Home » Analize »Economie »Financiar »Global / Europa »Macro » Citesti:

După sezonul grecesc, Euro-serialul ”Urzeala crizelor” reia ofensiva fiscală! În noul sezon, acționarul se ia la trântă cu tranzacțiile intra-grup și salariile directorilor!

Adrian Luca iulie 15, 2015 Analize, Economie, Financiar, Global / Europa, Macro
3 comentarii 1,688 Vizualizari

Weekendul trecut, președintele Obama îl ia prietenește de-o parte pe regizorul serialului fantasy ”Urzeala tronurilor” și-l întreabă direct – „Nu l-ai omorât pe Jon Snow, nu”? Și după ce află, de la sursă, că personajul e mort și-ngropat (”deader than dead”), președintele spune dezamăgit – ”mi-ai omorât toate personajele preferate!”

Nu știu de ce personaj ați apucat să vă atașați în noul sezon grecesc al acestui euro-reality care se poate numi ”Urzeala crizelor”, dar țin să vă anunț că tocmai se lucrează la noi aventuri.

Să amintim, în treacăt ce s-a petrecut în actualul sezon 2015. Episodul marcant a fost pe 5 iulie – grecii nu au mai ieșit în stradă cu pietre, ca în 2012, ci de data asta cu ștampila, la referendum (mai amenințaseră cu unul în 2011, dar nu l-au mai ținut) în care majoritatea populației s-a pronunțat pentru respingerea pachetului cerut de creditori europeni și FMI (Reforme pentru completarea programului curent şi dincolo de aceasta. De acest dincolo am vorbit aici).

Al doilea episod important este maratonul nocturn de 17 ore din 12-13 iulie, care s-a-ncheiat cu anunțul celui de-al treilea împrumut de salvare contra noi măsuri de austeritate. Unii spun că episodul s-a-ncheiat cu victorie de partea Germaniei, că a impus măsuri mai dure decât cele respinse de greci la referendum, cerând și un fond de garantare de 50 mld. euro, alții, că a fost mai degrabă o capitulare strategică a Germaniei; unii vorbesc de umilirea Greciei (un fel de tratat de la Versailles pe stil nou), alții, de un câștig pe termen lung al guvernului grec, că a scos de pe agendă Grexit-ul și a obținut ca acel fond de 50 mld. din privatizarea activelor statului să fie gestionat la Atena și nu la Berlin. Un fond despre care, nota bene, se vorbise și la bailout-ul din 2011, în aceiași termeni și chiar în aceeași sumă, și care evident a rămas o formă fără fond, atâta timp cât le-au mai rămas de vânzare doar activele cele mai sensibile, care ating orgoliul național (vezi presa vremii). În rest, datoria publică a rămas peste 300 miliarde de euro, ca la-nceputul crizei, iar personajul Yanis Helios (ca să găsim un nume à la Jon Snow pentru economia grecească) nu dă semne că, după toate dușurile reci de austeritate, se va ridica și-și va plăti ceva din datorii!

Sunt curios: dacă l-am lua acum, de-o parte, prietenește, pe unul din puternicii scenariști/regizori ai Europei și l-am întreba ce face cu Yanis și cu celelalte personaje muribunde… ce mi-ar răspunde? Cred că mi-ar zice, cel mult, citește printre rânduri!

Revoluția vine cu rezoluția. In funcție de context.

Doar comutați-vă netul pe comunicatele Bruxelle-sului care au curs, implacabil, în timpul în care noi ne uitam la urzeala crizei grecești! Documentele se pot descărca, cât se poate de legal. Nota de plată vine ceva mai încolo.

Pe 17 iunie, sub titlul banal ”Plan de acțiuni pentru o taxare corectă și eficientă a companiilor în Uniunea Europeană” se ascundea una din cheile Europei de mâine – baza comună consolidată de impozitare a companiilor din UE (Common Consolidated Corporate Tax Base), care va deveni obligatorie cel puțin pentru companiile multinaționale! Ce undă de șoc va fi această consolidare nu doar pentru companii, ci și pentru economiile naționale, ne dădea de-nțeles chiar Comisia, prin câteva exemple.

Argumentul că avem o rată mai mică de impozit își va pierde practic substanța. Sigur, statele își vor păstra dreptul să aplice propriile rate de impozit, doar că … vine CCCTB, fiindcă ”e nevoie de eliminarea obstacolelor de pe piața unică, de a face mai ușoară și mai ieftină operarea transfrontalieră în interiorul UE și de-a elimina portițele care sunt exploatate agresiv pentru planificarea fiscală și evitarea taxelor”.

Momentul e bine ales pentru (re)punerea pe tapet a unei măsuri care până mai ieri părea imposibilă din punct de vedere politic! Acum marile economii europene sunt primele care cer, sub presiunea propriilor deficite, eliminarea portițelor fiscale prin care se pot muta profiturile în interiorul grupurilor de companii.

Și, când cei mari vor, iată că apare și acordul politic … general! Semnalul acestui acord a venit chiar mai repede decât ne așteptam, sub forma a două documente aprobate de Parlamentul European aproape în unanimitate. Iată rezoluția ”Evitarea plății taxelor și evaziunea fiscală ca provocări pentru guvernanța, protecția socială și dezvoltarea în țările în curs de dezvoltare”. Apoi noua directiva privind ”implicarea pe termen lung a acționarilor și declarația privind guvernanța corporativă”.

Dacă directiva cere adaptarea rapidă a legislațiilor statelor membre, rezoluția e poate la fel de puternică, pentru că transmite linia politică.

Spre exemplu, rezoluția ”salută, în acest context, actualizarea Planului de Acțiune al Comisiei împotriva evaziunii fiscale și a fenomenului de evitare a plății taxelor și solicită Statelor Membre să convină cât mai rapid asupra CCCTB!”. Și, evident, asta nu e tot. Printre comandamente mobilizatoare se ascund noi și noi mici revoluții cu efecte mari, efecte care, deocamdată nu pot fi decât ghicite, printre rânduri – vezi tabelul de mai jos (nota bene – acesta este doar o selecție. Textele sunt material de citit cu creionul în față.

Document european Printre rânduri
17 iunie – Plan CE, întărit prin Rezoluția din 8 iulie a PE: introducerea rapidă a bazei comune consolidate de impozitare a companiilor din UE Statele membre își vor pierde inclusiv pârghiile fiscale de stimularea a investițiilor, pentru că, după limitarea ajutoarelor de stat, se va restrânge și posibilitatea de a veni cu o ”banală” amortizare accelerată, spre exemplu. Bruxelles-ul va funcționa acum și ca un Minister de Finanțe central, de unde vor pleca ”algoritmii” care se vor aplica la nivel național pentru veniturile din profiturile grupurilor.
8 iulie – Propunere nouă directivă, întărită prin rezoluția PE: generalizarea aplicării standardului de transparență Country-by-Country, care cere grupurilor multinaționale, listate sau nu, să raporteze anual, pentru fiecare teritoriu în care operează, numele tuturor subsidiarelor, performanța financiară a acestora, active și număr de angajați, informații relevante despre impozitele plătite și să se asigure că aceste informații sunt public disponibile. Se merge pe efectul declarației scrise și asumate – administratorii sunt ținuți să asigure o corelație între dimensiunea economică a afacerii și taxele plătite de fiecare subsidiară a grupului. Autoritățile fiscale naționale vor avea un tablou cu semnale de alertă privind eventuale neconcordanțe în raportările companiilor.

Măsura era previzbilă, marile economii europene anunțând deja introducerea raportărilor CbC începând de anul viitor (Marea Britanie, Franța, Spania și, recent, Germania)

8 iulie – Rezoluția PE: ”Banca Europeană de Investiții, BERD și instituțiile financiare ale Statelor Membre să monitorizeze și să se asigure că acele companii care sunt susținute cu fonduri nu participă la scheme de evaziune fiscală și evitare a taxelor, prin interacțiunea cu intermediari stabiliți în paradisuri fiscale sau prin fluxuri ilicite de capital. Aceste companii trebuie să-și întărească politicile de transparență, făcând publice toate raportele și investigațiile. De asemenea, BEI să ceară preventiv raportările countr-by-country, stabilind cine este beneficiarul tranzacțiilor și cine controlează prețurile de transfer”. Atenție voi cei care primiți fonduri publice, naționale și europene! Veți primi garantat și inspecții fiscale de verificare, care vor lua la puricat tranzacțiile intra-grup, controlând de la prețuri până la natura/ substanța tranzacțiilor.
8 iulie – Propuneri directiva:

(i) companiile vor anunța public tranzacțiile semnificative derulate cu părțile afiliate, cel mai târziu în momentul încheierii acestor tranzacții, prezentând și un raport în care să arate respectarea prețurilor și condițiilor pieței. Raportul trebuie să confirme și că tranzacția este corectă și rezonabilă din perspectiva companiei, inclusiv a acționarilor minoritari, oferind explicații privind argumentele pe care se bazează.

Statele membre vor defini tranzacțiile materiale în funcție de riscuri și impactul asupra rezultatelor companiei și asupra celor implicați în procesul de aprobare.

Din nou, o măsură previzibilă, inclusiv prin prisma ultimelor modificări aduse Codului Fiscal autohton – dosarul prețurilor de transfer devine obligatoriu, iar actualizarea trebuie să se facă anual. Crește rolul analizelor de comparabilitate, care justifică tranzacțiile în conjunctura pieței respective.
(ii) Tranzacțiile semnificative vor fi aprobate de acționari sau de organismul de supraveghere al companiei, în concordanță cu procedurile care previn ca partea afiliată să profite abuziv de poziția sa și care asigură protecția corespunzătoare a intereselor companiei și ale acționarilor care nu sunt părți afiliate, inclusiv ale acționarilor minoritari. Măsură strategică a autorităților, care transferă spinoasa problemă a BEPS (mutarea profiturlor și erodarea bazei de impozitare) la nivelul masei de acționari, sub sloganul tranzacțiile intra-grup pot să ducă la scăderea dividendelor care vi se cuvin.

Cu acestă măsură se poate spune că prețurile de transfer au coborât în stradă, devenind subiect de comun în dezbaterile de zi cu zi!

(iii) Companiile stabilesc o politică de remunerare a directorilor care se supune obligatoriu votului adunării generale a acționarilor. Politica trebuie să fie clară, ușor de înțeles, în linie cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale companiei.

Remunerația bazată pe valoarea acțiunilor nu va trebui să fie cea mai importantă parte a remunerației variabile acordate directorilor.

Dacă acționarii resping politica, compania trebuie să-și argumenteze poziția și să ia măsuri pentru a răspunde obiecțiilor acestora.

Dincolo de protecția intereselor acționarilor, măsura are și rolul de-a preîntâmpina abuzurile de natură fiscală, pornind de la un punct de vedere rezonabil – bonusurile legate de performanțele de astăzi (cu sacrificarea zilei de mâine) pot fi un stimulent pentru administratori de-a intra în diverse scheme agresive care duc la BEPS.
(iv) Investitorii instituționali își vor prezenta public strategia de investiție, modul cum acesta contribuie la performanța pe termen mediu și lung a activelor lor. Strategia se publică pe website-ul companiei și se trimite anual clienților companiei, împreună cu informații privind angajamentul lor. Se mizează pe efectul pe care angajamentul pe termen mediu/lung al investorilor îl are asupra sustenabilității unei întregi economii.

Pe termen scurt însă, jucătorii din economie va trebui să facă față unor costuri neprevăzute legate de noile obligații de transparență.

Contextul este așadar noul motor care face ca lucrurile să se miște pe repede-înainte! Repede, dar focalizat pe termen lung, par să spună regizorii de la Bruxelles. Iar termenul lung înseamnă mai multă … Europa: o piață europeană tot mai strânsă, unificată, cu un stat european tot mai puternic, care-i va coordona pe Yanis, Ion, Jon, Johan, Ianoș …

Deocamdată, concluzia ar fi una simplă – pregătiți-vă pentru neprevăzut! Urmează măsuri dure, pe măsura… contextului!

P.S. Despre cum or să ajungă aceste noi trenduri europene în legislația autohtonă … putem să începem să ne îngrijorăm de pe acum. De fapt, noi suntem încă la faza de ne defini ceea ce vrem să rezolvăm.

Traducând rezoluția la care m-am referit mai sus, echipa noastră de la Bruxelles a tranșat, dintr-un foc, cum stă treaba cu ”tax avoidance”, problema pe care se chinuie să o rezolve o lume întreaga (G7, G20, OECD, CE). Ai noștri au tradus-o, din titlu, ca „evaziune fiscală”, adică i-au dat apriori conotație penală. Or tocmai aici e problema cu această evitare (avoidance) a plății taxelor – ”cel care evită” vrea să-și optimizeze poziția fiscală, dar respectând regulile fiscale in vigoare, nu are intenția de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin nerespectarea regulilor (așa cum face evazionistul).

Evident, nu e vina traducătorilor că nu găsit echivalente clare în legislația locală. Este momentul unei clarificări și la acest capitol.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Ironia sortii?
    “Tax Base”, un fel de “aici sint banii dvoastra”.

  2. Adrian spune:

    Sloganuri si politica socialista :(

    “sloganul tranzacțiile intra-grup pot să ducă la scăderea dividendelor care vi se cuvin.” – tranzactiile intragrup de optimizare a taxelor se fac pentru a maximiza profitul si automat dividendele catre actionari, nu pentru scaderea lor. Banii merg ori catre taxe, ori catre actionari ca dividende, nu exista a treia optiune. Cand o sa vadem GACVTMM (Grupul Actionarilor Care Vor Taxe Mai Mari) in actiune inseamna ca sloganurile si-au indeplinit misiunea de a-i spala pe creier.

    • fefe spune:

      Uneori prin tranzacţiile intragrup se pacalesc actionarii minoritari. Nu toti actionarii profita de ele.

      Birocratia fiscala o sa devina infernala. O sa reziste doar marile corporatii care oricum or sa pacaleasca sistemul. Altii nu vor mai avea vreo sansa sa creasca. Concurenta baza unui sistem capitalist viabil va deceda in Europa, datorita birocratiei de la Bruxelles. Eu am urmarit actiunile bruxelezilor in povestea comisioanelor pentru tranzactii cu cardul. In fapt dintr-un sistem de impartire a costurilor intre banca si comerciant, bruxelezii au mutat costurile asupra bancilor. Care evident le vor muta la utilizatori. Sau sistemul va crapa pentru ca costurile de mententa nu mai pot fi acoperite. Castiga American Express. Ca asa e in tenis.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 38 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)