Home » Energie » Citesti:

Cui îi este frică de fracturarea hidraulică? Audiatur et altera pars…

Constantin Cranganu decembrie 5, 2014 Energie
74 comentarii 2,158 Vizualizari

It takes considerable knowledge

just to realize the extent of your own ignorance

Thomas Sowell

În timpul lansării cărții mele „Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate” la Librăria Universității „Al. I. Cuza” din Iași (27 octombrie 2014), un grup de (fr)activiști a început să împartă manifeste din partea unei organizații anti-fracturare. Liderul grupului a fost repede pus la punct de Rectorul Vasile Ișan și directorul Editurii Integral, dr. Costel Postolache. Manifestele conțineau o serie de întrebări la care eram invitat să răspund (eventual, pe loc, în timpul lansării cărții).

Deși am mai făcut o dată acest tip de exercițiu, legat de întrebări asemănătoare pe un alt site anti-fracturare (detalii se găsesc în cartea mea, capitolul 17, „Gazele de șist, fracturarea hidraulică și datul cu părerea pe Internet”), voi încerca să lămuresc unele aspecte neclare din noul set de întrebări de pe site-ul organizației anti-fracturare. (Precizez că este vorba despre același site care a publicat în luna iulie a.c. un articol sub-mediocru pe care l-am criticat atât eu, cât și Profesorul dr. m. c. al Academiei, Nicolae Anastasiu. Între timp, administratorul site-ului a șters toate cele 19 comentarii, marea majoritatea negative, la adresa articolului menționat).

Site-ul postează 10 articole recente (2011-2014) numite „articole științifice ce atestă impactul fracturării hidraulice asupra mediului și sănătății”. Primul dintre acestea este „Observations of static Coulomb stress triggering of the November 2011 M5.7 Oklahoma earthquake sequence”. Pentru cei care nu știu engleză, un autor anonim (pro-bono) a rezumat articolul în felul următor:

Cutremurele din 2011 din Oklahoma au inclus în secvența seismică şi un cutremur de o intensitate foarte mare, 5,7 grade pe scara Richter, pe data de 6 noiembrie 2011, cutremur care a fisurat o parte a sistemului de falii Wizetta, o zona complexă de falii de aproape 200 km, lângă Praga, Oklahoma. La mai puțin de 24 de ore înainte de cutremur, un altul mai redus ca intensitate a avut loc lângă puțuri active de injectare a apelor uzate (fluidul folosit la fracturare) şi un alt studiu l-a corelat cu operațiunile de injectare din acele puțuri. Cercetarea de față sugerează faptul că șocul provocat de injectarea fluidului  a dus la cutremurul ulterior de 5,7 grade, activându-se o zonă mai întinsă a faliei Wizetta.

Aici intervin, din păcate, acele situații neplăcute, stânjenitoare, când recurgerea la informații nedigerate de pe Internet creează incultură și dezinformare, urmate de manipulare. Pentru mine este clar că traducătorul anonim este un ageamiu în probleme de cutremure (seismologie) pentru că pe scara Richter se măsoară magnitudinea (cantitatea de energie eliberată în focarul seismic), nu intensitatea unui cutremur. (Intensitatea seismică se măsoară pe scara Mercalli Modificată MM[1] și se bazează pe estimarea daunelor produse de un cutremur. Gradele de intensitate pe scara MM se notează cu cifre romane, I – XII, și nu au zecimale). În plus, scara Richter nu se mai folosește de multă vreme (de peste 30 de ani), de aceea autorii articolului nu menționează numele Richter, care a fost introdus din burtă de traducător. În articol este scris M5.7, ceea ce se traduce în românește prin moment magnitudine 5.7 și se măsoară pe scara moment magnitudine (SMM), introdusă în 1979 de seismologii Thomas C. Hank și Hiroo Kanamori de la Caltech pentru a corecta  problemele scării Richter[2].

Nu îndrăznesc să cred că același traducător ar putea să explice cititorilor site-ului ce înseamnă stresul static Coulomb și cum acel stres ar fi putut declanșa cutremurul din Oklahoma. Faptul că modelul Mohr-Coulomb folosit în articol este doar unul din cele 6 modele alternative care ar putea confirma/infirma concluziile articolului este ceva care, evident, necesită mult mai multe cunoștințe decât cele ale unui traducător de ocazie. Pur și simplu, traducătorul și-a dat cu părerea (un alt sport național românesc, apărut o dată cu Internetul) că M5,7 ar putea însemna „intensitatea”(!) unui cutremur măsurată de pe o scară nemaifolosită în SUA din 1979.

Dacă incultura seismologică este oarecum scuzabilă, manipularea unui articol în scopuri propagandistice este intolerabilă.

În primul rând, traducătorul afirmă, cu de la sine putere, că cutremurul din Oklahoma de pe 6 noiembrie 2011 ar fi fost unul de „o intensitate [sic!] foarte mare, 5,6 grade pe scara Richter”. Dar toate cutremurele cu o magnitudine cuprinsă între 5 – 6 grade sunt considerate „cutremure moderate”, aici incluzându-se și recentul cutremur din România din 22 noiembrie 2014. Deci, un cititor neatent poate fi păcălit ușor: un cutremur considerat pretutindeni ca fiind „moderat” devine dintr-o dată „foarte mare” dacă se asociază cu fracturarea hidraulică!!!

După care, traducătorul manipulează grosolan textul articolului atunci când își informează cititorii că

La mai puțin de 24 de ore înainte de cutremur, un altul mai redus ca intensitate a avut loc lângă puțuri active de injectare a apelor uzate (fluidul folosit la fracturare)[s.m.]

Nicăieri în textul articolului (prezentat ca „dovadă științifică”) nu apare termenul „fracturare” și introducerea lui frauduloasă în așa-zisa traducere este o dovadă clară de manipulare. Pe de altă parte, traducătorul anonim nu știe ce înseamnă ape uzate care se injectează în puțuri speciale și, dintr-un elan manipulator-propagandistic, a introdus textul subliniat din paranteză. Mă văd nevoit, așadar, să predau o scurtă lecție de forajul sondelor de petrol și gaze.

Orice exploatare a unui zăcământ de petrol și/sau gaze implică extragerea unei cantități variabile de apă de zăcământ (produced water), de regulă, o saramură cu multe resturi de hidrocarburi și alte substanțe. Ca ordin de mărime, în SUA se extrag zilnic peste 9 miliarde litri de apă de zăcământ din circa 900.000 de sonde în producție. Ce se poate face cu această cantitate de apă de zăcământ? Istoric, o parte din apa aceasta era lăsată să se evaporeze la suprafață, iar sarea rezultată era (și mai este încă în unele state) folosită pe timp de iarnă pentru deszăpezire. O altă parte se injectează în sonda de producție din care a fost extrasă în scopul măririi cantității de hidrocarburi (procedeul se numește water flooding = exploatare secundară cu injecție de apă de zăcământ). Înainte de injectare, apa trebuie curățată de hidrocarburile reziduale, săruri și suspensii care pot periclita, prin depuneri, spațiul poros al rezervorului de hidrocarburi. Procedeul necesită tehnologii speciale și ridică prețul de cost al hidrocarburilor extrase. În condițiile în care caracteristicile rocilor de zăcământ (în primul rând, permeabilitatea redusă) și a apei de zăcământ nu permit injecția secundară, apa produsă este injectată în altă parte, de regulă, în rezervoare sărăcite, prin intermediul unor puțuri de injecție.

În cazul statului Oklahoma ( pe care îl cunosc bine după opt ani de cercetări la University of Oklahoma), activitatea de extragere a țițeiului și gazelor a avut și are o amploare deosebită. De exemplu, pentru pregătirea tezei mele de doctorat, în perioada 1994-1997, am analizat peste 500.000 de foraje. Este lesne de imaginat că o activitate de extragere a hidrocarburilor de o asemenea anvergură a generat și generează în continuare cantități imense de apă de zăcământ care trebuie re-injectată undeva. Și aici intră în acțiune acele puțuri de injectare despre care se vorbește în articolul (prost) rezumat de mai sus.

În definiția „injected fluids”, pe lângă apa de zăcământ, intră și alte fluide, care, împreună, se vor numi ape uzate (wastewater). Este vorba de fluide produse de multe activități umane (industrie, zootehnie, spălătorii chimice etc.), ape uzate din instalațiile de canalizare, ape contaminate din diverse cauze și infiltrate în sistemele de canalizare etc.

O mică parte din wastewater este formată de apa de retur (flowback water), acea porțiune din lichidul de fracturare care se întoarce la suprafață. De exemplu, în partea de nord a Pennsylvaniei, forajele fracturate hidraulic în argila Marcellus produc între 9-35% apă de retur. Pe de altă parte, forajele fracturate hidraulic în aceeași argilă produc cu 35% mai puțină apă uzată decât forajele convenționale. Tot în Pennsylvania, apa de retur este re-utilizată în proporție de 90%.

În cartea mea am dat suficiente detalii despre apa de retur: cantitate, compoziție, tratament la suprafață, stocare, re-utilizare. Concluzia capitolului respectiv a fost că apa de retur produsă nu constituie componenta principală a apelor uzate care se injectează în Oklahoma și alte state americane sub stricta reglementare a Agenției de Protecția Mediului prin Programul de Control al Injectării Subterane (Underground Injection Control Program).

Situația statului Oklahoma, unde, întâmplător, un număr de puțuri de injecție operează în imediata apropiere a unui sistem de falii cu potențial seismic, nu trebuie considerată ca element definitoriu sau prohibitiv al fracturării hidraulice în general. Interesantă este și observația că, pe când era profesor asistent la University of Oklahoma, Katie M. Keranen (una din autorii articolului discutat aici) a publicat un studiu în revista Geology în care afirmă că cutremurul din 2011 a fost produs de injectarea apei uzate din forajele convenționale săpate în formațiunea Hutton, nu de lichidele folosite în fracturarea hidraulică.

O altă întrebare, pusă de mulți dintre cei interesați de seismicitatea indusă, este următoarea: De ce există activitate seismică în anumite regiuni, ca Oklahoma, și nu există în alte zone, cu mult mai multă activitate de foraj, producție și injecție a apelor uzate, precum zona de producție a argilei Bakken (Dakota de Nord și Montana)? Pe scurt, răspunsul este extrem de simplu: geologie diferită. Cu alte cuvinte, înainte de a blama o industrie sau o tehnologie pentru producerea de cutremure, este recomandabil să consulți un geolog expert în problema/zona respectivă.

O concluzie care infirmă legătura dintre fracturarea hidraulică și unele cutremure induse, a fost publicată recent (2014) de doi cercetători texani în revista Earth and Planetary Science Letters. Analizând 62 de cutremure, printre care unul cu un moment magnitudine de 4,6 din regiunea argilei Eagle Ford (argilă din care se extrage țiței), ei afirmă că respectivul cutremur a fost produs de extragerea fluidului (țiței), nu de injectarea fluidului de fracturare.

Și pentru că am adus în discuție Texasul, iată și ultima noutate în materie de cutremure induse. În luna octombrie a.c., Texas Railroad Commission (autoritatea statală care eliberează/retrage permisele de foraj) a amendat dispozițiile prin care se eliberează noi permise pentru puțurile de injecție a apelor uzate în vederea preîntâmpinării unor evenimente seismice. Începând din 17 noiembrie 2014, orice nouă cerere de eliberare a unui permis trebuie însoțită de o istorie documentată (extrasă din baza de data USGS – United States Geological Survey) a cutremurelor de pe o zonă de 100 mile pătrate (~259 km pătrați) din jurul noii locații. Totodată, Comisia poate modifica sau anula un permis de foraj dacă oamenii de știință consideră că acel foraj ar putea contribui la activitatea seismică din zonă. În prezent, seismologii de la Southern Methodist University din Dallas studiază dacă un puț de injectare din nordul Texasului a produs o serie de mici cutremure locale la începutul acestui an.

Preluând o teorie din economie („the tragedy of the commons”), aș vrea să reamintesc ceea ce am scris de câteva ori, că „tragedia” blogosferei românești anti-fracking este numărul prea mare de absolvenți la fără frecvență ai „celebrelor” universități Google, Wikipedia și YouTube, în detrimentul numărului mult prea mic de absolvenți al facultăților de geologie, geofizică sau petrol și gaze. Ce pot face unii dintre absolvenții celor trei „universități” menționate mai sus se poate vedea clar din prezentarea făcută aici.

Sper ca explicațiile mele să risipească fumul dezinformărilor produse de o traducere greșită a unui articol științific, urmată de o grosolană manipulare propagandistică.

Au mai rămas 9 articole. Nu știu dacă se merită să-mi pierd timpul cu demistificarea tuturor dovezilor de rea credință și de manipulare pe care site-ul stopfracture.ro le folosește pentru intoxicarea cititorilor săi. Conform economistului american citat în moto-ul articolului de față, „Îți trebuie cunoștințe considerabile doar ca să-ți dai seama cît de mare îți este propria ignoranță”. Traducătorul (pro bono) și cei care au postat traducerea respectivă nu au făcut deloc dovada acestor cunoștințe, așa că …no more comments.

Dar, oricum, stay tuned! „Călătoria continuă”!

_____________________________


[1] http://earthquake.usgs.gov/learn/topics/mercalli.php

[2] Hanks, Thomas C.; Kanamori, Hiroo (May 1979). “Moment magnitude scale”. Journal of Geophysical Research 84 (B5): 2348–50. doi:10.1029/JB084iB05p02348.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "74 comments" on this Article:

  1. Alecu A. Alecu spune:

    Oare de ce nu vrea lumea sa priceapa ca introducand lapte si miere, in sol, prin metoda fracturarii vom avea numai beneficii? Pamantul va fi mai roditor, cutremurele vor dispare iar rusii n-ar mai avea motiv sa ne manipuleze.
    Domnule Cranganu, pareti un om onest si care stie ce spune. Dar…n-ar fi mai bine sa-i ignorati pe “specialistii” de pe Google, Wikipedia si Youtube? Daca sunteti purtatorul adevarului absolut, in problema fracturarii, de ce insistati atat de mult?
    Imi place sa cred ca articolele dvs. sunt scrise ca urmare a dragostei enorme pe care o purtati meseriei de geolog si ca nu au nici o urma de remunerare.
    Ce-i mult, strica!

    • Prostu'satului spune:

      Sa fim corecti fata de dl. Profesor. Am multe lanci de rupt cu domnia sa si-o sa revin chiar asupra acestui articol, dar in cazul de fata nu e vorba de insistenta sa – acest articol este urmarea directa a unei “interpelari”, sa-i zicem asa, facuta de dl. Frunzetti in cateva comentarii la articolul anterior al d-lui Cranganu, de-acum cateva zile, publicat tot aici.
      Prin urmare, dl. Profesor n-a facut decat sa se conformeze unei solicitari publice; oricum am intoarce-o, nu poate fi condamnat pentur acest lucru – dimpotriva.
      Calitatea, continutul si tonul raspunsului sunt cu totul altceva.

    • pehash spune:

      Meseria de geolog e ca meseria de ginecolog.. poti sa lucrezi la o maternitate sau pe Matasari.. Domnul Cranganu din asta traieste – gaze de sist – si e normal sa faca lobby intens pe subiect, cu atat mai mult cu cat in Romania nu te obliga nimeni sa spui cine te plateste pentru lobby. Constiinta cu atat mai putin..

      Din pacate domnul profesor Cranganu, expert in domeniul sau, esueaza lamentabil atunci cand iese din zona academica si incepe sa arunce cu noroi. Cazul articolului de fata.. in care atacul la persoana este baza argumentatiei. Jenant..
      1. Noi, amaratii care mai citim pe google sau wikipedia, descoperim cu uimire ca magnitudinea aia Mw este aproximativ egala cu scala Richter pentru valori in jur de 5.0! Deci chiar daca traducatorul s-o fi incurcat in termeni de specialitate, cutremurul respectiv are cam aceeasi magnitudine mentionata in traducere. Sintagma “forma fara fond” imi vine in minte acum..
      2. Se pare ca in articolul initial nu apare termenul “fracturare”. Asa o fi.. Asta nu inseamna ca traducatorul dezinformeaza, dar domnul profesor Cranganu se ia din nou de forma, nu de fond. Mai sunt cateva articole citate, dar e convenabil sa citesti doar unul si sa extrapolezi ce-ti convine, nu? Subiectul a fost dezbatut si analizat pe larg. Este vorba fix de FRACTURARE!.. Vreti o analiza detaliata de la fata locului? http://www.ogs.ou.edu/pubsscanned/openfile/OF1_2011.pdf Amaratii aia de geologi din Oklahoma sunt toti curiosi cum se face ca de cand au inceput fracturarile hidraulice numarul cutremurelor a crescut DE ZECI DE ORI. Concluzia studiului este specifica problemei analizate – “…make it impossible to determine with a high degree of certainty whether or not hydraulic fracturing induced these earthquakes”. Autorul de fapt spune ca nu poate dovedi stiintific (teste statistice) tot ce a scris mai sus. Majoritatea lobby-stilor din industrie se leaga intotdeauna de acest aspect. E adevarat ca majoritatea teoriilor pe care se bazeaza geologia ca stiinta nu poti fi dovedite cu teste statistice pentru ca nu poti taia scoarta terestra si nu te poti intoarce in timp.. dar deh.. uneori o doza de ipocrizia ajuta sa inchidem ochii.
      3. Nu stiu cum de i-a scapat domnului Cranganu faptul ca acest incident a fost analizat ulterior si concluziile sunt clare – un studiu USGS: http://www.livescience.com/43953-wastewater-injection-earthquake-triggering.html – inclusiv cuvintele ‘fracking’, ‘millions of gallons of waste fluids”.
      4. Saltul de la “waste fluids” la “apa uzata” ar fi comic daca nu ar fi atat de periculos. Diferenta este imensa si domnul Cranganu o stie. Poate ca ar trebui sa ii rugam pe cei care fac lobby pentru fracking sa treaca apele lor uzate printr-o uzina clasica de tratare a apei menajere si apoi sa bea rezultatul.. S-ar mai “curata” lumea de ipocrizie.

  2. aasaa spune:

    Stimate autor,

    Nu cred ca trebuie sa fie cineva bucuros absolvent al facultăților de geologie, geofizică sau petrol și gaze, pentru a putea citi si intelege rational problemele expuse de specialisti recunoscuti in domeniu.
    Pentru lectura d-voastra, si asta daca veti accepta ca ‘nu tot ce zboara se si maninca’ (mai ales pe termen lung), cititi un document la zi:

    http://www.nature.com/news/natural-gas-the-fracking-fallacy-1.16430

    Chiar v-as invita sa va expuneti opiniile sau contra-argumentele in fata unor veritabili asemenea specialisti, spre publicare in revista de mai sus; asta daca vreti sa aratati ca sinteti cu adevarat despris de ‘absolventii facultatilor Google, etc..’.
    Restul…sint povesti, gogosi, lobby, vested-interests, sau cum vreti sa le denumiti.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Chiar v-as invita sa va expuneti opiniile sau contra-argumentele in fata unor veritabili asemenea specialisti, spre publicare in revista de mai sus; asta daca vreti sa aratati ca sinteti cu adevarat despris de ‘absolventii facultatilor Google, etc..’.
      Restul…sint povesti, gogosi, lobby, vested-interests, sau cum vreti sa le denumiti.

      Stimate comentator/comentatoare aasaa,

      Vă mulțumesc pentru indicația prețioasă de a-mi „expune opiniile sau contra-argumentele în fața unor veritabili asemenea specialiști”. Dacă veți avea curiozitatea să citiți pagina mea de web de la Brooklyn College veți vedea că am făcut acest lucru de multe ori, chiar dacă nu exact în fața tuturor specialiștilor prezentați în acel articol. Motivul este foarte simplu și mă mir că nu îl înțelegeți (sau nu vreți să-l înțelegeți pentru a putea plasa o insinuare): specialiștii din articolul citat se ocupă cu estimarea resurselor de hidrocarburi neconvenționale. Domeniul meu de expertizare este cu totul altul și nu are sens să discut profesional cu cineva din afara domeniului meu (sau al lui), pentru că ne putem trezi într-un dialog neconvingător. Eu admit că, de exemplu, un doctor cardiolog și un doctor ginecolog ar putea avea un dialog oarecare, dar, gânditi-vă și dv. un pic, organele despre care ei ar putea discuta profesional sunt, totuși, diferite. :-)
      Pentru știința dv., vă pot spune că ultimul proiect trimis spre finanțare publică prin concurs se intitulează Using Meta-Heuristics to Estimate Total Organic Carbon (TOC) of Marcellus and Utica Shales in NY State Credeți că „veritabilii speciliști” indicați de dv. ar putea comenta asupra proiectului meu? Eu cred că vor fi alții.

      • Harald spune:

        @ Constantin Crânganu – se pare că nu înțelegeți adevărata miză a disputei și cred că ați face mai bine să ascultați sugestiile soției :P

        Comentatorii nu doresc să audă (sau să vadă scris) punctul Dvs.de vedere, atât timp cât îl contrazice pe-al lor. Problema e pur psihologică și toată geologia studiată de Dvs.nu vă poate ajuta în niciun fel. Românul e frate cu codrul și el visează vremurile idilice de altădată. Vremuri care numai idilice nu erau, pentru cei care le-au trăit în realitate (aici l-am cam plagiat pe Asimov).

        În esență, mentalitatea românului obișnuit este rurală, indiferent câte facultăți a absolvit. Orice progres industrial sau tehnologic este privit cu reținere și uneori chiar cu teamă. Dorința românului (conștientă sau nu) este aceea de a nu-l mânia pe Dumnezeu, iar industria a reprezentat întotdeauna mâna diavolului. A le cere să admită că aveți dreptate ( deci indirect să fie de-acord cu extragerea hidrocarburilor din sol) este echivalent cu a le cere să-și calce pe suflet și pe conștiință. Nu puteți câștiga o asemenea dispută apelând la argumente tehnice :)

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Comentatorii nu doresc să audă (sau să vadă scris) punctul Dvs.de vedere, atât timp cât îl contrazice pe-al lor. Problema e pur psihologică și toată geologia studiată de Dvs.nu vă poate ajuta în niciun fel. Românul e frate cu codrul și el visează vremurile idilice de altădată.

          Aici parcă o aud pe soția mea :-) Se pare că și ea și dvs. aveți dreptate. Voi încerca să-mi spun și eu punctul de vedere într-un articol la care am început să lucrez (firește, pe banii familiei :-) ) și care va analiza ”Cele patru sofisme ale fracturării hidraulice”

  3. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Pentru că unele comentarii au reluat deja vechea marotă – remunerare, Domnul Crânganu din asta trăiește, din gaze de șist – declar public pentru a 4-a oară (oare va fi și ultima oară?) că NU am fost și NU sunt remunerat de nici o companie, românească sau străină, pentru a scrie articolele de pe Contributors.ro. Mai declar public că nu trăiesc din gaze de șist – este o oribilă calomnie. Sunt primul român FULL PROFESSOR de geologie din SUA și din asta trăiesc. Pentru că The City University of New York este o universitate publică, puteți (înainte de calomniere) să cereți informații despre salariul meu de profesor universitar și despre contractele mele de cercetare, TOATE câștigate prin concurs național în SUA, nu acordate preferențial de vreo companie.

    Pe de altă parte, înțeleg reacțiile ofuscate ale unor comentatori la acest articol și la precendentele. Pe baza absolvirii celor trei universități „celebre” se crează o iluzorie stare de compentență: dacă mă doare măseaua, nu mai mă duc pe la stomatolog, caut remediul pe Google. Internetul a adus cu sine multe beneficii, unul fiind dialogul acesta virtual. Dar, în același timp, a produs o metamorfozare periculoasă a rolului specialistului în discuții/dezbateri publice. Opiniile lui sunt obiectul unor dispute (chiar calomnii) pentru că cineva a găsit unul sau mai multe link-uri pe care le postează drept contra-argumente la opiniile specialistului. Un exemplu se poate citi chiar mai sus: un comentator scrie că de fapt n-are nici o importanță dacă „intensitatea” unui cutremur se măsoară pe scara (nemaiutilizată din 1979)) Richter, pentru că numărul 5 apare pe ambele scări (Richter și Mercalli)!!! Asta deși cele două scări măsoară parametri diferiți! Citesc și mă crucesc! Dacă voi da vreodată Internetul în judecată, o voi face pentru că a permis proliferarea incontrolabilă a veleitarismului, semi- și sferto-doctismului în blogosferă și alte locuri

    Pentru a ilustra puterea nefastă a veleitarismului, alimentat și stimulat de Internet, aș vrea să ofer cititorilor o întâmplare veche de aproape 2000 de ani povestită de Plinius cel Bătrân în Naturalis Historia:

    La o expoziție personală, pictorul Appeles din Kos a fost interpelat de un cizmar care i-a reproșat că a pictat incorect o sandală. Appeles a corectat imediat greșeala. Încurajat de această situație, cizmarul a început apoi să-și dea cu părerea și despre alte defecte pe care el le considera ca fiind prezente în tablou. În acest moment, pictorul l-a apostrofat categoric: Sutor, ne ultra crepidam! Cizmare, nu mai sus de sandale!

    • stefan spune:

      Dle Profesor, felicitari pt. articolele dvs – din pacate atacurile calomnioase impotriva dvs o sa ramina la ordinea zilei; tot din pacate cam tot ce inseamna explorarea de resurse petrol & gaz in romania (cu exceptia offshore) este practic blocat / cu intirzieri foarte mari.

      O neincredere uriasa a pus stapinire pe Romania – iar absolventii google & co isi fac o profesie dintr-o ideologie, nicidecum dintr-o rationalitate stiintifica. Las intre paranteze implicatiile acestor atacuri impotriva industriei petroliere din Romania (Gazprom ?) – ma gindesc doar la faptul ca profesionisti geologi, ingineri, muncitori din domeniu risca sa ramina fara locuri de munca. Ceea ce e teribil de frustrant. Cele bune si sa ne tineti la curent!

      • stefan spune:

        Si adaug ca nu ma refer la gazele de sist, ci la toate proiectele mari de explorare pt gaz conventional & petrol. E o situatie horror, “ideologii de ocazie” prezinta harti in care 70% din teritoriul Romaniei (dupa spusele lor) este o tinta pentru gazele de sist. Orice proiect pt gaz & petrol este recondus la gaze de sist. Sint multe firme si zeci de mii de angajati care sint afectati direct si indirect de aceasta otrava ideologica. Pacat!

    • pehash spune:

      Cu perere de rau, observ ca modestia caracteristica persoanelor care acumuleaza multe cunostinte nu pare sa va caracterizeze. Noi suntem “cizmarii”? Pentru ca semnam anonim? Artistul din “pilda” dvs a auzit comentariul “cizmarului” in timp ce se ascundea in spatele lucrarii si a corectat-o peste noapte, fara sa-i multumeasca pentru observatie. Interpretarea dvs este in ton cu restul articolelor pe care le scrieti si cred ca descrie foarte bine caracterul care se ascunde in spate.

      Incercati macar sa cititi comentariile pana la capat – am scris ca magnitudinea momentana (Mw) este aproximativ egala cu magnitudinea locala (ML, folosita inca de Institutul National de Fizica a Pamanutului din Romania – http://www1.infp.ro/ – pentru ca noua ne place in 1979!). Este Mw mai exacta? o fi, dar in opinia dvs, 5.7 Mw ce valori ar putea lua pe scara Richter? Eu cred ca pentru majoritatea populatiei se va simti exact la fel ca cel din 22 noiembrie din Vrancea.
      Fondul problemei era daca gresim cand spunem ca respectivul cutremur din Oklahoma a fost cauzat de exploatari de gaze de sist?? Cercetatori de la United States Geological Survery raspund “da”, de la Oklahoma Geological Survey spun “probabil” intr-un studiu publicat inainte de cutremur, in acelasi an.. Constantin Cranganu scrie mult, dar rateaza subiectul..

  4. bawbaw spune:

    stiti ceva, d-le expert? eu nu va cred ! daca nu aveti nici un interes, de ce publicati aici pe contributors? din spirirt de Mecena? doriti sa faceti un bine Romaniei? pai atunci de ce ati plecat?!

    o intrebare: daca pentru prospectiuni firmele respective pun ( si lasa de izbeliste) explozibil fara acordul proprietarului pe respectivele proprietati, ce anume ar garanta ca conditiile din acordurile de mediu vor fi respectate? adica nu se respecta dreptul constitutional la proprietate privata dar se vor respecta acordurile de mediu

    mor de ras…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      stiti ceva, d-le expert? eu nu va cred ! daca nu aveti nici un interes, de ce publicati aici pe contributors? din spirirt de Mecena? doriti sa faceti un bine Romaniei? pai atunci de ce ati plecat?!

      Foarte tari întrebări!! Soția mea, dacă le-ar citi, v-ar aproba și m-ar critica a n-a oară: „De ce-ți pierzi timpul și banii (time is money) cu articolele alea din Contributors? Nu ți-e de ajuns cum la fiecare articol te înjură (aproape) toți? Ce crezi că ai să realizezi în final?”

      Și dv. vă răspund aidoma ca soției mele (scuze pentru patetism): România este și țara mea, țara unde m-am născut și am fost educat, țara unde o parte din familia mea trăiește, țara unde merg să mă rog la mormintele părinților mei, țara unde încă mai am o mulțime de prieteni, colegi, foști studenți și profesori – într-un cuvânt, țara de care îmi pasă foarte tare dacă o duce bine, dacă este vorbită de bine peste hotare, dacă are un viitor sigur și prosper. De aceea vreau, prin aceste articole, „să fac un bine României” – o încercare absolut gratuită de educație geologică, geofizică, hidrogeologică etc. pentru toți românii care n-au avut norocul meu de urma o facultate de geologie și geofizică și care, totuși, vor să fie cetățeni instruiți, cetățeni lămuriți, cetățeni încrezători în specialiștii pe care România i-a produs de-a lungul timpului.

      De ce am plecat din România? Simplu, pentru că pasiunea mea academică (studiul subsidenței bazinelor sedimentare în legătură cu generarea zăcămintelor de țiței și gaze, influența fluxului geotermic în tranformarea kerogenului în țiței și gaze) nu avea suport material și academic în România anului 1993. Din păcate, nici acum, după 21 de ani, nu aș putea studia petrofizica în România așa cum o fac aici pentru că lipsesc specialiștii și laboratoarele aferente.

      În octombrie 2009 am primit titlul de Profesor de Onoare din partea fostei mele Universități din Iași. În alocuțiunea sa de acordare a titlului, Rectorul Vasile Ișan a întrebat retoric: „Noi, românii, am așteptat 50 de ani să vină americanii. Acum a venit primul american, profesor de geologie, și suntem mândri că este un român, fostul nostru coleg. Dar oare când vor mai veni alți americani?…” Am fost extraordinar de mișcat de remarca Rectorului Ișan și, fără nici o ezitare, am răspuns: „Domnule Rector, anul următor (2010) voi veni la Iași pentru un semestru sabatic”. Și m-am dus și atunci s-a născut Consorțiul Academic ”Shale Gas” și a apărut ideea cărții publicate toamna aceasta.

      Împreună, semestrul sabatic de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și articolele mele de pe Contributors vor să însemne ceva foarte simplu și modest: Mulțumesc România, wherever you are!

  5. tibi spune:

    Eu inteleg criticile autorului referitoare la rigoarea stiintifica. Dar, pana la urma, problema care se pune este daca obtinerea de hidrocarburi prin fracturare hidraulica este mai riscanta decat extractia conventionala. Se pot produce cutremure ca urmare a extractiei conventionale? Se pot determina riscurile de cutremur la extragerea prin fracturare, indiferent daca se produc la fracturarea propriuzisa, la extragere, sau la eventuala umplere a unor rezervoare saracite sau in alta faza? Se poate modifica tehnologia sau se poate adapta procedeul folosit incat sa fie GARANTAT ce nu se vor produce cutremure care pot produce pagube?
    Pe mine ma intereseaza daca tehnologia e suficient de matura pentru a garanta ca nu se vor produce cutremure cu pagube, ca nu se polueaza mai mult decat in exploatarile conventionale.

  6. Red spune:

    D-le Cranganu, am citit acest articol de pe o pozitie neutra si am ajuns la concluzia ca in locul unui raspuns la intrebarea de fond, legatura dintre cutremure si extractia prin fracturare hidraulica ii acuzati pe (unii din) cei care au pus intrebarea ca sunt ignoranti in materie si ca nu au facut-o cu bune intentii. Asa o fi, dar aceleasi lucruri sunt valabile si pt dvs. In loc de raspuns vorbiti mult de scara Richter si de apa de foraj eludand problema de fond.

    Citati un articol ce sugereaza ca intr-un caz anume un cutremur a fost provocat de reinjectarea apei de foraj. Pomeniti un alt articol (autorii??) ce sugereaza ca niste cutremure a fost produs in faza de extractie. Nu rezulta ca articolele exclud legatura dintre fracturare hidraulica si cutremure. Mai sugerati aceasta legatura abia acum ar fi studiata dar e o tema veche. Statistic si calitativ vorbind relatia este clara, detaliile sunt insa complicate. In loc sa admiteti ca e vorba de o problema complexa la care nu avem inca raspunsuri clare, reactia dvs e din categoria “stai jos ca esti prost si pui intrebari tendentioase”. De la un profesor plin si exigent aveam alte asteptari.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Vă rog să mai citiți încă o dată (cel puțin) articolul meu – sper să vă lămuriți.

      Ca să aflați (autorii??), de ce nu faceți click pe numele revistei? Există un hyperlink care vă va transporta direct la articol, unde sunt listați și autorii.

      • Prostu' satului spune:

        Intr-adevar, articolul si cateva dintre comentariile dvs. sunt lamuritoare.

        Desi ati incercat sa disimulati sub tot felul de consideratii pe langa subiect (in principal despre calitatea traducerii rezumatului, de parca noi vorbim aici despre talentele traducatorului, nu despre continutul acelui articol, de parca n-ati fi putut citi articolul sursa, in engleza – asta ca tot vorbiti de rea vointa altora), totusi raspunsul reiese in cele din urma cu claritate.
        Da, in anumite conditii (pe care, atentie, nu le cunoastem si intelegem pe deplin!!!) injectarea de volume mari de apa in subteran poate cauza cutremure ca acelea din Oklahoma… sau poate si mai mari, daca acele nestiute conditii sunt inca si mai favorabile??? Nu avem de unde sti, nu-i asa? Un motiv in plus sa grabim treaba, sa extragem cat mai mult, cat mai repede, si sa ne luam apoi valea pana nu se intampla ceva si se lasa cu scandal…

        Pentru ca aceasta era, de fapt, intrebarea si ingrijorarea oamenilor, nu pe ce scala se masoara cutremurele in SUA.
        Oamenii sunt ingrijorati pentru ca Chevron a admis (cred ca scrie chiar si pe site-ul in romaneste, oricum scrie peste tot) ca o parte din apa uzata – care poate lesne ajunge la sute de mii sau chiar milioane de metri cubi, in cazul unor exploatari de mare amploare – va fi reinjectata in subteran, exact ca-n Oklahoma, si vor sa stie daca exista riscul unor cutremure induse de aceasta operatiune.
        Iar pentru un cititor cat de cat avizat si informat, articolul de fata si comentariile dvs, sunt o confirmare, chiar daca una smulsa anevoie si cu jumatate de gura.

        Asa ca, pana una-alta, scorul intre meciul dintre dvs. si dl. Frunzetti este 0:1.

        Pe de alta parte, d-le Frunzetti, e incorect sa-i cereti d-lui profesor Cranganu sa comenteze articole de endocrinologie si parca mai erau vreo doua asemanatoare in lista dvs.

  7. Rares Benga Marco Polo spune:

    Ca total nespecialist, lipsit de prea mult timp pentru documentare, ma intreb cum pot fi castigate onest bataliile astea de idei pe teme ultratehnice? E clar ca una din tabere trebuie sa aiba mai multa dreptate decat cealalta, dar cum pot eu sa-mi formez o opinie, chiar considerand ca sunt apriori neutru, fara sa petrec excesiv de mult timp citind detalii?

    Iata doua cazuri: incalzirea globala si gazele de sist. Intuitia mea e ca incalzirea globala e o problema reala, iar gazele de sist sunt demonizate incorect. De ce cred asta?

    Pentru ca in ambele cazuri imi pare ca una din parti argumenteaza cu specialisti cu calificari dubioase in timp ce cealalta pare sa aiba specialisti cu un background mai solid. Apoi, negationistii incalzirii globale vin cu atacuri personale si teorii conspirationiste, in timp ce militantii antifracturare iarasi vin cu atacuri la persoana si cu “scare-mongering tactics” (vezi povestea cu apa care arde).

    Asa ca pana una alta, sunt pro-carbon-trading si pro-fracturare.

    • kkciosuldelahamangia spune:

      tot un nespecialist, eu dau crezare argumentelor si explicatiilor celor de la Academia Romana si IGR care se opun exploatarii gazelor de sist.

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Profesorul dr. Nicolae Anastasiu, care a scris prefața cărții mele și a prezentat-o elogios în cadrul multor prezentări publice (conferință de presă, dezbateri radio, târg de carte, lansare de carte) este membru corespondent al Academiei Române. Sper că nu la domnia sa vă referiți în afirmația de mai sus.

        • Ulysses Errandus spune:

          Din pacate alegerea prof Anastasiu ca pomotor al cartii a fost o miscare neinspirata. Am mentionat anterior o gafa monumentala facuta de domnia sa in prefata cartii, ceea ce nu-l recomanda ca specialist in domeniu. Banuiesc ca in graba de a publica cartea prof Cranganu n-a citit prefata adaugata in ultimul minut la Bucuresti de prof Anastasiu.
          De asemennea alegerea publicarii cartii la o editura neprofesionista (editura Integral a publicat pana acum doar abecedare si carti pentru copii) n-a ajutat la un control riguros al materialului final.
          Pacat, pentru ca acesata carte este o carte de informare necesara. Cartea este scrisa intr-o romanesca buna, fara greseli gramaticale (foarte frecvente la romanii care traiesc in US), am remarcat doar o singura propozitie care nu avea un predicat, probabil o scapare a editorului.
          In cartea prof Cranganu conceptele stiintifice sunt explicate destul de inspirat si contextul istoric prezentat in extenso (de exemplu originea masurarii petrolului in barili, in treacat fie spus, o unitate monstruoasa, lipseste doar explicatia de ce prescurtarea este bbs, de la blue barrels).
          Cartea este binenteles o carte de popularizare si o pledoarie pentru exploatarea potentialelor gaze de sist din Romania.
          Este o contributie utila pentru publicul romanesc pentru ca vine sa echilibreze arena informationala din tara, dominata pana acum de brosurele scrise de tabara celor care nu stiu bine ce este fracturarea hidraulica dar stiu cu precizie ca nu e buna.
          Sunt insa anumite lucruri in carte care nu mi-au placut. Printre ele faptul ca exista o repetitie inutila de informatie, uneori un subiect este prezentat de mai multe ori in diferite capitole. Poate si pentru ca este foarte dificil de a mentine un echilibru intre a face un subiect accesibil unui public mai larg si a fi riguros stiintific.
          Al doilea lucru este bibiografia: majoriatea titlurilor (cred ca peste 90%) sunt pagini de web, unele catre publicatii cu credibilitatea destul de dubioasa (Forbes.com) sau cu lipsa unei minime credential stiintific. Cel mult 10% din articole sunt peer-reviewed (adica recenzate de specialisti).
          Lipsesc spre surprinderea mea referinte la publicatii fundamentale pentru subiectul in speta:
          - Hydraulic Fracturing Operations— Well Construction and Integrity, API API GUIDANCE DOCUMENT HF1, 2009
          - Hydraulic fracturing 101, G King, 2012, SPE paper 152596
          In fapt The Society of Petroleum Engineers (SPE) a publicat mai multe lucrari pe aceasta tema care meritau amintite. Printre acestea Ghidul de resurse si reserve a SPE
          http://www.spe.org/industry/docs/PRMS_Guidelines_Nov2011.pdf

          Un alt lucru foart neplacut este dispretul suveran cu care prof Cranganu it trateaza pe cei care nu-i impartasesc ideile, pe care-I numeste semi sau sferto docti, iar ideile lor ineptii. Astfel de limbaj se potriveste pe Fox News sau intr-un pamphlet, dar nu intr-o carte care se pretinde cat de cat stiintifica. Practic audiatur et altera pars cam lipseste in carte.
          Un bun exemplu de abordare realista este dat in articolul lui D Engelder in care acesta semnaleaza sase greseli pe care le-a comis industria de petrol din US, greseli care daca n-ar fi existat n-ar fi oferit oponentilor fracturarii hydraulice munitia ieftina de care dispun acum. Articolul poate fi gasit aici:
          http://www.aapg.org/publications/news/explorer/details/articleid/12416/truth-and-lies-about-hydraulic-fracturing
          O astfel de abordare se potrivea mai bine in cartea prof Cranganu.

          Humilitas occidit superbiam

          • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

            Lipsesc spre surprinderea mea referinte la publicatii fundamentale pentru subiectul in speta:
            - Hydraulic Fracturing Operations— Well Construction and Integrity, API API GUIDANCE DOCUMENT HF1, 2009
            - Hydraulic fracturing 101, G King, 2012, SPE paper 152596
            In fapt The Society of Petroleum Engineers (SPE) a publicat mai multe lucrari pe aceasta tema care meritau amintite. Printre acestea Ghidul de resurse si reserve a SPE
            http://www.spe.org/industry/docs/PRMS_Guidelines_Nov2011.pdf

            Reiau aici (cu italice) titluri indicate de dv. și neintroduse de mine în bibliografia cărții pentru simplul motiv că această carte nu și-a propus să fie o carte tehnică (dacă asta era intenția, probabil că aș fi căutat o editură tehnică). Din contra, așa cum scrie în subtitlu, cartea și-a propus să separe grâul de neghină, informația de dezinformație, miturile de realitatea din dezbaterea publică românească. De aceea, unele idei sunt recurente, pentru că în discuțiile publice ele apar în varii ipostaze. De aceea, referințele au inclus articole din publicații pentru publicul larg, și foarte puține (acolo unde a fost absolut necesar) articole de strictă specialitate. De aceea, limbajul folosit în carte a fost oarecum polemic, a urmat tipicul comentariilor la articolele mele din Contributors. (Nu vedeți ce și cum se scrie în acele comentarii?)

            Legat de bibliografie, nu vă dau dreptate. Dvs. chiar credeți că un cititor ne-avizat, pentru care „intensitatea” seismică se măsoară pe scara Richter (???), ar fi avut răbdarea și – mult mai important – cunoștințele necesare să priceapă și să descifreze un „well design” și cum se integrează acel well design in „well construction and integrity”? Dacă răspundeți „da”, înseamnă că sunteți mult mai optimist decât mine. Și ca sa-mi dovediți că aveți dreptate, de ce nu scrieți aici (nu în AAPG Bulletin!) un articol bazat pe bibliografia de specialitate pe care o recomandați cu atâta îndârjire? Chiar sunt curios cum o să iasă. Mult succes (adică, multe vizualizări)!

            P.S. Un bun exemplu de abordare realista este dat in articolul lui D Engelder

            Profesorul TERRY (no D) Engelder mi-a trimis recent un e-mail în care mi-a relatat experiențele traumatice pe care le-a avut în discuțiile din România cu reprezentanții organizației „Frack Free Romania” (care, printre altele, let me know that the ‘real’ fracking scientists work with FFR and not Penn State. They are sure that Sandra Steingraber from Ithaca College is the authority.. Dacă autorul însuși, lăudat de dvs., n-a avut succes cu fracktiviștii români, chiar credeți că „o astfel de abordare” ar fi fost cea mai benefică pentru cartea mea? Dați-mi voie să mă îndoiesc.

            CC

  8. Codruta spune:

    Deci care e faza?
    Eu in acest articol citesc ca atat fracturarea hidraulica cat si forajele conventionale PRODUC cutremure (lucru de care, pana in seara asta, chiar ma cam indoisem).
    Deci UNDE anume nu au dreptate cei care protesteaza impotriva exploatarii prin fracturare, atunci cand spun ca aceasta creste f. mult riscul de cutremure??!!

    Apropo de “geologie”: poate ne spune Dl. profesor daca conditiile geologice din Romania (in special in zonele in care se preconizeaza exploatari) sunt mai favorabile producerii de cutremure decat cele din Oklahoma? Ei? :)

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Apropo de “geologie”: poate ne spune Dl. profesor daca conditiile geologice din Romania (in special in zonele in care se preconizeaza exploatari) sunt mai favorabile producerii de cutremure decat cele din Oklahoma?

      Pentru că nu cunosc condițiile seismologice ale României la nivelul necesar de a face comparații cu situația seismologică din Oklahoma, cred că cel mai nimerit este să re-direcționați această întrebare Institutului Român de Fizica Pământului de la Măgurele.

      • Prostu' satului spune:

        Dar, in ciuda faptului ca nu cunoasteti conditiile…la nivelul necesar, asta nu va impiedica deloc sa sustineti frenetic numitele exploatari.
        Negandu-le in acelasi timp dreptul de a NU fi de acord celor care, nici ei, nu cunosc pe deplin tehnologia, detaliile, stiinta din spatele ei samd.
        Makes perfect sense.

  9. nimrod spune:

    :) Acuma, că tot s-a prăbuşit preţul petrolului, parcă e mai puţin relevantă disputa pe variantă dar nu pot să nu reamintesc emoţiile prin care au trecut elveţienii, care erau să-şi “fractureze” abaţia St. Gallen.

  10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Cu riscul de a fi acuzat din nou de auto-citare, reiau o parte din articolul Fracturarea hidraulică și seismicitatea indusă:

    Reactivarea faliilor poate genera cutremure cu magnitudini care în general sunt extrem de mici, la limita de detecție. Un experiment a fost executat în 2005 în Jonah Field în Wyoming[3]. Fracturarea hidraulică a fost executată într-un număr de foraje utilizând 9-11 stagii succesive de fracturare. Unul dintre foraje a fost utilizat pentru înregistrarea semnalelor seismice. Rezultatele arată că s-au produs microseisme cu o magnitudine M negativă cuprinsă între M =-3,5 și M =-1,5. Trebuie subliniat că magnitudinea se raportează pe scară logaritmică (nu liniară) și că cel mai mic cutremur care poate fi simțit de oameni trebuie să aibă o magnitudine de cel puțin M= 3,5. Pentru comparație, cutremurul din 4 martie 1977 a înregistrat o magnitudine M = 7,2.

    În forajul Preese Hall din Lancashire, Marea Britanie, în anul 2011 câteva evenimente seismice cu magnitudine de până la M=2,3 au fost atribuite reactivării unei falii

    Cu alte cuvinte, există posibilitatea ca în unele zone cu geologie specială, ca Oklahoma, să apară cutremure mici (M<3,5) declanșate de fracturarea propriu-zisă (injectarea lichidului de fracturare). În alte zone, ca Dakota de Nord și Montana, aceeași activitate de fracturare, mult mai intensă ca număr, nu a produs cutremure.

    Cutremurul din Oklahoma cu M=5,7 a fost declanșat de injectarea unor cantități de apă uzată (am explicat din ce se compune aceasta). Mai trebuie explicat și faptul că respectiva injecție (nu operația de fracturare în sine) s-a făcut într-o zonă unde geologia locală este specială. Fără să intru în detalii pedante, este vorba de o combinație de factori pe care altcineva i-a numit „unknown knowns”: starea stresului local și starea presiunii din pori în zona de faliere (aici am adus și eu contribuții), magnitudinile inițiale ale stresului, pertubațiile stresului local, caracteristicile hidrogeologice locale (și aici am adus contribuții) și căile de comunicare între falii.

    Studiile efectuate de specialiști indică faptul că faliile din Oklahoma par, geologic vorbind, la un stress critic, când au nevoie doar de un mic „bobârnac” pentru a se mișca. Ceea ce nu este clar încă este următoarea situație: marea majoritate a cutremurelor din Oklahoma sunt generate în fundamentul cristalin, care în zona Bazinului Anadarko, de exemplu, se găsește la circa 12 km. Ori fracturările hidraulice au loc la adîncimi în jur de 2-3 km. Indiferent de presiunea folosită pentru fracturări, eu unul nu cunosc nici mecanism geologic prin care presiunea fluidului de la 2-3 km să fie transmisă prin roci compacte până la 12 km ca să activeze faliile producătoare de cutremure.

    Un alt aspect incomplet elucidat este rolul presiunii fluidelor din porii rocilor în care se injectează apa uzată. Studiile mele din Oklahoma au indicat că fluidele naturale din porii rocilor de acolo sunt suprapresurizate printr-un fenomen pe care l-am numit self-sealing (auto-etanșare). Unele cercetări sugerează că s-ar putea să existe o legătură între aceste fluide suprapresurizate si activarea prin lubrifiere a faliilor din Oklahoma.

    O altă problemă nerezolvată în cazul cutremurelor din Oklahoma este aceasta: cum se transmite presiunea fluidelor injectate pe distanțe de 1-7 km de la locul injecției? Este posibil să vorbim de fenomene de heterogeneitate locala care favorizează această transmitere de presiune? Posibil, dar nu avem nici o dovadă (date înregistrate).

    Bun, și atunci ce facem? Evident, este nevoie de mult mai multe date și cercetări aprofundate pentru a rezolva această dilemă. Ne trebuie mult mai multe cercetări și date care să ne permită, ca specialiști, să formulăm răspunsuri pertinente opiniei publice. Aceste răspunsuri se pot obține nu prin manifestări în stradă sau blogosferă, de tipul „Jos…! Nu fracturării hidraulice!”. Ele se pot obține doar printr-o activitate laborioasă, de multe ori anonimă, pe teren, în laborator și în fața computerelor.

    • Franco Frunzetti spune:

      Daca aceste activitati de explorare exploatare nu erau demarate prin tot felul de concesiuni si contracte “secret de stat”, daca se organizau dezbateri reale la nivelul intelectualitatii tehnice romanesti si nu numai, poate ca acum nu aveati aceasta remarca asupra discutiilor de pe internet. Atata timp cat ele se poarta pe un ton respectuos in ciuda micilor ironii strecurate de o parte si de alta nu cred ca pot deranja. Societatea este polarizata in aceasta problema, internetul este o platforma foarte buna de comunicare si cine este de partea adevarului nu are de ce sa se teama. Cine nu este insa va pati ca domana celebra de la RMGC cu celebra replica “f_t buha” care impletea ciorapei de lana pentru un ban (ghinion, ecologistii cei neinformati nu lasau oamenii a munceasca) si iaca ca pe internet (bata-l vina) am putut si noi astia neavizatii in ale mineritului cu cianuri (goldactivistii pe atunci) sa o vedem pe saraca doamna cum se plimaba cu o Skoda Octavia bucurandu-ne de succesul dumneaei. Deci vedeti dragilor se poate trai din economia si reursele locale ale Rosiei Montane. Impletesti ciorapi (bio) si iti ei evident masina buna. :)

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Dacă se va face vreodată în România exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, cred că următorii 7 pași ar trebui aplicați pentru a câștiga încrederea publică atunci când vine vorba de cutremure induse. În România și oriunde, companiile de exploare/exploatare ar trebui să aibă ca logo „Gaining the Public Trust, today and always!”

    Șapte Pași Importanți

    1. Executarea unei evaluări seismice preliminare;
    2. Implementarea unui program de comunicare publică și explicații pentru populație;
    3. Stabilirea criteriilor care să permită identificarea vibrațiilor micro-seismice și a zgomotului seismic de fond (fără legătură cu forarea, fracturarea, injectarea de ape uzate);
    4. Monitorizarea seismică în timpul forajului și pe o perioadă determinată (de ex., 5 ani) după terminarea acestuia;
    5. Evaluarea cantitativă a posibilelor fenomene legate de seisme naturale și induse;
    6. Caracterizarea riscurilor legate de seismele induse;
    7. Dezvoltarea unor planuri de răspuns-atenuare bazate pe riscurile de la p. 6.

    Punctele 6 și 7 necesită studii detaliate, sofisticate, care nu fac obiectul articolului meu de față.

    (Am adaptat aici unele idei din comunicarea lui Ernest L. Majer, Update to NRC Commitee on Induced Seismicity Associated with Energy Application, Transferring Science to Regulation: Needs and Issues, Lawrence Berkeley National Laboratory, Nov. 4, 2013).

    • George Călămar spune:

      Domnule profesor,

      am citit cu atentie tot articolul si toate comentariile la articolul dvs.

      Sint examinator de brevete, deci lucrez intr-un domeniu care imi trezeste respect fata de oameni ca dvs.

      Va rog sa imi raspundeti la doua intrebari, “pe limba noastra”, adica pe limba celor novice in domeniu:

      1. Prezinta aceasta tehnologie (“fracking”) riscuri ? Daca da, care sint acestea ? Va rog sa le enumerati pe primele trei.
      2. Daca nu sint riscuri si se da drumul la exploatare iar ulterior se inregistreaza totusi pagube, CINE VA PLATI aceste pagube?

      Pentru ca , domnule profesor, stiti foarte bine ca in tarile civilizate greselile se platesc.
      Eu ma opun acestui proiect la fel cum ma opun si proiectului de la Rosia Montana tocmai din acest motiv: la final, dupa 15-20 de ani de exploatare, platesc de fapt oalele sparte tot cetatenii simpli, cei convinsi de dvs si de specialistii marilor companii extractoare (care companii inregistreaza profituri enorme) ca nu exista nici un risc! Aici e problema.

      V-ar conveni sa vina cineva la dvs in gradina si sa va spuna : “O secunda, sap groapa asta de 3km, extrag niste gaze, bag in loc niste apa menajera din canal, astup si plec, nici o problema!”

      Nu stiu de ce tot insinuati ca scara Richter nu se mai foloseste in US din 1979. La noi in Romania toate cutremurele se masoara in grade Richter iar un cutremur de 5,7 pe scara Richter e unul serios.

      Nu incercati sa ocoliti adevarul conform caruia in Romania extractiile sint planificate a fi linga asezari omenesti, sate si orase, nu ca in US in deserturi pustii.

      Astept raspunsul dvs.

      Va multumesc,

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Prezinta aceasta tehnologie (“fracking”) riscuri ? Daca da, care sint acestea ? Va rog sa le enumerati pe primele trei.

        Orice activitate umană prezintă riscuri: traversați strada pe verde, dar șoferul din stânga dv. nu respectă culoarea semaforului și vă accidentează (sau mai rău, Doamne ferește!). Cine plătește? Șoferul sau administrația localității, dacă semaforul era defect pe partea șoferului.

        Dacă șoferul din exemplul de mai sus conducea o cisternă cu lichide de fracturare, avem de-a face cu „riscuri” ale fracking-ului, nu-i așa?

        Nu sunt un specialist în probleme de risc asociat cu fracturarea hidraulică. În general, activitățile de foraj cuprind cinci categorii de riscuri: hazarduri; evenimente hazardoase; consecințele unor astfel de evenimente; precursori; amplificatori de risc.

        Nu stiu de ce tot insinuati ca scara Richter nu se mai foloseste in US din 1979. La noi in Romania toate cutremurele se masoara in grade Richter iar un cutremur de 5,7 pe scara Richter e unul serios.

        Nu insinuez nimic – pur și simplu, scara Richter nu se mai folosește în SUA din 1979. Este așa greu să precipeți? Faptul că dv. considerați „un cutremur de 5,7 pe scara Richter e unul serios” este în contradicție cu ceea de spune chiar un site românesc. Ați citit cu atenție articolul meu?

        Nu incercati sa ocoliti adevarul conform caruia in Romania extractiile sint planificate a fi linga asezari omenesti, sate si orase, nu ca in US in deserturi pustii.

        Rar am mai văzut atâta rea credință (orbire ideologică?)! Chiar nu ați citit ce am scris aici de câteva ori, ba chiar am publicat o fotografie cu o sondă în centrul orașului Fort Worth? Pentru că și răbadarea mea are o limită, vă anunț că nu voi mai dialoga cu cititori ca dv.

        • George Călămar spune:

          Domnule profesor,

          daca va angrenati intr-o discutie trebuie sa o duceti pina la capat.

          Aceasta discutie trebuie sa o purtati tocmai cu cei care “va scot din pepeni”.
          “Problema” sintem tocmai noi, cei care ne opunem “frackingului”, cetatenii de la tara pe linga casele carora vor aparea aceste sonde.

          In afara de faptul ca va suparati repede ocoliti si subiectul. Practic, risc si acum cind scriu sa fac un infarct si sa crap. Divagati discutia inutil aducind in discutie semaforul rosu.

          Stiti prea bine, domnule profesor, ca noi, cei nestiutori (si aici va rog sa interpretati ad literam) credem urmatoarele, vis-à vis de “fracking”:

          1. Ca apa freatica ca fi poluata, oamenii nu vor mai avea apa curata in fintini, iazuri, parauri samdp
          2. Ca exista un anumit ris de cutremure (indirect, acest risc nu este exclus din articolul dvs)
          3. Ca se incalca dreptul la proprietatea privata, altfel sfint in Statele Unite ale Americii. Au fost trimise firme de prospectare pe proprietatile oamenilor fara ca acestia sa fie macar intrebati.

          Asta vor sa stie oamenii simpli, direct afectati de chestiunea “fracking”.

          Multumesc,

          • George Călămar spune:

            Scara Richter este, in Romania, foarte actuala.
            Practic noi vorbim despre posibilele probleme de ecologie din Romania, nu despre America.

            Nu ati dat nici un raspuns intrebarilor mele.
            Vorbiti mult si nu spuneti mai nimic concret referitor la ceea ce ne intereseaza.
            Nu lamuriti pe nimeni daca exista sau nu riscuri, daca da ce fel, cine le va plati in caz ca.. samdp

            http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18772695-cutremur-magnitudine-4-6-richter-acelasi-loc-seismul-din-22-noiembrie.htm

          • Ulysses Errandus spune:

            ““Problema” sintem tocmai noi, cei care ne opunem “frackingului”, cetatenii de la tara pe linga casele carora vor aparea aceste sonde.”
            Dati-mi voie sa ma bag nepoftit in vorba. Afirmatia cu “…pe langa casele carora e…” e cam metaforica. Majoritatea celor care scriu pro sau anti fracturare hidraulica traiesc bine merci intr-un apartament din Bucuresti sau alt oras mare din tara sau aiurea. Sunt convins ca la Pungesti oamenii au alte griji acum, de exemplu cum sa-si parleasca porcul peste doua saptamani.
            Imagini cu taranii din jud Vaslui agitand bannere uriase printate in engleza la printere cum poate numai in Bucuresti exista sunt foarte putin credibile. Cine cunoaste cu adevarat taranul roman va poate spune ca acesta-si va schimba bannerele de la anti la pro (si numai in acest subiect) la vazul primului mic beneficiu material. Este suficient sa vedeti cum voteaza taranul roman. Domana Mungiu a facut prin anii 90 niste studii de sociologie rurala care au socat. O tranca din Vrancea intrebata de ce nu voteaza cu Constantinescu a raspuns: “acum votez cu Iliescu, cand va fi Constantinescu presedinte voi vota cu el”. Sic.
            Nu scriu asta cu dispret, sunt nascut la tara si ma doare sa vad lipsa de informare (si de verticalitate) a omului de la tara. Exista la tara niste tare caracterologice care nu sunt numai rezultatul comunismului, le puteti vedea si in literatura pre-comunista. Idealizarea taranului roman a fost o ideotenie atat a literaturii comuniste cat si pre-comuniste. Daca omenirea n-ar fi creat orase n-am fi descoperit nici macar tiparul. La tara nu s-a descoperit niciodata nimic.
            Dar m-am departat de la subiect. Ceea ce am vrut sa argumentez este ca saracii oameni sunt manipulati sa fie contra a ceva ce nu stiu ce reprezinta. Daca maine li s-ar oferi taranilor din Pungesti 100 lei pe luna pe urmatorii 2 ani vor lua banii si-i vor fugari cu furcile pe toti activistii anti-frac. Din nou asta este trista realitate a mediului rural din Romania. Dar sa nu exagerez, sunt destui bucuresteni care ar face la fel.

        • Valeriu spune:

          “am publicat o fotografie cu o sondă în centrul orașului Fort Worth”

          Da, ati publicat o fotografie reprezentand o sonda de EXPLORARE din centrul orasului Fort Worth, din articolul http://www.nytimes.com/2006/10/27/business/27drilling.html?pagewanted=all, dorind sa sugerati ca se face fracturare hidraulica. Nu spun ca nu s-a facut fracturare hidraulica acolo; dimpotriva, s-a facut in 2000 de foraje. Numai ca despre urmarile acestor foraje nu ati pomenit nimic. Iata ce nu ati spus in carte: “Fort Worth Shows Why So Many Towns Are Banning Fracking” http://thinkprogress.org/climate/2013/12/10/3044761/fort-worth-fracking/

          • Prostu'satului spune:

            Astia sunt niste eco-nazisti, vanduti bolsevicilor, Breiner ala e un sfertodoct… deci exemplul nu se pune.

        • Valeriu spune:

          Asa ca si “celebra universitate Google” este si ea buna la ceva.

    • iosiP spune:

      Domnule profesor, ati uitat punctul 8 (pe care eu unul l-as numi 0): adoptarea unei legislatii care sa protejeze proprietatile localnicilor de degradare si exproprieri abuzive.
      Nu de alta dar presupun ca ati vazut cum stie sa “lucreze” statul roman – ofera drepturi de expropriere “in interes public” unor companii private (vedet cazul RMGC). Chiar daca Chevron a cumparat 1000 de hectare presupun ca tot vor trebui deschise drumuri de acces peste proprietatile private adiacente (doar n-or sa aduca utilajele cu elicopterul si nici nu vor transporta gazul lichefiat pe drumurile de tara existente).

    • Harald spune:

      @ Constantin Crânganu – după cum ați văzut, funcționarul public român pune problema din postura de Părinte Critic și se consideră îndreptățit să vă ceară socoteală în maniera ”ia să-mi spui tu mie …”

      Pentru astfel de persoane nu există argumente raționale, ele au adevărul lor propriu și personal, iar cei care au alte păreri decât ele trebuie luați urgent de urechi. Rol pe care și-l asumă cu entuziasm și nici măcar nu sunt conștiente că e ceva în neregulă (inclusiv dpdv psihologic) cu o asemenea atitudine.

      Mai e necesară încă o generație pentru ca asemenea dinozauri să dispară, dar deocamdată ei ”ghidonează” România.

  12. Franco Frunzetti spune:

    In primul rand doresc sa va multumesc pentru amabilitatea si timpul de a raspunde la UNA dintre intrebariile noastre de la Iasi. Trecand peste prima parte in care aratati cum am fost “repede pusi la punct” de catre distinsii domni de la Universitate si Editura care speram ca fac aceste prezentari din convingeri oneste si nu din alte ratiuni. Nu imi sta in caracter sa fiu nepoliticos si fiti sigur ca am mai participat la lansari de carte; din nefericire mi-am permis sa va intrerup numai dvs. si pe dl. Mihai Razvan Ungureanu si asta din ratiuni ce tin de securitatea ecologica a statului roman si a familiilor noastre. Oricum, dvs., puteti face fata acestui schimb de replici. V-ati asumat o dezbatere publica asa o vom duce mai departe.
    Ce concluzionez personal :

    1. Calitatea traducerii nu altereaza cu mult informatia din traducere. Problema este daca aceasta tehnologie induce sau nu cutremure. Va multumim pentru lamurirea inadvertentelor.

    2. Este regretabil daca ati fost cenzurat de pe un site.

    3. Din cele scrise de dvs. :

    “Și pentru că am adus în discuție Texasul, iată și ultima noutate în materie de cutremure induse. În luna octombrie a.c., Texas Railroad Commission (autoritatea statală care eliberează/retrage permisele de foraj) a amendat dispozițiile prin care se eliberează noi permise pentru puțurile de injecție a apelor uzate în vederea preîntâmpinării unor evenimente seismice. Începând din 17 noiembrie 2014, orice nouă cerere de eliberare a unui permis trebuie însoțită de o istorie documentată (extrasă din baza de data USGS – United States Geological Survey) a cutremurelor de pe o zonă de 100 mile pătrate (~259 km pătrați) din jurul noii locații. Totodată, Comisia poate modifica sau anula un permis de foraj dacă oamenii de știință consideră că acel foraj ar putea contribui la activitatea seismică din zonă. În prezent, seismologii de la Southern Methodist University din Dallas studiază dacă un puț de injectare din nordul Texasului a produs o serie de mici cutremure locale la începutul acestui an.”

    Reiese ca exista preocupari serioase in aceasta chestiune, deci: ori “fractivistii” cum le ziceti dvs. au adus problema in discutia si atentia institutiilor statului american, ori problema de la sine a intrat in atentia acestor autoritati. In orice caz problema exista din moment ce este studiata si reglementata. Stiti proverbele simple nestiintifice ale poporului roman spun “Unde nu este foc nu iese nici fum.” Nu ne putem baza pe proverbe dar nici pe declaratiile marilor companii cu procese de ecocid deschise prin divese state cu care au “colaborat” conduse intamplator de diversi fosti inalti demintari din armata, serviciile de securitate, guvernul SUA, Canada, Rusia, UK.

    4. In spiritul discutiei libere si oneste eu cred ca merita sa discutati si celelalte teme de pe hartia ce v-am inmanat-o personal. Nu este etic, cred, pe baza unui raspuns ce poate fi dat la o intrebare “calcaiul lui Ahile” din setul de intrebari sa ne spuneti ca toate intrebarile sunt in van. Imi permit cu voia dvs. sa va rog sa incepeti cu cea mai grea intrebare si nu cu cea mai usoara din acest set.

    5. Apropos de acuzele, cine si de unde este platit, poate acum simtit si dvs. aceiasi indignare pe care noi, activistii de mediu o simtim de cate ori cu putinele noastre fonduri organizam proteste sau tiparim “manifeste” si suntem acuzati de tot felul de legaturi cu diverse interese straine. Poate ca societatea romaneasca trebuie sa cultive mai intai dialogul si apoi sa hotarasca ce e bine si ce nu e bine pentru noi toti.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      noi, activistii de mediu o simtim de cate ori cu putinele noastre fonduri organizam proteste sau tiparim “manifeste” si suntem acuzati de tot felul de legaturi cu diverse interese straine.

      Eu am fost somat de mai multe ori să public un Disclaimer despre sursa financiară din spatele articolelor mele de pe Contributors.ro. Și m-am supus somațiilor, inclusiv în articolul de față, pentru că nu am nimic de ascuns.

      Într-un spirit de fair-play și perfectă tranparență, pentru a continua dialogul cu organizații eco- precum cea din care faceți parte și dv., solicit, la rândul meu, ca pe pagina Home a organizației respective să fie publicată lista la zi a donatorilor și sumelor donate.

      Această dezvăluire va fi în folosul organizațiilor anti-fracturare și vă va scuti pe viitor de suspiciuni și acuzații de tipul celor publicate recent în The New York TImes.

      Dacă nu faceți publice sursele financiare ale organizației dv., mă voi vedea nevoit să dau crezare jurnaliștilor americani și să întrerup orice dialog cu organizația pe care o reprezentați.

      • Prostu' satului spune:

        Cred ca exagerati.
        Nici dvs. nu v-a cerut nimeni extrasele bancare din ultimii doi ani, corespunzatoare tuturor conturilor pe care le detineti, nici ale sotiei si eventual copiilor, nici pe cele ale Universitatii (apropos de exemplul cu domnul geolog de la Iasi), ca sa vedem daca nu cumva exista legaturi indirecte samd. Presupunerea implicita e ca avem de-a face cu oameni de onoare de ambele parti, altfel nu ajungem nicaieri. Nu facem investigatii financiare aici, nu suntem la procuratura…
        Nu vreau sa deviez discutia, nici sa sugerez ca dvs. ati fi in aceasta situatie, dar este de oarecare notorietate cazul unui foarte cunoscut om politic roman, lobbyist pe cat de fervent, pe atat de agresiv pt. proiectul Rosia Montana, care n-a avut nicio legatura cu compania, astfel incat facea lobby-ul respectiv cu constiinta curata, sa zicem asa.
        In schimb, agentia de publicitate care a lucrat pro bono pentru domnia sa in niste campanii electorale, avea contracte importante cu RMGC. Honi soit qui mal y pense, nu-i asa?
        Ce vreau sa spun este ca exista, har Domnului, suficiente mijloace simple si perfect legale de a disimula astfel de lucruri.
        Iar in discutia noastra, dovezile circumstantiale – cele in care inteleg ca aveti mare incredere atunci cand se refera la oponenti – nu sunt in favoarea dvs.
        In plus, cred ca multa lume (inclusiv autorul din NYT) supraestimeaza mult costurile acestor minuscule organizatii anti-fracking. Cu 100 de dolari faci 3000 de copii format A4, a/n, sau cateva mii de fluturasi color, format mic. Bannerele lor sunt “pictate” de mana pe niste panza din cea mai ieftina si prinse pe niste bete sau sipci, 1 leu metrul liniar. De la Iasi la Pungesti distanta e mult mai mica decat din Pennsylvannia, iar oamenii sunt dispusi sa mai doarma si prin corturi sau in masina cateva zile, unii mai au rude pe-acolo etc.
        Nu stiu – si nici nu intreb – cat costa reclama la cartea dvs. care sta de vreo luna si ceva pe homepage-ul HN (aveti un contract, nu-i asa?), dar n-as fi deloc surprins ca suma sa fie considerabil mai mare decat tot bugetul organizatiei d-lui Frunzetti pe un an de zile.
        Daca asa stau lucrurile, atunci e foarte posibil ca acei X membri ai organizatiei d-lui Frunzetti sa-si fi pus propriile portofele la bataie si-atunci pur si simplu n-au despre ce donatii sa scrie. Exact cum faceti si dvs., nu? Ce motiv as avea sa va cred pe dvs, si pe ei nu?
        Discutia asta, despre bani, imi aminteste de tentativa de a-l discredita pe Eugen David si a sa organizatie Alburnus Maior, punand pe picior de egalitate nu stiu ce bursa de 20-30 mii de euro pe care a primit-o omul (in 15 ani de opozitie inversunata fata de acel [proiect), cu milioanele sau zecile de milioane cu care RMGC a cumparat, de-a valma ziare, televiziuni, jurnalisti, politicieni, constiinte samd.

      • Frunzetti Franco spune:

        La cerea domnului prof. aduc urmatoarele lamuriri:

        Bilantul actiunilor mele civice :

        Pe minus:

        -10.000 RON amenda, IGP Iasi, la protest anti cianurare (amenda la comanda politica, pentru care si dl. politist care a inmanat-o la comanda politica a dl. prefect Romeo Olteanu (cel ce a demisionat dupa ce a intrat in copac cu masina in stare de ebrietate, un “model uman” al comunitatii am putea spune). Amenda se judeca.
        -2.000 RON amenda Jandarmeria Iasi, protest (amenda minima aplicata cu regret de catre un ofiter, suntem oarecum prieteni, il salut). Palatita de rudele mele din diaspora.
        -1.000 RON calatorie la Rosia Montana la Fan Fest, bani luati din casa …
        -cate 20-50 RON de cate ori am fost la Pungesti, Barlad, Puiesti, Banca, Vaslui, Bucuresti cu alti colegi ecologisti.
        -cate 20-100 RON afise, pliante, etc
        - multe ore munca voluntara in comunicare si informare prin diverse mijloace, stat in frig, dormit prin sate, proteste, discutii, comunicari.

        Cu plus:

        +proiector de imprumut sau donatie Germania.
        +corturi informare donate Manifest Puiesti.

        Deci bugetul este de – (minus) circa 2500 RON din bani personali cu trista posibilitate sa ajunga la minus 12.500 RON daca pierd procesul cu privire la amenda de 10.000 RON. Dar nu imi pare rau nici o clipa, ce am facut am facut pentru familia mea, pentru conationalii mei, pentru tara mea intrucat consider ca aceasta tehnologie aduce mai multe dezavantaje decat avantaje. Sunt deschis la orice fel de discutii dar in acelasi timp sunt hotarat sa lupt pentru un mediu curat mai ales acum cand tehnologiile curate pot fi promovate si optimizate.

        In rest imi castig painea ca tehnician, electrician, instalatii electrice. Detin o mica societate comerciala in domeniu. Nu operez contracte cu statul roman si nici nu imi doresc.
        Mentionez ca am fost membru al Partidului Verde, partid ecologist, candidat la postul de Consilier Local al orasului Iasi.

        Sper ca raspunsul meu va multumeste. Precizez pentru cei ce se gandesc sa faca presiuni financiare pozitive (mita) cat si negative (amenzi, controale financiare) ca sunt complet imun, acestea nu fac decat sa imi confirme ca sunt pe drumul cel bun in actiunile mele.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Dan Frunzetti declară pe Contributors, 08/12/2014 la 10:39

          In rest imi castig painea ca tehnician, electrician, instalatii electrice.

          Dan Frunzetti în Iași, 27 octombrie 2014:

          Când ați pronunțat greșit „strate geologice”, ați fost întrebat ce meserie aveți. Și ați declarat că sunteți „inginer constructor”. Declarația dv. a fost menționată și de ziaristul de la ziarul „Bună ziua, Vaslui”

          http://www.bzv.ro/scandal-la-lansarea-primei-carti-pe-tema-gazelor-de-sist-si-fracturarii-hidraulice-din-romania-care-a-avut-loc-la-universitatea-al-i-cuza-din-iasi-foto-5068

          Deci, în octombrie erați „inginer constructor”, iar acum, după 42 de zile, ați ajuns „tehnician, electrician”.

          Când ați mințit, domnule Frunzetti, în octombrie, la Iași, sau în decembrie, pe Contributors?

          • Franco Frunzetti spune:

            Domnule profesor,

            Am fost emotionat de concentratia intelectuala deosebita din sala, asa ca intradevar m-am prezentat gresit, sunt absolvent al Facultatii de Constructii si Instalatii Iasi. Am Terminat anul trecut. Am mediile incheiate si 3 din 4 ani am fost bursier la aceasta facultate in condintiile in care aveam si servici si familie. Intradevar a ramas sa sustin Lucrarea de Licenta dar datorita unor conditii mai putin prielnice (nasterea atunci a fetitei mele, niste suparari, aglomerarea programului meu cu protestele de la Pungesti) am amanat aceasta etapa a finalizarii studiilor mele. Deci sunt absolvent nelicentiat spre disperarea familiei, profesorilor, colegilor si unor prieteni si oarecum a mea. Deci cu multa onestitate imi cer scuze fata de dvs, si promit solemn ca anul viitor voi corecta gogoasa ce mi-a iesit pe gura.

            • Franco Frunzetti spune:

              P.S. Am absolvit Colegiul National “Mihail Sadoveanu” profil umanist istorie-stiinte sociale, calificarile de electrician constructor, tehnician sisteme de securitate DVSCAM, tehnician sisteme de prevenire stingere incendii au fost o etapa in pregatirea mea tehnica si operativa pentru exercitarea activitatilor pe care le desfasor.

            • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Deci, AȚI MINȚIT la Iași!!!

              Cine vă mai crede acum că nu ați mințit și în legătură cu Disclaimer-ul despre sursele de finanțare ale activității dv. de fracktivist?

              Din acest moment, orice contact cu dv. încetează indefinit.

              Ar fi indicat ca organizația/organizațiile din care faceți parte să delege un alt purtător de cuvânt, fără probleme de etică.

          • Prostu'satului spune:

            Ia-n te uita unde zacea komisarul… O lampa in ochi, niste unghii smulse, un saculet cu nisip peste rinichi, ceva?
            Haideti, curaj, jandarmeria lui Ponta e inca prin preajma, dornica sa restabileasca ordinea si linistea…
            Dintr-odata nu va mai intereseaza bugetul organizatiei d-lui Frunzetti, d-le Profesor??? Brusc ati inceput sa va rafuiti cu omul?
            Vedeti ca e insurat – nu va intereseaza cu ce se ocupa sotia dansului? Poate o reclamatie, ceva, acolo, ar fi de ajutor…

  13. Romulus Olariu spune:

    Impactul exploatării gazului din rezervoare neconvenționale se va vedea și estima corect peste 50-70-100 ani.

    Unii oameni sunt încremeniți în ideea că au dreptate, iar pentru ei e normală o ușoară sau, dacă e nevoie, o completă deformare a realității în interesul lor. Aveți mare curaj să vă angajați în această hărțuială cu studenții de la Gasland I si II. Le recomand și filmul Fracknation.
    Pentru un profesionist e revoltătoare ideea de strîmbare a realității și alterațiile astea se văd de pe Lună. Vă urez succes.

    Notă: Ați specificat că Bakken e argilă. În partea de sud a bazinului? Am văzut Bakken-ul în nordul Montanei și în Saskatchewan în multiple sonde și e siltstone. Adică nu e un play pentru gaz de șist din cîte știu eu. Ori poate n-ați vrut să complicați și mai mult articolul.

    Mulțumiri

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Ați specificat că Bakken e argilă. În partea de sud a bazinului? Am văzut Bakken-ul în nordul Montanei și în Saskatchewan în multiple sonde și e siltstone. Adică nu e un play pentru gaz de șist din cîte știu eu. Ori poate n-ați vrut să complicați și mai mult articolul.

      În jargonul petroliștilor americani, shale (argilă) este un termen generic pentru rocile care conțin predominant minerale argiloase (kaolinit, smectit, illit, montmorillonit, haloysit ș.a.). Distincțiile bazate pe originea materialului originar (mud or clay), granulație (slit or clay size) or fisibilitate separă între mudstone, siltstone or claystone. Desigur, aceste distincții operează numai la nivelul specialiștilor în petrologie sedimentară în scopul caracterizării mediilor și proceselor depoziționale.

      În zona Bazinului Anadarko din Oklahoma, unde am lucrat pe multe carote, „argila” Woodford era, în majoritatea cazurilor, mudstone.

      • Valeriu spune:

        Oricum ati da-o argila este argila, iar siltul (praful pe romaneste) este silt. Cu toate ca exista zeci de clasificari granulometrice (vezi cartea “Texturi si structuri sedimentare” de Nicolae Anastasiu si Dan Jipa, 1983), unele specifice anumitor domenii de activitate, notiunea de silt se refera la roci cu o granulatie si permeabilitate mai mare decat cea a rocilor argiloase, dar mai mica decat a nisipului fin.

      • Valeriu spune:

        Tot in Statele Unite, notiunea de silt se foloseste si in cazul colmatarii lacurilor de acumulare, proces denumit siltation. In aceste cazuri aluviunile pot fi formate dintr-o combinatie de nisip-praf (silt)-argila, uneori chiar foarte permeabila.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Acuma, la terminarea cursului dv. de petrologie sedimentară, eu ce să mai spun? Spun ceea ce am scris mai sus: termenul de argila Bakken are întrebuințare în jargonul petroliștilor, iar termenii de siltstone, mudstone, claystone sunt predominanți în cursuri de specialitate.

          De curiozitate, am dat și eu o fugă la „universitatea” Google, și iată ce am găsit:

          - Bakken Shale – peste 616.000 intrări;
          - Bakken Siltstone – 12.300 intrări, adică de 50 ori mai puține! (cred că numai 1-2 articole de specialitate folosesc acest termen, în scopuri petrologice)

          Insistența dvs. mi-amintește de unii petroliști de la noi (vreo doi au comentat și la articolele mele) care au insistat să nu mai folosesc termenul de „fracturare hidraulică” pentru că ei au învățat, cu niște decenii în urmă, că ÎN România se spunea „fisurare hidraulică”.

          • Valeriu spune:

            Ma intrebati ce puteti sa mai spuneti? Ati putea sa mai spuneti odata ca “„argila” Woodford era, în majoritatea cazurilor, mudstone”. Adica nu intotdeauna argila este o roca formata din maluri (mud), adica din sedimentele cele mai fine consolidate, ci numai “in majoritatea cazurilor”.

            La „universitatea” Google nu ati gasit cumva si articolul acela despre Fort Worth mentionat mai sus? Dar, link-urile pe care le includeti zilnic in comentariile Dvs., in articolele de pe acest blog si care constituie dupa aprecierea comentatorului @Ulysses Errandus circa 90% din bibliografia cartii Dvs., cu ce motor de cautare le-ati gasit?

  14. aki spune:

    Dle. profesor Cranganu,

    Am citit articolul dvoastra. si recunosc ca, desi sunt unul din cei ce se informeaza mai mult de pe internet si ma declar impotriva gazelor de sist, ca si rezultat al “pregatirii” mele si al nivelului actual de intelegere, apreciez acest articol si imi place sa cred ca Romania inca mai are si produce experti in domeniul Geologiei.
    Din curiozitate puteti sa imi raspundetibla o intrebare simpla? Daca eu scot gazul dintr-o cavitate subterana si introduc apa in loc, ambele fluide dar cu propietati fizice si chimice diferite, nu exista riscul ca in timp, apa aceea, folosita in fracturarea hidraulica, sa erodeze rocile care compun cavitatea, sau sa le modifice structura rocilor?
    Si tot asa, as dori sa stiu cum se impiedica infiltratiile din cavitate inafara ei uneori spre panza freatica, alteori in izvoare subterane de apa etc.?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      @aki

      Am răspuns la întrebări asemănătoare în articolul Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice.

      Aș vrea să extind răspunsul meu cu conceptul de „închisoarea permeabilității” („permeability jail”, Spencer, C. W, 1989, Review of characteristics of low-permeability gas reservoirs in western United States, AAPG Bull., 73(5), p. 613-629). În principiu, este vorba de faptul că un fluid (țiței, gaz, apă) poate fi „arestat” pe perioade nedeterminate dacă ”închisoarea” (citește permeabilitatea rocilor) este adecvată (foarte mică). Gândiți-vă doar la faptul că în Bazinul Anadarko, de exemplu, fluidele sunt „sechestrate” de peste 400 milioane de ani la presiuni care depășesc cu mult presiunea hidrostatică (aka normală). Secretul? Permeabilitate mică cuplată cu self-sealing (etanșare capilară) (Cranganu, C., and Deming, D., 2002, Permeability and Salinity Data from the Anadarko Basin, Oklahoma Geological Survey Open-File Report OF6-2002, 18p.; Deming, D., Cranganu, C., and Lee, Y., 2002, Self-Sealing in the Sedimentary Basins, Journal of Geophysical Research, 107(B12), 2329, doi: 10.1029/2001JB000504).

      Etanșarea capilară este extrem de durabilă pentru că este imposibil să îndepărtezi complet unul din fluidele rocii sau să schimbi granulația rocilor din rezervor, așa încât etanșarea capilară va continua să opereze, izolând apa introdusă în șisturi, multă vreme după ce se termină extragerea gazului.

      Mai există două fenomene care pot răspunde întrebărilor dv.:

      1. Imbibarea rocii din care s-a extras gazul cu apa folosită în fracturarea hidraulică va crea un proces de etanșare capilară care va restaura „închisoarea permeabilității” la condițiile premergătoare extragerii de gaz. Pe scurt, este vorba despre o combinație între tensiunea superficială la interfața rocă-fluid și forța de adeziune a fluidelor la acea interfață (forțele capilare)

      2. Fenomenul de difuzie-osmoză forțează apa de fracturare (dar, IMPORTANT, și apele uzate injectate în foraje!) în matricea șisturilor. Din punct de vedere fizic, nu este posibil să învingi aceste forțe prin mijloace hidrogeologice sau fracturare hidraulică.

  15. pro_fan spune:

    “Situația statului Oklahoma, unde, întâmplător, un număr de puțuri de injecție operează în imediata apropiere a unui sistem de falii cu potențial seismic, nu trebuie considerată ca element definitoriu sau prohibitiv al fracturării hidraulice în general. Interesantă este și observația că, pe când era profesor asistent la University of Oklahoma, Katie M. Keranen (una din autorii articolului discutat aici) a publicat un studiu în revista Geology în care afirmă că cutremurul din 2011 a fost produs de injectarea apei uzate din forajele convenționale săpate în formațiunea Hutton, nu de lichidele folosite în fracturarea hidraulică.”

    Referitor la sutele de microseisme de suprafata din zona Izvoarele Galati (2013 si 2014), reprezentantii companiei petroliere exclud originea antropica, cu argumentul ca extractiile petroliere dureaza de zeci de ani fara astfel de evenimente.
    In corelatie cu citatul de mai sus, considerati ca argumentul rezonabil al companiei petroliere poate fi apreciat sau macar presupus ca fiind practic imposibil de contestat ?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      În cadrul Conferinței Naționala a Societății Geologice a României, desfășurate la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești pe 18 decembrie 2013 , a fost prezentată lucrarea

      Considerations on the geodynamic setting of the recent crust seismicity within Galați-Izvoarele area and intermediate-depth events within Vrancea zone, autori: Beșuțiu, Lucian; Zlăgnean, Luminița; Atanasiu, Ligia; și Focșăneanu, Raluca. Toți autorii sunt cercetători în cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române, Departamentul de Dinamica Pământului Solid, București.

      Concluziile celor patru cercetători români au infirmat clar, fără echivoc, orice legătură între recentele cutremure din zona izvoarele-Galați și activitățile petroliere din zonă:

      To conclude, crust seismicity within the Galati-Izvoarele region mainly occur along the major SGF zone (the northern flank of North Dobrogea unit), at the junction with the NNW-ESE striking crustal fault system of EEP, in no relation with oil exploration activity, but tightly connected to the intensification of the NW trending tectonic forces, as reflected in the significant increase of the PCF slip rate recorded at BGO. Crust seismicity in the Galati-Izvoarele area and Vrancea intermediate-depth EQs have a distinct genesis, but seems to be triggered by the same geodynamic setting: the increase in tectonic forces acting in front of Carpathians. A distinct PCF slip behaviour appears prior and during the intensification of seismicity. The delay noticed in timing of the crust EQs in front of Carpathians
      and Vrancea intermediate-depth events is likely due to the distance and upper mantle viscosity.

      SGF = Falia Sfântu Gheorghe
      PCF = Falia Peceneaga-Camena
      EEP = Platforma Est-Europeană
      BGO = Baspunar observatory
      EQ = Cutremure crustale recente

      http://www.geosociety.ro

    • Ulysses Errandus spune:

      Referitor la microseismele mentionate de dvs. In zona respectiva s-au forat in anii 2010-2014 maximum 5 sonde si toate fara fracturare hidraulica. In perioada de pana la 1990 s-au forat in zona cel putin 200 sonde care miraculous n-au produs nici un microseism, cel putin perceput de localnici. Cred ca pragul senzorial (sau informational?) al localnicilor s-a schimbat brusc ca urmare a anuntarii intentiei Chevron de a sapa sonda in jud Vaslui (nota bene, nici macar inceputa la acea data). Cinicul din mine vede in asta un effect pervers al adoptarii unei “litigation culture” de tip american de catre locuitorii zonei. Din pacte microseismele au venit inaintea saparii sondei de la Pungesti. Ce nenoroc!

      • pro_fan spune:

        - nu cred ca intra in discutie o paralela Izvoarele/Pungesti;
        - nu intra in discutie nici socurile seismice ale unor eventuale activitati de fracturare, decat in masura in care au efect catalizator asupra cauzelor complexe ce definesc dezechilibrele zonei
        Dar intra in discutie:
        - in ce masura putem cunoaste natura si intensitatea activitatilor tehnologice (lipsa sondelor de foraj nu le exclude automat)
        - in ce masura activitatile tehnologice pot contribui la cercetare complexa si fundamentare a unor studii care sa confirme modelele prezumate de institutele nationale
        - in ce masura modelele si concluziile cercetatorilor se bazeaza pe probe materiale (avand in vedere geologia destul de particularizata a zonei, aria restransa si adancimile (chiar si la 2km adancime!) extrem de reduse (multe declaratii, concluzie fara echivoc, dar in mod curios, cam lipseste tocmai o reprezentare a fenomenului la nivelul ariei si adancimilor la care se manifesta)
        Altfel, in situatia in care ar emana spontan in presa informatii privind alte activitati antropice de adancime intr-o zona cum ar fi Panciu-Marasesti, recent activata seismic, n-ar fi de mirare ca opinia publica ar trage si ea concluzii fara echivoc

  16. Marina Stefan spune:

    Disclaimer! Situatia financiar-contabila a ONG-urilor poate fi verificata de institutiile abilitate, ONG-urile avand obligatia de a depune anual un set de documente in acest sens.
    Ramane doar sa depasim stadiul primitiv al afirmatiilor fara suport, dar cu rol tendentios. Puteti ?

    Coalitia procurorilor generali din cateva state americane cu industria Oil&gas e dezvaluita de un articol din NewYork Times
    http://www.nytimes.com/2014/12/07/us/politics/energy-firms-in-secretive-alliance-with-attorneys-general.html?hp&action=click&pgtype=Homepage&module=first-column-region&region=top-news&WT.nav=top-news&_r=0

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Pentru ca tot s-a dat drumul la Disclaimer-e :-) , pentru cei interesati de promovarea cartii mele in Romania:

      Am fost în România în perioada 24 oct. – 1 nov. 2014 la invitaţia si pe cheltuiala Editurii Integral. Eu am plătit (iarăşi, din banii familiei!) biletul de avion şi salariile profesorilor (de la Brooklyn College) care mi-au suplinit orele cind am lipsit.

      Am fost in patru orase (Bucuresti, iasi, Ploiesti si Brasov), au fost numeroase manifestari (interviuri radio si TV, lansari de carte, conferinta de presa, promovari in mass-media): toate au fost organizate si sustinute financiar de Editura Integral.

      Interesant este un al aspect: in trei orase (Bucuresti, Iasi, si Brasov) am fost contactat si am avut discutii cordiale (domnii de la Iasi au fost oi negre) cu reprezentantii organizatiilor anti-fracturare. Nu am fost contactat insa de nici un reprezentat al industriei din Romania (Chevron si altii). Ce sa inteleg?

      • Prostu'satului spune:

        Pai, eu zic sa intelegeti ca opozantii exploatarii gazelor de sist prin fracking va iubesc, iar Chevron va uraste.

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Dupa ce a citit toate comentariile postate pina acum, sotia mea a facut o remarca surprinzatoare:

    - Ai ajuns un Don Quixote al fracturarii hidraulice !?!
    - Si, ma rog, cine ar fi morile de vint? am intrebat eu
    - Stii tu prea bine, a zimbit ea cu subinteles. Multe si zgomotoase mori de vint!…

    Ce sa fac acum? Sa pling? Sa rid? Uneori, intuitia feminina este extraordinara.

  18. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O știre din ziarul Adevărul:

    Teoria care aprinde România, elucidată de experţi: ce legătură există între seismele din Vrancea şi sondele de gaz

    Cutremurele de suprafaţă au fost localizate între Mărăşeşti şi Panciu şi nu puţini au fost cei care au speculat că mişcările tectonice ar avea legătură cu exploatările de petrol şi gaze din această zonă a ţării. Teoria este infirmată categoric de directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu. Specialistul a declarat pentru Ziarul de Vrancea că „sondele de exploatare pentru petrol şi gaze ajung în cazuri excepţionale la 4 kilometri adâncime. Categoric nu au nicio legătură”, a spus Gheorghe Mărmureanu, seismologul apreciind pe pagina sa de Facebook că „această activitate a scoarţei terestre este normală şi nu e cazul să ne îngrijorăm”.

    A se corobora cu postarea mea de mai sus:

    Considerations on the geodynamic setting of the recent crust seismicity within Galați-Izvoarele area and intermediate-depth events within Vrancea zone

  19. neinginerul spune:

    Iata noi informatii ptr. dl. prof. via Marina Stefan.

    http://www.delawareriverkeeper.org/Documents/DRN_Report_Unsafe+Unsustainable_fr.pdf

    Sunteti amabil domnule profesor sa rasfoiti acest studiu ?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Sunteți amabil să citiți acest articol al meu?

      http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/fracturarea-hidraulica-%C8%99i-impactul-asupra-incalzirii-globale/

      Veți găsi ceva interesant despre doi din co-autorii studiului indicat de dv. (Howarth si Ingraffea)
      Despre alt co-autor (Tom Myers), vă las pe dvs. să vă dumiriți ce valoare are.

      • Neinginerrul spune:

        Am citit materialul propus de dvs. mi se pare mai echilibrat decat altele scrise de dvs. pentru ca mentionati/luati in serios argumentele pro si contra. Tind sa ma las convins de argumentele dvs. cu conditia ca masuratorile EPA sa fie corecte.
        Totusi de ce industria petrolului si gazelor este exceptata de la CLEAN AIR ACT din 1970 ?!

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Totusi de ce industria petrolului si gazelor este exceptata de la CLEAN AIR ACT din 1970 ?!

          Pentru că ați întrebat de CAA (1970, ultima oară amendat în 1990), presupun că sunteți cetățean american, plătitor de taxe în SUA. Dacă presupunerea mea este corectă, un posibil răspuns a fost formulat deja de EPA în raportul

          Exemption of Oil and Gas Exploration Production Wastes from Federal Hazardous Waste Regulations,

          scris într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor cetățenilor americani.

          Apoi, în calitate de cetățean, dv. plătiți și taxe de stat. De aceea, aveți dreptul să cereți legislaturii statului căruia îi plătiți taxele să introducă legi statale care să vină în întâmpinarea doleanțelor dv. de cetățean. Și, desigur, știți că multe state (OH, CO, CA etc.) au aprobat legi statele mai bune decât legea federală CAA.

          Dacă, totuși, nu sunteți cetățean american, pot să vă întreb de ce vă frământă grija pentru o lege care n-are nicio legătură cu România?!

          • Neinginerul spune:

            Ma framanta grija pentru ca:

            - Aerul din US circula in atmosfera Planetei odata cu poluarea si in alte state. Deci cetatenia nu este un criteriu relevant in privinta framantarilor.
            - Ma preocupa precedentele juridice internationale privind legile protectiei mediului.
            - Exceptia de la C.A.A. mi se pare un rezultat al lobby-ului petrolist in defavorea interesului cetatenilor S.U.A.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)