Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Economia nu poate invinge “legile gravitatiei”

Daniel Daianu august 5, 2013 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
17 comentarii 1,848 Vizualizari

Consolidarea fiscala a insemnat scaderea deficitului bugetar de la cca 9% in 2009 la sub 3% din PIB in 2012. Corectia, foarte dureroasa, a fost necesara din cauza marilor deficite externe, a pericolului intrarii in incetare de plati. Acest pericol a provocat solicitarea de asistenta financiara externa. Ca nu au disparut toate arieratele din sectorul public este un argument fals pentru a contesta consolidarea fiscala (oare a crescut stocul acestor arierate cu, sa zicem, 5% din PIB in ultimii ani pentru a vorbi despre alunecarea in deficite cvasi-fscale?). Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv alaturi de cateva alte tari din UE. Ce ia ochii este ajustarea deficitului extern, de cont curent, care a inregistrat un excedent pe primele luni. Sunt sanse ca inflatia sa scada sub 4% catre finele anului; deficitul de cont curent va fi probabil la jumatate de cel din 2012. Privind cresterea economica de ansamblu nuantarea aprecierilor are in vedere anul agricol; recolta a tras PIB-ul in 2012 in jos si in 2013 il trage in sus. Exporturile nu pot impinge economia suficient si contribuie mai putin la incasari fiscale; avem o incetinire a platilor in economie si creditul bancar este o mare problema .

Una peste alta, se simte o dezamagire ca economia nu merge mai iute, de vreme ce dezechilibre macro au fost corectate. Unii spun ca prin alte politici s-ar putea ajunge la o stimulare a cresterii economice; se invoca rate de 3-4% anual. Este posibila a asemenea crestere in viitorul imediat? Se impun cateva observatii de bun simt. Economiile mari influenteaza puternic pe cele mici, aflate in vecinatatea lor. Aceasta se simte mai ales in cazul economiilor deschise. Astfel, economia noastra nu poata scapa de ce se intampla in zona euro, unde avem stagnare economica. Este precum in mecanica celesta, unde corpurile mari le atrag pe cele mici. Un grad de euroizare inalt amputeaza spatiul de manevra. Este mult mai simplu pentru Cehia sa practice o politica monetara laxa deoarece euroizarea acolo este nesemnificativa si inflatia este foarte mica.

Merita sa evocam contextul european, valabil si pentru Romania. Dezintermedierea bancara continua, ceea ce impiedica relansarea economica. Transmisia monetara functioneaza precar. Adica rate scazute de politica monetara ale bancilor centrale se vad slab in ratele practicate de banci comerciale cele mai afectate fiind intreprinderi mici si mijlocii. Opereaza capcana lichiditatii, banul nu prea se misca, ceea ce se vede intr-o incetinire a platilor. Apetitul multor gospodarii si firme pentru credite este diminuat deoarece exista supra-indatorare. Chiar daca am admite suplimente de lichiditate in buzunare private este probabil sa nu se vada intr-o crestere a consumului si investitii in mod vizibil. Lipseste increderea, ce este un ingredient esential pentru decizii individuale si de afaceri ambitioase. Poti dubla in aceste conditii o turatie a economiei (a PIB-ului) sa zicem de 1,5-2% cat ar fi o medie pentru 2012-2013 daca facem abstractie de agricultura? Se poate ajunge la o crestere de 3-4% in 2014 printr-o anume combinatie de masuri? Nu vad posibil asa ceva in conditiile date. Politica monetara nu poate contribui in mod semnificativ chiar daca BNR ar duce rata sa cheie aproape de 4% (de la 5% acum) nu peste mult timp. De bine de rau exporturile merg, ceea ce nu ar reclama o depreciere a leului (care are reversul ca ar deteriorara bilanturi bancare si ale privatilor). Drept este ca nu ar trebui sa fie tolerata o apreciere semnificativa a leului.

Ramane politica bugetara. Pe termen imediat conteaza nivelul cheltuielilor bugetare, ca modalitate de a creste cererea agregata, care ar trebui sa se reflecte in productia interna. Pe termen mai lung conteaza structura cheltuielilor: investitii publice de calitate ar intari cresterea economica. Cum functioneaza economia acum inseamna impulsuri bugetare/fiscale firave. Consecinta este ca pentru a realiza o crestere superioara a PIB-ului ai avea nevoie de o suplimentare majora de cheltuieli initiale. Cum este imposibil sa mizezi pe incasari fiscale aditionale mari unii ar putea cere deficite bugetare marite. Sunt doua probleme majore aici. Una, ca pietele ar reactiona imediat negativ la o crestere semnificativa a deficitului bugetar (nu mai amintesc ca am iesi din reguli ale UE)). A doua problema este ca dimensiunea cresterii deficitului bugetar pentru impulsionarea tintita a economiei devine descurajanta. Cu cat multiplicatorul, impactul aseptat asupra PIB-ului, este mai mic cu atat cresterea deficitului ar trebui sa fie mai mare. Daca adaugam reactia pietelor, care s-ar traduce in acces la finantare ingreunat si alte efecte negative intelegem ca o astfel de tentativa este o infundatura, o greseala. Nici taierea masiva de cheltuieli bugetare si scaderi de impozite nu reprezinta o optiune atractiva. Inclinatia spre consum si cea pentru investitii este diminuata serios de criza. In plus, scaderea drastica a cheltuielilor bugetare poate avea un impact asupra PIB-ului mai mare decat efectul scontat prin diminuarea de impozite. Una peste alta am putea avea o scadere a ratei de crestere a PIB-ului.

Absorbtia de fonduri europene mult crescuta pare a fi cea mai eficace masura in circumstantele actuale, pe termen imediat. Ea ar avea si functia de a ajuta ameliorarea utilizarii fondurilor publice in ansamblu. Linii speciale de finantare pentru IMM-uri, care sa insemne costuri substantial inferioare, atragerea de investiti straine sunt alte cai ce pot ajuta economia. Reforma companiilor de stat trebuie sa aiba loc. Dar nu mi se pare realist sa tintesti o rata de crestere a PIB-ului de 3% in viitorul imediat in conditiile descrise mai sus. O tinta de 4% mi se pare fantezista cand Europa se zbate sa iasa din recesiune. Exista legi ale gravitatiei si in economie.

O marea problema, dincolo de reactia pietelor la deficite bugetare crescute, este transmiterea impulsurilor fiscale/bugetare si monetare. Cand mecanismele de transmisie sunt deteriorate, cand banul nu prea circula, cand inclinatia spre consum si investitie este diminuata, stimuli de orice natura au eficacitate scazuta. A dubla rata de crestere economica de la 1,5-2 la 3-4% anual in asemenea conditii devine misiune irealizabila. De aceea, obiectivul pentru 2014, de crestere putin peste 2% este mai aproape de realitate, mai ales ca va interveni si efectul de baza al agriculturii (este improbabil sa fie repetata recolta exceptionala din acest an).

Ramane ca pe termen mai lung sa mobilizam rezerve de eficienta interne si economisirea interna, sa marim absorbtia de fonduri europene, sa atragem capital strain in sectoare care pot ameliora/construi avantaje comparative. Politica monetara poate fi mai laxa daca inflatia merge in jos. Este necesar sa gasim modalitati de finantare alternativa, asa cum am sugerat intr-un text recent. Si sa mizam pe ameliorarea climatului economic in Europa. Pe termen mediu si lung se poate ajunge la rate de crestere reala a PIB-ului de peste 3%, chiar 4% in mod durabil. Miracole nu exista.

Ps. ar exista totusi un ceva extraordinat daca ar fi identificate resurse naturale care ar aduce o bonanza financiara, ce ar permite investitii private si publice mult crescute, saltul pe o alta traiectorie de crestere. Dar este bine sa nu visam cai verzi pe pereti.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Poate ca ar trebui sa ne uitam mai atenti la ce s-a intamplat in ultimul an.. Cresterea asta economica e dubioasa daca inflatia s-a dublat, investitiile straine au disparut aproape complet, investitiile statului asemenea, industria nu creste, serviciile nu cresc… doar agricultura. faptul ca industria si comertul stagneaza sau scad in timp ce exporturile si inflatia cresc ce inseamna oare? inapoi la epoca de aur? cu siguranta acel 1-2%, chiar 3-4%, nu este suficient pentru a intelege ce se intampla cu economia Romaniei.

    • silicon_v spune:

      Si ati scapat ceva: cresterea economica e dublata de SCADEREA veniturilor bugetare.

      Ciudat rau..

      Fie economia trece din ce in ce mai mult spre zona gri/negru, fie noul sef al INS, numit de Ponta in ianuarie 2013, isi face tot mai bine datoria…

  2. Bogdan_1 spune:

    Oare ? Legile fizicii se aplica stiintelor exacte (“hard science”) corp din care economia nu face parte. Unul din criteriile fundamentale pentru stiinta exacta este prevederea, pe baza legilor si teoriilor curente, a unor evenimente viitoare. or la acest capitol economia este mai aproape de o arta speculativa decat de o stiinta. Legile economice sunt legi statistice bazate pe evaluare post-factum din care se incearca deducerea unor tipare comportamentale. departe deci de legile imuabile ale fizicii. Incapacitatea economistilor de a anticipa evolutiile este notorie si are la baza tot acest mecanism de analiza regresiva si nu anticipativa. Este un vechi truc de a vorbi de legi economice cand este corect sa vorbim de tipare legate de context. Este ca si cum am compara samanismul (economia) cu proiectarea avioanelor (hard science) si a le numi stiinte pe ambele. E nevoie de mai multa modestie intelectuala, din partea economistilor, si ma ales de recunoasterea incapacitatii de a prevedea evolutiile sistemelor economice. Nu de alta dar impactul pseudo-stiintei este ditrugator asupra a milioane de oameni, mai mult chiar decat impactul realizarilor “negre” ale stiintelor exacte (bomba atomica). Atat timp cat politicienii vor fi pacaliti ca economia este o stiinta exacta si diversii analisti detin solutii complete de rezolvare a problemelor societatii evolutia acestora va fi in pericol. Cand vorbim deja de economie islamica, economie socialista, economie liberala si cate mai cate forme intelegem, comparand simpla notiune de lege a gravitatiei socialista, aroganta afirmatiei de a numi economia o stiinta. E o arta descriptiva a trecutului. Asa cum istoria nu prezice viitorul dar ne ajuta sa evitam erorile trecutului si economia ar trebui sa-si limiteze pretentiile la intelegerea unor fapte trecute.

    • Radu Korne spune:

      1. Unde si cand au dus politicile Keynsenien la success economic ?. Ultimii 5 ani in Europa au dovedit cu prisosinta. Mai ales cand nici macar nu se fac investitii in assets ci in consum (Obamacrea, ultima rectificare bugetara in Romania, etc). cf. Schwarts
      2. cum a crescut M1 in ultimii ani ? Cum se reflecta asta in inflatie (cu o economie cvasi stagnanta) ? Sau nu ?
      3. Scade inflatia si scade somajul ?
      4. Cresterea dura a taxelor pentru a compensa politica monetara (favorabila importurilor , in special alimentare) omoara SMB. Ceea ce creste somajul . Nu ?
      “For a nation to try to tax itself into prosperity is like a man standing in a bucket and trying to lift himself up by the handle.”
      –Winston Churchill
      5. Exista un exemplu unde fondurile Europene au dus la crestere economica si nu la marasm financiar ? (Poate Polonia, dar acolo Blancerowicz a rezolvat problema din primii ani de libertate. In R, BNR aa sustinut official “festina lente”.
      6. Subordonarea politica a BNR

      • Radu Korne spune:

        @ Bogdan_1: sry. se voia un comentariu la articol. nu la dvs

      • Cetatean spune:

        Sa vorbesti despre Europa la modul general este o manipulare.

        Parametrii de competitivitate, conform “The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2012–2013″:

        - GDP per capita: SUA – locul 14, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia.
        - Calitatea infrastructurii: SUA – locul 25, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania.
        - Calitatea educatiei primare: SUA – locul 38, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        - Calitatea sistemului educational: SUA – locul 28, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        - Increderea in profesionalismul managementului: SUA – locul 19, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        - Disponibilitatea noilor tehnologii: SUA – locul 14, dupa Suedia, Finlanda, Norvegia si pe acelasi nivel cu Germania.
        - Utilizatori de Internet: SUA – locul 20, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        - Cooperarea in relatia angajat-angajator: SUA – locul 42, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.
        - Speranta de viata: SUA – locul 34, dupa Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Germania.

    • Guardian spune:

      Bravo Bogdane! E plina lumea de filosofi-economisti! Ceea ce lipseste lumii in general(desi exista si jupani, e adevarat), si Romaniei in particular sunt economistii-matematicieni (nu statisticieni, matematicieni, ca staticienii fac exact ce zice Bogdan ), care sa creeze modele matematice de predictie si simulare (ehe. nu-i usor, de aia nici nu prea se’nghesuie meseriasii nostri!) ori sa inoveze pe modele deja existente systeme economice fiabile. Vorbarie si povesti ca daca scazi VAT-ul aiceashea, pui acciza mai colea, maresti masa monetara pe alaturea, si scazi dobinda cheie anapoda etc etc gasesti cu duimul. Chiar asa impachetate si in limbaje pretioase. Aparatul matematic e cheia tovarasi…da’de unde sa-i aduci, si pe ce salar …nu-i mai bine sa-i dam contabilului Rusanu (astia stiu doar sa faca o balanta si-un bilant contabil, cam pe aici e orizontul lor..) 160,000 Eur pe an, in loc sa aducem un baiat de-la nostru tinar, ba chiar nici un neamt or american nu-i de aruncat la gunoi (zic tinar, pentru ca si mentalitatea conteaza, nu numai educatia…or fi mai buni la economie de piata astia educati pe la ASE-ul socialist de stat, incremeniti in paradigma planificarilor socialiste de stat si metamorfozati peste noapte din economisti multilateral dezvoltati in specialisti ai economiei de piata…de doare mintea!) scolit prin Ivy League…la’s ca baietii au de lucru pe Wall Street si prin Canary Warf, pe dublu sumei, ori chiar pe triplu…

  3. victor L spune:

    Mai corect ar fi fost: “scaderea deficitului bugetar de la cca 9% in 2008″, caci doar in 2009 s-a dat publicitatii scaderea deficitului bugetar in timp ce economia duduia, cu accent pe i; a nu se confunda cu Duduia ;)
    “Ps”-ul denota o lipsa de curaj in exprimare: “resurse naturale” sint identificate.

  4. cinic-si-rau spune:

    orice lege se supune dialecticii marxiste (ne-au spus-o de multe ori). Iar ce face Ponta nu dezminte acest crez!

  5. abc spune:

    Deci, problema vine din exterior. Economistii bancii austriece care controleaza o mare parte din piata romaneasca de capital, Raifessen, face aproape o declaratie de orgasm econimic, despre cat de bine o duce economia in Romania, dupa acordul cu FMI, normal cam tot sistemul economic e reconstruit sub o forma in care palmasul roman munceste, banii lui sunt controlati de austrieci, profitul merge pe la Viena , un pic se redistribuie la acei politicieni USL care mai dau legi si semneaza tratate ca acelasi contribuabil sa fie taxat un pic de 10 ori mai mult si pe partea romaneasca ca nu cumva sa produca o masa minima de intreprinzatori care au acumulat niscaiva capital..pot deveni independenti de fluxul impus de circulatie a banului si profitului..asa ca na Ion lucra in Romania si nu stie ca e tinut sclav si sarac de altii..
    Iara mintile luminate ale tarii se strofoaca sa de-a concluzii terifiante…de genul asa stau lucrurile , daca nu vin banii. nu e vina noastra. sunt capsiunarii care s-au suparat sa tot finanteze un stat corupt sau investitorii care s-au saturat sa fie prostiti, aceiasi economisti..uitand sa mearga un pic mai departe…cum trebuie facuti banii si cum trebuie cheltuiti si retinuti.
    PS. As promova prim-ministru un frizer care isi desfasoara activitatea in parterul unui bloc. Are mai multe cunostinte de economie reala cat au gramada de fandositi, prostiti si cumparati pe arginti. Nu e o critica la adresa nimanui in particular. Unde minte nu e, nimic nu e. Tipul acela scotian , intermediar de vanatoare, avea mare dreptate.

  6. Geos Costan spune:

    Aţi afirmat că scăderea impozitelor nu reprezintă o soluţie în condiţiile în care încă ne aflăm în criză. Dar scăderea numărului de taxe cum vă sună? Reducerea numărului de bugetari şi informatizarea administraţiei? Îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi a celui al sănătăţii? Economia nu poate trăi fără resurse umane, dar se pare că tocmai asta omiteţi, la fel şi Guvernul, şi se vede – creşte numărul de impozite, cresc impozitele înseşi, mare parte din fondurile europene zac neatinse, scade transparenţa, iar serviciile sunt oribile. Să mai aştept soluţii?

  7. Un prieten spune:

    Aveti dreptate domnule profesor, deoarece sunteti una dintre competentele care si-au pus academicele abilitati macroeconomice la ceea ce s-a realizat in Romania ultimelor doua decenii. Rezultatele se vad foarte bine, puteti fi mandru si multumit caci aveti functie inalta si simbrie si mai inalta. Aceasta este cruda dumneavoastra realitate, va apartine, in logica conform careia suspusii vremelnici ai caror distins reprezentant sunteti, singurii romani capabili, au parinteasca grija de prostimea oligofrena.
    Realitatea este insa cu totul alta, chiar folositi notiuni pe care nu le stapaniti, de exemplu gravitatia, dar pe langa aceasta mai exista si altele precum tensiunea superficiala, vascozitatea, samd. Constient sau nu le intalniti, chiar va influenteaza existenta, exista o multitudine de factori aflati in relatie de interdependenta. Este drept ca o notiune folosita este similitudinea, trebuie insa aplicata corect si cu rigurozitate, altminteri haosul pune stapanire pe intregul sistem iar apoi spuneti ca mai mult nu se poate. Multumim, vremea unor asemenea competente a trecut!

  8. Sergiu Simion spune:

    ” Consolidarea fiscala a insemnat scaderea deficitului bugetar de la cca 9% in 2009 la sub 3% din PIB in 2012 ( a) . Corectia, foarte dureroasa, a fost necesara din cauza marilor deficite externe ( b ) , a pericolului intrarii in incetare de plati. ( b) ”

    De la economie la “legile gravitatiei” este o cale atat de lunga incat numai dvs si Urania din EVZ o puteti atinge , dar nu si cititorii obisnuiti care nu il citesc pe Paul Krugman de exemplu ( diferenta este ca dumneaei are dreptul, desi nu se stie de ce, la imunitate totala si la lipsa totala de feed-back in EVZ unde publica ) .
    In acest articol , din primele asertiuni ati omis exact raspunsul esential la intrebarea “” DE CE a), b) si c ) ?!

    Intelegem ca trebuie sa credem si sa nu cercetam , nu ?

    In sfarsit, avem o adevarat lectie de (de)ontologie economica :

    ” Ramane ca pe termen mai lung sa mobilizam rezerve de eficienta interne si economisirea interna, sa marim absorbtia de fonduri europene, sa atragem capital strain in sectoare care pot ameliora/construi avantaje comparative.”

    In acest caz, si sper ca nu este o surpriza , aveti langa umarul dvs toti romanii care va sunt alaturi si de cativa ani buni ( cinicii ar spune ca de vreo doua decenii… ) . Problema este ca desi gandesc la fel ca dvs , nu au nici dreptul legal abilitat sa o spuna, si nici unde, si nici de ce . Dar cel mai important lucru este acela ca in acest context ati validat deja un curent de mare amploare si adancime, pentru ca daca economia nu poate invinge legile gravitatiei, gravitatia poate invinge legile economiei. Sau nu ? :) )

  9. Economist spune:

    Domnul Daianu sa o lase mai moale cu analizele economice pretins stiintifice. Dumnealui prevedea in 2007 o crestere economica de +8% pentru anul 2008, desi criza imobiliara se declansase de multa vreme in SUA si isi propaga rapid valurile spre Europa. La sfarsitul anului 2008 s-a inregistrat o scadere economica de 8% in Romania, adica o diferenta negativa de 16% fata de previziunile domnului Daianu si a altor economisti de frunte ai tarii.

  10. euripide spune:

    comentarii interesante.
    domnule, lumea i (supra)saturata de politruci si economisti.
    nu i nici o legatura intre economie si fizica (nici macar cea newtoniana daramite cea quantica)
    pe vremuri (banuiesc ca azi si mai abitir), academia (nu catavencu, ci cea de “stiinte”
    economice) era plina de retardati mintali (tocilari) care n ar fi putut urma alte cariere
    (medicina, inginerie, umanistica etc.). de unde si pina unde au ajuns astia buricul
    universului ?! poate un trepadus de la catedra sa inteleaga un antreprenor/inovator autentic
    ?! care i diferenta dintre o banca de investitii si una comerciala ? economia se rezuma la
    case si terenuri ? mortgages and real estate ? grafice urcatoare, preturi in miscare si
    crestere pib ?

  11. Guardian spune:

    Ober correct Domnule! Teoreticienii nostri valseaza in gol prin ziare si gazete (mai mult sau mai putin cotate ISI, da’ chiar ca n-are nici o importanta, atita timp cind teorilile lor au zero aplicabilitate (vezi comentariul lui Bogdan) – un fel de “e frumos a scrie versuri/cind nimic nu ai a spune/insirind cuvinte goale(fie si engleza)/ce din coada au sa sune” cum zicea Misu Eminescu, nu Georgescu, zis si mister inflatie (nu mistery)) de 23 de ani, fara nici un output concret si masurabil (noroc sau poate ghinion, depinde din ce unghi se observa problema, ca in orice sistem relativist,ca ne imping FMI, BM si UE-ul, ma refer la modul brut, la macro-policy-uri…mai mult nu tebuie si nici n-au ce sa faca, detaliile si creativitatea ar trebui sa ne apartina ca si modele pe termen, hai nu lung, da macar mediu…da’ de unde), si bugetul il fac aceiasi functionari mosteniti de la domnul ceasca nicolae! Banuiesc ca n-au nici macar cunostinte vagi de Excel (cum are alt mare economist al guvernului dr. ponta, respectiv domnul Socol), lucreaza tot la “chimic” si “indigo” :-) !
    Inteleg eu ca sunt articole pentru marele public, da’ macar asa o referinta spre o lucrare fundamentala proprie (evident cind zic fundamental, inferez lots of math…si lots of system theory, nu vrajeala) cu aplicabilitate concreta si cu output concret masurabil (desigur cu un grad satisfacator de acuratete, pe baza un model de predictie resonabil de robust) .Acu’ nu-ti cere nimeni sa prezici cu 100% acurate, sistemele economice au multe variable cu grad mare de volatility, context etc, da’ nici ca Mama Omida in ghioc sau in cafea, care dupa ce te trage de limba sa vada cam ce-i cu tine, iti prezice cam aceiasi traiectorie (da’ si Mama Omida, are notiunile de analiza post-factum, statistica, extrapolare, deductiv and inductiv sylogism etc…numai ca nu stie ca se numesc asa :-) Cu alte cuvinte some results domule, ca de povesti….



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)