Home » Analize »Energie » Citesti:

Cum trebuie să citim un articol științific. Un caz de sofism de tip „falsă atribuire”

Constantin Cranganu decembrie 22, 2014 Analize, Energie
70 comentarii 2,345 Vizualizari

Am descris și analizat recent două tipuri de sofisme legate de fracturarea hidraulică: „Uz-Abuz” și „Falsă Atribuire”. Când ultimul tip de sofism nu este folosit în mod grobian, à la Josh Fox și Gasland, ci apare înveșmântat în hainele academice ale unui articol peer-reviewed, spuneam că este necesară o discuție mai extinsă pentru a educa cititorii despre cum trebuie citit un astfel de articol și cum se poate depista un sofism de tip „falsă atribuire”.

Pentru că fracturarea hidraulică de mare volum a rocilor argiloase în vederea extragerii țițeiului și gazelor nu se practică (deocamdată) în România, nu există prea multe studii științifice publicate de specialiștii români din domeniu. În aceste condiții, toate argumentele pro- sau contra-fracturării hidraulice se bazează, în cea mai mare parte, pe contribuțiile specialiștilor americani. Cu alte cuvinte, și eu, care sunt pro-fracturare, și diversele grupuri (din România sau alte țări), care sunt contra-fracturare (aka fracktiviste), folosim aceeași bibliotecă (uneori, virtuală) de articole științifice. Și unii, și alții, recurgem la știință ca la un arbitru imparțial care să hotărască cine a câștigat meciul la final. Premisa fundamentală este buna credință a științei, cuplată cu incoruptibilitatea deciziilor finale. Diferențele dintre poziția mea și cea a grupurilor fracktiviste provin, pe lângă alte aspecte importante (pregătire profesională de specialitate, activitate în domeniu etc.), și din modul cum citim același articol științific.

Un exemplu care ilustrează felul diferit de citire l-am prezentat în Cui îi este frică de fracturarea hidraulică? Audiatur et altera pars… Acolo, am luat un articol științific publicat pe un site anti-fracturare și am arătat cum se poate manipula informația din acel articol în scopuri fracktiviste: Începând cu o traducere făcută de un ignorant în probleme de seismologie, continuând cu  manipularea tendențioasă a textului tradus, prin introducerea de cuvinte care nu aparțin autorilor textului și terminând prin confuzionarea tendențioasă a unor termeni apropiați, dar nu identici. Cititorul de bună credință al site-lui respectiv poate cădea ușor în capcana manipulării.

Aș vrea să continui discuția despre articolele prezentate drept „dovezi științifice” anti-fracturare. De data aceasta, ținta mea este articolul „Increased stray gas abundance in a subset of drinking water wells near Marcellus shale gas extraction”.

Înainte de a discuta problema sofismului de tip „falsă atribuire”, prezent în articolul respectiv, este necesară clarificarea unei probleme de etică.

Majoritatea autorilor (7 din 9) provin de la Duke University. Este vorba despre un așa-zis „nucleu dur” de cercetători industrioși, cu o activitate publicistică susținută, definită, în principal, prin opoziția lor la tehnologia de fracturare hidraulică. Nu este de mirare, așadar, că, datorită acestei poziții, grupul de la Duke este privilegiat de asociațiile fracktiviste (d. ex., numai pe site-ul românesc în discuție sunt postate 3 articole ale grupului, dintr-un total de 10).

Pe prima pagină a articolului analizat se poate citi o declarație a autorilor care neagă eventuale conflicte de interese. Cu alte cuvinte, articolul lor nu reprezintă interesele nici unui grup din afara mediului academic al Universității Duke. Așa este normal și absolut necesar pentru ca știința cuprinsă în acel articol să fie considerată nepărtinitoare și necoruptă. Numai că unii dintre autorii articolului au fost plătiți în trecut și sunt plătiți și în prezent[1] de o fundație recunoscută pentru activitatea sa anti-fracturare. Fundația Park a investit, din 2009 până în prezent, milioane de dolari pentru a plăti studiile anti-fracturare publicate de grupul Duke. Fiind localizată în Ithaca, New York, unde se găsește și Cornell University, nu apare surprinzător că, după grupul de la Duke University, al doilea grup anti-fracturare finanțat de Park se găsește la…Cornell University! Două figuri intens mediatizate din acest grup, Robert Howarth și Anthony Ingraffea[2], se găsesc pe statele de plată ale Fundației Park.

A propos de Ingraffea: Recent, un fracktivist român a comentat astfel la un articol de-al meu: Cred că nu aveți pretenția să vă comparati cu dr. Anthony Ingraffea – president of Physicians, Scientists, and Engineers for Healthy Energy, Inc. Nu, stimate fracktivist, nu am deloc această pretenție, o consider chiar o jignire, pentru că eu nu am fost și nu sunt plătit de nimeni să public articolele mele. Părinții mei m-au educat în spiritul lui mon verre n’est pas grand, mais je bois dans mon verre. Când ești o lucrătoare în Crucea de Piatră sau Red District în Amsterdam, îți trebuie o imensă doză de nerușinare și tupeu ca să critici pe Fecioara Maria.

Închei acest demers în etica profesională dezamăgitoare, compromițătoare a unui număr, totuși, mic de cercetători sponsorizați de organizații anti-fracturare, nu înainte de a-l aduce în discuție și pe Dr. Tom Myers , cel care, în 2012, a „speriat” lumea cu un model aberant de propagare pe verticală a fracturilor hidraulice până în zona acviferelor potabile!!! Lăsând la o parte faptul că a fost discreditat profesional pentru elucubrațiile (cuvânt blând!) produse, domnia sa semnează și el pe statele de plată ale fundațiilor anti-fracturare Park și Catskill Mountainkeeper.

N-aș fi irosit atâta spațiu tipografic dacă nu aș vedea cum fracktiviștii români reacționează furibund la cea mai mică aluzie de finanțare. Lăsând la o parte faptul că, din aprilie a.c. până în prezent, eu însumi sunt bombardat încontinuu cu nenumărate afirmații calomnioase („cu cât te-a plătit Chevron să scrii articolul acesta”, „ai o agendă ascunsă”, „știm noi cine ești” etc., etc., etc.), este revoltător modul în care o parte a presei românești și a grupurilor fracktiviste au comentat depoziția de expert a profesorului ieșean Daniel Țabără la Judecătoria Iași. Deși profesorul a spus că a fost ales prin tragere la sorți, deși a cerut să fie recuzat pe motiv că a lucrat pentru Chevron în cadrul unui contract de prestări servicii (analize de sol si apă, circa 900 probe de sol și 400 probe de apă), titlurile din presă (inclusiv unele comentarii pe Contributors) puteau speria pe cineva mai slab de înger: Justiția din România cumpărată cu acte în regulă de Chevron, Justitia ieseanã la mâna Chevron!

Mă mai miră tare și faptul că fracktiviștii români, inclusiv cei care au publicat cele 3 articole ale grupului Duke, n-au avut bunul simț elementar să insereze o notă prin care să atragă atenția cititorilor lor că o parte din autorii de la Duke (ca și unii de la Cornell) au fost plătiți să scrie articolele anti-fracturare pe care ei le numesc „dovezi științifice”.

Revenind la articolul care face obiectul contribuției mele de față, aș dori să remarc faptul că, spre deosebire de precedentul discutat aici, de data aceasta, traducerea abstractului este corectă. Numai că, simpla traducere a abstractului nu este suficientă pentru a pretinde că avem de-a face cu o „dovadă științifică” anti-fracturare. Și aici intervine principala mea critică adusă administratorilor site-ului unde sunt publicate cele 10 articole. Numai traducerea unor rezumate, aparent anti-fracturare, fără discutarea detaliată a conținutului articolelor pretinse a fi „dovezi științifice”, conduce la dezinformare și proastă educație a opiniei publice. Ar fi fost extrem de necesar ca acele traduceri să fie însoțite și de comentariilor unor specialiști. (Mă întreb dacă site-ul stopfracturare.ro va posta un link la articolele mele, asta pentru că tot vorbeam de audiatur et altera pars…)

În articolul grupului de la Duke există mai multe aspecte, care ar fi trebuit explicit și onest prezentate cititorilor pentru a evita dezinformarea și manipularea rezultată din aceasta. Le voi enumera doar, pentru a mă opri la subiectul pe care vreau să-l discut mai detaliat (sofismul „falsă atribuire):

  1. 1. Gazul metan a fost depistat în peste 50 de fântâni (din totalul de 141) care NU se găseau în apropierea forajelor fracturate hidraulic.
  2. 2. Nu există încă dovezi clare că fluidele de fracturare poluează apa din fântâni (Working in the Marcellus region of Pennsylvania, we published peer-reviewed studies of the issue, finding no evidence for increased concentrations of salts, metals, or radioactivity in drinking water wells accompanying shale gas extraction)
  3. 3. Probarea fântânilor nu s-a făcut aleatoriu (The samples were obtained from homeowner associations and contacts with the goal of sampling Alluvium, Catskill, and Lock Haven groundwater wells across the region)

În fine, ajung și la principala obiecție pe care o am față de articolul în cauză, obiecție care ilustrează perfect sofismul „falsă atribuire”.

Autorii de la Duke University sugerează că prezența etanului și propanului (pe lângă metan) în probele de apă analizate constituie dovada că apa a fost contaminată cu gaze termogene, produse în urma fracturării hidraulice a argilei Marcellus (Pentru o discuție/distincție între cele două tipuri de gaz – biogen vs. termogen, se poate citi articolul meu publicat aici). Aparent, afirmația lor este corectă, numai că autorii au comis sofismul de „falsă atribuire”. Gazele termogene nu sunt produse numai de fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere/petrolifere. Există cel puțin patru studii care atestă că gazele termogene din zona Pennsylvania – New York pot fi produse în absența oricărei activități de foraj și că ele pot migra natural în apa potabilă, în anumite condiții geologice.

  1. Un studiu recent publicat de USGS[3] a găsit gaz termogen în 16 din cele 20 de fântâni probate în Pike County, Pennsylvania. Pike County se găsește de patru ani sub moratoriu anti-fracturare.
  2. Un alt studiu, efectuat tot de USGS[4], a cercetat apa din 20 de fântâni din Sullivan County, Pennsylvania, și a găsit concentrații ridicate de metan termogen în probele de apă. Trebuie menționat că probele de apă analizate de USGS în acest caz erau parte din testele baseline care au precedat activitățile de foraj din Sullivan County.
  3. Cercetătorii de la USGS nu s-au limitat numai la cercetări în Pennsylvania. Ei au găsit, de asemenea, concentrații ridicate de metan în fântânile din statul New York (unde este interzisă fracturarea hidraulică)[5].  Conform studiului publicat anul trecut, 15% din probele de apă prelevate din 66 fântâni răspândite în zona de sud-centru a statului New York conțineau metan natural în concentrații suficient de mari pentru a determina monitorizarea sau remedierea imediată a acelor fântâni, chiar dacă nici una dintre ele nu se găsea la o distanță mai mică de o milă (1,6 km) de o sondă existentă sau abandonată. Autorii studiului au mai constatat că  metanul are origine predominant termogenă de-a lungul văilor (fiind produs de aceleași procese geologice care generează petrolul și gazele) și origine biogenă pe dealuri.
  4. În fine, un alt studiu[6] a analizat apa potabilă din nord-estul Pennsylvaniei și a găsit concentrații mari de gaz termogen, înainte de începerea oricărei activități de foraj. Mai precis, 88% din cele 67 de fântâni analizate au avut cantități variabile de gaze termogene, dar nici una dintre analize nu a indicat că gazul ar fi provenit din argila Marcellus. După cum afirmă autorii studiului, când „analize izotopice viitoare vor arăta că gazul rătăcitor dintr-o zonă este termogen, aceasta nu va însemna obligatoriu că acel gaz a fost produs de forajele pentru țiței sau gaze”.

Concluziile sunt relativ simple: pe plan etic, trebuie o transparență totală; pe plan științific, sunt necesare discuții și comentarii ale experților, care să însoțească publicarea articolelor de specialitate pe site-urile destinate publicului larg. Graba de a posta ceva, undeva, numai pentru că pare favorabil „tribului” din care facem noi parte, poate deveni contra-productivă.

______________________


[1] N.R. Warner, T.H. Darrah, R.B. Jackson, R. Millot, W. Kloppmann, A. Vengosh , „New Tracers Identify Hydraulic Fracturing Fluids and Accidental Release from Oil and Gas Operations,” Environmental Science & Technology, Oct. 20, 2014.   dx.doi.org/10.1021/es5032135

[2] „With funding from the Park Foundation, my colleagues Renee Santoro, Tony Ingraffea, and I have assessed the likely footprint from natural gas in comparison to oil or to coal.”, declaratia lui Robert Howarth, Cornell University, http://www.eeb.cornell.edu/howarth/web/Marcellus.html

[3] USGS, 2014, „A Reconnaissance Spatial and Temporal Baseline Assessment of Methane and Inorganic Constituents in Groundwater in Bedrock Aquifers, Pike County, Pennsylvania, 2012–13”, http://pubs.usgs.gov/sir/2014/5117/support/sir2014-5117.pdf

[4] USGS, 2013, „Baseline Groundwater Quality from 20 Domestic Wells in Sullivan County, Pennsylvania, 2012”, http://pubs.usgs.gov/sir/2013/5085/support/sir2013-5085.pdf

[5] Heisig, P.M., and Scott, Tia-Marie, 2013, Occurrence of methane in groundwater of south-central New York State, 2012—Systematic evaluation of a glaciated region by hydrogeologic setting: U.S. Geological Survey Scientific Investigations Report 2013–5190, 32 p., http://pubs.usgs.gov/sir/2013/5190/pdf/sir2013-5190.pdf

[6] Fred J. Baldassare, Mark A. McCaffrey, and John A. Harper, „A geochemical context for stray gas investigations in the northern Appalachian Basin: Implications of analyses of natural gases from Neogene-through Devonian-age strata”, AAPG Bulletin, vol. 2, 2014, http://archives.datapages.com/data/bulletns/2014/02feb/BLTN12178/BLTN12178.HTM?q=%2BauthorStrip%3Abaldassare

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "70 comments" on this Article:

  1. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    http://www.bbc.com/news/business-30525540 : New York bans fracking over “significant health risks”
    Comentarii ?

    • Alex V spune:

      Niste manipulati, domnule. Manipulati de ‘fracktivistii’ cei rai. Si ei, si toti prostii aia de vest-europeni care au pus moratoriu pe fracking. Sunt toti niste manipulati. Numai cei pro-fracking sunt curati ca lacrima, onesti pana in maduva oaselor si au cele mai bune intentii pentru tara. Toti.

      Domnule Cranganu,

      (1) Cata vreme nu exista consens ca fracking-ul e lipsit de riscuri majore (si acest conses inca NU EXISTA, oricat va straduiti dv. si altii ca dv.), inseamna ca acestei tehnologii nu i-a venit inca timpul in tara noastra. Foarte simplu. Gazele nu fug nicaieri, vor fi aici si peste 50 de ani.

      (2) Nu vad de ce ne-am raporta doar la SUA (care are vaste teritorii nelocuite, unde pot sa exploateze ce vor si cum vor) si nu la tarile din Europa (unde astfel de vaste teritorii nelocuite nu prea exista). De fapt, cred ca stiu: pentru ca in Europa la care aspiram (cea vestica) fracking-ul nu e permis.

      (3) Nu doar cercetatorii de la Duke au semnalat probleme cu fracking-ul. Nu credeti ca onestitatea intelectuala pe care o clamati va obliga sa-i mentionati si pe ceilalti? Sau vreti cumva sa sugerati ca absolut toti cercetatorii seriosi care semnaleaza probleme sunt platiti de frackistii cei rai?

      (4) Pe linie academica/stiintifica, dv. operati cu niste asumptii problematice:

      4a) o viziune supra-simplificata despre natura relatiilor cauzale, in care efectul este explicat intotdeauna de aceleasi cauze, pentru toate cazurile analizate (‘unifinality’). Dar cauzalitatea e nitel mai complexa: de exemplu, exista ceea ce se cheama ‘equifinality’ – ideea ca acelasi efect poate fi obtinut in mai multe moduri, pentru cazuri diferite. De aceea faptul ca s-a descoperit gaz in unele fantani care n-au de-a face cu frackingul va face sa credeti ca frackingul nu produce acest efect. De fapt, e foarte posibil ca fantanile de langa fracking sa aiba gaz din cauza frackingului, iar cele de prin alte parti sa aiba gaz din cauza altor factori. Adica efectul (gazul in fantani) sa fie produs de factori diferiti pentru cele doua categorii de cazuri (fantani). Va recomand sa cititi un pic despre ce s-a scris in legatura cu fuzzy-set QCA – o metodologie care se bazaza pe teoria multimilor in loc de statistica, si care vine cu o viziune diferita asupra naturii cauzalitatii.

      4b) o viziune ingusta, strict probablilistica despre cauzalitate, care va face sa ignorati automat orice rezultat care nu se pazeaza pe esantionare probabilistica, fara sa va obositi sa argumentati vreun pic (“Probarea fântânilor nu s-a făcut aleatoriu” – si punct, pt. dv.). De fapt, nici nu era nevoie de esantionare aleatorie daca tema cercetarii era analiza pericolelor: un singur contra-exemplu (un caz de pericol), indiferent cum a fost gasit, e de ajuns sa darame teoria ca frackingul e inofensiv. Este exact logica contraexemplului in problemele de matematica din gimnaziu si liceu. Daca nici matematica nu e un fundament stiintific credibil, pai atunce ce facem? :)

      4c) Faptul ca “nu există încă dovezi clare că fluidele de fracturare poluează apa din fântâni” nu inseamna nicidecum ca exista dovezi ca acele fluide NU polueaza. Pana cand nu gasim astfel de dovezi, n-are sens sa riscam. Daca interesul este sa nu riscam poluarea, pai atunci avem nevoie de dovezi ca fracking-ul nu polueaza. Asumptia dv. aici e ca s-au facut eforturi suficiente de a se gasi astfel de dovezi de poluare. Dar Chevronul are mai multi bani decat toate ONG-urile anti-fracking la un loc, deci eu nu sunt convins de credibilitatea aceste asumptii implicite. Cu alte cuvinte, poate ca motivul pentru care inca nu s-au gasit dovezi de pericol e ca nu prea a fost interes sa fie cautate (cel putin pana acum 2-3 ani). Eu astept argumente convingatoare ca fracking-ul NU e periculos.

      Cam asa. Dezbaterea continua. Pana cand cadem de acord, mai putem sa asteptam, ca gazele nu fug nicaieri, cum ziceam.

      • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

        Va recomand sa cititi un pic despre ce s-a scris in legatura cu fuzzy-set QCA

        Multumesc, nu-i nevoie. Daca v-ati fi uitat pe pagina mea de web de la Brookyn College, ati fi vazut, probabil, ca din 2007 am inceput sa folosesc intens matematica in cercetarile mele: Artificial Neural Networks, Genetic Algorithms and Gene Expressing Programming, Support Vector Machines and Support Vector Regression, Fuzzy Logic and Neuro-Fuzy Logic, ori Active Learning Method.

        De aceea, ma asteptam sa-mi “recomandati” sa folosesc cumva si teoria haosului (via Edward Lorenz) ori teoria fractalilor (via Benoît Mandelbrot), doar, doar, voi relativiza sofismul demascat in articolul discutat.

        Dar daca tot sunteti la capitolul recomandari, puteti sa-mi spuneti ce teoreme/leme/axiome/etc. se aplica in cazul prostitutiei intelectuale, cu exemplificari pe cazuri concrete (Duke, Cornell)?

        Imi cereti sa exemplific si cu alte nume, in afara celor de la Duke, ca exemple de cercetatori anti-fracturare. Mi se pare ca nu ati inteles textul meu. Eu nu mi-am propus sa public o lista exhaustiva cu toti cercetatorii anti-fracturare, ci doar cu cei care au primit bani sa scrie ce au scris si ale caror articole sunt intens folosite de grupurile fractiviste in scopuri de propaganda anti-fracturare.

        Eu am scris ca trebuie sa clarificam o problema de etica. Si problema este simpla: ce credibilitate mai ai daca ai fost platit de nenumarate ori sa scrii in spiritul dorit de cei care te-au platit? Daca dv. (prin absurd) platiti o lucratoare din Crucea de Piatra sau Red District in Amsterdam sa va presteze un anumit serviciu, ce asteptari aveti? Sa va presteze serviciul conform tarifului platit sau sa va tina o prelegere despre binefacerile virginitatii?

        • Prostu' satului spune:

          Folositi cuvinte dure, d-le Profesor…
          Le-ati spus deja – ca sunt niste curve intelectuale – direct in fata astora de la Duke & Cornell? Au plecat capul rusinati?

  2. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Domnule Crânganu,

    Admir eforturile Dvs. neobosite de a raționaliza discursul privind fracturarea hidraulică. Îmi permit un comentariu legat de Roșia Montană, conexiunea fiind FOARTE strînsă.

    Mai întîi traducerea verbală a unui afiș larg disponibil pe internet – ROȘIA MONTANĂ FACTS – unde un ”clasic patron capitalist” (frac, joben, GRAS, cu sacul de aur pe umeri) se pregătește să penetreze posteriorul unui amărît de român muncind în patru labe.

    „Între timp, la Moscova, pudibonderia moralei comuniste a fost ”depășită”, astfel că proletarul român nu-i doar exploatat, ci și sodomizat de către eternul patron-bandit (mai nou și super-viril). Se pare că nu numai în Donbas prinde propaganda sovietică reciclată.
    Păi cum să nu prindă ! Dacǎ ai impresia lenevoasǎ cǎ lumea începe cu tine, vei hali cu mare poftǎ aceleaşi gogoşi mucegǎite, indiferent cît de vechi şi penibile ar fi. Bleg dupǎ bleg. Generaţie dupǎ generaţie. Poftǎ bunǎ ! Somn uşor !
    De fapt CE nu dorim la Roșia Montană ? Exploatarea în sine ? Detaliile exploatării (”secretizate” printr-un contract secret) ? Păi dacă e secret, DE UNDE știm despre ce-i vorba ? Nu-i nimica, noi, tinerii români ”revoltați”, luptăm ca Che Guevara în Golful Porcilor. Adică guițăm pe partituri scrise de ALȚII.
    Din ”înaltul” Big Mac-urilor sau salatelor fără colesterol, ne prefacem că murim de grija sănătății VIITOARE a băștinașilor din Munții Apuseni. Ce-ar fi dacă, mai întîi și-ntîi, am obliga STATUL să dreagă enormele stricăciuni ACTUALE produse chiar de EL la Roșia Poieni ? Cîți șefi, șefuți și muncitori-putori au încasat salarii enorme în trista epocă de aur, raportînd producții fictive (vezi și cazul similar Sulf-Călimani) ? Cîți dintre ei papă și acum pensii grase de pe urma ”curcubeelor” încolăcite în jurul bisericii Geamăna ?
    Iată că, în delirul său de țărănoi analfabet, tocmai ”regretatul” Ceașcă fu defloratorul ”patriotic” al sfincterele românești. Monstruoasa copulație a mutat oameni, a rupt munți, a scîrboșit pîraiele ─ pentru CE ? În folosul CUI ? Nici măcar politrucii vremurilor de frig, cozi și groază nu s-au îmbogățit de pe urma ”mîndriei naționale” cupro-sulfuroase.
    În loc de vagi contracte ”secrete”, ce-ar fi să desecretizăm activitatea cianotică desfășurată la Roșia Poieni ÎNAINTE de 1989 ? Nu poate fi mai greu decît dez-chiloțarea faimoaselor arhive ale securității, nu ? Abia odată stabilită responsabilitatea clară a statului român (ante și post-decembrist, care încasează și astăzi sume groase din exploatarea resurselor minerale) cu privire la măgăria apuseano-montaniardă, PLUS obligația aceluiași stat de a repara pagubele, am avea un precedent solid pentru atacarea eluzivei afaceri RMGC.
    „Uniți… salvăm…” ? Perfect ! Salvăm tot ce vreți. Însă pentru asta axonii valahi (corporatisto-bucureșteni în primul rînd) trebuie descîlciți serios. Altfel degeaba plimbăm prunci pe ”bulivarele” capitalei — tot niște ”Domni Goe” obraznici și debusolați vom obține.”

    Îmi cer scuze pentru nenumăratele ”aluzii” sexuale, dar afișul exact pe asta pedalează (cum spuneam, la Moscova, pudibonderia moralei comuniste a fost ”depășită”). Prin consecință, sîntem obligați să luptăm cu aceleași arme.

    • Ștefan Brăgărea spune:

      Stimate domnule Vasiliu Mircea Paul
      Stimate domnule Crânganu
      Un material și un comentariu de bun simț. Orice exploatare de resurse naturale poate fi făcută BINE sau PROST.
      Dacă angajați incompetenți/corupți ai statului român – sau ai altui stat – comit imbecilități tehnice, nu trebuie în nici un caz sistate explorările în vederea unei viitoare potențiale exploatări. Dacă un stat condus de politicieni în permanentă goană după bani pentru a achita contribuții/promisiuni electorale nu este dispus să creeze oarecare avantaje materiale proprietarilor terenurilor implicate în aceste explorări/exploatări. Dacă ”activiști întru ecologie” suspectați de stipendiere devin extrem de vocali (rămânând la fel de incompetenți/interesați) nu trebuiesc sistate acțiunile.
      Nu sunt nici partizan și nici adversar al fracking-ului. Dar orice țară trebuie să analizeze corect modul și (de acord cu alte comentarii) momentul începerii exploatărilor resurselor minerale de care dispune.
      Iar introducerea argumentelor sentimentale în disputele tehnice a fost, este și va fi stupidă.

      • Ulysses Errandus spune:

        Prof American Jared Diamond in cartea sa Collapse: How Societies Choose to Fail or Succeed (posibil sa fie si o editie in romaneste) arata ca LIPSA unui control riguros al statului duce la efecte negative serioase asupra mediului. El da exemple din US Montana unde compania Anaconda a executat proiecte de minerit de tip Apuseni si a lasat in urma dezastre naturale care au fost apoi reparate cu bani din bugetul federal (pentru ca satatul Montana a refuzat s-o faca). Tot in US constructia de baraje pentru hidroenergie s-a afcut iresponsabil pentru ca nimeni n-a inclus in calcul cheltuielile de demontare a acestora. Tot contribuabilul necajit a trebuit sa plateasca (era sa zic turcu plateste dar nu se prea potriveste). Nota bene aceste baraje au fost construite cu bune intentii si reprezentau o solutie ecologica. Exemple de proasta gestionare a mediului exists si in alte state din US, Canada, Europa de W si Australia. Inca o data drumul spre infern este podit cu bune intentii.
        Tot ce am vrut sa spun este ca orice activitate economica trebuie sa se faca intr-un cadru legislativ clar si cu un control strict al institutiilor statelor (fie ele din Montana sau Romania). Laissez faire-ul (sau small state ori hands off pentru cei convertiti la noua lingua franca de peste ocean) functioneaza numai in cateva medii academice din US.
        Romania are nevoie de un corp de profesionisti bine platiti (construit pe modelul norvegian) care sa reglementeze si a controleze activitatile economice in disputa aici.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      in mod involuntar cred ati atins punctul principal al problemei. Ceea ce NU dorim la Rosia Montana este ca statul sa nu-si asume responsabilitatea asupra eventualelor probleme ecologice rezultate din exploatare. Acelasi stat care nu isi asuma rsponsabilitatea pentru deastrele ecologice trecute.

      • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

        Absolut voluntar. Numai că, așa cum am scris, problema principală nu este să blocăm RMGC ci să îngenunchem statul pentru a-și recunoaște vinile (cel puțin ecologice) și obligațiile ce decurg din ele.

      • Ulysses Errandus spune:

        Intr-un comentariu dat mai sus am aratat ca si in state dezvoltatea lipsa de previziune si control asupra activitatilor economice se soldeaza cu o facture platita de contribuabili. Asta se intampla si la case mari (US).
        In unele tari companiile sunt obligate sa puna de la inceput deoparte intr-un fond suma necesara reabilitarii ecologice dupa finalizarea proiectului. Acesti bani nu pot fi accesati de companie pana la inchiderea prpiectului.
        Nu cunosc detaliile contractului de la Rosia Montana, dar cunoscand pedigree-ul participantilor la acest proiect ma indoiesc ca au pus deja banii departe.

    • euripide spune:

      @vasiliu
      :)
      despre ce pudibonderie vorbiti ?
      la moscova oligarhii pling de pretul scazut al barilului (trebuie sa si mai vinda din iahturi) pe street urile new yorkeze negustorii fug cu unciile atirnate de git (safe investment)
      trebuie sa pricepeti : exista un monopol al rezervelor naturale, altminteri finite, iar “the growing population” oricit de modificata genetic, n o sa se poata hrani cu pulbere aurifera.
      ce nu inteleg, este cum o tara, romania, unica precum individul printre indivizi, trebuie sa emuleze modele care nu i se potrivesc !
      :)

  3. Gamma spune:

    Desi nu sunt speriat deloc de “dezastrele” ecologice ce stau in spatele frakking-ului nu ma incanta de loc sa il vad aplicat ACUM in Romania . Eu vad gazele astea (daca le avem) ca pe o resursa strategica , ceva ce ar putea fi exploatat la nevoie maxima de stranepoti nu sa tinem gazul ieftin inca 10 ani pt case de sute de metri patrati in care stau 2 oameni . Putem gusta din plin “avantajul” pe care l-am dobandit fiind pionieri in exploatarea petrolului , acum suntem importatori si avem o treime din productia de altadata .

    • Alex V spune:

      Corect!

      Chiar si exploatarea resurselor nou-descoperite in Marea Neagra s-ar putea face esalonat (de exemplu, prin segmentarea perimetrelor), in functie de necesarul estimat al tarii, in asa fel incat majoritatea lor sa fie consumate in Romania – si nu vandute la pret ‘liberalizat’ prin alte parti.

      Dar cine naiba sa se gandeasca la interesul tarii pe termen lung? Nu, noi trebuie sa radem tot, ACUM, ca niste lacuste! Si dupa noi, potopul…

      • victor L spune:

        Imagineazati ca tu ai facut explorarea, descoperind zacamintele si, normal, ai investit ceva dolari/euro.
        Ce zici? ai fi dispus sa te apuci de exploatare (pentru a-ti recupera investitia) doar atunci cind vreau eu? pentru ca, asa cum zici, eu ma “gindesc la interesul tarii”, pe cind tu, exploatatorule, te gindesti doar la cistig!
        Ce zici?
        Calm, gindeste.

        • Gamma spune:

          Apropo de exploatarea resurselor de subsol – sunt 2 modele
          1 – cel american , standard, in care daca ai bani si le respecti legile te duci acum tu companie romaneasca si concesionezi un perimetru in Texas faci explorari si la final daca-ti iese te umpli de bani dupa ce ti-ai platit darile catre statul american , daca nu dai faliment si ai pierdut si ce aveai .
          2 – cel arab , companie de stat , statul face statul drege , el risca , el castiga .

          Sistemul arab e preferabil pt localnici dar sistemul american e preferabil pentru lume ca intreg . Exista destule resurse strategice in lumea asta si sunt sigur nu doriti sa apara entitati tip OPEC penrtru ele. In acelasi timp nu vreau sa fiu jumulit ca in Africa , poate un compromis pe modelul Statoil ar fi de preferat .

          • victor L spune:

            @ Gamma,
            eu nu dau/propun solutii.
            Dar daca tu, ca stat, nu iti permiti sa faci explorari pentru a vedea ce resurse ai, ci dai voie altora s-o faca, pe banii lor, atunci trebuie sa le dai voie si la exploatare ca sa-si scoata cheltuielile si, implicit, sa obtina cistiguri. Asta ii raspundeam lui @ Alex V, speriat de “lacustele” care vin sa suga bogatiile popolului.
            Ca nu o vor face de dragul lui @ Alex V, @ Gamma sau @ victor L.
            Ca Statul trebuie sa gestioneze problemele altcumva decit a facut-o pina acum, e o discutie aparte.

          • Ulysses Errandus spune:

            Sistemul arab nu e de loc asa cum il descrieti dvs. Majoritatea exploatarilor sunt de tip production sharing in care sunt implicate o companie de stat locala si una occidentala (si mai recent chinezeasca). Cetatenii de rand nu pre beneficiaza; mergeti la Londra in S Kensington sau Belgravia sau la Monaco si-i veti vedea pe seicii beneficiari rispind banii de pe petrol. Ati auzit probabil si de un saudit pradat in Paris de o suma enorma tranportata pesin intr-un taxi.
            Ghadafi spunea ca a hotarat sa ia puterea in Libia dupa ce l-a vazut pe regele acestei tari pierzand la casino cateava zacaminte de petrol.
            Norvegia este una dintre printre putinele tari in care cetateanul de rand beneficiaza de exploatarea resurselor naturale, exploatare facuta cu seriozitate si planificare riguroasa. Peset gard, in UK, functioneaza sistemul rape and run.

  4. Incomod spune:

    “este necesară o discuție mai extinsă pentru a educa cititorii despre cum trebuie citit un astfel de articol”… :) :) :) Sunteti induiosator… :) In alta ordine de idei, discutam sa n-adormim, fracturarea hidraulica si-a trait traiul si-a mancat malaiul.. In conditiile pretului actual al petrolului, nu mai e mult pana cand investitiile vor fi practic abandonate… Si ma indoiesc ca vor fi reluate prea curand…

  5. batranul spune:

    Daca tot veni vorba de articol, aici mai inca unul: http://www.nature.com/news/natural-gas-the-fracking-fallacy-1.16430

  6. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    OFF-TOPIC

    Pentru că mai mulți comentatori ai articolelor mele s-au arătat îngrijorați de posibilele cutremure induse de fracturarea hidrauclică, aș dori să le semnalez că în Italia – unde nu a început nici o activitate de fracturare – s-a tras un semnal de alarmă și s-a dat un aviz pentru cei care încă nu au văzut statuia lui David de la Florența:

    Celebra sculptura “David” de Michelangelo este în pericol

    Sculptura a fost şubrezită de cele peste 250 de cutremure care au avut loc în ultimele trei zile în regiunea Florenţa [s.m]. Autorităţile au anunţat că vor oferi fonduri de urgenţă pentru care lucrarea să fie consolidată.

    Regiunea Florenţa a înregistrat peste 250 de cutremure în ultimele trei zile, dintre care 15 au avut magnitudine peste trei, provocând nelinişte în Italia, în special pentru soarta sculpturii renascentiste “David”, lucrare realizată de Michelangelo, transmite AFP. Potrivit Institutului naţional pentru geofizică şi vulcanologie (INGV), seismele au fost înregistrate în Chianti, între Florenţa şi Sienna. Cele mai puternice două cutremure, cu magnitudinea de 3,8 şi 4,1 au avut loc vineri dimineaţa, dar mai multe seisme cu magnitudini îngre 3 şi 3,5 au fost resimţite sâmbătă înainte de răsăritul soarelui. Nu au fost semnalate victime, iar pompierii au anunţat producerea doar a câtorva pagube minore în apropierea epicentrului, la treizeci de kilometri sud de Florenţa.

    Potrivit presei italiene, circa 200 de locuitori ai acestei zone au preferat să nu stea acasă vineri noapte, dormind în corturi, maşini şi rulote. Creşterea numărului mişcărilor telurice ridică însă îngrijorări şi pentru patrimoniul arhitectural şi cultural inestimabil al Florenţei. Astfel, ministrul Culturii, Dario Franceshini, a anunţat sâmbătă că statul italian va da cei 200.000 de euro necesari asigurării unui soclu antiseismic pentru celebra sculptură “David”, a lui Michelangelo. În primăvară, un studiu a arătat că această sculptură, capodoperă a Renaşterii, realizată dintr-un bloc de marmură deja fisurat şi cântărind peste cinci tone, este în pericol să se dărâme din caza unor microfisuri în zona picioarelor statuii. Un soclu pentru protejarea statuii împotriva tuturor vibraţiilor, provocate de lucrări sau de seisme, a fost preconizat, iar cutremurele recente “fac acest proiect chiar mai urgent”, a explicat ministrul Culturii într-un comunicat.

    “O capodoperă precum «David» nu trebuie supusă niciunui risc”, a spus oficialul italian. Angelo Tartuferi, director al Galeriei Academiei din Florenţa, care expune statuia, a declarat pentru agenţia de presă Ansa că, prin această finanţăre, soclul ar trebui să fie gata în decurs de un an. Ultimul seism important din Italia, din aprilie 2009, în Aquila, a fost precedat timp de mai multe săptămâni de o multitudine de mici seisme. Cutremurul a avut magnitudinea 6,3 şi a dus la decesul a 309 persoane. În regiunea Florenţa. seismul cel mai important din istoria recentă a avut loc în 1895. Cu o magnitudine de 5,4, seismul a provocat numeroase pagube în regiunea dealurilor din nordul oraşului.

    sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/celebra-sculptura-david-de-michelangelo-este-in-pericol–83413.html

    Comentariul meu: Avem de-a face cu o activitate seismică pur naturală, similară cu cea care a produs/produce cutremure în zona Izvoare, Galați.

    Dacă aș fi răutăcios, aș spune că, dacă, -Doamne ferește!- Chevron făcea vreun foraj prin zona Chianti (aia cu vinurile celebre!), precis că unii din matematicienii de p-aci s-ar fi repezit să îmi „demonstreze” că acele peste 250 de cutremure sunt, de fapt, produse de fracturarea hidraulică, dar eu, geologul, nu știu despre ce vorbesc, pentru că eu „operez cu niște asumpții problematice”, iar dumnealor au citit un pic mai mult despre „despre ce s-a scris in legatura cu fuzzy-set QCA – o metodologie care se bazaza pe teoria multimilor in loc de statistica, si care vine cu o viziune diferita asupra naturii cauzalitatii.”.

    Săraca geologie… rău a mai ajuns!…

    • Prostu'satului spune:

      Si cum ziceati ca e treaba aia cu diversiunile partizanului sovietic?
      Noroc ca dvs. nu sunteti – nicicum, nicicand – diversionist. Nici rautacios, de altfel. Nici nu practicati atacul la persoana, niciodata, Doamne fereste…
      Concluzia este insa monumentala si inatacabila – intr-adevar, rau a mai ajuns geologia…

    • M. Dionis spune:

      “Pentru că mai mulți comentatori ai articolelor mele s-au arătat îngrijorați de posibilele cutremure induse de fracturarea hidrauclică, aș dori să le semnalez că în Italia – unde nu a început nici o activitate de fracturare – s-a tras un semnal de alarmă”

      Pentru un off-topic masiv, incercarea autorului este foarte reusita. :)

      ” Potrivit Institutului naţional pentru geofizică şi vulcanologie (INGV), seismele au fost înregistrate în Chianti, între Florenţa şi Sienna.”

      Domnule profesor, rogu-va sa citati corect numele furnizat de INGV: niciun italian nu ar putea scrie “Sienna” in conditiile in care se scrie si se citeste “Siena”.

      “Comentariul meu: Avem de-a face cu o activitate seismică pur naturală, similară cu cea care a produs/produce cutremure în zona Izvoare, Galați”

      In Italia, regiune traditional seismica din nordul cizmei pana in varful Calabriei, nimeni nu ar putea produce in mod serios un argument valabil pentru o pretinsa origine artificiala a acestor seisme.

      “Dacă aș fi răutăcios, aș spune că, dacă, -Doamne ferește!- Chevron făcea vreun foraj prin zona Chianti (aia cu vinurile celebre!), precis că unii din matematicienii de p-aci s-ar fi repezit să îmi „demonstreze” că acele peste 250 de cutremure sunt, de fapt, produse de fracturarea hidraulică [...]”

      Acesta este un argument nedemn de un om de stiinta. Nu puteti sa faceti un proces de intentie inchipuita plecand de la niste evenimente introduse cu “daca” si existente exclusiv in imaginatia dumneavoastra.

      In alta ordine de idei, trebuie sa observ ca argumentul paralelei (sugestia potentiala: “exista zone in care se produc serii de mici cutremure locale fara fracturare hidraulica -> peste tot pe unde se produc serii de microseisme cauza lor este naturala”) nu este unul valabil (in caz ca ati dorit sau veti avea tentatia sa il aduceti in discutie). Un contraexemplu banal de acelasi gen ar putea fi urmatoarea inferenta: “toate alunecarile de teren de pana la aparitia societatilor umane au avut cauze exclusiv naturale -> peste tot pe unde se produc astazi alunecari de teren acestea au cauze naturale si nu au cum sa fie legate de activitatile omenesti (e.g. defrisari masive)”. Evident, fiecare caz trebuie analizat in parte, in mod contextualizat, generalizarile abuzive au prea putina valoare probativa (si intr-un sens si in celalalt).

  7. Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

    Inca un articol publicat ieri in NYT:

    Natural Gas: Abundance of Supply and Debate

    Natural gas is the Rorschach test of energy policy. Depending on one’s point of view, it can be either an essential tool for meeting the challenge of climate change or another dirty fossil fuel that will speed the planet down the path to calamitous warming.

    President Obama is in the first camp. He sang the praises of natural gas in his State of the Union address in January, saying, “If extracted safely, it’s the bridge fuel that can power our economy with less of the carbon pollution that causes climate change.” But many environmental activists have denounced shale drilling because of the potential health risks that were cited by Gov. Andrew Cuomo of New York last week when he announced a ban on hydraulic fracturing in the state.

    http://www.nytimes.com/2014/12/23/science/natural-gas-abundance-of-supply-and-debate-.html?hpw&rref=science&action=click&pgtype=Homepage&module=well-region&region=bottom-well&WT.nav=bottom-well

  8. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    Domnule Cranganu, modul in care argumentati nu e deloc benefic cauzei pe care o sustineti. Trebuie sa intelegeti ca nu exista numai partizani ai frackingului si activisti ecologisti (“fracktivisti”) ci si mult mai multi oameni care nu au o parere formata despre subiect. A-i denigra in mod constant pe cei din a doua categorie îi oate enerva pe acestia si incanta pe cei din prima. Dar nu-i convinge deloc pe cei din ultima, care ar trebui sa fie cei carora va adresati de fapt.

    Argumentele dvs de autoritate sunt respectabile, dar atata vreme cat exista si studii emanand de la alte autoritati stiintifice care afirma contrariul si trebuie sa intelegeti ca pentru nespecialisti exista dubii rezonabile.

    Argumentele care spun ca respectivii autori ar fi platiti sa scrie ceea ce scriu sunt greu de verificat de catre nespecialisti. La fel de greu cum se poate verifica daca cei care scriu pro-fracking nu au la randul lor interese financiare.

    Argumentele care spun ca activistii ar fi platiti de rusi sunt greu de crezut. Ca or fi unii platiti de rusi prin partile noastre ar mai fi plauzibil, dar ca rusii au atatia bani incat sa influenteze decizia unui stat american sau a Frantei este rizibil.

    In fine, intrebarea la care cei care au dubii ca si mine asteapta raspuns este : in conditiile in care marea majoritate a statelor din Europa de Vest au interzis acesta tehnica, sau au un moratoriu legat de ea, in conditiile recentei decizii a statului NY in care profesati, de ce s-ar grabi Romania sa demareze exploatarea ? Care este justificarea oportunitatii unei astfel de decizii ?

    • Prostu' satului spune:

      Despre modul in care argumenteaza dl. Profesor, numai de bine; e doar o problema de orgoliu hipertrofiat si asteptari nerealiste. Exista o expresie argotica potrivita pentru a descrie situatia… dar il las pe dl. Vasiliu s-o foloseasca mai intai.
      In ceea ce priveste intrebarea din final, cel mai bun si succint raspuns l-am auzit de la un cetatean american pe nume George Friedman (ot Stratfor), intr-un interviu pentru ProTV cu vreo luna-doua in urma. L-am mai citat de vreo trei ori, linkul e pe undeva prin comentariile mele la articolele d-lui Profesor.
      In esenta raspunsul suna cam asa – (vest) europenii vor gaz nerusesc; americanii vor banii; voi, romanii, aveti voie sa dati celor de mai sus ce vrea fiecare, chiar cu pretul unor consecinte de mediu, altfel va ia dracu’ (ala de la Rasarit).
      Nici ca se poate mai clar; am fost intotdeauna fascinat de capacitatea americanilor de-a spune mult in cuvinte putine si simple.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      de ce s-ar grabi Romania sa demareze exploatarea ? Care este justificarea oportunitatii unei astfel de decizii ?

      Eu nu am vorbit/scris nicăieri că România trebuie să „demareze exploatarea” – îmi atribuiți cuvinte care nu-mi aparțin și asta îmi demonstrează că nu mă citiți cu atenție (nu-i nimic, nu sunteți nici primul, nici ultimul).

      Deși unor cititori nu le plac auto-citările, pentru dv. mă văd nevoit să recurg la un pasaj dintr-un articol relativ recent:

      Diminuarea incertitudinii se poate face numai prin cercetări aprofundate ale condițiilor geologice, sedimentologice, geochimice, hidrogeologice, petrofizice, structurale și ecologice ale unei zone. Iar pentru toate acestea sunt obligatorii forajele de explorare.

      În condițiile în care o companie, precum Chevron, cheltuiește peste $10 milioane pentru un singur foraj menit să cerceteze realitatea geologică dintr-o regiune a țării, consider că demonstrațiile de la Pungești au fost, de fapt, demonstrații anti-cercetare (noi nu vrem să știm ce avem, dacă avem, cât avem etc).

      Am mai scris, de asemenea, că numai explorarea (cuvântul acesta seamănă pe dinafară cu cuvântul exploatare, dar reprezintă, totuși, două activități foarte diferite) ne poate spune dacă geologia de la Pungești sau din altă parte ne este favorabilă sau nu (vedeți exemplul Poloniei).

      În momentul în care se va ști dacă avem rezerve exploatabile economic, atunci va începe o altă fază de negocieri între proprietar (statul român) și dezvoltatorii/operatorii industriali. Iar politicile energetice ale țării vor fi altfel structurate/concepute/aplicate etc., când știi precis ce ai și ce nu ai. Sper că m-ați înțeles de data asta.

      • iosiP spune:

        “În momentul în care se va ști dacă avem rezerve exploatabile economic, atunci va începe o altă fază de negocieri între proprietar (statul român) și dezvoltatorii/operatorii industriali”

        Sa inteleg ca sunteti la curent cu continutul contractului dintre statul roman si Chevron? Daca da, ati face un serviciu tuturor cetatenilor publicandu-l pe aceasta platforma.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        Eu am pus o intrebare care mi se pare fundamentala in context, n-am afirmat ca ati fi raspuns deja la ea. Dar daca tot v-ati auto-citat si ati dat cateva elemente de raspuns eu propun sa mergem pana la capat cu argumentele.

        1. Va citez : ” În condițiile în care o companie, precum Chevron, cheltuiește peste $10 milioane pentru un singur foraj… ” putem sti sigur ca respectiva companie nu are DEJA un acord cu statul român care sa-i permita exploarea imediata ?

        2. Iar daca acest acord nu exista inca, de ce o companie precum Chevron ar investi atatia bani fara a fi sigura ca statul român îi va permite exploatare pe termen scurt in caz de succes al explorarii ?

        3. Iar daca totusi raspunsul la cele doua este negativ, si urmeaza asa dupa cum spuneti o negociere intre statul român si Chevron in caz de succes al explorarii, ce ne garanteaza ca negocierea statului român va fi in folosul cetatenilor ? Adica faptul ca statul va reflecta in mod serios la riscuri vs beneficii, la oportunitate si asa mai departe. Fiindca aici e nodul problemei, pe care il expediati dintr-o trasatura de condei. Nimeni n-are nimic cu cercetarea, nu aceasta este problema. Nimeni n-are nimic cu americanii, daca romanii ar fi filo-rusi s-ar sti. Ci problema e faptul ca oamenii nu au incredere nici in competenta nici in onestitatea reprezenantilor statului român care daca n-au facut-o deja vor fi poate in situatia de-a semna un acord de exploatare.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Argumentele care spun ca respectivii autori ar fi platiti sa scrie ceea ce scriu sunt greu de verificat de catre nespecialisti.

      Dar nu vorbim de argumente, domnule, vorbim de propriile declarații ale impricinaților, care recunosc „cu mânuța lor” că au fost plătiți să scrie despre una și despre alta. Dv. chiar nu citiți ce am scris?!?

      „With funding from the Park Foundation, my colleagues Renee Santoro, Tony Ingraffea, and I have assessed the likely footprint from natural gas in comparison to oil or to coal.”, declaratia lui Robert Howarth, Cornell University, http://www.eeb.cornell.edu/howarth/web/Marcellus.html

      Este incredibil cum încearcă unii s-o dea cotită, doar, doar s-o mai relativiza puțin chestiunea prostituției intelectuale.

      Este penibil. No more comments.

    • cristi m spune:

      la un anumit moment Europa de Vest(momentul nu e departe) va trebui sa gaseasca o solutie la la uriasele datorii publice si nota bene Germania nu face exceptie.
      De asemenea dependenta energetica de Rusia un partener agresiv si instabil va forta Europa sa gasesca alte surse energetice .
      Asa zisa energie verde nu e o solutie. deoarece la costul la care se produce face produsele europene necompetitive.
      Vrand nevrand daca vrea sa-si conseve macar bunastarea va trebui sa mearga pe drumul americii.
      Cat despre Romania e simplu de tot; daca are reserve sa le exploateze si asta cat mai grabnic
      1. exploatarea aduce bunastare prin dezv. ind. de profil
      2.asigura independenta fata de Rusia
      3 va fi mult mai ieftin decat gazul rusesc aperox de 10 ori mai ieftin.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        3. cine garanteaza ca preturile vor scadea si castigul nu se va regasi in buzunarele unor “destepti” ca si in cazul energiei electrice ?

      • Prostu' satului spune:

        @cristi m.

        1. Romania exploateaza petrol si gaze de foarte multa vreme, aproape de la inceputul istoriei acestor industrii. Vi se pare ca a castigat multa bunastare ca urmare a acestui fapt? O comparatie cu tarile din zona in care aceste industrii au fost firave sau au lipsit cu desavarsire v-ar putea fi de ajutor. Uitati-va la Ungaria, la Cehia, la Germania… dar si la Rusia.
        Dupa ce va lamuriti cu asta, poate vreti sa cititi cate ceva despre “blestemul resurselor”, “boala olandeza” etc.

        2. Nu asigura nimic de-acest gen. Face mai probabil independenta totala fata de Rusia (ORICUM suntem aproape independenti de ei, in orice caz mult mai putin dependenti decat aproape oricine altceineva din Europa), dar nu o asigura.
        Ceea ce se pare ca ignorati dvs. este ca, in conformitate cu legislatia romaneasca, gazul extras (nu numai gazul si nu numai cel de sist – si petrolul, si alte resurse minerale) apartine celui care-l extrage. Este proprietatea lui si poate face orice vrea cu el – sa-l vanda pe piata locala, sa-l transforme in energie electrica, sa-l chimizeze, sa-l exporte etc. Orice.
        Prin urmare, nu exista absolut nicio garantie ca eventualele gaze de sist extrase din Romania vor fi vandute pe piata locala. Daca firma respectiva, indiferent ca e Chevron sau Gazprom, decide ca e mai profitabil pentru ea, de exemplu, sa-l pompeze, sa-l lichefieze si sa-l trimita nu stiu unde, exact asta va face, iar noi vom continua sa importam gaze rusesti.
        Nu-i nevoie sa ma credeti pe mine – cautati cele cateva interviuri acordate de Tom Holst, Country Manager-ul Chevron. In unele din ele i s-a pus si aceasta intrebare; omul a evitat un raspuns transant (si nu-l condamn pentru asta, marile companii au coduri foarte stricte de comunicare, ce ai voie sa spui si ce nu), dar a lasat destul de clar sa se inteleaga ca gazele ar urma sa fie vandute in functie de conditiile pietei. Cui le plateste mai bine, adica.

        3. Factorul de 10 pe care-l mentionati este fictiune pura. Nu va cer o sursa credibila pentru aceasta afirmatie, pentru ca sunt aproape sigur ca ea nu exista, dar va invit sa va ganditi la urmatoarea insiruire de fapte (toate lesne de verificat):
        A. Romania isi asigura din productia interna o mare parte din gazele necesare (sa luam o medie de 80% pentru ultimii cativa ani).
        B. Pretul este ala care este si pe care presupun ca-l stiti.
        C. Exploatarea gazelor de sist este semnificativ mai costisitoare decat a celor din zacaminte “clasice”.
        Ce va spune dvs. treaba asta despre probabilitatea ca gazele de sist – cu costuri de productie mai mari – sa fie mult mai ieftine decat cele extrase din zacaminte clasice?

        @iosiP, Mihai Damian
        Gasiti cateva din acordurile cu Chevron atasate acestui articol, http://www.romaniacurata.ro/trei-contracte-au-fost-desecretizate-la-presiunile-sar-si-arc-asteptam-barladul-chevron-poate-sa-exploateze-zacamintele-de-gaze-de-sist-pe-o-nimica-toata-vreme-de-45-de-ani/

        Pentru ce va intereseaza e suficient sa cititi titlurile; sunt acorduri petroliere “de concesiune pentru explorare-dezvoltare-EXPLOATARE”. (subl. mea). Alte comentarii pe tema asta, ca stai sa vezi cat de minunat o sa negocieze statul, ba poate nici n-o sa-i lase sa exploateze, aia-aia, sunt, vorba d-lui Profesor, bascalie ieftina.

        • iosiP spune:

          Va multumesc sincer (chiar daca tardiv) pentru link: am citit, m-am ingrozit si am decis sa fac tot posibilul pentru ca aceasta magarie sa nu se intample!

  9. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O veste bună de care se vor bucura, probabil, și locuitorii statului New York:

    Natural gas down 30 pct in a month

    NEW YORK (AP) — Natural gas, the nation’s most prevalent heating fuel, is getting cheaper just as winter is arriving because of mild temperatures and plentiful supplies.

    The price of natural gas has dropped 30 percent in a month, to $3.14 per 1,000 cubic feet on Tuesday from $4.50 in late November. That’s a steep drop even for a fuel notorious for volatile price swings.

    The lower prices are expected to linger and could reduce electricity prices and heating bills in the coming months. Natural gas is used by half of the nation’s households for heating and to generate 26 percent of the nation’s electricity.

    Natural gas often rises as winter weather approaches, and a frigid November sent the price higher. But December warmed up, and temperatures for the rest of the winter are expected to be close to normal.

    Bob Brackett, an analyst at Bernstein Research, wrote in a recent note to investors that he expects natural gas to average “in the low 3′s” into the spring, and a warm winter could push the price below $3.00.

    Last year at this time natural gas was near $4.50 and it reached as high as $6.15 in February after unusually cold weather gripped the eastern half of the country and stuck around for weeks. Prices in some locations averaged double or triple that amount as pipelines struggled to carry all the gas that was needed.

    Sursa: http://bigstory.ap.org/article/5da237ef60dc4afda2e219ce349b75d4/natural-gas-down-30-pct-month

  10. euNuke spune:

    Acest articol abordează agresiv o chestiune ce ţine de etică. Pe lângă aprecierile sentenţioase asupra colegilor şi preopinenţilor -in principal americani, deci indivizi ce nu se pot apăra căci nici măcar nu ştiu ce se întâmplă aici, pe contributors- primim chiar şi ceva aluzii biblice strecurate delicat in pachetul de acuze publice propus de domnul autor-judecător-lobbyist. Pasămite, dumnezeu e de partea corporaţiilor exploratoare in ecuaţia asta, Isus şi Maria, din vârful unui norişor plin cu studii ştiinţifice, zoresc creştinii să scormonească pământul ca să obţină independenţă energetică, iar fracktiviştii sunt musai uneltele satanei, târfele Babilonului, pardon, ale Moscovei. Senzaţionala luptă dintre Bine şi Rău se-ntoarce şi zguduie conştiinţele omuleţilor.

    Şi totuşi, din noianul de sofisme ce ar fi trebuit să demonteze un presupus sofism nu reiese deloc de ce noi, publicul neutru dpdv religios, ar trebui să considerăm activitatea ştiinţifică remunerată de către o fundaţie privată non-profit drept un act reprobabil, imoral, ruşinos. De ce ar fi [mai] moral să accepţi plăţile lunare din partea statului, in termenii restrictivi ai unui contract de muncă, sau stipendiile sub forma unor dividente din partea unor corporaţii? Să înţeleg că orice om de ştiinţă ce acceptă ca rezultatul muncii sale să fie tranzacţionat pe piaţa ideilor -de către corporaţii, fundaţii, universităţi, state, comunităţi- este o “prostituată intelectuală”?

    http://www.wsj.com/articles/cuny-is-pressured-to-divest-itself-of-investments-in-fossil-fuel-companies-1416193565

    • Prostu' satului spune:

      @euNuke: Ca sa fie clar – sunteti un fracktivist tendentios si diversionist, drept pentru care dl. Profesor va intrerupe din acest moment orice comunicare cu dvs. Asta face parte din strategia de ignorare-evitare de care-am vorbit. Evitam nu numai subiectele neconvenabile, ci si indivizii.
      Ca orice alta chestiune care ar putea avea o tenta negativa, si treaba asta cu conflictul de interese, etica finantarilor etc., se aplica intotdeauna si exclusiv numai celorlalti.

      Altfel, util link ati gasit ;-)

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Din nou, OFF TOPIC (sau urmând îndemnul primului comentariu):

    Siena poll: New York split on hydraulic fracturing
    December 19, 2014
    Associated Press

    ALBANY, N.Y. (AP) — A Siena College poll finds New Yorkers remain divided over hydraulic fracturing for natural gas.

    The survey of registered voters found that 38 percent oppose fracking and 35 percent support it. The poll was conducted just before Gov. Andrew Cuomo’s administration announced a ban on the process.

    Support for fracking was highest among Republicans and in suburban areas, and lower among Democrats and residents in New York City and upstate.

    The telephone survey of 639 registered voters from last Thursday through Tuesday has a 3.9 percent margin of error.

    Când, pe 6 mai 2014, am publicat articolul Fracktiviștii: O schiță de portret, scorul era 39% – pentru fracturare, 41% – contra fracturării.

  12. pro_fan spune:

    Atata timp cat banii nu provin dintr-o sursa ilegala, nu vad de ce trebuie sa punem in discutie culoarea morala a finantarii, care nu poate fi decat mai binevenita decat lipsa finantarii,
    - fie ca e vorba de un lobby fracktivist care promoveaza o alternativa (n-ar fi deloc imoral ca rusii sa ne vanda gaz la pret mai mic decat pretul nostru de productie)
    - fie ca e vorba de o companie energetica interesata sa investeasca in cercetare pentru a fi cu in pas inaintea concurentei, in topul cererii pietei (care eventual ar prefera energia verde)

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Atata timp cat banii nu provin dintr-o sursa ilegala, nu vad de ce trebuie sa punem in discutie culoarea morala a finantarii, care nu poate fi decat mai binevenita decat lipsa finantarii,

      Este un alt tip de sofism. Toate sursele de finanțare pot fi „legale”, dar totul depinde de clauzele atașate donațiilor, care, de cele mai multe ori, nu sunt publice.

      Premisa fundamentală a vieții și cercetării într-o universitate americană este libertatea academică. Asta înseamnă că donațiile respective TREBUIE să fie de tipul „no strings attached”. Cu alte cuvinte, beneficiarii donațiilor (fie că sunt de la Duke, sau Cornell sau CUNY) nu trebuie să „cânte” doar muzica plăcută urechilor donatorilor, pentru că asta înseamnă că tu, cercetătorul X sau Y, devii, mai mult sau mai puțin conștiient, „lăutarul” care cântă la comandă. Dacă nu cânți ce ți se comandă, data viitoare donatorii vor da banii altui „cântăreț” :-)

      De 21 de ani de când fac cercetare în mediul academic american, am avut numeroase ocazii să văd cum lucrează sistemul „donațiilor” și am pretenția că știu ce vorbesc. Nu toți donatorii sunt de tipul Park Foundation sau Catskill Mountainkeeper.

      În cazul meu, m-am condus după educația primită de la părinți: „Banul este ochiul dracului”. M-am ferit cât am putut de orice bani primiți fără concurs, „pe ochi frumoși”. Desigur, este infinit mai greu să obții un grant (mare) prin concurs național, din fonduri publice, decât printr-un cec personal de la Fundația X. Dar am rezistat și sper să rezist în continuare. De aceea, m-am simțit jignit când, de la primul meu articol publicat aici, am fost întrebat ”Cu cât te-a plătit Chevron să scrii articolul ăsta?”. Și (aproape) după fiecare contribuție a mea, întrebarea aceasta jignitoare apare sub diferite forme.

      Declar încă o dată: Eu nu joc pentru echipa Chevron, nici pentru echipa Fracktiviștii. Eu joc pentru echipa Știința (without strings attached).

      Pe de altă parte, eu nu cred că dv. și alți comentatori nu înțelegeți poziția mea. Desigur, este greu de acceptat că „idolii” tăi, pe ale căror articole îți bazezi întreaga activitate fracktivistă, au picioarele de lut.

      Chiar dacă adevărul este dureros, Cel a cărui zi de naștere o vom sărbători mâine, ne învață: „Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32)

      Crăciun Fericit!

      • pro_fan spune:

        departe de mine cea mai mica intentie de a subestima dedesubturile sistemului la care dvs. aveti acces, la fel cum nu pot ignora dezinformarea din presa mai mult sau mai putin independenta, unde fiecare e liber sa se prostitueze indiferent de finantare: gratis, donatii sau prestari servicii
        insa la nivel de simplu consumator, filtrarea informatiei dupa criteriul finantarii ar insemna sa dau mai multa crezare unor cercetatori britanici si profetilor cu diploma care sustin ca pamantul e plat, eventual sa sa suspectez pe unii profesori de convingeri etatiste, sau sa protestez impotriva companiei care va reusi sa controleze fuziunea nucleara la rece in interes comercial

      • pro_fan spune:

        Fracktivistii sunt usor de identificat prin organizarea lor sub forma de secta cu circuit inchis, speculand automatismele de distributie de tip facebook, adapostiti de eventuale contraargumente si asumari de solutii
        Articolele dvs. sunt comparabile cu o cartografiere vasta accesibila cu un click la nivel de detaliu, de la care oricine poate initia o proprie documentare la universitatea google, cu minime cunostinte tehnice
        Nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi daca inginerii ar simti nevoia sa dezbata asupra efectelor adverse ale Viagrai, dar in principiu consider a fi rezonabil sa-ti pui problema asupra a ceea ce te poate afecta.
        Si imi imaginez ca cel mai tare ne afecteaza, ca o boala sociala, precaritatea cunoasterii legislatiei si mecanismelor juridice.

  13. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Din nou, OFF TOPIC:

    Încă un articol din NYT care deplânge (cu argumente de bun simț, fără istericale) decizia guvernatorului Cuomo de a interzice fracturarea hidraulică în statul New York:

    The Cuomo Cop-Out

    Which brings me to fracking. In his remarks, Martens [the governor’s environmental commissioner] pooh-poohed the potential economic gains in New York, noting that more than 60 percent of the Marcellus Shale — the rock formation most likely to yield large deposits of natural gas for the state — has already been declared a no-fracking zone, either for environmental reasons, such as being too close to a watershed, or because communities had voted to ban fracking.

    But that still leaves nearly 40 percent of the shale, which runs through the southernmost counties — such as Broome, Tioga and Chemung — to explore. These are some of the most depressed areas of New York State, where jobs are scarce and hope is hard to come by. As of this summer, only one community in any of these counties had voted against fracking.

    Indeed, they look across the border into Pennsylvania and they see areas that were once just as depressed, but have been economically rejuvenated thanks to fracking. In Pennsylvania, the average salary for someone in the oil and natural gas industry is more than $80,000 a year. More than $600 million has been distributed to landowners for drilling rights[s.m.], according to the American Petroleum Institute. When you add in taxes generated, ancillary jobs, and the like, you have everything the southern tier of New York lacks.

    Is fracking completely safe? Of course not. But it is worth pointing out that many of the scientific studies examined by New York State are not so much damning as they are inconclusive. There is still much science to be done…

    But very little in life is completely safe. Instead of banning fracking, New York could have established a pilot program to see if it could safely regulate fracking, as other states are trying to do, and at least give people some hope.

    • iosiP spune:

      “More than $600 million has been distributed to landowners for drilling rights”

      Astept ca macar $6 million sa fie distribuite celor de la Pungesti, dupa care reluam discutia!

  14. Prostu' satului spune:

    Da-da, dati-i inainte cu un diluviu de off-topic-uri, asta sigur va ajuta mult sa-i calificati pe altii drept diversionisti…

  15. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    În serialul pentru copii (și pentru unii adulți) Muppets există multe personaje care stârnesc râsul spectatorilor. Un site a făcut un clasament al primelor 25 de personaje hilare. Pe locul 2, după Kermit the Frog, se află cei doi moșnegi cîrcotași și guralivi, Statler și Waldorf.

    Mi se pare că unul din cei doi moșnegi ciufuți a reînviat, sub un alt nume, printre comentatorii textelor mele. Chiar dacă de la o vreme îl ignor total, el nu se lasă: o strâmbă ici, o altă strâmbă dincolo, doar, doar, îi voi lua în seamă cârcotelile.

    Dacă cineva se întreabă de ce, totuși, îmi mai citește articolele care nu-i plac, aș vrea să-i ofer răspunsul moșneagului Statler: “I guess we’ll never know.”

    • Prostu' satului spune:

      Mostra de logica stiintifica – il ignorati total pe nemernic, nu-l bagati deloc in seama, dar totusi stiti perfect tot ce spune/scrie.
      Ar fi de ras, daca n-ar fi de plans. Cu fiecare astfel de imaginara “punere la punct” va mai stirbiti cate ceva din prestigiu, cat a mai ramas din el.

  16. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @incomod

    In alta ordine de idei, discutam sa n-adormim, fracturarea hidraulica si-a trait traiul si-a mancat malaiul.. In conditiile pretului actual al petrolului, nu mai e mult pana cand investitiile vor fi practic abandonate…

    Până când fracturarea hidraulică își va fi terminat de mâncat mălaiul și dacă nu v-au adormit deja discuțiile de pe-aici, poate reușiți să citiți și despre consecințele geopolitice ale creșterii producției de țiței american produs prin fracturarea argilelor petrolifere:

    Oil’s Swift Fall Raises Fortunes of U.S. Abroad NY Times 24 dece,brie 2014

    BRUSSELS — A plunge in oil prices has sent tremors through the global political and economic order, setting off an abrupt shift in fortunes that has bolstered the interests of the United States and pushed several big oil-exporting nations — particularly those hostile to the West, like Russia, Iran and Venezuela — to the brink of financial crisis.

    In many ways, the recent price fall really is the United States’ work, flowing to a large extent from a surge in American oil production through the development of alternative sources like shale.

    By offsetting declines in conventional oil production, increases in shale oil output have allowed overall American crude oil production to rise to an average of about nine million barrels a day from five million a day in 2008, according to the United States Energy Information Administration. That four-million-barrel increase is more than either Iraq or Iran, the second- and third-largest OPEC producers after Saudi Arabia, produces each day, and it has put strong downward pressure on world prices.

    • Ulysses Errandus spune:

      Orice economist stie ca pretul petrolului nu asculta numai de cerere si oferta. Daca ar fi asa ar fi foarte usor de prevazut. Sunt o multime de factori care duc la pretul final, printre care nu trebuie ignorant volumul de speculatii la bursa din NY si jocuri geopolitice.
      In cazul in discutie parabusirea pretului petrolului are insa si alte motive, nu numai excesul de petrol din fracturarea hidraulica sau volumul cumpararilor speculative.
      Assistam din nou la folosirea factorilor economici in razboiul rece. Se intampla azi ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anilor 80, la varful razboiului rece, cand sauditii au fost convinsi de US sa invadeze piata mondiala cu petrol, rezultand o imensa supraproductie. Consecinta: pretul petrolui a scazut dramatic. Asta a dus la prabusirea URSS si la detronarea lui Gorbi. Acum se pare ca se repeta istoria, in tentativa US de a face din Ucraina un satelit Nato, sauditi au fost din nou convinsi de americani sa mentina pretul foarte scazut la petrol, asta pentru ca sunt in general aliniati la politica Casei Albe, dar si pentru ca vor sa distruga amenintarea pusa de productia de hc din resurse neconventionale americane. Daca acest pret se mentine pe termen lung asta va avea drept producerea unei gauri mari in bugetul Rusiei si Venezuelei, tari dependente si acum de exportul de petrol, dar va avea si daune colaterale: multe companii mici de petrol din US vor da faliment.
      Un alt factor care merita mentionat este valoarea reala a dolarului American. De multi ani, dar mai ales din 2009, US Federal Reserve printeaza dolari cu nemiluita, iar producatorii de petrol din Golf acumuleaza hartie pe care apoi o schimba pe aur sau o pierd la casinourile din Monaco sau Las Vegas.
      Nu trebuie uitata fraza celebra a lui H Kissinger, la amenintarea ca arabii vor creste pretul petrolului care a afirmat ca atat timp platile se fac in US$ pretul poate sa creasca si la 100$ (asta in anii 70 cand bariulul era doar cativa $ iar dolarul US inca reprezenta o valoare).
      Cauza principala a prabusirii pretului petrolului este insa stoparea pomparii de bani in economia Americana prin Quantitative Easing. Un observator atent va vedea ca descresterea rapida a pretului barilului coincide cu reducerea dramatica a programului de Quantitative Easing si aprecierea dolarului US. Free Market or Free Market Fallacy?

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Pe 29 octombrie 2014, NYT a publicat articolul

        Quantitative Easing Is Ending. Here’s What It Did, in Charts

        In three phases since late 2008, the Federal Reserve has bought trillions of dollars in bonds using newly created money to stimulate the economy. QE3 is likely to end this month.

        Deci, QE a început în 2008 (cu șase ani în urmă). Prețul petrolului a scăzut mult mai recent.

        Desigur, oricine, inclusiv dv., puteți imagina și construi orice fel de scenarii pentru a justifica scăderea actuală a prețului petrolului (cu sau fără contribuția fracturării hidraulice).

        • Ulysses Errandus spune:

          Bag seama ca n-m exprimat clar ultimele doua paragrafe.
          Pretul petrolului a scazut rapid in ultimele 6 luni concomitent cu anuntarea reuntarii la QE. Lansarea QE a adus la cresterea rapida a pretului petrolului. Acestea sunt FAPTE.
          Referitor la alte “scenarii” construite de subsemnatul, cel privitor la utilizarea pretului petrolului in luptele geopolitice a fost confirmat recent de Michael Reagan, fiul lui Ronald Reagan, si de Paul Kengor, biograful celui din urma, care a confirmat ca inca la inceputul anilor 80 reprezentantii CIA s-au intalnit cu sauditii si I-au convinsa sa se alieze in cruciada anti-sovietica. Si acestea sunt fapte.
          Sa auzim si de bine.

        • Ulysses Errandus spune:

          Si un inca un post scriptum.
          In 1971 pretul unciei de aur a fost de cc 41$, si a ajuns in 2013 la cca 1400$ (dupa ce a a fost 1700$ in 2012). O crestere de approx. 35x.
          Un baril costa cam 4$ in 1971 si a fost in 2013 approx 86$. O crestere de 21x.
          4$ din 1971 valoarau in 2013 cam 23$ (cu o marja intre 18 si 58$, depinzand de metoda de calcul). O crestere de cca 10x.

          Fiecare poate intelege ce vrea din aceste date. O posibila concluzie: pretul petrolului a fost artificial de mic in anii 70. Si astazi un litru de petrol este, in majoritatea tarilor occidentale, mai ieftin decat un litru de apa imbuteliata. Merita observat ca perioada de pret mare al petrolului din ultimii 5 ani a coincis cu un pret foarte mare al aurului si cu perioada de quantitative easing si asta pentru ca detinatorii de valori au fugit de US$, perceput ca slab.
          A bon entendeur, salut.

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O situație similară celei descrise în articolul cercetătorilor de la Duke, discutat aici – prezența gazelor termogene fără nici o legătură cu fracturarea hidraulică – a fost descrisă de Profesorul Călin Baciu (Univ. Babeș-Bolyai) et al. în cazul unor emanații din zona orașului Bacău.

    Prezența gazelor termogene în arealul orașului moldovean, cu un risc semnficativ pentru populație (asfixie) și clădiri (explozii), este atribuită de autorii articolului „Methane seepage in an urban development area (Bacau, Romania): origin, extent, and hazard” activităților de exploatarea a hidrocarburilor – pe căi absolut convenționale! – din două zăcăminte de gaze, Săuceni și Secuieni, aflate în apropierea orașului Bacău.

    The paper describes a case of a natural emission of methane from soil in an urban development area, generating a significant risk for the local population and buildings, due to gas explosiveness and asphyxiation potential. The site is located on the south-western margin of the East-European Platform in eastern Romania, in a hydrocarbon-prone area crossed by the Pericarpathian lineament and regional faults. Molecular composition of gas and stable isotopic analyses of methane (CH4>90%, δ13C1: −49.4‰, δD1: −173.4‰) indicate a dominant thermogenic origin, with significant amounts of C2-C5 alkanes (∼5%), likely migrating through faults from a deep reservoir. Possible candidates are the Saucesti and Secuieni gas fields, located in the same petroleum system. Two surface geochemical surveys, based on closed-chamber flux measurements, were performed to assess the degassing intensity and the extent of the affected area. Methane fluxes from soil reach orders of 104 mg m−2 day−1. Gas seepage mainly occurs in one zone 30 000 m2 wide, and it is likely controlled by channeling along a fault and gas accumulation in permeable sediments and shallow subsoil. The estimated total CH4 emission is about 40 t year−1 CH4, of which 8–9 t year−1 are naturally released from soil and 30–35 t year−1 are emitted from shallow boreholes. These wells have likely channeled the gas accumulated in shallow alluvial sediment but gas flux from soil is still high and mitigation measures are needed to reduce the risk for humans and buildings

    Critica mea adresată autorilor de la Duke University nu se leagă numai de modul de finanțare a activităților lor (într-o situație mult, mult mai benignă, cea a Profesorului Țabară de la Univ. Iași, grupurile fracktiviste din România s-au inflamat teribil! – când e vorba de Duke și Cornell, nu scot o vorbuliță critică), ci și de faptul că au folosit sofismul de „falsă atribuire” pentru a incrimina activitatea de fracturare hidraulică din Pennsylvania. O simplă cercetare a literaturii de specialitate (vezi cele patru lucrări citate mai sus) ori discuții colegiale cu alți geologi, ar fi condus la cu totul alte concluzii, punând prezența gazelor termogene în unele probe de apă într-o perspectivă degrevată de sofisme.

  18. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Din nou, OFF TOPIC:

    Ce fac unii preoți din satele/orășelele americane unde se practică fracturarea hidraulică?

    Un exemplu aici:

    As North Dakota Oil Town Booms, a Priest Steadies the Newcomers

    “You’re part of something big,” Mr. Ray, 45, recently recalled the priest having told the couple. “And when you’re part of something big, you’re going to come under spiritual attack. But fear isn’t from God. God doesn’t push. God doesn’t rush. God is just there waiting for you.”

    Father Gross has similarly been present since taking the pulpit at the modest church — bricks on the outside, cinder blocks on the inside — in the early summer of 2012. Like the other clergy members in town, most of them Protestant, he represents the stable, ordering force of religion in a region of the country being radically transformed by the bonanza of shale oil and natural gas.

    • Ulysses Errandus spune:

      Pastorii neo-protestanti sunt recunoscuti ca fiind mai buni businessmen decat indrumatori spirituali. Nu degeaba societatile predominant protestante s-au dovedit mai dotate in entrepreneurship si mai lipsite de valori morale (am strecurat mai iarasi, chiar fara sa vreau, un termen initial francofon, in ciuda a ceea ce spunea GWB, care credea ca este un termen pe care francezii nu-l cunosc). Nu mi-as vinde nici casa nici masina unui pastor protestant, mai degraba unui rabin, sunt singur ca intr-o tranzactie cu primul as pierde mai multi bani. Ma opresc aici, ca deja ma aflu off topic, dupa cum spune ilustrul preopinent.

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Ați citit tot articolul sau numai paragrafele insertate de mine?!

        Personajul principal despre care este scris articolul este un preot catolic, nu protestant:

        The Rev. Brian Gross ministers at Epiphany Catholic Church in Watford City, N.D

        Dar chiar și citind numai paragrafele insertate, ați fi putut deduce lesne – cu condiția să vă fi scos ochelarii ideologici – că „priest” și „Fathe Gross” nu sunt termeni folosiți de bisericile protestante.

        Poate chiar citiți tot articolul, deși este off topic…

        • Ulysses Errandus spune:

          Nu, n-am citit articolul si mi-au scapat subtilitatile de titulatura religioasa. Concluzia mea despre pragmantismul pastorilor neo-protestanti ramane valabila.

          Cat despre ochelarii ideologici pe care mi-i atribuiti pot spune ca nu fac parte din categoria celor care isi schimba ideile odata cu meridianul. Nu impartasesc teorii la moda si nu ignor date concrete doar pentru ca da bine acum. Imi place sa arunc manusa unor oameni pe care-I consider cel putin la fel de inteligenti ca mine. Din acest duel poate sa iasa un pic de progress sau doar un simplu exercitiu de sofism.

          Si tot despre ochelari ideologici, mai vechi sau mai noi, as adauga un comentariu la cartea dvs, acum ca m-ati zgandarit.
          Un lucru foarte suparator in carte este triumfalismul ideologizat cu care este prezentata revolutia americana a gazelor de sist. Este descrisa ca fiind o a doua revolutie industriala, cu un limbaj care aduce aminte de felul cum in anii 50-60 sovieticii descopereau mai totul (va amintiti cum savantul Popov a decoperit radioul, uitandu-se sub pat) si de protocronismul romanesc.
          Prof Cranganu ne mai spune ca a trait o alta mare revolutie in geostiinte, cea a tectonicii globale, si cum era indoctrinat la universitate de profesori care-l prezentau pe sovieticul Belousov, cu a sa teorie a geoscinclinalelor (care a fost descoperita de savantii americani Hall si Dana) si care, ca urmare a teoriei tectonicii placilor descoperita de savanti americani (+/- ceva canadieni si englezi) a aruncat la cosul de gunoi teoria lui Belousov.
          Domnul Cranganu a fost educat in anii 70 la Univ din Buc si sunt convins ca in toata perioada de pana la 1970 i s-a spus ca geologii americani, englezi, francezi, elevetieni si rusi au crezut TOTI in teoria geosinclinalelor. Belousov nici macar n-a fost printre marii promotori ai teorii geoscinclinalelor, au fost altii mult mai mari inaintea lui: Haug, Stille, Kay, Aubouin, etc. Chiar si cartile anilor 60 din Romania recunosteau asta, Stille era foarte des pomenit in mai toate cartile de geologie din Romania si asta chiar si in anii cei mai negri ai stalinismului. Belousov este cunoscut ca ultimul mohican al fixismului si n-are nimic de-a face cu teoria geosinclinalelor ci cu teoria bazificarii (pe care trebuia s-o pomeniti mai degraba, pentru ca sunteti geofizician), si acesta este poate singurul motiv pentru care era studiat in R. Discutia depre Belousov nu avea nici un rost in acesta carte si este o reflectare a experientei recente a prof Cranganu si a contextului geopolitic actual. Si mai invinuiti pe altiii de ochelari ideologici.
          Personal nu stiu decat un singur savant britanic care a contribuit la teoria tectonicii globale, dar stiu si un francez, Xavier Le Pichon, si sunt sigur ca domnul Cranganu i-a gasit cartile in biblioteca universitatii din Buc. Este foarte probabil ca a invatat chiar dupa ele (prima sa carte a fost publicata in 1968). Din pacate, din momentul in care cineva paseste pe pamantul fagaduintei este asa de captat de miracolul acestui noi culturi, incat are tentatia de a ignora tot ce sa intampla in afara spatiului de limba engleza. In paranteza fie spus exista un rasism si sovinism pregnant in acesta cultura, care vine de la britanici (este destul sa citesti testamentul lui Cecil Rhodes sau scrisorile lui W Churchill ca sa vezi ce sentiment de superioritate rasiala aveau englezii acum 100 ani, cu vreo 20 ani inainte ca Hitler sa scrie Mein Kampf).
          Ca tectonica globala a fost (e drept foarte naiv) intrevazuta de un neamt, Alfred Wagner, cu vreo 50 ani inainte de cei de peste ocean, si ca multi mari geofizicieni britanici si americani n-au crezut in ea nici la sfarsitul anilor 60, nu are nici o importanta. Important este ca rusul Belousov a incercat sa-l priveze pe studentul Cranganu de a se adapa la izvorul pur al unei revolutii stiintifice facuta de americani +/- britanici si canadieni si asta in contextual unei carti despre gazele de sist.
          A bon entendeur, salut !

          PS
          Urasc barbarismele, dar daca nu avem termeni in limba romana trebuie sa mai si imprumutam. In limba romana packer = packer si nu pacher. Termenul a fost insusit de industria noastra inca din anii 70 (posibil si mai devreme) cand Belousov inca trona la Univ din Buc.

          • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

            Discutia depre Belousov nu avea nici un rost in acesta carte si este o reflectare a experientei recente a prof Cranganu si a contextului geopolitic actual. Si mai invinuiti pe altiii de ochelari ideologici.

            Dvs. n-ați avut de dat examen la Geologia structurală cu prof. Ion Dumitrescu – cel care se lăuda că a dat doctoratul la Moscova cu Belousov și pentru care Belousov era Dumnezeul structuraliștilor!!

            Dvs. nu știți ce-am pățit eu și alți colegi de-ai mei numai pentru îndrăzneala de a pronunța numele unor Heezen, Dietz, Hess, Mason, Vine & Matthews, Morley, or Wilson, care numai sovietici nu erau!

            Nu pot reproduce în scris invectiva transmisă mie personal în timpul examenului cu prof. dr. Ion Dumitrescu pentru lez majestatea de a-mi exprima unele dubii legate de teoria lui Belousov, care nu putea explica Cercul de Foc al Pacificului așa cum, elegant și parcimonios, o făcea teoria tectonicii globale.

            Așa că vă rog să-mi dați credit că am folosit termenul de „revoluție” într-un sens adecvat.

            Urasc barbarismele, dar daca nu avem termeni in limba romana trebuie sa mai si imprumutam. In limba romana packer = packer si nu pacher. Termenul a fost insusit de industria noastra inca din anii 70 (posibil si mai devreme) cand Belousov inca trona la Univ din Buc.

            Iarăși, nu aveți dreptate, dar m-am obișnuit de-acum cu intervențiile dvs de acest fel :-) (deși și răbdarea mea are limite).

            Redau din dicționarul tehnic de drilling englez-român, trimis mie în luna iunie 2014 de Prorectorul Universității de Petrol și Gaze din Ploiesți, Prof. Dr. Ion Mălureanu:

            packer = pacher
            \anchor(-type) p. = pacher cu picior, pacher cu tevi de ancorare
            \bottom-hole p. = pacher de fund
            \casing anchor p. = pacher pentru coloana cu picior (tevi de ancoraj)
            \casing p. = pacher pentru coloana, pacher in coloana
            \cup type p. = pacher cu mansoane, pacher in teren, pacher cu cupe
            \disk wall p. = pacher in teren cu disc
            \dual p. = pacher dublu
            \gas anchor p-s = pacherele separatorului de fund pentru gaze
            \grout(ing) p. = retinator de ciment, pacher fix
            \hook-wall p. = pacher in teren cu pene, pacher pentru coloana
            \inflatable p. = pacher expandabil
            \open hole p. = pacher pentru sonda netubata
            \removable, retrievable p. = pacher amovibil, pacher recuperabil
            \tubing p. = pacher de tubing
            \well p. = pacher de sonda</blockquote)

            • Ulysses Errandus spune:

              Esentiala in argumentatia mea (cam convoluta) este ca Belousov n-a avut nici o contributie la teoria geosinclinalelor. In sine teroria geosinclinalelor era mobilista, spre deosebire de teoriile lui Belousov care era un fixist (el vedea mai toate miscarile scoartei terestre pe verticala). Sustin din nou ca tectnica globala a intrat in R indirect prin Xavier le Pichon, mai nimeni nu auzise de Heezen, Dietz, Hess, Mason, Vine & Matthews, Morley, or Wilson pentru ca lucrarile in limba engleza (si mai ales din US) era mai greu accesibile si pentru ca exista o cunoastere limitata a limbii engleze in univ romanesti. In fapt autorii de mai sus au avut fiecare contributii la unele aspecte specifice ale tect globale pe care le-au publicat in articole stiintifice separate si n-au publicat tratate atotcuprinzatoare.

              Cat despre packer si pacher din pacate am dreptate.
              Prof. Dr. Mălureanu incearca, fara success, sa dea ceasul inapoi. Dictionarele anterioare si petrolistii din Romania n-au folosit cuvantul pacher si chiar si acum in institutului Prof. Mălureanu cursurile si lucrarile stiintifice in limba romana folosesc termenul packer. Un exemplu aici (sunt multe altele, inclusiv carti, brevete la OSIM, etc)
              http://www.upg-ploiesti.ro/noutati/fisiere/275/Echiparea%20si%20punerea%20in%20productie%20a%20sondelor%20de%20mare%20adancime.pdf

              De acum inainte voi inceta sa mai fac comentarii, sper sa nu va plictisiti in discutii sterile cu persoane care nu prea au habar despre ce scriu.
              Sa auzim numai de bine si va doresc un 2015 plin de successe.

  19. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Ca răspuns la o provocare inițială de a comenta interzicerea fracturării hidraulice în statul New York, ofer mai jos câteva păreri ale unor cititori ai ziarului New York Times, care se adaugă la postările mele anterioare din același ziar (sper că cei care care au urechi de auzit în România vor auzi):

    To the Editor:

    How can it be that more than 30 states (with more than 1.2 million drilled sites) and the federal government find hydraulic fracturing to be safe and Gov. Andrew M. Cuomo of New York doesn’t? How can it be that our country has significantly benefited economically and strategically from fracking and our governor doesn’t think that New York should contribute to and benefit from this important development?

    How can it be that consumers nationwide are delighting in lower gasoline prices and utility bills and that Mr. Cuomo refuses to acknowledge their needs? How can it be that fracking has significantly lowered the emissions of greenhouse gases and other pollutants without New York doing its appropriate share?

    We are dismayed and angry with his decision. Hydraulic fracturing will come to New York, but not while Andrew Cuomo is governor.

    WILLIAM JAENIKE
    ARMAND KEIM
    Tuckahoe, N.Y., Dec. 18, 2014

    The writers are co-chairmen of New York Environmentalists for Fracking.

    To the Editor:

    May we assume that with the ban on fracking in New York State, New York will also ban the gasoline and heating-fuel price reductions brought about by fracking elsewhere? Hypocrisy, anyone?

    W.F. TRAINER
    Washington Crossing, Pa., Dec. 18, 2014

    To the Editor:

    The recent decisions about fracking and new gambling venues were a foregone conclusion, without any true debate about the virtues of fracking and the degrading status of gambling.

    In the last few years, fracking has helped the United States become more energy independent and drive down the price of gas. States that have allowed fracking have seen a surge in employment, taxation and overall economic well-being. We may also not know the environmental impact in the years to come, but for now the states that have allowed fracking have benefited.

    On the other hand, there is gambling. While we all know that in recent years many casinos and gambling places have shuttered, with more on the brink, New York, under Gov. Andrew M. Cuomo’s stewardship, is using gambling as a way to create jobs and revive struggling communities. What of the social strains this puts on families with members who cannot control themselves? What of the money loss to people who can ill afford to lose any money?

    Is this the best alternative for jobs that our politicians have to offer?

    BOB FISHMAN
    Elmsford, N.Y., Dec. 20, 2014

  20. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Ce mai scrie presa românească?

    GAZPROM ne închide ROBINETUL în plin COD ROŞU. Ruşii au redus masiv livrările de gaze naturale către România

    În plin Cod Roşu de ninsoare şi viscol, Rusia a decis să mai taie din livrările de gaze naturale către ţara noastră. În dumineaţa zilei de luni, Gazprom a închis robinetul, reducând serios volumul de gaz livrat României.

    Rusia a redus cu 30% livrările de gaze naturale către România, fără explicaţii din partea Dispeceratului Gazprom, în contextul în care o jumătate din ţara noastră este afectată grav de viscol şi ninsori.

    România ar fi trebuit să primească, luni, circa 3 milioane de metri cubi de gaz de la Gazprom, însă compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi.

  21. Prostu' satului spune:

    @Ulysses Errandus.
    Intrucat constat ca v-ati angajat ferm pe o cale fara intoarcere, aceea in care veti depasi cat de curand (si dvs.) limitele foarte scazute ale rabdarii d-lui Profesor – asa cum o fac, rand pe rand, toti cei care-i pun la indoiala autoritatea absoluta in subiectul despre care, chipurile, discutam aici – ingaduiti-mi sa va ofer un loc la balcon. Cum care balcon??? Cel al lui Statler si Waldorf…
    Sincer sa fiu, aproape ca nici nu indraznesc sa sper ca dl. Profesor se referea la mine in mesajul presupus spiritual de mai sus. Daca da, o iau ca pe o lauda si onoare, as fi de-a dreptul incantat sa fie asa. Cei doi mosnegi mi s-au parut intotdeauna singurele creaturi cat de cat rationale in toata nebunia si e perfect adevarat ca, daca ar fi pe alese, rolul unora dintre cei doi as vrea sa-l joc.
    Cu siguranta nu pe al lui Fozzie, descris in articolul mentionat de dl. Profesor dupa cum urmeaza: “Let’s just be honest: Fozzie Bear is a pretty terrible comedian. His jokes are almost all based on puns and usually cause more groans than laughs. Statler and Waldorf typically go way too far with their Muppet hatred, but it’s somewhat understandable when they feel the need to throw tomatoes at Fozzie. So what makes him such a great character? His passion and unwillingness to stop doing what he loves. In spite of the punishment, Fozzie never gives up on his dream of being a stand-up and unrepentantly believes that he has the talent to make it. Because of this, the audience doesn’t get bored or sick of Fozzie, but rather gives him embarrassed chuckles and half-smiles.”

    Pur si simplu nu poate exista o descriere mai fidela.

    Asa incat reiterez invitatia la balcon. E incapator balconul – incapeti si dvs. si, incet-incet, o sa incapa si altii, ca par sa fie tot mai multi amatori. Eventual pana cand dl. Profesor o sa ramana sa comenteze de unul singur, in tipul de “dezbatere” pe care pare sa-l prefere.
    Desi, la drept vorbind, dupa acest articol si mai ales dupa comentariile emanate de dl. Profesor, povestea nu prea mai are haz. A devenit mult prea transparenta, papusarii mult prea vizibili si zambetul ingheata pe buze, sau e cel mult unul jenat. Chiar oponent fiindu-i, nu te poti bucura cand cineva cu asemenea pretentii se ridiculizeaza singur in asa hal.
    Nu pot decat sa deplang faptul ca dl. Profesor nu i-a dat ascultare sotiei domniei sale. Ar fi fost mai bine pentru toata lumea.

  22. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @Ulysses Errandus

    De acum inainte voi inceta sa mai fac comentarii, sper sa nu va plictisiti in discutii sterile cu persoane care nu prea au habar despre ce scriu.
    Sa auzim numai de bine si va doresc un 2015 plin de successe.

    Niciun autor nu se bucură să afle că pierde un comentator, dar nici nu se bucură prea tare să câstige comentatori de rea credință sau cărora nu le place să citească cu atenție înainte de a comenta.

    La mulți ani și dvs.! Fie ca în ce va fi doar binele să-și aibă loc!

    • Ulysses Erandus spune:

      @Prostu Satului & Prof Cranganu

      Am decis sa iau o pauza mai lunga de la contributors. Asta nu se datoreaza ultimului dialog cu prof Cranganu ,ci datorita scaderii sensibile a calitatii articolelor si debaterilor de pe site. Majoritatea contributilor sunt circumstantiale, au o perioada de valabilite de cateva zile; apar doar cateva teme favourite si autorii se feresc sa atace probleme serioase ale societatii romanesti ori ale societatii contemporane at large. Altfel spus, ca si acum mai bine de 25 ani, autorii scriu pe line. Este drept ca astazi e o alta line, dar tot linie se cheama. Stand pe o drepta ne vom intalni cu alte idei doar la infinit.
      Picatura care a umplut paharul a fost stergerea acum doua zile, de catre cenzorul site-ului, a unui comentariu in care afirmam ca frecventa interventie a corului de aparatori si laudatori ai prof Tismaneanu diminueaza calitatea dezbaterilor. Mai spuneam ca valorile reale nu au nevoie de laudatori, cand au nu mai sunt valori.
      Este drept ca am folosit pentru laudatorii cu pricina apelativul de aplaudaci (un catavelism, daca foloseam sicofanti era accepatbil pentru urechile sensibile ale admiratorilor prof Tismaneanu?). Mai comentez cateodata pe The Economist si pot spune ca nicioadata nu mi s-a sters un mesaj, in ciuda naturii foarte incisive a unor comentarii.

      Referitor la dialogul cu Prof Cranganu. I-am aruncat de cateva ori manusa, facand pe avocatul diavolului. Dialogul a avut si cateva semi-tonuri mai ridicate, am facut-o insa in mod civilizat (atat timp cat si prof Cranganu a mentinut acest pact tacit).
      Inchei, in tonul lui NCM: sa auzim numai de bine.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)