cele utilizate in orasele mai mici.
    De asemenea e greu de conceput ca in blocurile mari cu zeci de apartamente pe fiecare scara, sute (!!) de garsoniere sa fie amplasate atatea centrale individuale.Ganditi-va doar la ce paienjenis de conducte, contoare, detectoare de gaz si alte echipamente pe fiecare palier! Ce sa mai vorbim de fatadele blocurilor cu atatea tevi de evacuare a gazelor!

    Pe de alta parte o refacere a sistemului de termie in actuala configuratie ar dura mult timp, ar costa multi bani iar refacerea strazilor si bulevardelor ar constitui in sine o investitie separata si f costisitoare la randul sau.

    In aceste conditii singura solutie ar fi in impartirea actualului sistem (unul urias) intr-un numar de sisteme mici alimentate de centrale electrice in cogenerare moderne cu consumuri mici si randamente superioare ELCEN-ului.

    ELCEN-ul trebuie sa se “descurce” si fara veniturile din termie asa cum fac ceilalti producatori de energie electrica pe gaze (care nu vand energie termica)
    Faptul ca ELCEN-ul nu performeaza economic avand la indemana un venit secundar(principalul e productia de energie electrica) si beneficiind si de gaze subventionate de Guvern, pune pe ganduri…

    • Stiutor De Treburi spune:

      Domnule, sunt uimit cand iti citesc comentariul!

      “Un sistem de termoficare mamut … din Bucuresti nu poate fi viabil economi cand costul materiei prime, gaz metan, este mai mare in Romania pe piata libera comparativ cu costul din multe tari UE …”
      Oamenii care se debranseaza de la termoficare se incalzesc cu centrale individuale care ard gaz metan la acelasi pret, dar nu au pierderi pe conductele de transport.
      Problema nu e pretul gazului metan, ci sunt pierderile de transport pe zeci de km de conducte termoficate.

      Un primar precum d-na Firea nu isi poate permite ca in 4 ani de mandat sa aloce pentru inlocuirea conductelor, sa zicem, jumatate din banii de subventii.
      Daca ar face asta nu ar reusi sa inlocuiasca prea multi km, dar ar reusi sa dubleze pretul gigacaloriei de 163 lei ceea ce ar duce la pierderea alegerilor.

      A fost mult mai usor pentru Firea sa “convinga” guvernul Dancila sa dea o ordonanta de urgenta cu care PMB a imprumutat 462 millioane lei pe 20 de ani.
      Si a fost la fel de usor ca Firea sa obtina de la guvernul demis inca 100 milioane de lei din fondul de rezerva pentru “continuitatea sistemului de incalzire centralizata”.

      Ai vazut cum se descurca unii in politica?

  5. Gogu spune:

    Miroase a “bani multi”.
    Un sistem de termoficare mamut cum este cel din Bucuresti nu poate fi viabil economi cand costul materiei prime, gaz metan, este mai mare in Romania pe piata libera comparativ cu costul din multe tari UE fara zacaminte proprii de gaz metan.
    Totul se rezuma la abrogarea ordonantei 114 si eliminarea subventiilor din partea autoritatilor locale.
    Ce va urma……………..
    Un parteneriat public -privat, tarife monstruos de mari pentru consumator casnic si speranta ca noul “furnizor” de agent terminc si apa calda va demara investiti pentru modernizare retelei si eliminarea pierderilor de agent termic.
    Insa istoria recenta ne arata ca alt sector energetic cu asa zise pierderi mari pe partea de distributie si care necesita investiti “masive” dupa opinia unor formatori de opinie, ma refer la distributia de energie electrica, ca asa-zisii investitori nu au investit nimic ba din contra, pur si simplu au vandut tot ce era de vandut si dupa ani de profituri babane acum cauta
    “cumparatori”.
    Din pacate multi romani sunt gata sa-si vanda semenii pe o “mana de arginti”.
    Formatorii de opinie care isi dau cu parerea pe aici cu o singura exceptie, d-nul Muntenita nu sunt de profesie “energeticieni”.
    D-nul Muntenita are destule “schelete” in dulap, profesionale si in special “financiare”.
    Pretul agentului termic, a apei calde menajere in urmatorul interval de timp este de asteptat sa explodeze pentru consumatorul casnic din Bucuresti.
    Multora le miroase a profit, 1% comision dintr-o factura lunara de 1.000.000.000 euro pe luna nu este de colea.Dar 2%, 3%………………..10%.
    Insa ca sa iasa “afacerea” este necesar sa ai “clienti”.
    De preferinta captivi.Si de preferat sa le poti lua banii direct din conturile bancare.
    Inca ceva, ca nu ar ajunge gazul metan daca toti bucurestenii si-ar monta centrala de apartament.
    Ce aiureala, cate CET si CT ale Elecen sau RADET mai functioneaza macar partial pe pacura?
    Raspuns:……………..niciunul.
    Toate ard gaz metan.
    Legea convervarii pe scurt, “nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma”.
    Sunt de acord, solutia salvatoarea nu este “centrala de apartament” dar sunt alte solutii unde se eliminca transportul energei temince prin sute de kilometri de conducte, transport care necesita aport suplimentar de “energie” si bineinteles “pierderile” din retea de reduc spectaculos.
    Insa cand unii “baieti despteti” intra pe fir ca simt miros de profit baban…………………………



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Otilia Nutu


Otilia Nutu

Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum. Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)