Home » Analize »Energie » Citesti:

De ce a fost interzisă fracturarea hidraulică în statul New York?

Constantin Cranganu ianuarie 14, 2015 Analize, Energie
63 comentarii 2,886 Vizualizari

You are entitled to your opinion.

But you are not entitled to your own facts

Sen. Daniel Patrick Moynihan

Pe 17 decembrie 2014, Guvernatorul Andrew Cuomo a anunțat că va interzice fracturarea hidraulică în statul New York din cauza îngrijorărilor legate de riscurile pentru sănătate. În prezentarea motivație sale, Gov. Cuomo a spus:

Eu nu sunt un om de știință. Eu nu sunt un expert în ecologie. Eu nu sunt un expert pe probleme de sănătate. Sunt un avocat. Eu nu sunt un doctor. Nu sunt un ecologist. Nu sunt un om de știință. Deci, haideți să lăsăm emoțiile deoparte și să cerem opinia experților calificați.

În cazul de față, reprezentantul „experților calificați” a fost Dr. Howard A. Zucker, șeful interimar al Departamentului de Sănătate (DOH) al statului New York. În cadrul unei ședințe de cabinet, Dr. Zucker a prezentat un raport – A Public Health Review of High Volume Hydraulic Fracturing for Shale Gas Development -  pe baza căruia a spus că au fost găsite „riscuri semnificative pentru sănătatea publică asociate cu fracturarea hidraulică”. Întrucât fracturarea hidraulică de mare volum nu s-a practicat niciodată în statul New York, Dr. Zucker (și angajații săi din DOH) și-a construit argumentele prin evaluarea unor articole peer-reviewed, publicate, despre fracturarea hidraulică în alte state americane.

De la început însă, mi s-a părut ciudat să descopăr că, pe lângă articolele peer-reviewed (publicații standard în orice evaluare serioasă și obiectivă), Raportul DOH include și articole publicate fără peer-reviews (așa-numitele vanity publications), ca și (vedeți mai jos), materiale nepublicate!!!. În aceste condiții, normele de credibilitate științifică ale Raportului DOH sunt serios puse la încercare, iar luarea unei decizii importante, la nivelul statului New York, pe baza unui astfel de Raport, m-a lăsat perplex (și nu numai pe mine).

Voi încerca în continuare să evidențiez o serie de probleme prezente în câteva articole de bază folosite de Dr. Zucker și echipa sa, probleme care, potențial, invalidează concluziile acelor articole și le fac improprii pentru a fi considerate temeiuri științifice în interzicerea fracturării hidraulice în statul New York. În același timp, fac o nouă încercare de tipul „Cum trebuie să citim un articol științific”.
1. Birth Outcomes and Maternal Residential Proximity to Natural Gas Development in Rural Colorado (în Raport, pag. 7, 20-21). Autorii (McKenzie et al., 2014) sugerează că există o legătură între fracturarea hidraulică și defectele de naștere într-o zonă rurală din Colorado.

Raportul DOH nu menționează însă faptul că autorii studiului au fost criticați de Colorado Department of Public Health and Environment (CDPHE), care a oferit datele despre nașteri utilizate în articol [[1]]. Oficialii din Colorado au spus că studiul a fost așa de prost făcut, iar concluziile au fost așa de alarmiste, încât CDPHE a cerut ca o dezmințire să fie introdusă în articol:

CDPHE declină în mod expres responsabilitatea pentru orice analize, interpretări sau concluzii.

În ziua când articolul a fost publicat, CDPHE a continuat critica printr-un comunicat din partea Dr. Larry Wolk, Chief Medical Officer. Acesta a avertizat opinia publică „să nu se grăbească cu judecata” pentru că „publicul poate fi ușor dezinformat” deoarece „mulți factori cunoscuți a contribui la defectele de naștere au fost ignorați” de autorii studiului[[2]]. Dr. Wolk a mai spus că oficialii din Colorado „nu sunt de acord cu multe din asocierile specifice” din studiu, care se bazează pe diferențe statistice „minuscule”.

Această declarație a fost o mustrare teribilă din partea unei agenții de sănătate publică, omoloaga lui Department of Health din statul New York. Mai mult decât atât, comunicatul Doctorului Wolk are o importanță semnificativă pentru că el este medic curent și a fost desemnat în trecut drept Cel mai bun doctor pediatru din Colorado.
2. În 2012, grupul de la CSPH a publicat un alt articol. Autorii (McKenzie et al., 2012) sunt citați în Raport (p. 33), dar lucrarea lor nu apare în Bibliografie! – ofer un link românesc: Human health risk assessment of air emissions from development of unconventional natural gas resources. De data asta, autorii sugerează că există o legătură între emisiile de gaze produse de fracturarea hidraulică și riscul de a face un cancer.

Și acest articol a fost criticat pentru o serie întreagă de probleme. Dar cel mai interesant mi se pare faptul că, confruntată de alți experți, Dr. Lisa M. McKenzie (lidera grupului) a recunoscut unele dintre greșelile incluse în articol. Cititorii interesați pot urmări pe YouTube o parte din declarațiile ei. Rezultă, de exemplu, că emisiile de gaze înregistrate ca fiind produse de fracturarea hidraulică, aparțin, de fapt, TIR-urilor și altor autovehicule care circulă pe autostrada I-70 din Colorado. Iar autostrada trece chiar prin centrul zonei investigate! Apoi, Dr. McKenzie recunoaște că nu a avut la dispoziție măsurători de fond, efectuate înainte de începerea lucrărilor de fracturare – așa numita baseline; cu alte cuvinte, lipsește „pragul” față de care se pot face comparații (problemă dezvoltată aici). În fine, autoarea principală declară că riscurile de a face un cancer există și pentru cei care locuiesc aproape și pentru cei care locuiesc departe de un foraj fracturat! Riscurile calculate de ea (10 la 1.000.000) sunt, de fapt, riscurile naționale publicate de EPA.

Spre deosebire de concluziile alarmiste exprimate de McKenzie et al. (2012), Bunch et al. (2014) au raportat că exploatarea gazelor de șist din zona argilei Barnett, Texas, nu a produs expunerea populației la concentrații de compuși organici volatili (COV) mai mari decât prevederile legale, federale și statale.

Cu toate aceste probleme, articolele grupului condus de Lisa M. McKenzie sunt citate copios de grupurile fracktiviste ca argumente împotriva fracturării hidraulice.
3. Estrogen and Androgen Receptor Activities of Hydraulic Fracturing Chemicals and Surface and Ground Water in a Drilling-Dense Region, (în Raport, p. 37 – 39), autori Kassotis et al. (2014).

Autorii sugerează că fracturarea hidraulică produce poluarea aerului care, la rândul ei, rezultă în dereglări hormonale, infertilitate, cancer, deformații și defecte la naștere.

Imediat după publicare, forumul Clinical Advisor a observat că studiul cercetătorilor de la University of Missouri nu identifică direct aditivii chimice folosiți la fracturare în probele de apă analizate. În ciuda acestei serioase carențe metodologice, autorii nu se sfiesc să „sperie” lumea cu o declarație de presă în care declară că „O dată cu dezvoltarea fracturării hidraulice, populația poate fi confruntată cu riscuri de sănătate datorită expunerii crescute la chimicalele care dereglează hormonii”.

Într-o altă declarație de presă, Steve Gunderson, directorul lui Colorado Water Quality Control Division, a listat o serie de probleme care reduc semnificativ valoarea științifică a studiului: presupuneri geologice care „nu sunt valide din punct de vedere științific sau faptic”, ignorarea altor surse de chimicale care produc dezechilibre hormonale, cum ar fi fosele septice (câteva mii?), legitimitatea comparării probelor de apă din Western Colorado cu probe de apă de la circa 1.000 mile distanță, din zona Columbia, Missouri, unde locuiește co-autoarea Susan Nagel. Directorul Gunderson a conchis că „nu există nicio indicație în studiu conform căreia vreo locație a probelor ar fi utilizată pentru apă potabilă”.

O problemă esențială a studiului publicat de Kassotis et al. (2014) este faptul că cercetătorii nu au determinat de unde provin chimicale perturbatoare de hormoni (endocrine-disrupting chemicals, EDCs). Aceste substanțe (EDCs) pot fi naturale sau artificiale și pot proveni din diverse surse. De exemplu, National Institute of Environmental Health Sciences afirmă că:

Perturbatorii hormonali sunt compuși naturali sau artificiali care  pot imita sau interfera cu funcțiile hormonilor din corp….Aceste substanțe se găsesc în multe din produsele folosite zilnic, inclusiv în unele sticle și containere de plastic, stratele interioare ale conservelor metalice, detergenți,  substanțe ignifuge, mâncare, jucării, cosmeticale și pesticide

National Resources Defence Council (The Earth’s Best Defense) declară că o sursă importantă de EDCs o reprezintă substanțele folosite în activitățile agricole: insecticide, erbicide, substanțe fumigene și fungicide.

Este interesant de notat că autorii studiului nu numai că recunosc, dar chiar afirmă că EDCs-urile examinate de ei ar putea proveni din alte surse decât fracturarea hidraulică (vezi p. 905).
4. Noble gases identify the mechanisms of fugitive gas contamination in drinking-water wells overlying the Marcellus and Barnett Shales, (în Raport, p. 5), autori Darrah et al., 2014)

Conform Raportului DOH, „a recent study identified groundwater contamination clusters that the authors determined were due to gas leakage from intermediate-depth strata through failures of annulus cement, faulty production casings, and underground gas well failure (Darrah, 2014)”.

Numai că autorii articolului spun că nu au găsit nicio legătură între fracturarea hidraulică și contaminarea apei: datele „par să excludă contaminarea cu gaz prin migrarea verticală în sus de la adâncime prin stratele geologice suprapuse, datorită forajului orizontal sau fracturării hidraulice.“ De asemenea, articolul arată că nu există nicio dovadă că gazul metan din formațiunile de adâncime ar fi migrat și ar fi contaminat apa: „Datele noastre nu sugerează că forajul orizontal sau fracturarea hidraulică au oferit căi de acces care să conecteze formațiunile adânci Marcellus sau Barnett direct cu acviferele de suprafață”.

Raportul DOH citează doar ceea ce convine scopului său (interzicerea fracturării hidraulice), fără să spună onest că „intermediate-depth strata” nu au de-a face cu argilele Marcellus sau Barnett (deep formations) și că defecte de foraj, precum cele menționate, pot apărea oriunde în lume. Numesc acest procedeu „alba-neagra”.
5. Impacts of gas drilling on human and animal health, (în Raport, p. 7, 22), autori Michelle Bamberger și Robert E. Oswald (2012).

Am comentat acest studiu în articolul Fracturarea hidraulică și impactul asupra sănătății oamenilor și animalelor. Cei doi soți, ambii la Cornell University (aceași universitate unde pot fi întâlniți, printre alții, și Tony Ingraffea, Robert Howarth, Renee Santoro or Sandra Steingraber), sugerează că aditivii chimici din fluidul de fracturare dăunează animalelor de fermă. Ca și ceilalți autori, discutați mai sus, nici cuplul Bamberger-Oswald nu a găsit nicio cauzalitate concludentă și au fost nevoiți să declare că

By the standards of a controlled experiment, this is an imperfect study… This study is not an epidemiologic analysis of the health effects of gas drilling…It is also not a study of the health impacts of specific chemical exposures related to gas drilling… It also is not a systematic study that will provide the percentage of farms with problems associated with gas drilling (p. 53-55).

Dacă acesta este un studiu peer-reviewed, așa cum se pretinde, atunci procesul de peer-reviewing nu mai are sens pentru mine. Nimic științific nu poate să rezulte dintr-o cercetare care conține astfel de auto-declarații. Pe bună dreptate, ne putem întreba ce fel de „studiu” este și de ce trebuie luat în considerație de DOH din New York și de grupurile fracktiviste?

Un posibil răspuns a fost formulat de Dr. Ian Rae, profesor la University of Melbourne și c0-chairman al Comitetului de Opțiuni Tehnice pentru Chimicale al Programului Ecologic al Națiunilor Unite:

It certainly does not qualify as a scientific paper but is, rather, an advocacy paper that does not involve deep…analysis of the data gathered to support its case… Neither [Bamberg nor Oswald] has a track record of investigation in environmental studies…they cannot be regarded as experts in the field with broad experience and attainments

Dr. Rae a mai arătat că datele din Tabelul 2 („inima” articolului!) sunt incomplete pentru că nu indică datele și locurile unde au fost conduse interviurile și nu conțin referințe sau alte comentarii despre evenimentele raportate în acel tabel, astfel încât nu se poate evalua valoarea dovezilor prezentate. Pentru că nu au avut date, cei doi autori au utilizat mărturii personale anonime (intrinsec subiective), care nu pot fi verificate sau evaluate independent. Astfel de „date” intră la categoria anecdote. Ori, cu alte cuvinte, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei doi soți-autori! În opinia mea, avem de-a face cu un articol de „jurnalism angajat”, nu unul științific.
6. Shale Gas Development and Infant Health Evidence from Pennsylvania, (în Raport, p. 7, 19-20), autor Elaine L. Hill, Ph.D. student, Cornell University, 2013 (lucrare nepublicată!)

Oarecum surprinzător, DOH a folosit în Raportul pentru interzicerea fracturării în statul New York și o lucrare nepublicată a unei doctorande de la Cornell University. Autoarea „documentului de lucru” (working paper) pretinde că există o relație de tip cauză-efect între dezvoltarea exploatărilor de gaz natural și o rată scăzută a natalității în Pennsylvania.

Iarăși, oarecum surprinzător, o primă critică a „documentului” folosit de DOH a venit din partea ziarului The New York Times:

The paper would have been an unremarkable draft of a graduate student’s research results had it not been disseminated last week with the help of a public relations firm retained by the nonprofit group New Yorkers Against Fracking and featured at a public forum run in Manhattan by Democrats in the State Senate.

That day, Hill was hailed by Sandra Steingraber, a scholar in residence at Ithaca College who is fighting gas drilling:

“I think the courage she is showing today in coming forward and speaking truth to power should be matched by other acts of courage by members of our own state government,” Sandra Steingraber, distinguished scholar in residence for the department of environmental studies at Ithaca College, said before Hill’s testimony. Steingraber said she believes Hill’s paper should be peer reviewed, but also feels science is having a tough time keeping up with the rush to get new fracking measures in place. [Epoch Times]

(Sandra Steingraber este binecunoscută fracktiviștilor români)

Raportul DOH discută lucrarea doctorandei Hill în cadrul categoriei „Birth Outcomes” (p. 19 -21). O serie de experți în domeniu, contactați de autorul articolului din NYT, Andrew Revkin, au exprimat serioase rezerve în legătură cu „documentul de lucru” al lui Hill: „lucrare lipsită de date semnificative”, cu „dezvoltări speculative masive”, cu „semne de întrebare”  sau „o lucrare suspect de proastă” pentru care „un student din anul I ar pica la examenul de epidemiologie” etc. Iar un alt expert a spus că el ar fi uimit „dacă lucrarea va fi publicată într-o revistă cu reputație”.

Deși oficialii de la DOH New York au avut posibilitatea să cunoască non-valoarea (junk science) contribuției studentei de la Cornell, ei au preferat „să ia drept bune” elucubrațiile pseudo-științifice din „documentul de lucru” și să„ sperie” încă o dată opinia publică neinformată sau/și credulă.

Într-un interviu recent acordat postului de radio NPR-KQED din California, Sally Jewell, fostă ingineră petrolistă, cu experiență în fracturarea hidraulică, actualmente Secretara Departamentului de Interne în guvernul Obama, a declarat în legătură cu interzicerea fracturării hidraulice în statul New York:

Există o mulțime de dezinformare cu privire la fracking….Eu cred că eforturile la nivel local sau eforturile statale în multe cazuri nu înțeleg știința din spatele fracturării hidraulice și eu cred că este necesar să existe mai multă știință.[3]

Mi se pare evident în Raportul DOH New York (dar și în multe alte locuri)  pericolul amestecului (involuntar?  deliberat?) dintre faptele „hard”, dovedite științific în mod incontestabil, și tot soiul de anecdote „soft”, ambalate atrăgător pentru „binele cauzei comune” și manipulate pe principiul bine-cunoscutei tactici „alba-neagra” (te prinzi, bine!; nu te prinzi, și mai bine!!). La limită, jongleria cu date anecdotice poate duce la impacturi puternic emoționale, nefiltrate de rațiune, de tipul „apei de la robinet care ia foc din cauza fracturării hidraulice”.

Dacă publicul larg nu este (prea) pretențios și acceptă datele anecdotice drept dovezi irefutabile, majoritatea oamenilor de știință privesc cu suspiciune rezultatele și concluziile bazate pe anecdote. A schimba însă percepția oamenilor despre anecdote înseamnă să le ceri să nu mai creadă în sentimentele lor. Nu este o treabă ușoară. Oamenii tind să favorizeze puternic experiențele lor personale în defavoarea dovezilor obiective, chiar și atunci când studii obiective serioase oferă concluzii diferite de ale lor. Ei au tendința să creadă că studiul obiectiv este greșit și caută din greu să-i găsească greșeli imaginare. Ei merg chiar mai departe; cred în poveștile lor personale, fără nicio dovadă și fără măcar să încerce să verifice povestea ei înșiși; pentru ei, poveștile personale sunt mai puternice decât dovezile „tari” demonstrate de studii.

Cu toate acestea, sănătatea (ca și altele) nu este o chestiune de opinii personale, ci o chestiune de fapte obiective.

Ai dreptul la propria ta opinie. Dar nu ai dreptul la propriile tale fapte.

______________________________________________________

NOTĂ: Deși unele articole discutate nu intră în sfera mea de expertiză, le-am criticat prin prisma metodologiei folosite (comune în oricare cercetare științifică) și pe baza contribuțiilor specialiștilor din domeniu.

Se mai pot citi, suplimentar, și aceste articole:

Heavyweight Response to Local Fracking Bans

Siena poll: New York split on hydraulic fracturing

The Cuomo Cop-Out

Comentariu

______________


[[1]] Kristin Jones, CU study on fracking’s health effects is stirring debate – Study’s design and limitations are flagged by state official, 9 feb. 2014, http://www.dailycamera.com/boulder-county-news/ci_25088819/cu-study-frackings-health-effects-is-stirring-debate

[[2]] Simon Lomax, Colorado Health Department Disavows Activists’ Favorite Fracking Researchers, 5 feb. 2014, http://theenergycollective.com/simonlomax/334946/colo-health-department-disavows-activists-favorite-fracking-researchers

[3]Craig Miller, KQED Science | January 2, 2015, Interior Secretary: Local Fracking Bans Are ‘Wrong Way To Go’, http://blogs.kqed.org/science/2015/01/02/interior-secretary-local-fracking-bans-are-wrong-way-to-go/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "63 comments" on this Article:

  1. un_batrin spune:

    “Ai dreptul la propria ta opinie. Dar nu ai dreptul la propriile tale fapte.”!?
    Puteti sa dezvoltati un pic?
    Adica am voie sa cred ca, de exemplu, ca organismele modificate genetic nu sint benefice pentru sanatate dar nu am dreptul sa le evit? Sau invers, nu cred fumatul este generator de cancer dar nu am dreptul sa fumez? Cine decide care fapte sint permise si care interzise (evident in afara celor ilegale)?

    • aranhil spune:

      Ati tradus prea cuvant cu cuvant. Expresia inseamna mai mult ca ai dreptul la o opinie, dar nu inseamna automat ca aveti si dreptate.

      • un_batrin spune:

        Nu am tradus eu ci domnul profesor. Daca stiti ca traducerea nu este corecta poate postati originalul sa ne luminam si noi ce a vrut sa spuna autorul!

    • Stelian Ene Stelian Ene spune:

      Opinii și interpretări poți avea și în virtutea lor poți “face” ce vrei. Dar nu poți fabrica dovezi și date experimentale (“facts” în engleză), nu poți minții și dezinforma. Poți evita OMG dar nu poți pretinde că sunt cancerigene fără dovezi. De fapt, poți pretinde orice, dar te excluzi din dezbatere, nu ești relevant științific ci doar politic.

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        De acord cu dvs. În contextul dat, „facts” reprezintă „dovezi și date experimentale” obiective care sunt menite să infirme „whishful thinking” produs de opinii subiective.

    • mihai spune:

      O traducere mai in spiritul ideii originale ar fi asta:
      “Ai dreptul la opinie personala, dar nu ai dreptul la cifre personale!” Sensul e ca politicile publice trebuie bazate pe informatii acceptate de toata lumea.

    • AT spune:

      Poate in latina va suna mai bine: contra factum non est argumentum. Explicatii de HR Patapievici:
      https://www.youtube.com/watch?v=FooTEiwFP2M&t=20m51s

  2. pehash spune:

    Cateva intrebari:
    1. De ce nu faceti si o lista cu articolele “fara probleme” pe care se bazeaza concluziile studiului? Un pic de obiectivitate nu v-ar strica daca vreti sa pastrati macar niste aparente de standarde academice.
    2. Care este raportul intre articolele “de baza” cu probleme si cele fara probleme?
    3. Recitind studiul si observatiile dvs, credeti ca sunteti ati reusit sa invalidati concluziile raportului, ca interzicerea fracturarii hidraulice in statul New York a fost o greseala? Scrieti “voi incerca” si “potential, invalideaza” – riscurile se inmultesc si rezulta o probabilitate mai mica decat termenii.. Care este concluzia? Dvs ce decizie ati lua pe baza acelui raport?
    4. Daca raportul cauza > efect nu este suficient de bine fundamentat stiintific intr-un studiu, nu credeti ca subiectul ramane deschis?.. concluziile nefiind efectiv “invalidate” pana cand un alt studiu le infirma? Sunt multe teorii stiintifice nedovedite si totusi multi oameni inteligenti inca mai cauta sa le ofere o explicatie riguroasa dpv stiintific.
    5. Teoretic, riscul ca apa de la robinet sa ia foc din cauza fracturarii hidraulice exista. Daca nu se respecta normele, daca se ignora riscurile, daca se folosesc instrumente si materiale necorespunzatoare, in extremis daca cineva este rau intentionat (sabotaj, terorism), reziduurile pot ajunge in panza freatica. Atunci cand cineva sustine, chiar si “anecdotic”, acest lucru, credeti ca este obligatoriu sa vina cu dovezi “irefutabile”?

    Din fericire societatea umana nu practica acest gen de argumentatie (victima sa dovedeasca..) in multe alte domenii. Nici nu va doresc sa ajungeti in aceasta ipostaza.

    • Arpad spune:

      O interdictie nu se poate decide in functie de niste conjecturi. Cei care au obiectii sunt datori sa le fundamenteze solid si, mai ales corect, ceea ce nu este in spiritul talibanilor ecologismului.

      • pehash spune:

        Arpad, oare tu poti fundamenta “solid si, mai ales corect” cine sunt acesti “talibani” ai ecologismului?..

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Câteva răspunsuri:

      1-2 De ce nu faceti si o lista cu articolele “fara probleme” pe care se bazeaza concluziile studiului? Care este raportul intre articolele “de baza” cu probleme si cele fara probleme?

      a. Nu acesta este scopul articolului de față.
      b. Dacă m-apuc să „sap” mai adânc în bibliografia Raportului DOH, pot da peste alte lucruri neplăcute, chiar dacă, aparent, e vorba de articole „fără probleme”. De exemplu, un articol necomentat aici este Gas Patch Roulette: How Shale Gas Development Risks Public Health in Pennsylvania. Baza de plecare a „studiului” este articolul anecdotal al soților Bamberg-Oswald!!!. Și atunci apare o problemă majoră: Când studiile sunt bazate pe răspunsuri anecdotice avem de-a face cu confirmation bias, o situație în care cercetătorii au tendința de a căuta informații care să confirme ceea ce ei cred deja, vor să creadă sau doresc să evite.
      c. În pregătirea articolului de față, am întâlnit un număr relativ semnificativ de „articole fără probleme”. Din păcate, Raportul DOH New York a preferat să le omită din referințe. Motivul: toate invalidează posibilele legături dintre fracturarea hidraulică și sănătatea publică.

      3-4: Înapoi la știință! Există o mulțime de dezinformare cu privire la fracking….Eu cred că eforturile la nivel local sau eforturile statale în multe cazuri nu înțeleg știința din spatele fracturării hidraulice și eu cred că este necesar să existe mai multă știință. (Interior Secretary Sally Jewell).

      5. Atunci cand cineva sustine, chiar si “anecdotic”, acest lucru, credeti ca este obligatoriu sa vina cu dovezi “irefutabile”?

      Eu m-am referit la anecdote pure și simple, fără ghilimele. În știință nu au ce căuta datele anecdoctice, fără posibilitate de verificare. Simptomele retorice sunt subiective și se bazează pe amintirile și judecata unui individ. De exemplu, un simptom definit ca un sinus / problemă respiratorie ar putea include un simplu guturai persistent, cu apariție regulată. De aici până la blamarea fracturării hidraulice drept cauză a guturaiului este o distanță prea lungă.

      • pehash spune:

        Domnule Cranganu, voi relua o intrebare, de data asta ceva mai simplu.. poate imi veti raspunde ca profesor, nu ca un politician care candideaza la primarie.. Articolul dvs se intituleaza “De ce a fost interzisa fracturarea…”. Raportul se bazeaza pe multe studii. Doar la referinte vad ca sunt insirate ~80 de studii/articole/opinii.
        Intrebarea mea este: Credeti ca majoritatea acestora sunt eronate?

        Daca doar 4, 5.. 10.. din 80 sunt problematice, anecdotice sau cum vreti sa le ziceti.. mai raman 70 si 70 sunt suficiente, nu credeti? Nu cred ca exemplul dvs cu sinusurile va ajuta in argumentatie. Cand ai o exploatare hidrocarburi sub casa si apa de la robinet subit nu mai e apa, vrei raspunsuri si apa curata, nu glume proaste cu guturai.. Dupa cum scriam la sfarsit, nu cred ca va doriti sa ajungeti vreodata in postura de victima si sa fiti ignorat pana dovediti singur infractiunea.. cum sugerati ca ar trebui sa se intample in cazul celor afectati de exploatarile de gaze de sist.

        • Mihai spune:

          Shallow gas…ca ala din mlastini, e mai peste tot…aia ardea la ala la robinet. Dar ala e un clip gazprom, facatura, care a omis date esentiale care demonstrau ca fracturarea nu polueaza panza freatica.
          Dar da un search pe fracking in Alberta unde se factureaza mii si mii de sonde anual si chimicalele folosite sunt PUBLICE. Se fractureaza linistit aici de zeci de ani si nu caraie nimeni, iar aia de la mediu se straduie sa gaseasca niste noduri prin papura dar culmea…nu reusesc saracii.
          La fel sunt studii destule, facute chiar de cei de la mediu care demonstreaza ca fracturarea nu polueaza panza freatica.
          Mai recomand si nitel studiu, basics…in drilling, stratigrafie, petrografie si geologie structurala, asta ca sa nu mai papati aiurea toate povestile de pe net…sa intelegeti cat de cat niste lucruri.

          • pehash spune:

            Pai tocmai asta pare sa fie problema.. studii sunt o gramada, dar unele se contrazic. Pe de-o parte sunt eco-activisti care pot fi acuzati de interese financiare, pe de alta parte industria de profil care investeste sute de milioane in lobby, peste care se mai adauga si conspirationistii cu Gazprom (de fapt Gazprom trimite pe conducta inclusiv gazele extrase in Rusia de BP, Shell si alti giganti energetici din occident, fapt usor verificabil)

            Mi se pare un exercitiu relevant sa iei toate aceste studii si sa tragi niste concluzii. De aceea am intrebat daca prof. Cranganu a gasit hibe la majoritatea studiilor pe care se bazeaza raportul NYS sau doar la cateva.

            O companie privata nu va publica studii defavorabile obiectului de activitate. Nici ONGurile finantate de ea. Ecologistii practica viceversa. Dar un intreg stat american? Macar la nivelul asta putem sa discutam de obiectivitate, nu? Ce interes are guvernatorul statului New York sa limiteze o industrie profitabila?

  3. TC spune:

    Lost in translation, Romania-style :)

    “Facts” nu inseamna nicidecum “fapte” in acest context, ci “certitudini”.

    De exemplu, un om poate crede cu convingere in forurile sale interioare ca socialismul este in ansamblu mai bun societatii, dar ar fi imoral sa prezinte aceste convingeri ca si certitudini irefutabile – in lipsa dovezilor concrete, nu empirice.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Să știți că am ezitat în alegerea traducerii românești a substantivului „facts”: „fapte, întâmplări, adevăruri”. Ideea a fost să pun în contrast „faptele” cu „vorbele”, Romanian-style :-)

  4. Arpad spune:

    Multumesc pentru aceasta prezentare bine documentata.
    Profesionistii protestului nu se vor lasa “intimidati”, dar pentru ei realitatea oricum nu conteaza…

    • sile spune:

      Pai pentru ei realitatea e ca statul New York a interzis fracturarea, deci pe cale de consecinta fracturarea e rea. Crezi mai sta vreunul sa se uite DE CE a interzis statul NY?

  5. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    se cunosc substantele chimice foslosite in proces ?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Se cunosc:

      Despre aditivii chimici folosiți în fracturarea hidraulică

      Constantin Cranganu, 2014, Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate, Ed. Integral:

      Cap. 10 – Despre aditivii chimici folosiți în fracturarea hidraulică, p.113 – 121.
      ANEXA – Principalii aditivi chimici utilizați în fracturarea hidraulică. p.221 – 224.

      http://fracfocus.org/chemical-use/what-chemicals-are-used

      • Viorel Ganea spune:

        Se cunoaste doar faptul ca aditivii chimici folositi fac parte dintr-o lista de peste 700 de substante, dar ce anume se foloseste in fiecare caz stiti foarte bine ca depinde de conditiile locale. Substantele folosite local sunt “secret tehnologic”, astfel incat daca cineva din afara firmei implicate in exploatarea respectiva ar dori sa faca niste masuratori “baseline” s-ar afla in imposibilitatea de a face acest lucru, deoarece nu ar sti ce sa caute, iar ulterior, firma respectiva vine si spune ca nu ai avut masuratori “baseline” s.a.m.d.. Noroc ca, macar in cazul gazului metan, unii cercetatori (de la Univ. Duke?) au descoperit ca cele doua tipuri de gaz (conventionale sau neconventionale) pot fi identificate prin amprenta izotopica.

        • Prostu' satului spune:

          Aia de la Duke nu se pun la socoteala, sunt niste curve intelectuale, dupa cum dl. Profesor a demonstrat pe larg si fara putinta de indoiala in vreo doua-trei articole pe-aici.
          In general, nimeni care e contra nu trebuie luat in seama, sunt fracktivisti, curve intelectuale, vanduti rusilor, eco-nazy, hipsteri, drogati, talibani ecologisti etc. Asa ca, daca ii eliminam pe toti astia, nu exista de fapt nimeni care sa se impotriveasca, e un dulce consens pe care cred ca Iliescu l-ar invidia.
          Si asta pentru ca nu exista absolut niciun argument stiintific impotriva frackingului de mare volum. Absolut niciunul – dvs. de ce credeti ca-si iroseste timpul dl. Profesor daca nu pentru a demonstra exact acest lucru?

          Daca aveti varsta necesara, poate va amintiti de versurile astea, se potrivesc situatiei si personajelor:
          “Are there any queers in the theater tonight?
          Get them up against the wall!
          There’s one in the spotlight, he don’t look right to me,
          Get him up against the wall!
          That one looks Jewish!
          And that one’s a coon!
          Who let all of this riff-raff into the room?
          There’s one smoking a joint,
          And another with spots!
          If I had my way,
          I’d have all of you shot!”

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Substantele folosite local sunt “secret tehnologic”

          Lucrurile s-au mai schimbat între timp [click aici]:

          O contribuție importantă la dezbaterea despre aditivii chimici din fracturare hidraulică a fost adusă de compania Halliburton, care a introdus recent un nou fluid fracturare, numit CleanStim, a cărui rețetă include numai ingrediente provenite din industria alimentară. Folosirea ingredientelor din industria alimentară oferă o marjă suplimentară de siguranță pentru oameni, animale și mediu în situația puțin probabil a unui incident la locația sondei. Ca să demonstreze că noul fluid de fracturare nu este dăunător oamenilor, Dave Lesar, șeful executiv al companiei Halliburton, împreună cu guvernatorul statului Colorado, John Hickenlloper, au tras câte o dușcă în timpul unui miting din 30 noiembrie 2011. După care, guvernatorul a depus mărturie în fața Senatului american: „[Dușca] Nu a fost foarte gustoasă, dar încă sunt în viață”. Pe site-ul companiei, Halliburton nu sfătuiește pe nimeni să bea din noul lichid de fracturare.

          O știre îmbucurătoare a publicat recent compania Baker Hughes, una dintre cele mai importante din domeniul serviciilor petroliere, inclusiv al fracturărilor hidraulice:

          Baker Hughes consideră că este posibil să dezvăluie 100% din ingredientele chimice pe care le folosim în fluidele de fracturare hidraulică, fără a compromite formulele noastre – o situație care va crește încrederea publicului în timp ce va încuraja inovarea comercială. În cazul în care va fi acceptat de către clienții noștri și de autoritățile guvernamentale competente, Baker Hughes va implementa un nou format care… va oferi liste complete de produse și ingrediente chimice utilizate.

          Secretarul Adjunct al Departamentului de Energie, Paula Gant, a spus că decizia celor de la Baker Hughes “este un pas important în construirea încrederii publice”, și că Departamentul de Energie speră că și alții vor urma exemplul.

          Compania Halliburton, principala competitoare al lui Baker Hughes, a spus că are un interes în a proteja “proprietatea noastră intelectuală și investițiile substanțiale pe care aceasta le reprezintă” și va examina noul format Baker Hughes pentru capacitatea sa de a proteja astfel de investiții.

          O altă știre similară vine din partea celei mai mari companii americane de petrol, ExxonMobil, despre care presa internațională a titrat că „noul lor fluid lor de fracturare încearcă să reducă impactul asupra mediului”[8]. ExxonMobil, care domină industria fracturărilor hidraulice (este și cel mai mare producător de gaz natural din SUA, într-un clasament unde Chevron ocupă locul 7) își intensifică încercările de a convinge pe euro-sceptici să accepte fracturarea hidraulică prin dezvoltarea unei noi generații de fluide de fracturare care nu reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător. Aplicarea în teren a noilor fluide de fracturare ale companiei ExxonMobil va avea loc în Germania care, deși are rezerve de gaze de șist mai mici decât Polonia sau Franța, este interesată în găsirea unei soluții domestice pentru aprovizionarea cu gas natural pe termen lung.

          Pe 9 mai 2014, EPA (Agenția de Protecție a Mediului din SUA) a făcut încă un pas în direcția obligării companiilor care utilizează fracturarea hidraulică să fie transparente în legătură cu aditivii chimici folosiți.

          Într-un document numit Advance Notice of Proposed Rulemaking (ANPR)[9], EPA a anunțat că va căuta comentarii publice despre ce fel de informații ar putea fi reportate și publicate în legătură cu aditivii chimici și alte amestecuri folosite în timpul fracturării hidraulice, precum și căi de obținere a acestor informații. Decizia a fost luată de EPA ca urmare a unor acțiuni legale începute cu trei ani în urmă de Earthjustice împreună cu alte 114 grupuri ecologiste și de interes public care au cerut ca ingredientele din fluidul de fracturare să fie cunoscute de cei interesați.

          Dar dacă tot vă este frică de „substanțele folosite local ca secret tehnologic”, vă vând un pont:

          Există o companie americană care a inventat în 1886 un sirop a cărui rețetă o ține strict secretă de atunci (129 de ani!). Compania se găsește acum în circa 200 țări. În fiecare zi, populația globului bea circa 1,8 miliarde de sticle cu o băutură a cărei rețetă este „secret tehnologic”. Compania respectivă este cel mai cunoscut brand comercial din lume.

          Dacă nu ați ghicit încă despre ce companie este vorba, vă mai vând un pont: inventatorul „secretului tehnologic” a fost colonelul John Pemberton. Sediul central al companiei este în Atlanta, Georgia.

          După ce aflați numele companiei, poate ne spuneți și nou câte demonstrații anti-[numele companiei] au avut loc pentru de-conspirarea „secretului tehnologic”.

          • Codruta spune:

            D-le Cranganu, va urmaresc de regula cu atentie si cu oarece bunavointa, avand eu impresia ca vreti sa fiti obiectiv. Cu ocazia asta, insa, m-ati convins ca sunteti FOARTE biased!
            Va invit EU sa ingerati 500 g acid oxalic, substanta cat se poate de organica aflata in niste plante extraordinar de gustoase si utilizate in salata – si dupa aceea mai stam de vorba!
            Daca, totusi, ati supravietuit, va invit si sa beti ceva extras concentrat de sambure de cireasa sau de migdale! :P

            Deocamdata ma grabesc la o intalnire – insa, cand revin, am sa va dau si cateva exemple de substante “folosite in industria alimentara” pe care sa le combinati – si sa-mi ziceti daca indrazniti macar sa MIROSITI (nu doar sa gustati!!) ceea ce rezulta!! >:

            • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              @Codruta

              Când terminați cu graba, poate vă găsiți timp să citiți motto-ul penultimului meu articol de pe Contributors:

              “Alle Dinge sind Gift und nichts ist ohne Gift; allein die Dosis macht, dass ein Ding kein Gift ist.”

              (Toate lucrurile sunt otravă și nimic nu este fără otravă; numai doza determină că ceva nu este otravă)

              Theophrastus Phillipus Auroleus Bombastus von Hohenheim, supranumit Paracelsus.

              După aceea, puteți citi, cu oarece folos, tot articolul Patru sofisme ale fracturării hdiraulice (II).

          • Carmen spune:

            “Lucrurile s-au mai schimbat între timp” IN VIITOR, eventual? Ce fel de informatie este asta?

            -”compania Halliburton, care a introdus recent un nou fluid fracturare, numit CleanStim, a cărui rețetă include numai ingrediente provenite din industria alimentară.” De aceasta data nu ati mai spus nimic despre “sofismul – Lipsa pragului”, in schimb ati facut mentiunea “Pe site-ul companiei, Halliburton nu sfătuiește pe nimeni să bea din noul lichid de fracturare.” (“O știre îmbucurătoare”);
            - “Baker Hughes consideră că este posibil să dezvăluie”;
            - “În cazul în care va fi acceptat de către clienții noștri și de autoritățile guvernamentale competente, Baker Hughes va implementa un nou format care… va oferi liste complete de produse și ingrediente chimice utilizate.”;
            - “Compania Halliburton, … va examina noul format Baker Hughes”;
            – “Aplicarea în teren a noilor fluide de fracturare ale companiei ExxonMobil va avea loc în Germania”;
            - “EPA a anunțat că va căuta comentarii publice despre ce fel de informații ar putea fi reportate și publicate în legătură cu aditivii chimici și alte amestecuri folosite în timpul fracturării hidraulice, precum și căi de obținere a acestor informații.”

            Toate acestea inseamna ca “Lucrurile s-au mai schimbat între timp”?

            Cat despre “pontul” dvs. nesolicitat, asa exista milioane, daca nu cumva miliarde de retete secrete de produse alimentare. Problemele apar atunci cand apar cazuri de imbolnaviri, sau cand apare Arsen, benzen sau sau cine stie ce altceva in apa de baut, si cand vinovatii incearca sa se ascunda in spatele secretului profesional/tehnologic. “Pontul” dvs. ar fi fost mai demn de un om de stiinta daca ne spuneati ceva de genul:
            Pe la inceputul anilor ’80, un profesor de la Facultatea de Geologie din cadrul Univ. Bucuresti le spunea studentilor ca un tanar geolog (geochimist) entuziast s-a apucat sa faca un studiu privind continutul de metale grele din acea bautura racoritoare celebra despre care vorbiti. Imediat a fost contactat de unii reprezentanti ai producatorilor acelei bauturi care i-au pus in vedere ca daca publica asa ceva despre bautura lor s-ar putea sa il dea in judecata si sa ii ceara niste daune de o sa-i piara cheful sa mai faca astfel de studii.

  6. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    De ce s-a interzis fracturarea hidraulică în statul New York? O altă ipoteză:

    Cu două zile în urmă, agenția Associated Press a publicat articolul NY hydraulic fracturing ban seen as having little impact on supply.

    Ideea principală este că recenta interzicere a fracturării hidraulice în statul New York va avea un impact nesemnificativ asupra producției de gaze naturale ale SUA. Aceasta pentru că rezervele disponibile de gaz natural ale statului New York în zona argilei Marcellus sunt minuscule (~13% or 3.400 -3.600 miliarde metri cubi) în comparație cu ce se poate extrage în alte state, precum Pennsylvania și Virginia de Vest.

    Dacă se iau în considerație și toate restricțiile locale existente și noile reguli propuse de acordare a permiselor de forare, atunci 63 de procente din regiunea Marcellus a statului NY vor fi în afara perimetrelor exploatabile, ceea ce înseamnă că rezervele de gaz disponibile ale statului New York se vor reduce la ~141 miliarde metri cubi, adică mai puțin decât consumul statului în cinci ani.

    Autoarea articolului, Mary Esch, scrie (anecdotă – informație neverificată!) că aceste aspecte, împreună cu scăderea prețului gazului, au fost considerate de „expertul calificat” al Guvernatorului Cuomo atunci când s-a luat decizia de interzicere a fracturării hidraulice în statul New York pe motive de „pericole potențiale asupra sănătății”.

    Personal, nu văd legătura între scăderea prețului gazului, diminuarea zonelor potențial exploatabile prin fracturare hidraulică și riscurile sănătății publice. Din contra, reducerea suprafețelor exploatabile cu 63% ar trebui să scadă „pericolele potențiale asupra sănătății” pentru că, teoretic, se vor fractura hidraulic mai puține foraje.

  7. Ioan spune:

    Repet intrebarea domnului Damian: Se cunosc substantele chimice utilizate in fracturare? Puteti da niste detalii?

  8. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @pehash

    3. Recitind studiul si observatiile dvs, credeti ca sunteti ati reusit sa invalidati concluziile raportului, ca interzicerea fracturarii hidraulice in statul New York a fost o greseala? Scrieti “voi incerca” si “potential, invalideaza” – riscurile se inmultesc si rezulta o probabilitate mai mica decat termenii.. Care este concluzia? Dvs ce decizie ati lua pe baza acelui raport?

    Revin cu un răspuns suplimentar la întrebarea no. 3.

    Dacă ați parcurs bibliografia Raportului DOH New York, ați putut constata că imensa majoritate a articolelor folosite ca argumente pentru interzicerea fracturării hidraulice în statul New York se referă la activitățile intense de fracturare în alte state americane: Pennsylvania, Texas, Colorado, Oklahoma, Virginia de Vest, Ohio, Dakota de Nord ș.a.m.d. (până la 32 de state din 50).

    Din moment ce aceste articole au fost publice, de ce credeți că nici unul dintre statele menționate mai sus nu a recurs la această măsură extremă (interzicerea fracturării hidraulice), chiar și după 65 de ani de fracturare? Sunt cumva aceste state „criminale”, în stare să-și omoare/îmbolnăvească cetățenii care locuiesc în ele, doar de dragul unui experiment periculos, care durează de decenii?!? Mă-ndoiesc.

    Pe lângă reacțiile critice ale oficialităților statului Colorado în fața alarmismului unor autori (discutați deja în articol), vă asigur că și celelalte state, în care se fracturează „din greu”, sunt sceptice în fața unor articole precum cele utilizate de statul New York și nu au căzut în plasa fracktivismului.

    De ce, totuși, guvernatorul Cuomo a luat această decizie radicală? Pe scurt, din motive politice. Pe lung, am scris aci: Fracktiviștii: O schiță de portret

    • pehash spune:

      Daca alte state nu au interzis exploatarea inseamna ca:
      a) raportul pe care se fundamenteaza decizia statului New York este gresit?..
      b) statele mentionate nu au luat decizii bazate pe rapoarte asemanatoare?..

      Ce inteleg eu din raspunsul dvs :
      1. evitati constant sa va referiti la o MAJORITATE consistenta a articolelor/studiilor pe care se bazeaza raportul. cel mai probabil pentru ca nu aveti ce sa le reprosati si ca atare ar insemna sa validati raportul.
      2. desi pretindeti rigoare stiintifica de la toti interlocutorii, nu va sfiiti sa veniti cu argumente false cand nu aveti suficiente argumente valide.

      In treacat fie spus, pentru ochii si urechile celor care mai citesc aceste comentarii, exista astfel de interdictii si in alte state din SUA, doar ca nu sunt la nivel atat de inalt (http://www.foodandwaterwatch.org/water/fracking/anti-fracking-map/local-action-documents/). Cred ca cel mai relevant exemplu este al orasului Dallas.. (yup, Dallas / Texas / patria petrolistilor).

    • Carmen spune:

      Modul in care guvernatorul Cuomo a luat decizia si o parte din implicatiile acesteia sunt rezumate (descrise) foarte bine in acest articol si mai ales in final:

      “After he took great pains to say that the state relied only on science to make its decision, Cuomo later told the group of anti-fracking activists—the ones he spent four years ignoring—that it was Zucker’s emotional appeal finally tipped his hand.

      “I tell you the presentation was beautiful because he said at one point, he went through all these facts, through all this technicality, and then he said when it’s a complex issue, what I would do when I practice medicine is I would say what would I do with my child, and he said I would not let my family live in a place they’re doing high-volume fracking,” Cuomo said. “And I said, that’s good enough for me. That’s the answer.”
      http://www.capitalnewyork.com/article/albany/2015/01/8559477/impact-cuomos-fracking-ban

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        @Carmen

        Vă mulțumesc pentru citatul inserat. Auzisem, dar nu aveam probe scrise, că Gov. Cuomo este un tip foarte emoțional care ia, uneori, decizii majore „la nervi”, adică pe bază de emoții și prin ignorarea științei. Deh, ăsta-i „norocul” new york-ezilor…

        Eu nu sunt un om de știință. Eu nu sunt un expert în ecologie. Eu nu sunt un expert pe probleme de sănătate. Sunt un avocat. Eu nu sunt un doctor. Nu sunt un ecologist. Nu sunt un om de știință.

        • Carmen spune:

          Da, dar m-am grabit si nu am citat si concluzia autorului articolului:

          “Who could argue with that?”

  9. claudiu spune:

    Domnule profesor, de ce continuati sa intretineti confuzia dintre fracturare hidraulica si facturare hidraulica de mare volum? Nu sunt acelasi lucru si dumneavoastra stiti cel mai bine acest lucru. Fracturarea hidraulica de mare volum (HVHF), tehnologie cunoscuta in general ca “Fracking” NU SE FACE DE 65 DE ANI! Sunt doua procedee total diferite, chiar daca au si asemanari.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Din punctul de vedere al scopului final – crearea de fracturi microscopice prin care să se scurgă hidrocarburile – nu există deosebiri.

      Din punctul de vedere al aditivilor chimici, deosebirile se referă la diferite substanțe folosite: vă reamintesc că prima „fracturare” s-a făcut cu obuze de artilerie (torpilele lui Roberts, 1864, Titusville, Pennsylvania). În 1949, în Oklahoma, s-a folosit napalm.

      Fracturarea hidraulică de mare volum (HFHF) a început tot în Oklahoma, în 1968 (Pan American Petroleum in Stephens County), la 19 ani după prima variantă de fracturare.

      Deosebirile esențiale sunt folosirea forajului orizontal dirijat și a pompării fluidului de fracturare sub presiune.

      Și o observație cu titlu personal.

      Nu agreez și nu am folosit niciodată termenul „fracking”, pentru că mi se pare derogatoriu.

      În 1952 cercetătorii de la Stanolind (Tulsa, Oklahoma) s-au referit la tehnologia inventată de ei drept hydrafrac treatment. Multă vreme, industria americană a folosit termenii ,fracing sau fraccing, fără consoana k.

      În 1978 frack a apărut ca o înjurătură într-un serial popular de science-fiction, Batllestar Galactica. Procedeul a fost folosit de scenariștii filmului pentru a „fenta” cenzura.

      Când serialul a fost resuscitat în 2003, o nouă generație de scenariștii au folosit cu entuziasm cuvântul, dar l-au scris frak. Bineînțeles, și aceștia au dorit să „fenteze” cenzurarea altui cuvânt de 4 litere care începe cu f, ca în Frak you, I don’t give a frak sau You don’t frak with me.

      Când serialul s-a terminat în 2009, frak a intrat în cultura anumitor persoane ca o înjurătură și a fost apoi folosit în alte seriale de succes, ca The Office și The Big Bang Theory.

      Ron Moore, cel care a produs seria a doua din Battlestar Galactica, a spus că nu a auzit niciodată de termenul folosit de petroliști. Nu știu dacă această declarație are importanță. Dar atunci când oponenții au început să se refere la fracturarea hidraulică cu termenul fracking, ei au folosit de fapt o înjurătură. Ca dovadă, imediat, în cadrul demonstrațiilor anti-fracturare, au apărut lozincile „Don’t Frack with Me”

      ======================================================================
      Am introdus și folosit în limba română termenul fracktivist în anumite condiții, descrise în articolul Fracktiviștii: O schiță de portret

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Încă o precizare care mi-a scăpat inițial:

        Fracturarea hidraulică convențională (clasică), inventată în 1949 (dar cu încercări inițiale de pe timpul „torpilei lui Roberts” – 1865), se aplică rezervoarelor convenționale (gresii, calcare fisurate). Rezervoarele convenționale sunt din ce în ce mai puține ca număr și ca rezerve exploatabile.

        Fracturarea hidraulică de mare volum se aplică rezervoarelor neconvenționale (roca sursă – argile sau argilite gazeifere, aka „șisturi”). Rezervoarele neconvenționale sunt mai numeroase acum și conțin rezerve impresionante de hidrocarburi lichide și gazoase.

        Ambele tipuri de fracturări folosesc apă, nisip și aditivi chimice. Deosebirea majoră dintre ele este cantitatea de apă folosită.

        În concluzie, mi se pare futil și fără sens să divagăm în discuții sterile despre așa-zise două tipuri de fracturări hidraulice separate de deosebiri esențiale.

    • Mihai spune:

      Fracturarea nu e ce crezi tu ca e, adica nu se pompeaza nebuneste apa intr-o gaura. Se face prin intermediul unui sistem de packere, pe segmente mici de gaura. Packerele pot fi pana la 28…cel mai mult cat am prins eu, adica un frack stage e undeva pe la 70-100m in fctie de proprietatile rezervorului.
      https://www.youtube.com/watch?v=2pwEnJf56d4

      • Prostu' satului spune:

        Tiii, ce s-ar face Canada in general si Alberta in special fara expertii romani in fracturare hidraulica… Trebuie ca sunt multi, multi de tot de vreme ce numai aici, pe HN & Contributors, am numarat cel putin patru, deosebit de activi.
        Si nu numai ca sunt deosebit de activi online, dar au si opinii si argumente aproape identice (basca puterile paranormale care le ingaduie, ca in cazul de fata, sa stie fara dubiu ce cred preopinenti precum @claudiu, desi acestia nu s-au exprimat in acel sens).
        Bunaoara, nu-i asa ca apa din Alberta e cea mai buna din lume? Ba da.
        Nu-i asa ca s-au fracturat milioane de sonde (aici nu e chiar clar unde, asa ca daca-l inghesui putin, expertul romano-albertan admite ca e vorba de fapt de toata America de Nord, si nu doar de Canada, cu atat mai putin doar de Alberta)? Ba da.
        Nu-i asa ca asta-i un argument in favoarea fracking-ului (termen in general derogatoriu, acceptabil doar cand il foloseste dl. Profesor la adresa neprietenilor de idei)? De fapt nu, din motivul mentionat de @claudiu, dar, deh, multi citesc, nu toti inteleg, asa ca o smecherie retorica merge, tot mai pacalesti cativa.
        Nu-i asa ca toate astea sugereaza ca-n Alberta se exploateaza la greu gaze de sist prin HVHF? Ba da, asta sugereaza, asta fiind de altfel si scopul. Ca e o minciuna, ce mai conteaza, important e sa insurubezi in mintea cititorului ce trebuie…

  10. Viorel Ganea spune:

    “The CDPHE specifically disclaims responsibility for any analyses, interpretations, or conclusions.”

    Asta e ” dezmințire”? Nu e normal? Daca eu fac niste analize de laborator, de exemplu, sunt eu responsabil pentru interpretarile pe care le va face mai stiu eu cine altcineva, oricat de specialist ar fi acela?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      „Dezmințire” este un termen diplomatic pentru a spune că, în realitate, oficialitățile statului Colorado, care au furnizat datele studiului, consideră că respectivul studiu este irelevant ca interpretare a acelor date și a concluziilor derivate din acea interpretare.

      Dar de ce v-ați oprit cu lectura după numai două linii? Găsiți mai multe informații în paragrafele care urmează.

      • Viorel Ganea spune:

        Eu ma refeream la acele Footnotes de la articolul pt. care ati dat link-ul respectiv (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3984231/). Ar fi trebuit sa observati ca am pus varianta in engleza a “dezmintirii”. Dupa cele doua randuri nu mai exista alte paragrafe; doar o propozitie si “References”. In rest, ce spuneti dvs. despre ce considera “oficialitățile statului Colorado” este naratiune, poezie epica.

  11. Maricela spune:

    Despre unele articole peer reviewed.

    Niste cercetatori/profesori de la o universitate americana (Duke) publica un articol peer reviewed in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS): “Geochemical evidence for possible natural migration of Marcellus Formation brine to shallow aquifers in Pennsylvania” (http://www.pnas.org/content/109/30/11961.full#aff-1)
    Acest articol este criticat de catre un profesor de la o alta universitate americana (PennState), tot intr-un articol peer reviewed, in aceeasi PNAS: “Engelder T. Capillary tension and imbibition sequester frack fluid in Marcellus gas shale. Proc Natl Acad Sci USA. 2012;109:E3625.”
    Autorii de la Duke ii raspund profesorului Engelder, tot in PNAS, mentinandu-se pe pozitie: “Reply to Engelder: Potential for fluid migration from the Marcellus Formation remains possible” http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3535643/#r1
    Intrebare de baraj: cine are dreptate? “Dovezile geochimice” au vreo valoare?

    “Dacă acesta este un studiu peer-reviewed, așa cum se pretinde, atunci procesul de peer-reviewing nu mai are sens pentru mine.”

    Dar, exista asa ceva? Poate sa NU fie “studiu peer-reviewed” si doar sa “se pretinda”? Cunoasteti alte publicatii mai de incredere in lumea stiintifica decat cele peer reviewed? Cu toate inconvenientele sistemului (unul major fiind modul de alegere/stabilire a referentilor) care se pot discuta?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      “Dacă acesta este un studiu peer-reviewed, așa cum se pretinde, atunci procesul de peer-reviewing nu mai are sens pentru mine.”

      • Autorii recunosc în mod clar că studiul lor nu este știință solidă: “Acest studiu nu este o analiză epidemiologică a efectelor asupra sănătății ale forajelor pentru gaz… De asemenea, nu este un studiu al efectelor asupra sănătății datorate expunerilor chimice specifice legate de forajele pentru gaz…De asemenea, nu este un studiu sistematic care s[ ofere procentajul de fermecu probleme legate de forajul pentru gazer” (pag. 53-55). Păi dacă aia nu-i, aia nu-i, aia nu-i, atunci ce mai rămâne să fie? Citiți mai jos răspunsul meu.

      • Autorii recunosc în continuare: “Conform standardelor unui experiment controlat, acesta este un studiu imperfect, întrucât o variabilă nu poate fi modificată în timp ce toate celelalte sunt ținute constante” (pag. 55). Practic, articolul „peer-reviewed” este doar o compilație de studii de caz fără surse credibile și verificabile.

      • Raportul nu dezvăluie numele și locațiile studiate, ceea ce înseamnă că o revizuire independentă a declarațiilor și a părților implicate nu poate fi realizată. Citim doar simple declarații (anecdote) ale autorilor care ne cer nouă, cititorilor, să le considerăm drept dovezi irefutabile (facts). În mod ipocrit, o mare parte din articol critică industria pentru că nu dezvăluie informații suficiente pentru a verifica în mod independent datele lor (ale industriei).

      • În ciuda lipsei caracterului și proprietăților științifice ale articolului, autorii nu se jenează, totuși, să concludă definitiv că evaluarea lor “implică puternic faptul că expunerea la operațiunile de foraj de gaze are efecte grave asupra sănătății oamenilor, animalelor de companie, animalelor din crescătorii, cailor și faunei sălbatice.” Ei merg mai departe și, fără nici o dovadă științifică, afirmă că “o interzicere a forajelor pentru gazele de șist este esențială pentru protecția sănătății publice” (pag. 72).

      Nu cunosc editorii revistei „New Solutions”, nu cunosc referenții articolului de față. Dar îmi mențin părerea că articolul soților Bamberger-Oswald nu trebuia publicat de loc. Sau trebuia să poarte, după titlul, anunțul „Acesta este un articol de jurnalism militant, bazat pe anecdote neverificabile. El nu este, sub nici o formă, un articol științific”.

      • Maricela spune:

        Eu am pus vreo sase intrebari, doua despre acele articole din PNAS, iar restul la modul general despre articolele peer review, (fara nicio legatura cu “studiul Bamberger-Oswald”!!!), iar dvs., fara sa raspundeti la vreuna, va comentati copios propriul dvs. text. Va multumesc!

        Reiau doar asa de forma intrebarile:
        - avand in vedere disputa din acele articole peer reviewed din PNAS mentionate, cine are dreptate? Autorii de la univ. Duke care prezinta rezultatele unor studii geochimice (“Geochemical evidence”) sau prof. Engelder cu ale sale “calculations” (cu pronuntia sa) teoretice?
        - exista “studii peer-reviewed” si unele doar “pretinse” a fi peer-reviewed? Sau, in general, unele publicatii peer-reviewed sunt mai peer-reviewed decat altele?
        - pornind de la propriile dvs. cuvinte (“atunci procesul de peer-reviewing nu mai are sens pentru mine”), repet intrebarea (tot de forma) cunoasteti alte publicatii mai de incredere in lumea stiintifica decat cele peer reviewed?

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          avand in vedere disputa din acele articole peer reviewed din PNAS mentionate, cine are dreptate? Autorii de la univ. Duke care prezinta rezultatele unor studii geochimice (“Geochemical evidence”) sau prof. Engelder cu ale sale “calculations” (cu pronuntia sa) teoretice?

          După părerea mea, există cel puțin 4 aspecte în articolul lui Warner et al., 2012, care dau dreptate Profesorului Engelder:

          1. Lipsa aproape totală a apei libere în argila Marcellus înseamnă că nu poate exista o migrație consistentă pe verticală în sus;

          2. Faptul că argila Marcellus se îmbibă ușor cu apă și că numai o porțiune a apei din lichidul fracturare se întoarce la suprafață, indică clar că apa curge în argilă, nu din argilă;

          3. Salinitățile ridicate (200.000 – 300.000 ppm) observate în apa (saramura) de retur, produc gradienți semnificativi ai presiunii osmotice a fluidului. Procesele cuplate de difuzie-osmoză și forțele asociate cu tensiunea și adeziunea de suprafață (așa numitele forțe capilare) împing apa înapoi în matricea argilei și generează salinitățile mari observate;

          4. Deși pot apărea alte aspecte ecologice, demne de atenție, în timpul exploatării gazelor de șist prin fracturarea hidraulică de mare volum, scurgerea apei și gazului de-a lungul unor căi naturale din argilele umplute cu gaz (Marcellus, Haynesville) este practic eliminată de forțele capilare care mențin suprepresiunea gazului și saramurii la valori de peste 100 milioane ani (Haynesville) sau peste 250 milioane ani (Marcellus).

          Propriile mele studii pe argila Woodford din Oklahoma arată că, în ciuda exploatărilor masive de gaz (inclusiv prin fracturare hidraulică – doar în Oklahoma s-a aplicat prima dată acest procedeu!), etanșarea capilară a interfețelor argilă-gresie asigură menținerea unor suprapresiuni ale fluidelor din roci de cel puțin 250 milioane de ani.

          exista “studii peer-reviewed” si unele doar “pretinse” a fi peer-reviewed? Sau, in general, unele publicatii peer-reviewed sunt mai peer-reviewed decat altele?

          Un articol de jurnalism militant (așa cum am explicat de 3 ori până acum!) este, pentru mine, un pretins peer-reviewed.

          pornind de la propriile dvs. cuvinte (“atunci procesul de peer-reviewing nu mai are sens pentru mine”), repet intrebarea (tot de forma) cunoasteti alte publicatii mai de incredere in lumea stiintifica decat cele peer reviewed?

          Nu fetișizez/idolatrizez articolele peer-reviewed. Mă conduc, în aprecierile mele, după butada lui Winston Churchill: Democracy is the worst form of government except for all those others that have been tried.
          Schimbați ce-i de schimbat.

  12. Peter Manu spune:

    Mi se pare nepotrivit ca un geolog sa critice un raport formulat de experti in sanatate publica. In acest domeniu, prioritatea nu este intotdeauna stabilirea cu exactitate a riscurilor, ci demonstratia ca riscul poate exista.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      experti in sanatate publica.

      Cei doi soți-autori, Michelle Bamberger și Robert Oswald, sunt veterinari. Dacă pentru dv. medicul veterinar este un „expert în sănătate publică”, so be it.

      Dar ați ajuns cu cititul la Nota articolului meu:

      NOTĂ: Deși unele articole discutate nu intră în sfera mea de expertiză, le-am criticat prin prisma metodologiei folosite (comune în oricare cercetare științifică) și pe baza contribuțiilor specialiștilor din domeniu

      Dacă vreți, totuși, să comentați ceva, poate vă referiți la FONDUL articolului – sunt destule aspecte disponibile.

      • Peter Manu spune:

        Expertiza in sanatate publica in Statele Unite este certificata printr-un program MPH sau similar. Si dumneavoastra o puteti obtine, fara sa fiti medic, veterina, sau dentist.

        Faptul ca va simtiti indreptatit si confortabil sa judecati valoarea unor rapoarte stiintifice din afara specialitatii dumneavoastra este o auto-judecata de valoare. Aceasta judecata nu va confera insa calitatea de expert. .

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      In acest domeniu, prioritatea nu este intotdeauna stabilirea cu exactitate a riscurilor, ci demonstratia ca riscul poate exista.

      Dacă eu vă demonstrez cu date verificabile, nu cu anecdote, că folosirea automobilelor produce accidente, uneori mortale, înseamnă că am demonstrat că riscul de a muri din cauza folosirii automobilelor există la propriu (fără „poate”).

      Bun, și mai departe, ce facem? Guvernatorul sau Președintele dă un ordin de interzicere a folosirii automobilelor din “motive de îngrijorare pentru viața (sănătatea) locuitorilor” pe care-i păstorește.

      Bun, și mai departe, ce facem? Ne întoarcem la căruța cu cai. Dar eu iarăși pot demonstra că și folosirea cailor pentru transport prezintă un risc pentru sănătatea pasagerilor din căruță deoarece, uneori, caii sunt mușcați de streche, uneori se sperie de lup, și atunci răstoarnă căruța cu pasageri cu tot…

      Și mai departe?…(O posibilă soluție)

      NU MAI SEMĂNĂM MĂLAI DE FRICA VRĂBIILOR!!!

      Chiar așa de rău am ajuns?…

      • Peter Manu spune:

        Demonstratiile dumneavoastra cu privire la fenomene pe care nu sunteti calificat sa le cercetati sau interpretati au valoare de opinie personala.

        Figurativ, dumneavoastra folositi in acest caz o legitimatie valida (cea de profesor de geologie) pentru a intra la un meeting al specialistilor in sanatate publica, care nu va pot recunoaste ca expert si deci nu au cum sa va ia in consideratie opinia.

  13. ws spune:

    nu sunt specialist în domeniu. nu sunt nici activist antifracking. pe fondul problemei nu prea am ce comenta.

    excelentă seria dvs de articole despre fracturarea hidraulică. pur și simplu. un domeniu strict tehnic ce a ajuns în gura propagandiștilor de tot felul e explicat coerent pentru masele largi.

    keep up the good work.

    abia aștept următorul articol despre fracturarea hidraulică.

    ws

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Vă mulțumesc pentru aprecieri și încurajări.

      „Călătoria continuă!” :-)

      • UnOarecare spune:

        Subscriu spuselor d-lui ws si va multumesc si eu d-le Profesor Cranganu.
        Numai bine!

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Vă sunt recunoscător și dv. pentru apreciarea exprimată.

          Plutind de multă vreme pe o mare întunecată de furtuni critice, orice luminiță se transformă într-un far dătător de speranțe.

  14. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    INVITAȚIE

    Începând de pe 29 ianuarie a.c., între 6:30 – 9:50 PM, voi preda cursul „Introduction to petroleum geology” (nivel Master și PhD). Este unicul curs de acest gen care se predă într-o universitate din zona metropolitană a New York-ului (NY, NJ, CT).

    Dacă există persoane dornice să-și îmbogățească cunoștințele legate geologia petrolului și gazelor, gazele și țițeiul de șist, fracturarea hidraulică și forajul orizontal dirijat, fenomene de etanșare capilară a rocilor sursă și/sau rocilor rezervor, hidrogeologia zăcăminteleor de petrol și gaze, aspecte geotermice ale generării hidrocarburilor, carotajul geofizic etc., etc., ofer participare gratuită la prelegerile mele. (Participare gratuită înseamnă că nu veți primi credit academic, deoarece nu veți da examene și homework).

    Brooklyn College este situat în centrul orașului cu același nume, 2900 Bedford Avenue, ultima stație pe liniile de metrou 2 și 5. Pentru a avea acces în campus, vă rog să mă contactați anticipat: cranganu@brooklyn.cuny.edu sau tel. 718-951-5000 ext. 2878.

  15. newsit.ro spune:

    Procedurile de fracturare hidraulică ale Chevron ar putea afecta centrala nucleară de la Cernavoda. Detalii: http://www.newsit.ro/exploatarile-chevron-din-constanta-ar-putea-afecta-centrala-nucleara-de-la-cernavoda/

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Aveți cumva și un link pentru studiul propriu-zis, nu numai pentru părerile unei persoane?
      Există și opinii publicate de alți specialiști români (sau străini) despre studiu?

      Introducând titlul studiului într-un motor de căutare, a rezultat numai fraza aceasta

      Fracturarea hidraulică ar putea avea [s.m.] un impact asupra centralei de la Cernavodă, ne-a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica SA, citând concluziile unui studiu comandat de companie în acest sens

      Nu vreau să par malițios sau nerespectuos, dar, știți, eu îs moldovean șî un megieș di pi la noi, Ion Creangă, o scris o poveste dispre o fimeie, mama ei, copchilul din copaie, drobul di sare di pi sobă șî o mâță, cari, di s-ar sui ea pi sobă ar putea să facă și să dreagă…

      Cred că știți titlul poveștii.

  16. pro_fan spune:

    poate mai are cineva un rest de rabdare si pentru un link din propria batatura, 100% oficial, cu statistici avand la baza sistemul national de monitorizare si rezultatele determinarilor de laborator:
    http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/13/Sinteza%20PCA%202013%20%28extras%29.pdf

    de la pag.16 (cap.3) pana la pag.30 efortul este minimal, de urmarit niste tabele cu indicatori specifici, comparativ pe diverse categorii de activitati (ex.: captare/tratare apa, energie termo-electrica, ind.miniera, irigatii, zootehnie)

    si, pe cat posibil, daca e cazul, continuand cu concluzii, obligatii, angajamente si perspective…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Aș dori să ofer și eu link la un articol, de asemenea, „din propria bătătură”:

      Gazele de șist: Geologie și managementul apei, 2014, autori Nicolae Anastasiu (m.c. al Academiei Române) și Alexandru Pătruți (fost Secretar de stat al ANRM).

      Pentru cei îngrijorați de posibilul consum de apă necesar fracturării hidraulice de mare volum, ofer un citat revelator:

      La nivelul anului 2012, cerința totală de apă din România a fost de 7,19 mld m3, din care 1,1 mld m3 pentru populație (15,3%), 1,28 mld m3 pentru agricultură (17,8%) și
      4,81 mld m3 pentru industrie (66,9%). Conform Administrației Naționale a Apelor Române, resursele de apă ale României însumează 134,6 mld m3, iar resursa utilizabilă din care se acopera cerința de apă este de circa 40 mld m3. Raportat la cerința totală de apă din România anului 2012, necesarul de apă pentru programul de explorare al gazelor de șist reprezintă 0,0015% din total, sau 0,0023% din cerința pentru industrie. Menționăm că, după 1990 cerința de apă în România s-a redus continuu de la 20,4 mld m3 în 1990 la 7,19 mld m3 în 2012, existând în prezent cantități mari de apă disponibilă și neutilizată.

      În condițiile în care s-ar trece la exploatarea gazelor de șist și ar fi săpate anual un număr de sonde egal cu cel care se sapă în prezent pentru hidrocarburile convenționale (cca. 100 sonde), consumul anual maxim de apă (fară recuperarea și reutilizarea fluidului de fracturare) se poate ridica la 2 mil m3, adică 0,28% din cerința totală de apă, 0,005% din resursa utilizabilă sau 0,0015% din resursa totală de apă.[s.m.] Dacă apa utilizată în programele de explorare și exploatare a gazelor de șist este preluată din alte resurse decât resursa utilizabilă, atunci nu sunt afectați alți consumatori.

      • Dorin Apostol spune:

        Dupa ce ati facut o teorie intreaga despre sofismele folosite de “fracktivisti”, acum ne “oferiti” un “citat revelator” care contine un BIG FAT SOPHISM si, legat de discutia despre interpretarea datelor CDPHE, un exemplu de interpretare abuziva a unor date comunicate de catre Administrația Naționala Apele Române (ANAR).

        Astfel, autorii raporteaza “consumul anual maxim de apă” din cazul celor 100 de sonde de exploatare a gazelor de șist la “cerința totală de apă”, la “resursa utilizabilă”, si la “resursa totală de apă” a ROMANIEI (n.m.), ca si cum resursele de apa ale Romaniei ar fi omniprezente si, atat resursele cat si cele 100 de sonde, ar fi uniform distribuite pe intreg teritoriul tarii, ignorand cu buna/rea stiinta unele cunostinte elementare de hidrologie/hidrogeologie si chiar si unele informatii din comunicatul ANAR.

        Din cate se cunoaste, forajele preconzate a fi executate in viitorul apropiat pentru explorarea/exploatarea gazelor de șist ar urma sa fie CONCENTRATE in trei perimetre
        care insumeaza cca. 8700 kmp, deci cam cat suprafata judetului Timis (unul din cele 41 de judete ala tarii). Prin urmare, cred ca ar fi fost corect ca, macar din acest p.d.v., autorii sa faca raportarea la cerintele de apa ale unei zone de marimea respectiva (adica de vreo 30-40 de ori mai mica).

        In plus, autorii ignora cu buna stiinta (au fost intrebati in aproape toate dezbaterile pe aceasta tema la care au participat) faptul ca tocmai zonele vizate in prima instanta de explorarea/exploatarea gazelor de șist sunt dintre CELE MAI DEFICITARE din tara in privinta resurselor de apa conform tuturor (oricaror) studiilor INMH, ISPIF, INHGA (de exemplu http://inhgacercetare.ro/doc/inhga_2010/S1_L01.pdf), etc.

        “Dacă apa utilizată în programele de explorare și exploatare a gazelor de șist este preluată din alte resurse decât resursa utilizabilă, atunci nu sunt afectați alți consumatori.”

        Care alta resursa in afara celei utilizabile? Resursele utilizabile includ apele de suprafata si subteran exploatabile indiferent daca sunt tratate sau nu (inclusiv apa industriala). Si atunci, care alti consumatori “nu sunt afectati”, mai ales in conditiile zonelor amintite?

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Mai ușor cu sofismul pe scări :-)

          Despre părerile oficialităților din Colorado, poate citiți mai multe rânduri din articolul meu, eventual și referința 2:

          În ziua când articolul a fost publicat, CDPHE a continuat critica printr-un comunicat din partea Dr. Larry Wolk, Chief Medical Officer. Acesta a avertizat opinia publică „să nu se grăbească cu judecata” pentru că „publicul poate fi ușor dezinformat” deoarece „mulți factori cunoscuți a contribui la defectele de naștere au fost ignorați” de autorii studiului[[2]]. Dr. Wolk a mai spus că oficialii din Colorado „nu sunt de acord cu multe din asocierile specifice” din studiu, care se bazează pe diferențe statistice „minuscule”.

          Despre datele și concluziilor domnilor Anastasiu și Pătruți (care sunt, totuși, specialiști din România), ar fi normal să le adresați lor întrebările puse mie.

          • Dorin Apostol spune:

            Nu ati nimerit-o. Era vorba de sofismul celor doi autori, nu de al dvs. In articolul lor si mai precis in citatul pe care l-ati considerat “revelator” nu ati observat sofismul?

            Si pentru ca insistati, pe Alexandru Patruti ce calitati (cercetari, lucrari publicate) il recomanda ca expert in problema gazelor de sist (fracturare hidraulica) sau chiar in hidrogeologie sau gospodarirea apelor (care este apanajul hidrotehnicienilor) – ca sa vorbeasca despre “managementul apelor”? Din CV-ul dumnealui rezulta ca a avut doar functii de conducere si ca pt. hidrogeologie a facut niste specializari aka cursuri de scurta durata (“training”). Sau ca a fost “Expert, Direcţia Relaţii cu Organisme Financiare Internaţionale şi Bănci de Investiţii, Fondul Proprietăţii de Stat”, sau ca a fost “Expert, Direcţia Privatizare chimie-metalurgie, Fondul Proprietăţii de Stat”. http://www.minind.ro/minister/cv_a_patruti_20_02_09.pdf
            Asta pentru ca vorbeati de necesitatea “cunoasterii experte”, etc.

            “Discutia despre interpretarea datelor CDPHE” era cea dintre dvs. si comentatorul @Viorel Ganea, asa ca auto-citarea dvs. pentru a nu stiu cata oara este inutila.

            Cine face “bascalie ieftina” acum?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)