Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Elicopterul cu bani: un mijloc miraculos de relansare a economiei?

Silviu Cerna aprilie 28, 2020 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
32 comentarii 1,851 Vizualizari

Blocarea activității economice și creșterea explozivă a datoriei publice determinată de cheltuielile statului legate de pandemia de coronavirus au resuscitat ideea de a da o anumită sumă de bani gratis tuturor cetățenilor. Scopul urmărit în modul acesta este creșterea cererii de bunuri și servicii și stimularea activității economice. Ideea „aruncării de bani din elicopter” este tentantă, însă puțin realistă.

„Elicopterul cu bani” (traducerea noastră liberă a expresiei „helicopter money”) este un tip de politică monetară caracterizat prin crearea de monedă de către banca centrală (monedă primară, bază monetară, high-powered money) și distribuirea acesteia în mod direct și gratuit populației și/sau întreprinderilor. Sintagma a fost sugerată de situația imaginată de cunoscutul economist american Milton Friedman, creatorul școlii de gândire economică numită „monetarism”, în contextul analizei efectelor economice ale variațiilor cantității de monedă nominale:

Să presupunem că într-o zi un elicopter zboară peste această comunitate și aruncă din cer 1.000 de dolari sub formă de bancnote. Evident, membrii comunității se vor grăbi să adune aceste bancnote. Să mai presupunem că toată lumea este convinsă că este vorba despre un eveniment neobișnuit, care nu se va mai repeta.

Pentru început, să presupunem în continuare că se întâmplă ca fiecare individ să adune o cantitate de bani egală cu cantitatea pe care o avusese anterior, astfel încât fiecare individ se găsește acum în situația de a avea o cantitate de bani de două ori mai mare decât cea pe care a avut-o înainte.1

Se observă că situația descrisă de Friedman este un model teoretic, fără corespondent în lumea reală. Ipotezele pe care se bazează acest model ideal sunt, evident, nerealiste, însă ele servesc pentru explicarea și previzionarea unor fenomene economice, deoarece satisfac criteriul metodologic al infirmabilității (falsifiability) formulat de Karl Popper.2 După cum arată Friedman într-o altă importantă lucrare, consacrată metodologiei științei economice, acest procedeu este comun tuturor ştiinţelor, fizice şi sociale, inclusiv ştiinţei economice în partea sa pozitivă.3 Implicația este că economiştii nu trebuie să se preocupe mai mult decât alți savanți de formularea unor ipoteze “realiste”; nu numai că nu este necesar ca postulatele științei economice să fie realiste, ci este chiar un avantaj dacă nu sunt: pentru a fi importantă, o ipoteză trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv în postulatele sale.4

În acest context, expresia „elicopter cu bani” pare mai degrabă o metaforă, decât o propunere de instrument de politică monetară. Cu toate acestea, ideea de a arunca bani din cer a avut un destin propriu în gândirea și dezbaterile economice, ajungând să fie înțeleasă de unii economiști și de mass-media ca o alternativă reală la politica de „relaxare cantitativă” (quantitative easing) aplicată de principalele bănci centrale ale lumii în ultimii ani. Dezbaterile cu privire la acest mijloc miraculos de relansare a economiei s-au intensificat chiar în ultimele săptămâni, după ce Congresul SUA a aprobat un plan de salvare a economiei americane în valoare de peste 2.000 mild. dolari, constând în principal în acordarea unui cec în valoare de 1.200 dolari (pe care este tipărit numele președintelui Trump) fiecărei persoane adulte, care câștigă mai puțin de 75.000 dolari pe an. Luată în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, această măsură este prezentată adesea în mas-media ca fiind „elicopterul cu bani” despre care s-a scris și s-a vorbit de mai multă vreme, însă nu corespunde accepțiunii consacrate a sintagmei. După cum am arătat, aceasta desemnează un tip de politică monetară ce constă în crearea de monedă de către banca centrală și distribuirea acesteia în mod direct și gratuit agenților economici, indiferent că aceștia sunt indivizi sau întreprinderi. Or, acțiunea autorităților americane nu rezidă în crearea de monedă de către Fed (banca centrală a SUA), ci în alocarea de fonduri de la bugetul statului. Cu alte cuvinte, nu este o măsură monetară, ci una pur bugetară, mai precis instituirea unei subvenții.

Interesul pentru înzestrarea băncii centrale cu un asemenea instrument ține în primul rând de capacitatea acestei instituții de a acționa rapid. În al doilea rând, banca centrală este mai bine pregătită decât guvernul să facă față pericolului inflației, ceea ce permite stimularea creșterii economice fără amplificarea datoriei publice.5 De aceea, adepții ideii „elicopterului cu bani” susțin sus și tare implementarea rapidă a acestui nou instrument.

Argumentul lor este înainte de toate că politica monetară dusă în ultimii ani de principalele bănci centrale ale lumii (relaxarea cantitativă) și-a atins limitele, din cauză că dobânzile au devenit foarte mici. Ca urmare, este necesară – se spune – înlocuirea sa cu un nou tip de politică monetară, care ar fi eficace chiar și în actualele condiții neobișnuite din economiile avansate. Al doilea argument este că pandemia de coronavirus constituie o bună ocazie pentru folosirea „elicopterului cu bani”, deoarece șocul economic produs de această tragedie colectivă este atât de mare și de brutal, încât lumea pare dispusă să accepte orice promisiune de salvare, mai ales dacă este vorba despre mană picată din cer. În fine, se susține că, deși în țările din zona euro și în alte țări există, într-adevăr, restricții legale, care împiedică băncile centrale respective să acorde credite în mod direct statului și economiei, aceste reglementări pot fi modificate, dacă există voința politică necesară. Iar această voință ar trebui să existe, din moment ce omenirea se află pe marginea prăpastiei.

Argumentele adversarilor „elicopterului cu bani” sunt mai numeroase și mai bine fundamentate din punct de vedere teoretic și empiric. În primul rând, ei arată că procedeul riscă să deterioreze calitatea acelor posturi din activul bilanțului băncii centrale, care, în sistemele monetare contemporane, constituie „acoperirea” masei monetare. Consecințele sunt devalorizarea – internă și externă – a monedei naționale și pierderea credibilității instituției care o emite. Într-adevăr, crearea de monedă de către banca centrală coincide întotdeauna cu apariția unei contrapartide în activul bilanțului său. De exemplu, în cazul operațiunilor de refinanțare ale băncilor comerciale, banca centrală obține un anumit volum de creanțe asupra sistemului bancar. Din punct de vedere patrimonial și contabil, aceste creanțe sunt înregistrate în activul bilanțului băncii centrale, având același rol de „acoperire” a monedei nou create pe care îl avea aurul în sistemele monetare mai vechi. De asemenea, atunci când injectează lichidități în economie în cadrul amintitei politici de relaxare cantitativă, banca centrală dobândește în schimb titluri de stat și, eventual, titluri emise de corporațiile private, care figurează tot în activul bilanțului său. În cazul în care banca centrală crează monedă fără nici o contrapartidă, așa cum cere principiul „elicopterului cu bani”, masa monetară suplimentară nu mai este „acoperită” printr-o creștere de egală valoare a activelor băncii centrale. În consecință, are loc reducerea valorii activului net al băncii centrale, de unde necesitatea recapitalizării sale de către stat, care este proprietarul său și în numele căruia ea acționează. Până atunci și poate chiar și de atunci încolo, moneda nou creată și dăruită cu generozitate poporului va ajunge să-și piardă aproape complet valoarea. Or, după cum arată numeroase episoade istorice, pe termen lung, devalorizarea monedei nu numai că nu produce efectele benefice așteptate, ci are consecințe nefaste asupra stabilității prețurilor, credibilității băncii centrale și stabilității întregului sistem financiar.

În al doilea rând, inexistența unei „acoperiri” pentru moneda nou creată de către banca centrală face ca acest mecanism să fie ierversibil. În prezent, moneda băncii centrale este creată întotdeauna în mod temporar. Astfel, rambursarea la scadență a unui împrumut primit de către o bancă comercială de la banca centrală stinge creanța acesteia din urmă asupra băncii comerciale beneficiare. Acestei modificări în activul bilanțului băncii centrale îi corespunde în pasivul său desființarea unei cantități de monedă (primară) de egală valoare. În cazul „elicopterului cu bani”, banca centrală crează monedă în mod definitiv. Ca urmare, în situația în care banca centrală injectează în economie prea multă monedă, cantitatea de monedă excedentară nu poate fi retrasă, ceea ce dă naștere iarăși pericolului inflației și hiperinflației. Este adevărat că, în prezent, acest pericol pare îndepărtat în economiile avansate, însă nimeni nu știe cât timp lucrurile vor rămâne așa. Ca urmare, nu ar trebui ca băncile centrale să se cantoneze într-o o viziune pe termen scurt, ci să să fie vigilente și, oricum, să nu semene vânt și să culeagă furtună. Or, „aruncarea de bani din elicopter” este exact opusul acestei atitudini prudente: dacă banca centrală începe să facă așa ceva, ea trece Rubiconul, deoarece însuși acest fapt face ca lumea să se aștepte și să-i ceară cu vehemență să repete figura.

În al treilea rând, modalitatea de distribuire directă către locuitori a monedei băncii centrale pune o problemă practică destul de dificilă. Cu excepția cazului în care se adoptă amintitul procedeu american, cu evident iz elecoral, ori alte metode de subvenționare mai mult sau mai puțin asemănătoare, nu este deloc clar cum vor proceda autoritățile astfel încât toți indivizii să primească concomitent aceiași cantitate de bani. În mod concret, moneda băncii centrale are două forme: moneda fiduciară (bancnote și monezi metalice) și disponibilitățile existente în conturile băncilor comerciale deschise la banca centrală (soldurile creditoare ale acestor conturi în pasivul bilanțului băncii centrale). Distribuirea bancnotelor și a monezilor este și ea destul de greu de realizat în practică, deoarece constă în numeroase și costisitoare operațiuni de manipulare, transport, pază, evidență, control etc. Cealaltă alternativă, care privește componenta scripturală a bazei monetare (peste 90%), este și mai dificilă, deoarece nu există încă o monedă digitală a băncii centrale care să fie direct accesibilă particularilor.

În al patrulea rând, admițând că banii apar în mod magic, în același moment și în proporții egale în pungile sau în conturile bancare ale tuturor oamenilor, rămâne problema consecințelor economice și sociale ale acestui fenomen. Prin această prismă, modificările ofertei de bani nu mai sunt deloc neutre și echitabile: inevitabil există câștigători și perdanți.

Astfel, banii noi, „cazuți din elicopter” și obținuți la început în mod egal de toată lumea, intră propriu-zis în economie prin anumite puncte specifice, adică prin anumite acte de schimb liber. Ei se răspândesc în mod inegal în economie, chiar dacă inițial au fost obținuți egal de toată lumea, ceea ce face ca acest proces să aibă efecte diferite asupra diverșilor indivizi, în funcție de momentul în care ei vor folosi noile cantități de bani pentru a cumpăra bunuri și servicii, respectiv vor intra în posesia banilor nu din cer, ci în mod normal din punct de vedere economic, adică prin vânzarea mărfurilor și serviciilor lor. Această analiză a răspândirii neuniforme a noilor cantități de bani se aplică atâtmonezilor din aur, cât și bancnotelor și monedei de cont emise de banca centrală. Ea se aplică, de asemenea, banilor de cont creați de sistemul bancar comercial. După cum a demonstrat Ludwing Mises, pierderile indivizilor care folosesc banii mai târziu sunt sursa veniturilor suplimentare ale celor care utilizează banii mai devreme.6 Deoarece, chiar și „căzuți din elicopter”, banii se răspândesc apoi în mod inegal în economie, acest proces are efecte diferite asupra diverșilor indivizi, în funcție de momentul în care ei folosesc noile cantități de bani în mod obișnuit din punct de vedere economic. Pierderile indivizilor care folosesc sau obțin banii mai târziu sunt sursa veniturilor suplimentare ale celor care intră în posesia banilor mai devreme și cumpără cu ei mărfuri și servicii înainte ca prețurile să fi crescut. Și, de fapt, tocmai pe acest fenomen de redistribuire ascunsă mizează adepții „elicopterului cu bani” pentru a relansa economia.

În fine, admițând că „elicopterul cu bani” este fezabil și că utilizarea sa poate fi legalizată, se pune problema legitimității democratice a unei asemenea măsuri. Oricum, în cazul zonei euro, este necesară o dezbatere prealabilă în Parlamentul European, care este singurul for democratic care controlează Banca Centrală Europeană. Într-adevăr, această instituție poate adopta o rezoluție prin care să declare că „elicopterul cu bani” este un mijloc legal din punct de vedere al tratatelor europene, ceea ce ar obliga statele membre să-și modifice legislațiile interne și să se coordoneze pentru a implementa noul instrument. Însă, o mare problemă la ora actuală este tocmai aceea că statele UEM nu par dispuse să acționeze solidar pentru a surmonta criza.

NOTE_____________

1 -M. Friedman, The Optimum Quantity of Money and Other Essays, Macmillan, 1969, p. 4-5.

2 -K. Popper, Logica cercetării, Editura științifică, București, 1981.

3 -M. Friedman, Essays in Positive Economics, University of Chicago Press (1953), 1970, p. 5.

4 -Idem p. 8.

5 - A se vedea și lucrarea autorului: Independența băncii centrale, politica bugetară și gestionarea datoriei publice,http://www.contributors.ro/economie/independen%c8%9ba-bancii-centrale-politica-bugetara-%c8%99i-gestionarea-datoriei-publice/http://www.oranoua.ro/silviu-cerna-independenta-bancii-centrale-politica-bugetara-si-gestionarea-datoriei-publice/#comment-

6 - L. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de economie, Colecția „Biblioteca Băncii Naționale a României”, Curtea Veche, București, 2018, p. 677.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. D spune:

    O redistribuire fara sens care va duce la mai multa saracie.

  2. Serban Pretor Serban Pretor spune:

    Extrem de pertinentă analiză, foarte utilă pentru despicarea firului de păr în patru de către specialiști. Mult mai interesante pentru cetățeanul de rînd sunt consecințele practice, iar aici lucrurile par relativ simple: „elicopterul cu bani” aruncă bani scoși din pix de tiparnița băncii centrale, bani care neavînd nicio acoperire în valoare nou creată nu sunt buni decît să creeze inflație; exact la fel cu creșterea pensiilor cu 40%. Atenție” Sunt pensionar nespecial, deci aș fi un beneficiar modest, dar o consider cea mai iresponsabilă măsură dintre toate pe care le-a luat pînă acum acest guvern de incompetenți. Dacă ne aducem aminte, asta a fost strategia populistă catastrofală a PSD: creșteri de tot felul, care au adus inflație și scădere a puterii de cumpărare. Se dorește continuarea? Nu s-a învățat chiar nimic din toate aceste experimnte și din traiectoria pe care ele au plasat credibilitatea decidenților? De fapt greșesc. Această turmă care este populația României va putea fi mințită la infinit cu asemenea promisiuni populiste. Iar guvernanții, indiferent din ce gașcă provin, știu foarte bine acest lucru.

    • Ursul Bruno spune:

      Stati linistit, idea este preluata din occident, s-a vehiculat si pe acolo aceasta idee dar s-a renuntat poate pe undeva fiind imparti niste bonuri pt a putea cumpara alimente.
      insasi Trump vehicula idei similare.
      Idea a fost rostogolita inainte de criza parca si in Honkong, ceva de genul 1200 dolari la toata lumea, avem destule minti luminate insa ce se intampla cu cei care chiar nu mai dispun de venituri iar statul social este inexistent, lumea fiind diferita.
      Sa nu uitam doar ca. 1 milard de oameni beneficiceaza de venturi de peste 32 $ pe zi restul dupa cum poate cu cat mai putin cu atat cratita ramane mai goala si nu ajunge la toata lumea.
      Nu exista o solutie, exista doar multe solutii individuale adaptate fiecarui stat, regiuni, populatie in parte.

  3. Constantina Bucur spune:

    Foarte bun articolul, va multumesc pentru el, domnule Cerna.

    In legatura cu “legimitatea democratica” a acestei masuri, din pacate cred ca n-ar trebui sa ne facem “griji” prea mari. Cu exceptia unei minoritati, oamenii vor accepta asta fara opozitie, asa cum au acceptat si multe altele. Unele din ignoranta, altele cu speranta ca aceste masuri le vor fi benefice samd.

    Poate acum este momentul sa cumparam aur, folosind toti banii pe care-i (mai) avem, avind in vedere ce va urma.

  4. Josef Svejk spune:

    Indiferent ca tiparirea de moneda pentru a misca economia esta o masura buna sa nu, pana una alta UE ne dovedeste (pentur a cata oara?) ca e incapabila de actiune coerenta, unitara si rapida atunci cand e cu adevarat nevoie Are insa capacitatea de a se mobiliza exemplar pentru a face paguba :).

    Intre 2009 si 2019 UE a aruncat pe geam (daca am socotit bine) cam de 3 ori PIB-ul Greciei ca sa o scoata din mlastina in care acesta tara singura s-a afundat. Gecia e in continuare afundata in datorii de peste 150% din PIB si continua sa plateasca pensii grase unor indivzi decedati acum 30-40 de ani :) Ce e si mai intereant e ca fiecare plan de “salvare” a fost adoptat relativ rapid si fara multe mormaieli, chiar si in conditiile in care Grecia a mintit in mod premediat si repetata si apoi a urinat cu bolta pe testele goale ale finatatorilor sai cand a fost vorba sa-si indeplineasca angajamentele. Ba chiar a votat intr-un referendum national din vara lui 2015 ca refuza indeplineirea cerintelor UE. Drept care UE a reactioant cateva luni mai tarziu punand la cale cem mai dihai plan de salvare al Greciei si indopand-o cu bani ca pe un gansac :)

    De asemenea UE s-a declarat gata sa arunce pe geam 1000 de miliarde de euro pentru planul ala verde ca mucegaiul. Bani care se vor duce in consultanta, panouri electrice si moristi de vant fabricate in China cu pretul unei poluari monstruoase, dincolo de ceea ce o minte decenta isi poate imagina. E drept ca e o suma alocata pe urmatorul deceniu. Insa asta e o treaba chiar mai inutila si mai grotesca ca salvarea Greciei…

    • Ursul Bruno spune:

      Treaba cu UE e “groasa”, deocamdata stau toti cu ochii pe virus, va veni si vremea platilor si imi este teama, atunci se va lasa cu “cafteli” care pe care. Totul este docamdata la nivel declarativ, birocratia si procedurile vor avea grija sa ajunga cat mai putin la benfeciari, in acest sens aruncatul banilor din elicopter, o metoda mai buna, depinde de pilot si deasupra cui va sta mai mult incat ploaia de bani sa sa umezeasca gatlejurile celor chinuti de sete.
      De unde banii astia ? va putea colecta UE din randul membrilor cotizatii, membri care oricum sunt in mare parte la pamant si asta cu mult din inaintea virusului, acesta nefacand altceva decat sa scoata toate mizeriile de sub pres.
      Iar acum porneste discutia, bani primesc numai cei care ii folosesc inteligent in sensul respectarii acordului verde, ma apuca rasul.
      Pana si rusii se vor scotoci de bani “sa-i ajute” pe cei carora pusculitele uniunii vor ramane inchise de chinezi ce sa mai zic, mai repede vin ei cu elicopterele.

      • JB spune:

        @bruno the bear
        Mai Bruno, dl.Cerna a explicat ce si cum cu “banii din elicopter” si diferentele dintre bani si bani. Ptr.stiinta ta, acum ca ai timp cu coronavirus outbreak, citeste pe wiki despre fractional reserve banking, despre M1, 2, etc.
        De asemenea, ar fi util (am mai spus aici) de citit Money creation in a modern economy by Bank of England.
        Chestia cu money existence/creation este EFECTIV un secret la vedere. Adica oricine poate vedea, afla. Dar demersul presupune efort de intelegere si o oarecare cultura generala.
        Partea rea e ca aceste chestiuni NU sunt predate la scoala, la finante-banci, etc. Ba chiar multi profi de acolo chiar nu inteleg problematica. Nu vorbesc despre toti. Dl.Cerna este un excelent contraexemplu. Aici, dânsul ridică putin vălul. Dar from now on ne revine noua sarcina să digg in.
        Svejk, aici prezent, nu face decat sa-si (re)demonstreze crasa ignoranta, in afacerile europene, si reaua credinta teribila manipuland chiar si fara sa vrea. Prin ignoranta amintita.
        Nu stie cum stau lucrurile nici acolo unde locuieste Chicago great metropolitan area.

    • JB spune:

      @Svejk
      Daca “UE ne dovedeste (pentur a cata oara?) ca e incapabila de actiune coerenta, unitara si rapida atunci cand e cu adevarat nevoie” poate ne dai exemple din US (concret raportat la situatia coronavirus outbreak) de actiune coerenta, unitara si rapida atunci cand e cu adevarat nevoie. Ceva care UE sa nu fi facut deja.

  5. Prototipescu Fanel spune:

    si de fapt problema nu e cum sa primim cu totii bani, ci cum suportam impreuna pierderile…
    ca si falimentele ne costa, fie prin restrangerea concurentei (in cazul Horeca ar putea fi usor anticipate explozii la tarife), fie prin efectul general pe care il induc creditele neperformante; dar in cazul HORECA, cu exceptia, acolo unde e cazul, a dificultatilor la rambursare a creditelor, care pot fi rezolvate administrativ, mi se pare ca se cam exagereaza efectele negative intr-un sector in care extrasezonul e oricum mort, e oricum nevoie de o perioada de revizie anuala, iar personalul e mai degraba angajat sezonier si cu salarii minime;

    in perioada actuala deja se constata o inflatie vizibila, dar in mare parte e efectul intarziat al politicilor din anii precedenti, in functie de termenul de expirare a contractelor anuale, de epuizarea stocurilor si cresterea si acumularea de venituri la populatie;

    posibil sa fie si o problema majora cu pulsul activitatii la sectorul de productie hartie igienica, la care inteleg ca populatia si-a facut stocuri multianuale

  6. Petre Opris Petre Opris spune:

    Un articol foarte bun, pentru care autorul său merită felicitări.
    Metoda adusă în discuţie poate provoca o deteriorare şi mai mare a balanţei de plăţi externe a României, în condiţiile în care există o orientare clară privind achiziţiile de bunuri din import încă dinainte de “răspândirea banilor din elicopter”. De aici până la devalorizarea monedei naţionale nu mai este decât un singur pas.
    Cu alte cuvinte, cei care visează la banii respectivi susţin ideile – păguboase – privind dezvoltarea economiei româneşti printr-o mărirea inflaţiei peste nivelul de 9%, mărirea deficitului bugetar peste capacitatea de acoperire a sa pe termen scurt şi mediu (cel puţin 2 ani), devalizarea rezervei de valută a Băncii Naţionale a României, cumpărarea masivă a unor bunuri din alte ţări şi deteriorarea balanţei de plăţi externe a ţării. Rezultatul va fi unul singur: inflaţie galopantă şi, Doamne fereşte!, hiperinflaţie.
    La aceste elemente se va adăuga corupţia. Politicienii populişti vor încerca să deposedeze Banca Naţională de instrumentele prin care asigură politica monetară a ţării şi vor crea o instituţie proprie (în cazul în care nu vor captura BNR, aşa cum a făcut Vladimir Ilici Lenin cu Banca Rusiei ţariste în noiembrie 1917) pentru a emite moneda zburătoare – pe care o vor distribui în funcţie de clientela politică a partidului din care fac parte la un moment dat. Traseismul de la un partid la altul se va amplifica deoarece vor apare nemulţumiri în rândul politicienilor care nu apucă zdravăn de osul respectiv pentru familiile, rudele şi prietenii lor.
    Următorul pas ar trebui să fie crearea Comitetului de Stat al Planificării, după care jinduiesc mulţi nostalgici ai epocii comuniste. Paseismul acestora este patetic şi, în acelaşi timp, foarte interesat deoarece ei tânjesc după recunoaştere socială a rolului pe care l-au avut în perioada Războiului Rece în România – în condiţiile în care ei au provocat intrarea României în incapacitate de plată în noiembrie 1981.
    Pe scurt, asemenea oameni doresc să realizeze ceea ce au făcut comuniştii până în decembrie 1989 în România: filantropie cu banii altora (expresie românească a termenului “helicopter money”). Ei nu au bani proprii, însă au idei privind cheltuirea lor. Aferim!

    Soluţia, pentru autorităţile actuale de la Bucureşti, este simplă: ajutarea materială (nu cu bani) a persoanelor foarte nevoiaşe – în special cetăţenii din sate, ale căror produse nu mai ajung pe piaţă în mod normal. Aici trebuie intervenit, pentru a nu găsi cetăţeni decedaţi în case din cauza foamei. Ajutorul trebuie oferit în contrapartidă cu o prestaţie a celor ajutaţi (în cazul în care au îndeplinit 18 ani), iar în cazul copiilor şi a adolescenţilor, cu o încurajare a lor de a merge la şcoală.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Corrigenda: “împlinit”, în loc de “îndeplinit”

    • JB spune:

      Excelent comentariu. Merci.
      A bon entendeur salut !

    • Dedalus spune:

      Scoli de pe la sate sunt in ultimul hal, dar satenii primesc ajutor social.

      De ce nu ar primi banii aceia pentru a renova scoala? S-ar crea si cerere, ar fi si constiinta existentei utile.

      Cat ar costa asa ceva? Nimic in plus.

      ===

      Este o cumplita pierdere de timp in cvasimajoritatea relatiilor cetatenilor cu statul.
      Uite un exemplu: cum se echivaleaza examenele de limba in privat cu cele necesare intrarii in invatamantul bilingv? Incercati sa aflati asta din internet si spuneti-mi si mie.

      O simpla organizarea mai buna afisarii informatiilor pe web-site ar elibera mult timp, ce ar putea fi folosit in mod util. Cat ar costa? Infim, mai nimic.

      Imaginati-va ce ar fi daca s-ar reduce macar la 1/2 timpul petrecut in relatia cu statul.

      Cel mai bun ajutor din partea statului ar fi sa inceteze in a ne mai face viata dificila degeaba.

      Si apoi nu ar avea decat sa cumpere helicoptere :-).

      ===

      Dupa parerea mea, ne uitam prea sus :-). Analizam si imaginam tot felul de masuri miraculoase, dar in viata de zi cu zi ne dam cu stangul in dreptul, consecvent.

      Am constatat ca in fiecare economist zace cate un Mos Craciun cu tolba plina cu aer.

      Intri in politica pentru a face bani si-ti angazezi un Mos Craciun care sa amageasca electoratul.

      De ce a crescut in halul asta deficitul bugetar? Sa nu imi spuna cineva ca din cauza mastilor! Tare as vrea sa vad si eu un tabel cu cheltuielile prilejuite de coronavirus. De spitale nu aveam oricum nevoie? Adica, daca nu era coronavirusul, muream la operatia de apendicita, pentru ca ca nu existau masti? Cu ce ar fi operat chirurgii? Cu fularul innodat la ceafa?!

      Cat s-a chettuit pe somajul tehnic? Daca nu era coronavirusul, ce faceam? Lasam oamenii sa krape pe strazi?

      ===

      Solutia mea? Eu nu as face nimic la incetarea pandemiei. Absolut nimic, as lasa lucrurile sa revina la (un alt) normal de la sine.

  7. Prototipescu Fanel spune:

    comparativ, nu ar fi mai pertinent “miracolul” devalorizarii monedei nationale prin cresterea masiva a cererii de valuta din partea BNR ?

  8. ion adrian spune:

    Dar treaba asta chiar s-a aplicat in 1990 in Romania cand guvernul Roman a dat populatiei salariate(peste 5 milioane) cam doua salarii lunare intr-o singura transa(5000-10000Rol) ca restituire a partilor sociale date de oamenii muncii in fractiuni de 100 lei lunar timp de vre-o doi trei ani pana in 1990. Ce s-a intamplat? Ce era normal si anume s-a pornit acea inflatie galopanta stopata abia in 2005 prin denominarea leului de 10000ori(1 RON=10000ROL)
    Asa ca experimentul s-a faut operatia a reusit si pacientul a murit. Dar am mai spus-o si o repet si cred ca este si simplu de inteles.sarina unei crize se transfera pa spinarea poprului prin inflatie. Si uneori este chiar singura cale de urmat fiind singura mediu echitabil desigur fara a discuta de borfasii si ucigasii imbogatiti de razboi si de moartea aproapelui.
    Astia la sfarsitul procesului daca poporul ar avea minte si cohones si cine sa le utilizeze pe acestea ar fi spanzurati. .Exact ca Saddam Hussein. PUNCT.

  9. ion adrian spune:

    PS “Helicopterul cu bani” este o propunere a unor economisti marginiti care poate ca deliberat sau in calitate de idioti utili doresc sa compromitao idee caruia nu-i lipseste decat putin ca sa fie economic sutenabila si sa deschida drumul pe cea de a Treia Cale de dezvoltare economica si sociala a umnitatii si ma refer la Miscarea pentru UBI care capata din ce in ce mai multa amploare ajungand pana si la nivelul unor posibil candidati la presedentia USA.
    Eu o sprijin de peste 40 de ani adica de cand inca nu exista si astept sa-i vad succesul.

  10. AT spune:

    Reprezentantul Thomas Massie a fost unul dintre vreo cinci care s-a opus elicopterului cu bani in congrresul SUA. El observa ca pachetul de ajutor ar ajunge pentru 60000 de dolari de familie de american, din care ei vor vedea 3000. De unde vin si unde se duc restul?

    https://www.youtube.com/watch?v=OuERNXBeSaM

  11. viorel roman spune:

    Indulgente din helicopetr
    Germanii nordici refuza Ablasshandels / indulgente papale, transfer financiar spre sud, Roma. A urmat Schisma Occidentala, razboiul religios de 30 de ani, Pacea Wesfalica, Cuius regio, eius religio, dinamitarea Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, state nationale, nationalism.
    Cu toate astea, italienii vor cu Corona-Bonds din nou un transfer financiar din nord spre sudul catolic, ceea ce protestanti refuza. Daca „istoria se repetă: mai întâi ca tragedie, apoi ca farsă“ (Karl Marx), atunci vedem curand daca Uniunea Europeana, urmasa Sfantului Imperiu Roman, e o farsa.
    http://www.gandaculdecolorado.com/fraude-financiare-inocente-7/
    https://www.academia.edu/40898836/Innocent_financial_fraud_Fraude_financiare_inocente

    • JB spune:

      D-le Roman, sincer, mi se pare exagerata interpretarea dvs.privind refuzul indulgentelor. Nu cred ca exista vreo dovada in acest sens.
      Dupa cate stiu eu, motivele au fost strict de interpretare religioasa.

      In art dvs.din 2010 vorbiti despre un fel de conspiratie ptr.a aduce Euro la paritate cu $. Daca asa a fost ar inseamna ca WallStreet nu se pricepe la finante. Deloc!! Ceea ce imi vine f.greu sa cred.
      Astazi sunt aproape la paritate. Vedeti vreo problema in UE?!? Raportat la aceasta chestiune, evident.
      Contrar a ceea ce crede publicul larg o moneda puternica nu e chiar utila mediului economic, la nivel macro. De aceea US acuza CHN ca manipuleaza Yuanul si il devalorizeaza artificial. Astfel si prin politica monetara CHN incearca sa isi mentina competitivitatea la un nivel crescut

  12. Constantin spune:

    În spațiul acestei platforme s-a mai discutat despre teoria keynesiană „demand led growth” și rolul său de impuls exercitat în economie după dezastre naturale, conflagrații, molime etc., atunci când nu există resurse (nici la populație, nici la agenții economici), iar apetitul pentru investiții este redus, fiind dezvoltată mai degrabă dorința de economisire, generată de incertitudine.

    Aflându-ne după o molimă, contextul este potrivit, dar ceea ce se anunță este o strategie diferită, anume o stimulare a ofertei agregate. În cazul țării noastre, stimularea cererii de până acum face total inoportună aplicarea unei strategii „elicopteristice”, ale cărei efecte ar adânci dezechilibrele economice și ar amplifica deficitele (bugetar, comercial și de cont curent).

    Din analizele băncilor comerciale, din strategia Băncii Centrale și din declarațiile guvernamentale reiese intenția investițiilor publice strategice în infrastructura mare și sprijinirea agenților economici în vederea creșterii productivității, competitivității și performanțelor economice.

    Cel puțin conform declarațiilor, nu avem a ne teme de „elicoptere”, banii creați în această perioadă fiind trimiși în direcția corectă. O garanție în acest sens (desigur, derapaje guvernamentale pot exista oricând, dar alegerile proxime au fost amânate, iar atenția publică este centrată pe molimă) o reprezintă instituțiile internaționale, dar și politica monetară anunțată de BNR.

  13. Kurt spune:

    Pandemia Covid-19 durează doi ani sau mai mult. Economiile în UE.27 nu pot fi ținute mult timp în lockdown. „Transfer financiar nelimitat și necondiționat” e cerut de statele din sud, conduse în mare parte de socialiști și sprijiniți acum de E. Macron /Franta și Mitsotakis/ Grecia. Olanda refuză Euro Bonds, refuză „transfer financiar” din nord în sud. S-a votat până acum un singur budget de 540 miliarde Euro al Comisiei UE.27 cu unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de state.

    ….”…. Oricum, în cazul zonei euro, este necesară o dezbatere prealabilă în Parlamentul European, care este singurul for democratic care controlează Banca Centrală Europeană. Într-adevăr, această instituție poate adopta o rezoluție prin care să declare că „elicopterul cu bani” este un mijloc legal din punct de vedere al tratatelor europene, ceea ce ar obliga statele membre să-și modifice legislațiile interne și să se coordoneze pentru a implementa noul instrument…. „…..

    Cred că competențele instituților UE.27 arată altfel. Comisia UE.27 poate face propuneri. PE Parlamentul UE nu are competența pentru propuneri, poate aproba sau respinge budgetul propus de Comisie. Decizile UE.27 se iau în „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale, în special de către șefii de state partenere. Cele două budgete ale Comsiei, cel de ca. 1.000 miliarde Euro pentru anii 2021-2028 se alimentează cu 1% BIP de către statele partener (nu sunt bani de helicopter) și cel foarte controversat de ca. 1.000 miliarde Euro cu Euro Bonds, deci „transfer financiar necondiționat” din nord în sud, vor fi prezentate de Comisia UE.27 în Mai 2020. Cearta mare va dura mult timp. Nu e sigur că se vor vota „bani de helicopter” în Olanda, în grupul celor zece din ZE.19. Rămâne Grean Deal proclamat de Comisie înainte de pandemie. Nu e clar ce va fi implementat în budgetul anilor 2021-2028 în care lipsește contribuția britanică de ca. 75 miliarde Euro. Nu e clar cum va arăta acest budget de 1.000 miliarde Euro pentru șapte ani, care structură (bani pentru inovație, AI, digitalizare etc) nouă va avea.
    Nimic nu e bătut în piatră în UE.27.
    Greu la deal cu boii mici.

  14. Dedalus spune:

    Cata irosire de gandire economica pentru a acoperi lipsa de precautie a oamenilor!

    Sunt extrem de putine cazuri (in Europa cel putin) unde oamenii chiar traiesc de azi pe maine, nu au economii pentru ca nu pot avea. Dar acestia sunt sprijiniti de societate si cu si fara virus.

    Cei care pot economisi (si sunt cei mai multi) si nu o fac- nu au decat sa-si suporte consecintele.

    Corporatiile oricum rezista – nu cred ca le plange cineva.

    IMM-urile se re-orienteaza, cum au facut-o mereu. Este oricum imposibl sa decizi pe cine sa sprijini si pe cine nu (e aberant sa vorbesti despre “sectoarele cele mai afecatate” – toata sunt de fapt, plus ca nu ai cum sa stii legaturile din economie).

    ===

    Ei si atunci pentru cine “bani din elicopter”?!

    Metafora lui Friedman apartine acelui timp, lucrurile s-au schimbat fundamental.

    • eu****** spune:

      Nu as spune ca este asa.

      Am urmarit cum se discuta in USA si ceea ce se intampla acum acolo.
      Sunt multi intreprinzatori mici care dar supravietuiesc – nu au venituri care sa le permita sa economiseasca decat poate cu foarte mare greutate. Sunt multi – o sa aflam cati dintre acestia au primiti ceck-ul promis pentru ca ei au fost primii vizati de aceea masura.

      Bunastarea din Europa de Vest este cumva similara cu cea din USA, dar cred ca disperitatea veniturilor este mai mica in Europa decat in USA. Cat despre europa de est – RO – este o mare de saracie – nu judecati dupa ceea ce se intampla in Bucuresti sau intr-o capitala de judet. Este tragica situatia dar asta si explica de ce atatia ani castiga #ciumarosie in fata acestor oameni descoperiti in fata unor situatii neasteptate si de ce pleaca in germania, austria, italia pentru cele mai grele munci care sunt de regula refuzate de cei ce traiesc acolo.

      Este destul de mare spectrul saraciei .

      • Dedalus spune:

        Ideea e ca pomana nu a scos vreodata pe cineva din saracie. A facut-o doar suportabila. Si nici asta intotdeauna.

        Am mai observat si ca oamenii au ajuns sa defineasca saracia ca fiind lipsa ocaziilor de a-si satisface lacomia personala (discutat in spectrul sociologic, nu in cel economic, unde lacomia are o alta conotatie).

        “”Work hard any play by the rules”" – ar trebui poate insotit de “save as much as you can”.

        Dupa parerea mea, bunastarea este din pacate abuziv judecata prin consum. In societatea actuala, consumul nu mai este de fapt definitoriu pentru calitatea vietii si nici riscurile asociate scaderii consumuli nu sunt aceleasi cu cela asociate scaderii calitatii vietii.

        Vreau sa spun ca decenii de pace si avans economic ne-au adus pe toti in situatia de anu mai fi bine descrisi prin teoriile aparute pe vremea lui Friedeman si con Mises – oricat de atrqactive ar aparea acestea. La fel, privit dintr-o perspectiva ne-economica, intervbentiile monetariste sunt bizare, ele nu aduc decat mirare. Sau mai bine spus, nici nu ajuta nici nu strica, dar zapacesc foarte tare pe toata lumea. :-)

        ====

        Ceea ce iarasi nu inteleg este cum ar putea saracirea voita a unora sa ii scoata pe altii din saracie, mai ales cand ei de fapt nici nu se vor scosi din ea.

        ====

        Desigur, ar trebui discutat sub 2 aspecte:
        - perspectiva individuala (a cetateanului)
        - perspectiva sectorului de afaceri

        Judecat la rece, Romania este mult mai bine pregatita sa reziste crizelor decat statele avansate. Din 2 motive: a) cand cazi mai de jos le lovesti mai putin si b) haosul are cea mai mare rezistenta. Interventia guvernului ar afecta in rau ambele premise pozitive :-).

        • Harald spune:

          @Dedalus – economisirea se dovedește cartea câștigătoare numai în sisteme economice stabile pe termen lung. În sisteme economice instabile e preferabil să ai datorii, pentru că inflația le va devaloriza sau le va șterge cu totul, împreună cu economiile celorlalți :)

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Harald
            stii vreo banca ce mi-ar da credite cu dobanda sub rata inflatiei ?
            din propria experienta, creditul cu dobanda fixa in euro imi oferea mai multa siguranta decat creditul in lei cu dobanda variabila; e-adevarat insa ca in economia leului in care euro era moneda de referinta, nu prea se observa si deprecierea referintei…

            • Harald spune:

              @PF – nu e treaba mea de la ce bancă îți iei tu creditele, dar ”rata inflației” nu e un parametru acceptat în lumea civilizată spre a fi inclus în contractul de credit.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              ma rog, s-a mai reformulat pe ici, pe colo…
              acum e ROBOR+ X% ; cum ROBOR include rata inflatiei, nu vad vreo diferenta relevanta

          • Dedalus spune:

            Imprudentii isi gasesc scuze.

            In situatia data – UE – nu rezista insa nicio scuza.

  15. Caliman Eugen spune:

    Intr-un cunoscut articol economic din 2006 in Revista 22, ,,Dezvoltarea economica prin indatorare, o solutie..:” prof. Ilie Serbanescu remarca ca problema dezvoltarii economice nu este una de bani, ci de capacitatea de a construi programe nationale de transformarea lor in obiective economice si industriale.Dumnealui remarca in mod corect ca lumea abunda de tari supraindatorate financiar, care vegeteaza in inapoiere in ciuda sutelor de miliarde de dolari alocate de institutiile financiare mondiale si europene dezvoltarii tarilor sarace.
    In lipsa capacitatii guvernamentale si politice liberale de a construi un proiect de tara cu obiectivul reconstructiei economice si industriale, iar acum de repornire a economiei ,,elicopterul cu bani” de care vorbeste autorul, este ,,acoperirea” de conjunctura a acestei neputinte.La fel este situatia si in conglomeratul vamal UE…

  16. eu****** spune:

    Bun articol. Multumesc

    Dar mai in gluma, mai in serios tot astept sa ma loveasca elicopterul ala cu bani si pe mine.
    O sa incerc insa prin masuri active – nu spui cine a folosit cuvantele cestea magice care au reverberat adanc in mine – adica sa imi fac rost de un lasou, sa imi slefuiesc olecutza talentele de cowboy innascut si cand apare moomentul potrivit sa popresc elicopterul cela la mine in curte…

  17. Cinicul spune:

    Doua observatii cinice:
    Banii nu vin cu elicopterul, ci prin posta, uneori cecul fiind semnat, la propriu, de mari politicieni.
    In toate tarile banii se dau cu un scop electoral, destul de transparent.

    JK Galbraith, un mare economist canadian-american scria: “Milton Friedman’s misfortune is that his economic policies have been tried.”



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Silviu Cerna


Silviu Cerna

Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)