Home » Analize »Energie » Citesti:

ENERGIE Client vulnerabil, client protejat și client casnic

Dumitru Chisalita mai 6, 2015 Analize, Energie
4 comentarii 863 Vizualizari

Client vulnerabil, client protejat și client casnic sunt noțiuni care se confundă în mintea oamenilor. Din punct de vedere practic și legal, între aceste noțiuni se găsesc diferențe majore, pe care viitoarea strategie nu are voie să nu le așeze în mod corect. Dacă toți clienții vulnerabili trebuie să fie protejati, nu toți clienții protejați sunt vulnerabili și cu atât mai puțin nu toți clienții casnici sunt vulnerabili.

Clienți casnici (conform legii gazelor) sunt clienții care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu. Respectiv pentru a fi mai detalist clienții casnici sunt:

- clienții care utilizează gazele naturale în scopul încălzirii spațiilor proprii, producerii apei calde și pentru gătit, în gospodării individuale și/sau apartamente de bloc, cu contorizare individuală;

- clienții care utilizează gaze naturale în scopul încălzirii spațiilor proprii, producerii apei calde și pentru gătit, în gospodării și/sau apartamente de bloc, cu contorizări comune;

- imobile cu destinație de locuință, idiferent de forma de proprietate, aflate în administrarea unor persoane juridice de drept public sau privat, inclusiv centrele rezidențiale pentru persoane cu handicap, căminele pentru persoane vârstnice, centrele de primire a copilului în regim de urgență, centrele maternale, internate școlare, camine studențești care utilizează gaze naturale în scopul încălzirii spațiilor proprii, producerii apei calde și pentru gătit.

Clienții protejați sunt clienții cărora trebuie să li se asigure alimentarea cu gaze prioritar, în fața altor clienți. Gazul natural constituie un element esențial al aprovizionării cu energie a Uniunii Europene, reprezentând o pătrime din aprovizionarea cu energie primară și fiind utilizat, în principal, la producerea de energie electrică, la încălzire, ca materie primă pentru industrie și carburant pentru transporturi. Aceasta a determinat emiterea Regulamentului nr. 994/2010 al Parlamentului European privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze natural (Regulament care are caracter obligatoriu în toate țerile membre ale UE) și care definește consumatorii protejați astfel: toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor și, în plus, în cazul în care statul membru respectiv decide astfel, mai pot cuprinde: (a) întreprinderile mici și mijlocii, cu condiția ca acestea să fie racordate la o rețea de distribuție a gazelor, și serviciile sociale esențiale, cu condiția ca acestea să fie racordate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze și ca toți acești consumatori suplimentari să nu reprezinte mai mult de 20 % din consumul total de gaze; și/sau (b) instalații de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și consumatorilor menționați la litera (a), cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.

În România nu au fost definite toate categoriile de clienții protejați, singurii care intră în această categorie, sunt definiți de regulamentul uniunii europene și sunt clienții casnici.

Clienții vulnerabili sunt clienți care din motive întemeiate nu pot să beneficieze de energia necesară asigurării necesităților de subzistență. Astfel, acești clienți se găsesc în categoria clienților casnici, dar și cei asimilați clienților casnici (spitale, cămine de bătrâni, case de copii) pot să fie cuprinși în această categorie. Legea gazelor din România acordă următoarea definire a clientului vulnerabil: clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară.

Dacă calitatea de client casnic și cea de client protejat nu se modifică în timp, vulnerabilitatea unui client este o stare care poate evolua de la existența la inexistența acesteia.

Deoarece în randul clienților casnici, nivelul de venituri este diferit, legea în vigore impune evidențierea ca și clienți vulnerabili, doar a acelor clienți casnici care au nevoie reală de a beneficia de ajutor. Lipsa unei astfel de abordări determină inechitate socială, deoarece face ca acei clienți casnici „bogați” să beneficieze de două ori, odată că nefiind vulnerabili nu ar trebui să beneficieze de aceste avantaje și a doua oară că beneficiază de o subvenție valorică mare (având case mai mari, echipamente mai multe sau chiar piscine care consuma energie peste nivelul de consum mediu).

Sistemul prețurilor reglementate în România aduce în fapt toți clienții casnici într-o situație de vulnerabilitate, extra-cadru legal. Astfel, este o mascare a benificiilor de care profită clienții „bogați” în fața maselor largi.

Ponderea cheltuielilor cu gazele în bugetul familiilor celor mai sărace, în lunile de iarnă, este de cca. 4 ori mai mare decât în cazul familiilor cu veniturile cele mai mari.


Eliminarea prețurilor reglementate, ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, fără o apăsare mare pe bugetul famililor cu venituri ridicate, dar ceând fonduri suplimentare la buget suficiente cât să permită subvenționarea unei părți din costurile cu gazele naturale pentru clienții vulnerabili. Astfel, se poate obține o scădere a ponderii costurilor cu gazele naturale, în lunile de iarnă,  la clienții cu venituri reduse sub ponderea costurilor cu gazele naturale de dinaintea liberalizării  pieții clienților casnici.

Liberalizarea pieții clienților casnici, cooroborat cu aplicarea criterilor de vulnerabilitate, ar aduce un cost mai mic (față de situația prețurilor reglementate) cu gazele la clienții realmente săraci și ar impune o creștere ușor suportabilă pentru clienții cu venituri ridicate.

Prezentarea acestei situații, persuasiv, în ideea necesității menținerii prețurilor reglementate la consumatorii casnici nu este în avantajul marii părți din populația României, o populație săracă, ci pentru a favoriza un număr redus de clienți casnici, pe cei cu venituri ridicate.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Tara lui Andrei spune:

    Dle Chisalita, oare ca angajat al unui producator de gaze scrieti toate astea avand pe ochi “valul ignorantei” in sens rawlsian?

    Poate ne explicati dvoastra cum vor beneficia de aceasta “liberalizare” (in fapt o crestere a preturilor) familiile cu venituri medii care se incalzesc iarna cu gaze? Sau consumatorii casnici conectati la retelele de energie termica?

    • Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

      Nu pot raspunde dintr-o calitate pe care nu o am. Dar, filozofia Rawls a asezat societati pe care le evocam adesea in modele de urmat.
      Liberalizarea presupune o abordare corecta, corectitudinea presupune sa acceptam ca singurul lucru constant este schimbarea. Preturile cres si scad, important este ca ambele parti vanzatori si consumatori sa beneficieze de aceste trenduri. Piata reglementata este o piata care are (priviti ultimii 15 ani) doar un sigur trend crescator, chiar daca piata a avut si momente de scadere a pretului gazelor. Marja comerciala in piata libera este net inferioara fata de marja comerciala in piata reglementata, pe langa faptul ca nu este garantata.
      Dar aceasta presupune cunostiinte. Cunostiinte la nivelul consumatorului si mult mai putina demagogie si si mai putina persuasiune.

  2. Tara lui Andrei spune:

    Aveti si date cind spuneti ca marja in piata libera e mai mica decit cea in piata reglementata?

    Daca sustineti liberalizarea 100%, veti fi desigur de acord cu obligatia producatorilor de a vinde 100% productia pe pietele centralizate, sper.

  3. Dumitru Chisalita Dumitru Chisalita spune:

    Intr un viitor material voi trata comportamentul pe piata reglementata versus piata libera.
    Liberalizarea presupune o transparenta totala.
    Sunt adeptul trasparentizarii tuturor activitatilor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Chisalita


Dumitru Chisalita

Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)