Home » Analize »Energie » Citesti:

Gazele convenționale si gazele de șist din România – rezerve și resurse

Constantin Cranganu noiembrie 29, 2014 Analize, Energie
64 comentarii 2,847 Vizualizari

Pentru articolul de față propun două definiții:

Rezerve: opiniile conservatoare ale geologilor despre cât de multe gaze de șist pot fi exploatate într-un interval de timp cunoscut, cu tehnici cunoscute, cu costuri cunoscute și în zăcăminte cunoscute. În continuare, rezervele pot fi subîmpărțite în r. dovedite și r. nedovedite (probabile și posibile).

Resurse: opiniile optimiste ale geologilor referitoare la toate gazele de șist nedescoperite, teoretic prezente într-o anumită zonă. În continuare, resursele pot fi subîmpărțite în r. contingente (pot fi recuperate potențial din zăcăminte cunoscute, dar nu sunt încă mature pentru o dezvoltare comercială) și r. prospective (pot fi recuperate potențial din acumulări nedescoperite încă prin implementarea unor proiecte viitoare de dezvoltare. Gazele de șist din România se încadrează aici)

Care este situația rezervelor de gaze convenționale ale României ? [1][2]

¨ Gaze convenționale – rezerve dovedite:

¡  335 MMC în 2000. (MMC=  miliarde metri cubi)

¡  102 MMC în 2013 (locul 5 în Europa, după Norvegia, Olanda, Ucraina și Marea Britanie).

¡  Rezervele de gaze convenționale ale României au scăzut, în perioada 2000 – 2013, cu  70%.

¨ Gaze convenționale – producție:

¡  13,08 MMC în 2000.

¡  10,08 MMC în 2013.

¡  Producția de gaze convenționale a României a scăzut, în perioada 2000-2013, cu 23%.

¨ Consumul de gaze naturale al României:

¡  16,32 MMC în 2000.

¡  12,03 MMC în 2013.

¨ Importurile de gaze naturale ale României:

¡  3,23 MMC în 2000.

¡  1,45 MMC în 2013 (Rusia -1.33, Ungaria – 0,12 MMC).

¨ CONCLUZIE: La nivelul de consum al anului 2013, rezervele de gaze convenționale ale României vor fi suficiente pentru ~8,5 ani.

Care este situația resurselor de gaze neconvenționale (de șist) ale României?

¨ În anul 2013, EIA (Energy Information Administration) a estimat resursele României de gaze de șist recuperabile tehnic la 1.444 MMC.[3] O cifră asemănătoare a fost publicată în luna septembrie a.c. de ENI.[4]

¨ Astfel, România ocupă locul 3 în Europa, după  Polonia (4.190 MMC) și Franța (2.879  MMC).

¨ La nivelul de consum al anului 2013, resursele estimate de gaze de șist ale României ar putea asigura nevoile interne – fără importuri – pentru ~120 ani.

Resurse versus Rezerve

Estimările făcute de EIA și ENI trebuie considerate exact ceea ce sunt – aprecieri preliminare ale conținutului potențial al unei structuri geologice. Ele implică o doză de incertitudine care depinde de

  1. metodologiile folosite (volumetrică, bilanțul material ori curba de declin al producției) pentru calculul conținutului de gaze și
  2. cantitatea și calitatea datelor de intrare în algoritmii de calcul. Pentru țara noastră, datele referitoare la argilele gazeifere care găzduiesc potențiale acumulări de gaze de șist sunt foarte puține și nu de calitate maximă. În aceste condiții, modelatorii americani și italieni au folosit probabil informații generice oferite de sateliții specializați de tip Landsat (tipuri de roci și arealele ocupate de acestea) și au recurs la o extrapolare bazată pe similitudinile dintre geologia argilelor gazeifere românești și formațiuni asemănătoare din Statele Unite.

Pentru o caracterizare inițială a argilelor  gazeifere, recte pentru estimarea cât mai precisă a rezervelor de gaze de șist cantonate în acele roci, trebuie cunoscuți cel puțin 20 de parametri care vor intra ulterior în algoritmii de calcul ai rezervelor:

  • parametri critici (gradul de maturitate termică, grosimea netă, presiunea fluidelor din roci, prezența și numărul fracturilor naturale,  gradul de diageneză ș.a.),
  • parametri importanți (cantitatea de materie organică, adâncimea, mineralogia, indicele de fragilitate ș.a.),
  • parametri semnificativi (tipul de materie organică, hazarduri geologice, stres in situ ș.a.) și
  • parametri flexibili ( permeabilitatea matricei minerale, prezența unor bariere naturale care pot împiedica propagarea fracturilor induse, managementul apei ș.a.).

Acești parametri nu se pot obține din satelit – este absolut necesar să fie săpate sonde de explorare din care se vor preleva carote mecanice și în care se vor efectua investigații geofizice, geochimice, geomecanice etc. Numai după obținerea și implementarea tuturor parametrilor menționați în algoritmii de calcul al resurselor, o companie se poate pronunța în legătură cu existența sau non-existența unor resurse promițătoare de gaze de șist. De asemenea, este practic imposibil să caracterizezi o zonă prospectată numai pe baza unui singur foraj. Așa cum am explicat aici, o decizie majoră (stay or quit) necesită coroborarea informațiilor provenite din mai multe surse concurente.

Un exemplu interesant îl oferă Polonia, țara creditată inițial cu cele mai mari resurse estimate de gaze de șist din Europa. Până în luna septembrie 2014, în Polonia au fost săpate 64 de sonde pentru explorare de către companii mari, mijlocii și mici. După analiza rezultatelor și considerarea unor restricții guvernamentale (permise și avize), 7 companii majore au abandonat perimetrele concesionate, dar două companii (Chevron și ConocoPhillips) continuă explorarea.[5] Deși Polonia a îmbrățișat cu entuziasm explorarea gazelor de șist și nu a cunoscut demonstrații de tip Pungești la nici unul din cele 64 de foraje, se pare că realitatea geologică este mai puțin prielnică pentru polonezi. Este posibil ca și geologia de la Pungești să fie la fel de potrivnică acumulărilor de gaze de șist.

Diminuarea incertitudinii se poate face numai prin cercetări aprofundate ale condițiilor geologice, sedimentologice, geochimice, hidrogeologice, petrofizice, structurale și ecologice ale unei zone. Iar pentru toate acestea sunt obligatorii forajele de explorare. În condițiile în care o companie, precum Chevron, cheltuiește peste $10 milioane pentru un singur foraj menit să cerceteze realitatea geologică dintr-o regiune a țării, consider că demonstrațiile de la Pungești au fost, de fapt, demonstrații anti-cercetare (noi nu vrem să știm ce avem, dacă avem, cât avem etc).

O altă cale sigură de diminuare a incertitudinii legate de volumul in situ al resurselor de gaze de șist o reprezintă  testarea intensă cu foraje-pilot care vor oferi date concrete despre ratele de producție, curbele de declin ale producției, cantitatea de apă de retur care va trebui reciclată sau/și injectată etc.  Aceste date preliminare vor constitui baza calculării costurilor CAPEX (investiții capitale în forajul, completarea și fracturarea hidraulică a sondelor, costul compresoarelor de GNL – gaz natural lichefiat – și  GPL -gas de petrol lichefiat, construcția de conducte de transport etc.) și OPEX (costurile de operare ale platformelor de foraj, deprecierea și amortizarea conductelor, redevențe și alte taxe etc.) legate de dezvoltarea unei singure concesiuni de exploatare. În cazul Poloniei, de exemplu, se estimează că trecerea de la explorare la exploatarea unei singure concesiuni va costa între $15 și $ 25 miliarde, în funcție de numărul găurilor de sondă săpate, platformelor de foraj, centrelor de colectare și tratare a gazelor,  compresoarelor etc.[5]

Convertirea resurselor estimate de gaze de șist în rezerve implică mai mulți factori: existența tehnologiilor de exploatare (forajul orizontal dirijat cuplat cu fracturarea hidraulică), costurile legate de descoperire, dezvoltare, producție și transport, recuperarea capitalului investit, obținerea unui profit, existența piețelor de desfacere, prețul de vânzare etc.

Cu alte cuvinte, dacă România se gândește serios la asigurarea unei politici energetice balansate și sustenabile în viitoarele decenii, consider că sugestiile făcute mai sus ar putea fi un punct de plecare.

Referințe:

[1] Crânganu, C., Hydraulic fracturing: resources, regulations and policies in Romania and worldwide, Romania Gas Conference, Bucharest, 28-29 October 2014, http://romaniagasconference2014.blackseaevents.com

[2] US EIA, Romania, http://www.eia.gov/countries/country-data.cfm?fips=RO, August 2014

[3] US EIA „Technically recoverable shale oil and shale gas resources: An assessment of 137 shale formations in 41 countries outside the United States”, 10 iunie 2013 http://www.eia.gov/analysis/studies/worldshalegas/pdf/overview.pdf

[4] ENI Report, World Oil and Gas Review, September 2014

[5] Nagy, Stanislaw, Economy, geology & engineering issues in shale gas exploration and development in Poland, Romania Gas Conference, Bucharest, 28-29 October 2014, http://romaniagasconference2014.blackseaevents.com

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "64 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Dle Cranganu,
    Articolele dvs sunt inteligibile si interesante chiar si pentru nespecialisti. Dar va ntreb care sunt relatile dvs cu catedrele de geologie -geofizica din Romania cat si cu institutele de profil si cercetare in domeniu?

    PS Nu stiu de ce, poate nu am stiut eu sa caut, dar nu v-am gasit in lista de autor unde ar trebui sa apara articolele dvs!?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Am fost și sunt în legătură cu catedrele de geologie-geofizică din Iași, București, Cluj-Napoca și Ploiești (articole comune, schimburi de articole și alte informații, participări la simpozioane, prezentări de carte etc.) Cu institutele de profil și cercetare din România, relațiile mele sunt la nivel inter-personal (foști colegi și foști studenți de-ai mei de la Iași). Oficial, am avut o relație proastă (ca să nu spun mai mult) cu un Institut din București (detalii aici)

      Lista (parțială) a articolelor mele de pe Contributors.ro se poate găsi aici:
      http://www.contributors.ro/author/constantin-cranganu/

  2. costelus spune:

    De acord, cu exceptia citatului: “consider că demonstrațiile de la Pungești au fost, de fapt, demonstrații anti-cercetare”

    Nu, au fost niste oameni speriati ca s-a apucat cineva sa sape pe pamintul lor fara sa le ceara acordul. Ar fi fost greu pentru cei de la Chevron sa vorbeasca cu oamenii? Sint oameni necajiti, pe care Dragnea ii scoate la vot pentru o sticla de ulei si 50 de roni. 15 dolari. Pentru Chevron insa a fost mai ieftin sa nu dea nimic, pentru ca jandarmii au batut bine si pe gratis.

    Presupun ca nu v-ar conveni daca miine, la dv. in curte, s-ar apuca Chevron sa sape dupa gaze fara sa va ceara voie, nu? Iar, in caz ca faceti scandal, vin politistii sa va inmoaie oasele.

  3. Alexandru Botez spune:

    Argumentația științifică a domnului profesor Crânganu nu este doar binevenită, ci mai ales necesară. Există însă și alte argumente care susțin necesitatea ca România să opteze ferm în favoarea unei politici ferme de sprijinire a explorării rapide a rezervelor și resurselor neconvenționale.
    „Revoluția gazelor de șist” a relevat faptul că specialiștii americani au descoperit ceea ce veteranii industriei petroliere românești știu de mult timp, respectiv: „Țițeiul și gazele naturale sunt descoperite, acolo unde au mai fost găsite”. Astfel, în cadrul Biroului de Geologie Economică de la Universitatea Texas, a fost constituit un grup de specialiști, sub conducerea directorului acestuia, Scott Tinker, care a finalizat un studiu privind caracteristicile geologice ale locațiilor formațiunilor de șist saturate cu hidrocarburi de pe teritoriul Statelor Unite. Principala concluzie a studiului este: „Marile bazine bogate în țiței și gaze naturale, care au fost și sunt încă exploatate, s-au format prin migrarea hidrocarburilor din formațiunile de șist învecinate în rezervoarelor convenționale. Cea mai mare parte a acestor formațiuni de șist, sunt încă bogate în țiței și gaze naturale. Aceste roci sunt bucătăria în care țițeiul și gazele naturale s-au format înainte de a migra în rezervoarele convenționale. Până acum noi am forat doar în rezervoarele convenționale și mai există cantități importante care să fie exploatate din acestea, dar ceea ce am început să facem este să forăm direct în bucătărie, care conține mult mai mult țiței și gaze naturale, decât ceea ce a migrat în rezervoarele convenționale”.{ Patti Domm, Boom-ul energetic al Americii („Energy boom dawning in America”), din 18.03.2013, CNBC (http://www.nbcnews.com/business/power-shift-energy-boom-dawning-america-1C8830306#/business/power-shift-energy-boom-dawning-america-1C8830306 – accesat la 10.04.2013)}
    Acest lucru este confirmat de evoluția exploatării gazelor de șist din Statele Unite, iar un exemplu semnificativ este locația Barnett, din Texas. Din anul 1997 până în 2009, în această locație au fost forate 13.500 de puțuri, în vederea exploatării resurselor de gaze naturale. Dacă la începutul perioadei de referință, puțurile forate erau aproape exclusiv verticale (ceea ce presupune obținerea de gaze naturale convenționale), la sfârșitul acesteia este evidentă preponderența celor orizontale (în formațiunile de șist). În 1997, existau circa 200 puțuri verticale, numărul acestora a început să crească după anul 2001, ajungând în 2009 la circa 4.000. În ce privește puțurile orizontale, în 2004 erau doar circa 200, numărul lor ajungând până în anul 2010 la peste 9.000.
    Concluzia cercetătorilor americani este susținută și de faptul că, dacă privim o hartă întocmită încă din anul 2009 de prestigioasa revistă The Economist, privind locațiile de gaze de șist din Europa în curs de explorare în acea perioadă, constatăm că acestea se aflau preponderent în țările limitrofe Mării Nordului (Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Germania și Scandinavia).{ The hunt for shale gas in Europe: Bubbling under, din 03.12.2009, The Economist (http://www.economist.com/node/15022457 – accesat la 13.05.2013)} În ultimii 50 de ani, platforma continentală a Mării Nordului a fost una din principalele surse de aprovizionare a Europei Occidentale cu țiței, dar mai ales cu gaze naturale.
    Prin urmare, este evident la ce rezultate ne putem aștepta din orice studiu privind evaluarea resurselor de resurse energetice neconvenționale din țara noastră, în condițiile în care România, timp de peste 150 de ani a fost un producător semnificativ de țiței și gaze naturale convenționale în Europa. Aceste resurse nu au căzut din cer, fiind generate în „bucătăriile”, cum au denumit specialiștii americani formațiunile de șist unde s-au format și care conțin „mult mai mult țiței și gaze naturale, decât ceea ce a migrat în rezervoarele convenționale”.
    Problema fundamentală nu este dacă România dispune de țiței și gaze de șist, ci dacă dorește să le exploateze, respectiv când și cum? În ce privește dimensiunea lor, aceasta nu poate să fie decât cel puțin pe măsura cantităților de țiței și gaze naturale convenționale extrase până acum, adică uriașe.

    • pehash spune:

      Problema fundamentala este daca suntem suficient de indiferenti (ca sa nu scriu imbecili) incat sa permitem exploatarea gazelor de sist intr-o tara cu densitate a populatiei mult mai mare decat zonele in care se exploateaza azi aceasta resursa.
      Poate intr-un articol viitor ne va lamuri domnul Cranganu asupra acestui subiect – Care este densitatea populatiei in zonele in care se exploateaza azi in SUA gazele de sist?

      Inchiderea combinatelor care produc ingrasaminte chimice ar elimina complet nevoia de importuri de gaze. Social, ar fi un mic dezastru – zeci de mii de salariati. Economic, 0.0x% din PIB. Bugetul de stat ar avea doar de castigat pentru ca miliardarul proprietar oricum nu platea taxe si cumpara gaz subventionat. Deh.. detalii…

      • Mihai spune:

        Bati campii. Iti dau exemplul Canadei, in toate campurile oil and gas se fractureaza si sunt orase dezvoltate in toate zonele. Fracturarea nu polueaza panza freatica, sunt studii si teste realizate in acest sens si reglementari guvernamentale de mediu stricte. Mai lasati naibii youtube-ul ala sponsorizat de Gazprom, unde shallow gas arde la robinet. daca ala nu si-a facut foraj pt apa serios e problema lui. Se ingrozea nush care ca forajul orizontal distruge scoarta terestra….informatia e la indemana oricui. Trebuie sa mai ai si iminte insa, sa intelegi.
        Sigur, renuntati la minerit, renuntati la combinate chimice, renuntati la foraj etc…mentalitate medievala de bordei.

        • Codruta spune:

          Te rog, nu promova confuzia intre acele “localitati-santier”, care apar peste tot pe unde se exploateaza ceva (si mor IMEDIAT ce s-au terminat resursele), si “orase”!! AVEM deja niste “orase-fantoma” in Romania si eu NU VREAU sa se umple tzara de asa ceva!!

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Vă mulțumesc pentru informațiile adăugate.

  4. Gogu Pintenogu spune:

    Victor Ponta a spus cu gura aia, a lui, care si vorbeste si gandeste, ca nu avem gaze de sist si ca satenii de la Pungesti au luat bataie de la jandarmi chiar degeaba . Ce avrut sa spuna, e neinformat, minte, de ce minte? Un prim ministru, cand face afirmatii in public, ar trebui sa fie responsabil, sa stie ce spune.

  5. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @pehash
    Problema fundamentala este daca suntem suficient de indiferenti (ca sa nu scriu imbecili) incat sa permitem exploatarea gazelor de sist intr-o tara cu densitate a populatiei mult mai mare decat zonele in care se exploateaza azi aceasta resursa.
    Poate intr-un articol viitor ne va lamuri domnul Cranganu asupra acestui subiect – Care este densitatea populatiei in zonele in care se exploateaza azi in SUA gazele de sist?

    Eu credeam că am lămurit de mult acest subiect:
    http://www.contributors.ro/media-tech/impactul-fracturarii-hidraulice-asupra-resurselor-de-apa/

    În legătură cu densitatea populației din Fort Worth să lăsăm cifrele să vorbească:

    - Fort Worth is the 16th-largest city in the United States of America and the fifth-largest city in the state of Texas.
    -According to the 2010 census, Fort Worth had a population of 741,206.
    -The population density was 1,827.8 people per square mile (705.7/km²).

    -DENSITATEA POPULATIEI IN ROMANIA: 80,4/km² – de 8,8 ori mai mică decât în Fort Worth.

    Deci, despre ce densități ale populației vorbim?

    Adăugați acum și această informație pentru a avea un tablou complet:

    The city of Fort Worth contains over 2100 natural gas wells (2013) tapping the Barnett Shale.

    Dacă vă interesează și alte zone urbane unde se practică intens fracturarea hidraulică, vă pot oferi încă două exemple:

    - zona metropolitană Denver (Colorado): 3,15 milioane locuitori, densitatea populației 1.561 loc/km pătrat, adică de peste 19 ori mai mare decât a României; peste 50.000 foraje fracturate hidraulic;
    -zona metropolitană Pittsburgh (Pennsylvania): 2,36 milioane locuitori, densitatea populației 2.140 loc/km pătrat, adică de peste 26 ori mai mare decât a României; peste 2.700 foraje fracturate hidraulic

    • gobru spune:

      Recunosc ca argumentele aduse de d-voastra cu privire la riscurile exsitenete /inexistente ale fracturarii hidraulice m-au facut sa fiu mai putin categoric in privinta opozitiei fata de o eventuala explorare /exploatare (?) a gezelor prin aceasta metoda.
      Am totusi o nelamurire : comparati densitatea populatiei din zone si SUa cu cea de la noi.
      Dar ar mai fi interesant un detaliu : la noi mare parte din tara este o zona cu activitate seismica si din cind in cind au loc si cutremure destul de puternice .Seismele mai puternice sau de un anumit fek nu pot cauza daune forajelor folosite la fracturarea si sa contamineze pinze freatice ? Am in veder un scenariu de genul rupturi/alunecari de teren.Este stiut ca de la un anumite grad Richter in sus asemenea fenomene pot aparea asemena deplasari de teren (lucru posibil,cel putin teoretic, si intr-o zona incare metoda fracturarii este folosita) .
      Care este probabilitatea ? Eu unul cred ca riscul teoretic exista.Asta este parerea mea de nespecialist.D-voastra ce credeti?
      Exemplele d-voastra de exploatari prin fracturare8 din SUA ,ede exmplu9 exista in zine cu risc seismic ridicat?

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        @gobru

        la noi mare parte din tara este o zona cu activitate seismica si din cind in cind au loc si cutremure destul de puternice .Seismele mai puternice sau de un anumit fek nu pot cauza daune forajelor folosite la fracturarea si sa contamineze pinze freatice ?

        Am discutat problema asta mai demult in articolul „Circulația apei subterane – Implicații asupra fracturării hidraulice”. Vă rog să citiți comentariul „unui petrolist autohton”

        http://www.contributors.ro/sinteze/circula%C8%9Bia-apei-subterane-implica%C8%9Bii-asupra-fracturarii-hidraulice/#comment-182881

        După aceea, gândiți-vă câte sute (mii?) de foraje s-au săpat în România – cele mai multe pe valea Prahovei și în Moldova, relativ aproape de zona Vrancea. Ați auzit ceva că acele foraje ar fi fost afectate de seismele românești și au contaminat apele subterane din zonele unde au fost săpate?

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Exemplele d-voastra de exploatari prin fracturare8 din SUA ,ede exmplu9 exista in zine cu risc seismic ridicat?

        Da există fracturare hidraulică în SUA în zone cu risc seismic ridicat: California. Puteți vedea aici harta Californiei cu forajele fracturare hidraulic. Din păcate, celebra falie San Andreas nu este trecută pe harta aceasta, dar o puteți găsi în altă parte. California este unul dintre cele mai importante state producătoare de țiței și gaze din SUA

        http://www.fractracker.org/2013/08/keeping-track-of-hydraulic-fracturing-in-california/

    • iosiP spune:

      Neglijati, ca de obicei, un lucru important pe care eu, tot ca de obicei, tin sa vi-l reamintesc: in SUA forajul pe proprietatea cuiva se face cu despagubirile de rigoare (adica daca ai gaze de sist sub proprietate ti-a pus Dumnezeu mana-n cap) pe cand in Romania se fac cu expropriere (adica daca ai gaze de sist sub proprietate ti-a dat dracul un sut in cur).

      Daca nu ma insel, in SUA au existat procese intentate de catre persoane private impotriva municipalitatilor care restrictionau exploatarea gazelor de sist pe terenul lor, in schimb in Romania a intervenit militia ca sa-i snopeasca in bataie pe cei care se opuneau forajelor abuzive.

      Presupun ca Chevron ar castiga la fel de mult (sau poate chiar mai mult, din N motive pe care nu stau sa le insir)per sonda dintr-o exploatare din Romania ca dintr-una din USA – atunci de ce nu plateste despagubiri pentru terenuri la nivelul celor de acolo?

      • pehash spune:

        De fapt legile in SUA difera de la stat la stat.. unele permit forajul in gradina din spatele casei, altele cer acordul vecinilor pe cateva sute de metri. O tendinta interesanta este de a interzice complet prin hotarari de consiliul local exploatare prin fracturare hidraulica in zonele urbane. Chiar si in Texas, stat care traieste efectiv din aceasta activitate, unde majoritatea locuitorilor sunt obisnuiti sa vada sonde de gaze si petrol, exista orase cu astfel de decizii. Un exemplu relevant este Dallas-ul.. urmat luna trecuta de Denton.
        Domnul Granganu vorbeste de mii de exploatari in zone ‘urbane’ si ‘metropolitane’, dar nu mentioneaza cat din ele sunt de fapt clasicele puturi de gaze, cate sunt foste puturi de petrol redeschise cand tehnologia a permis (sau cel putin promis) exploatarea hidrocarburilor ramase si cate sunt efectiv exploatari de gaze de sist, prin fracturare hidraulica.

        O alta diferenta este in legislatia privind utilizarea apei pentru aceste activitati. In SUA ai voie sa folosesti resursele naturale fara prea restrictii.. ba chiar mai rau, poti sa lasi mizeria aia de apa rezultata in urma exploatarii sa se evapore in aer liber. Americanii nu par deranjati de faptul ca se confrunta cu o super-seceta de ani buni si au epuizat deja rezervele de apa din cateva acvifere mari.. In Europa asa ceva ar fi inadmisibil. Riscul pentru tari ca Romania este ca o autoritate locala corupta sa inchida ochii (cum se intampla in cazul microhidrocentralelor care au distrus intregi ecosisteme in muntii Fagaras) si ulterior se ne mai trezim si cu niste amenzi usturatoare de la UE. Intre timp actionarii si-au incasat dividendele, hidrocarburile au fost extrase (75% in primii 3 ani..) si localnicii raman cu paguba.

        • iosiP spune:

          @pehash,

          Va multumesc pentru raspuns. Recunosc, nu sunt un specialist in geologie si cu atat mai putin in legislatia din SUA in acest domeniu. In schimb, sunt libertarian iar pentru mine proprietatea privata este inalienabila (cu exceptia schimburilor voluntare si reciproc avantajoase).
          Prin urmare, exproprierea sub orice forma imi repugna si nu o consider legitima – atentie, exista diferente intre “legitim” si “legal”, oricat praf in ochi ar dori DEX-ul sa ne arunce. Deci daca Chevron vrea sa sape la Pungesti este liber sa cumpere/concesioneze terenul de la proprietarii de drept. Daca ajunge la o intelegere, foarte bine; daca nu – NU!

          • pehash spune:

            Cred ca nu ati inteles ce s-a intamplat la Pungesti.
            1. Nu a fost nimeni expopriat.. dimpotriva, totul s-a petrectu ‘legal’ – terenul era al primarului!.. care primar si l-a atribuit singur intr-un schimb de terenuri.. Exista o plangere penala pe subiectul asta, dar va putea fi solutionata doar dupa ce se schimba prefectul de Vaslui. Momentan totul este blocat..
            2. Protestele au avut ca principala cauza campania de denigrare a guvernarilor PDL din 2011-2012, campanie agresiva sustinuta de.. PSD.. ;)
            3. Principala problema semnalata de ONGurile din Romania este lipsa legislatiei in domeniu. Practic, Chevron, Gazprom si cine o mai fi primit licente, actioneaza in baza unor legi atat de vechi incat nici nu mentioneaza efectiv tehnologiile folosite azi in fracturarea hidraulica. Urmarea evidenta este ca nu avem nici o autoritate competenta sa investigheze daca activitatea respectiva afecteaza mediul inconjurator sau populatia locala. Convenabil pentru sustinatorii exploatarii gazelor de sist.. care pot spune orice despre siguranta tehnologiei folosite cat timp nimeni nu le poate verifica afirmatiile la fata locului.
            4. Terenul respectiv era inainte pasunea satului.. aflata la cateva sute de metri de casele oamenilor. Va imaginati ce reactie au avut oamenii cand au aflat ca primarul PSDist, care pana atunci era trompeta anti-exploatare, a concesionat terenul ala fara sa organizeze nici o consultare locala, fara sa-i intrebe pe locuitorii comunei daca sunt de acord..

            • iosiP spune:

              Sunt de acord cu dumneavoastra… pana la un punct: sa presupunem ca Chevron ar gasi gaze suficiente pentru a justifica exploatarea. Sunteti convins ca aceasta s-ar putea face utilizand exclusiv terenul primarului, sau ar urma un val de exproprieri? Chiar credeti ca Chevron este dispusa sa investeasca milioane in explorare fara garantia ca va putea exploata?

              Poate ca n-ar strica sa cerem publicarea actului de concesiune, ca sa aflam ce terenuri a cedat guvernul Romaniei, fara a intreba proprietarii de drept.

            • Prostu'satului spune:

              @iosiP. Cateva precizari.

              1. Da, ar putea exploata fara exproprieri. Usor.
              1.1. Nu stiu exact cum sta treaba in Pungesti, dar la nivelul intregului judet compania a cumparat (under cover, fireste) mult peste 1000 de hectare de teren, mai aproape de 2000, de fapt. Nu-mi amintesc acum numele vehiculului-paravan respectiv (dar pot afla, daca va intereseaza), e ceva cu “agricultura” in nume… va las pe dvs. sa descoperiti de ce acest termen.
              1.2. O data inceputa exploatarea, va fi cat se poate de simplu pentru companie sa determine aproape toti detinatorii de terenuri agricole din zonele vizate sa-si vanda terenurile la preturi de nimic.
              Mai calci porumbul omului, ii mai darami un gard, se mai intoxica si-i moare vaca si calul dupa ce beau din acel extrem de inofensiv lichid samd – totul numai si numai din greseala, sa n-avem discutii, nici vorba de intentie!!!
              Din greseala si sub blajina obladuire a autoritatilor locale si judetene, care au dovedit cu prisosinta si pana acum ale cui interese le servesc.

              2. Compania ARE deja garantia ca va putea exploata. Lucru dovedit nu numai de faptul ca niciun oficial – nici macar Ponta – n-a afirmat raspicat, cu subiect si predicat, contrariul, ci si de numele acordurilor, “de explorare, dezvoltare si exploatare”.

              3. Acordurile sunt publice (in cea mai mare parte a lor, desi, in buna traditie romaneasca, niste anexe secrete pot oricand aparea la nevoie), cel putin cele trei “dobrogene” – cel pt. blocul Barlad e probabil prea favorabil partii romane si investitorul n-o fi vrut sa se faca de ras…
              Ar trebuie sa le gasiti pe site-ul ANRM (care, multumita inaltului profesionalism al sefilor care s-au perindat pe-acolo, NU este anrm.ro, cum ar putea crede prostii). Daca, exact ca mine, n-o sa reusiti sa intrati pe acel site in putinele si scurtele perioade in care chiar functioneaza, gasiti cele trei acorduri prin alte parti pe Net. De exemplu, pe romaniacurata.ro

          • iosiP spune:

            Aveti dreptate! Si-atunci ma-ntreb, oare distinsul autor al articolului (sau seriei de articole, ca sa fiu mai precis) chiar nu cunoaste aceste lucruri? Sau nu ii pasa, ca de la dumnealui din America “se vede altfel”?
            Deci cat de cinic poti sa fii pentru a avansa strict cifre, fara a lua in considerare realitatile de la fata locului? La fel de cinic ca Chevron sau ca guvernul Romaniei, care isi bat joc de proprietarii de drept al terenurilor?

            P.S. Poate mai ia foc vreun pit de exploatare, si asta tot asa, fara intentie…

    • pehash spune:

      Va multumesc pentru raspuns, domnule Cranganu. Ma bucur can ati ales ca prim exemplu statul Texasul.. Un stat cu o densitate a populației de 2 ori mai mica decât Romania!.. Vreți sa spuneți ca Romania ar trebui sa se aștepte la aceleași consecințe asupra mediului înconjurător? Ca va ajunge toată țara sa arate ca Texasul?..vom avea același nr de “incidente” si accidente? Aceleași probleme cu sursele de apa? Acelasi procente de zone deșertificate sau in curs de deșertificare?..
      Sunt sigur ca aveți inteligența si cunoștințele necesare ca sa înțelegeți ca la o comparație între o zona urbana sau metropolitana americana si una din Romania va fi întotdeauna densitatea mai mare in România din cauza moștenirii urbanistice comuniste. Sunt sigur ca știți legislația din SUA mai bine ca mine si cat de mult încearcă industria sa obțină macar o lege care sa le permită măcar accesul in parcurile orașelor, dar fara succes.. Si atunci, de ce îmi dați ca exemple orase si zone metropolitane?…

  6. Valentin Costin spune:

    Domnule Crânganu,
    am mai citit câte ceva pe tema asta…
    Pentru că faceți referire la consumul României, etc., ce relevanță are acest consum, când noi ca români vom cumpăra de la Chevron la prețul pieții? Are vre-o importanță dacă cumpărăm gaze de Pungești sau de Kazachstan?

    • gobru spune:

      Un punct de vedere coerent.
      Atata vreme cat noi,romanii, nu avem un avantaj direct prin exploatarea aceasta ,de ce am face-o?
      Toata lumea stie si de scandalul revedentelor percepute de statul roman pentru exploatarea resurselor subterane ( o gluma).
      Ramane de raspuns la intrebarea : merita economic?Daca da ,pentru cine?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Pentru gazele din Kazahstan va trebui să plătiți în primul rând transportul prin gazoduct :-)

      • Ulysses Errandus spune:

        Trebuie precizat ca indifferent daca gazele vin din Kazakhstan sau Rusia ele vin la un pret negociat si din acest punct de vedere nu are importanta daca vin printr-un un iluzoriu Nabucco sau printr-o conducta terestra din Rusia via Ucraina. Nabucco (daca se va construi vreodata) ar trebui sa aiba preturi de terminal mai mici decat cele ale gazelor rusesti, asta este insasi ratiunea de a demara proiectul. Am scris daca se va construi vreodata pentru ca o sursa viabila de gaze nu a fost identificata, Kazakhstan nu are gaze prea multe si este integrat in sistemul rusesc al Gazprom (Kazakhstan nici macar n-a fost identificat ca sursa majora pentru Nabucco), iar singura sursa disponibila, dar insuficienta, este Azerbaijan. mari sperante s-au pus pe gazelle turkmene, cu reserve foarte mari, dar si aici stapaneste Gazprom. Exista reserve uriase de gaze in Iran, tara limitrofa la M Caspica, ca si cele de mai sus, dar aici problema este si mai dificila din cauza embargoului american.
        Ambele solutii (gaz rusesc si gaz Nabuccco) au riscuri geostrategice si existenta de surse alternative de gaz, preferabil autohton, este preferabila.
        Mai ramane o alta sursa autohtone de energie, cea nucleara (grup 3 Cernavoda), dar si aici ne izbim de probleme de finantare ori de obtuzitatea unor grupari ecologiste. In Germania tocmai s-a publicat un stiudiu despre difficultatie si costurile renuntarii la energie nucleara: nu sunt chiar o joaca.

  7. stefan spune:

    felicitari pt articol… e cazul ca in aceasta uriasa disputa sa avem citeva voci autorizate.

  8. Romi Olariu spune:

    Bună ziua,

    Știți cumva în ce măsură, datele de explorare de la sondele neconventionale din România vor fi disponibile publicului? Adică, România, are vreo pîrghie prin care să oblige pe Chevron să facă datele de explorare la dispoziția și altor jucători mai mici de pe piața gazului neconvențional?
    Spun asta pentru că, din cîte știu eu, aceste date sunt strict confidențiale (și e normal să fie așa de vreme ce compania investește sute de milioane de dolari în explorare. Din acest motiv numai companii cu bugete uriașe de explorare pot să-și permită așa ceva.), datele fiind confidențiale, noi vom specula concluzii dacă:
    1. vor împacheta totul și vor pleca ( caz în care speculăm că rezultatele sunt foarte proaste, ori nerentabile deocamdată ori aranjamente economice și/sau politice).
    2. vor aduce riguri de foraj și vor începe exploatarea.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      @Romi Olariu
      Știți cumva în ce măsură, datele de explorare de la sondele neconventionale din România vor fi disponibile publicului? Adică, România, are vreo pîrghie prin care să oblige pe Chevron să facă datele de explorare la dispoziția și altor jucători mai mici de pe piața gazului neconvențional?

      Nu știu dacă România are vreo pârghie prin care să oblige Chevron să-și publice datele care costă zeci de milioane de dolari. De ce ar face-o Chevron? Altruism? Nu cred. Ceea ce se face la nivelul companiilor (mari și mici) interesate într-o zonă deja prospectată este o tranzacție de tip vânzare-cumpărare. În Polonia, de exemplu, compania San Leon Energy (care deține și în Bucovina o licență pentru 725 km pătrați), a achiziționat recent 7 licențe pentru 4858 km pătrați în Bazinul Baltic care anterior aparținuseră altei companii și a cerut extinderea acestor licențe.
      http://www.sanleonenergy.com/home.aspx

  9. vero spune:

    120 de ani trec repede. Si pe urma? D-le prof. Cranganu, oare nu este mai intelept ca in loc de a se deschide zeci de mii de exploatari in lume, care sa epuizeze zacamintele in 100-200 de ani, sa se treaca la un consum rationalizat in industrie si sa se inlocuiasca consumul casnic cu forme de energie regenerabila?
    Vor exista oameni si dupa 5 – 10 generatii. Lor ce le lasam? Avem noi dreptul sa ardem tot gazul care s-a format in milioane de ani, fara sa ne pese de cei ce vor urma? Doar pentru ca niste giganti industriali ca Chevron vor sa castige usor si sa traiasca bine ACUM, de pe urma rezervelor naturale ale Pamantului, in loc sa investeasca in cercetare, sa se reprofileze si sa deschida noi drumuri?
    Comunitatea stiintifica are datoria sa informeze corect guvernele si sa constientizeze populatia asupra pericolului unui viitor secatuit de rezerve.Trebuie creat un curent de opinie asemanator celui legat de incalzirea globala care, iata, se manifesta mai repede decat ne-am fi asteptat.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      120 de ani trec repede. Si pe urma?

      Ceva îmi spune că nu ați avut curiozitatea să citiți cartea mea și nici toate articolele postate pe Contributors.ro.
      Pe p. 14 a cărții se găsește un citat din șeicul Ahmed Zaki Yamani, fost ministru al petrolului și resurselor minerale din Arabia Saudită între 1962-1986: Epoca de Piatră nu s-a încheiat datorită lipsei pietrei, iar Epoca Petrolului nu se va încheia datorită lipsei de petrol. Cel mai important aspect revoluționar al noii tehnologii (foraj orizontal dirijat + fracturare hidraulică) este schimbarea paradigmei resurselor de combustibili fosili. Multă lume (geologi, analiști economici, Clubul de la Roma ș.a.) prognosticase declinul și dispariția combustibililor fosili, petrol și gaze în special, într-un viitor măsurat în câteva decenii. Celebra curbă Hubbert (numită așa după numele geologului american Marion King Hubbert) din 1956 a prezis că producția de petrol a Statelor Unite va atinge un punct culminant fie în 1965, fie în 1970, după care va descrește accelerat și va ajunge la zero în scurt timp.
      Din fericire, Hubbert nu a avut dreptate și astăzi, datorită geniului inginerilor, geologilor și geofizicienilor americani, Statele Unite ale Americii au ajuns să producă peste 7 milioane barili de țiței PE ZI!!!
      Desigur, petrolul și gazele convenționale se vor termina într-o bună zi. Gazele neconvenționale (de șist, din stratele de cărbuni și mai ales din hidrații gazoși) vor prelungi Epoca Petrolului până când energia regenerabilă (soare, vânt) va deveni la fel ca energia pe bază de combustibili fosili: ieftină, abundentă și sigură pentru peste 7 miliarde de oameni.

    • Prostu'satului spune:

      @vero
      Cum vad ca auto-citarea se practica intens, imi permit sa citez si eu dintr-un comentariu mai lung facut la unul din articolele d-lui Profesor de pe aceasta platforma.

      “Adevarul despre toata aceasta poveste a fost cel mai bine si mai clar spus, cum altfel, tot de un american. George Friedman de la Stratfor, vorbind la Pro TV (http://stirileprotv.ro/emisiuni/dupa-20-de-ani/analistul-american-george-friedman-ne-avertizeaza-gazele-de-sist-sunt-arma-cu-care-puteti-preveni-razboiul.html).
      Dl. Friedman spune multe lucruri interesante, ca aici se pot face multi bani, ca americanii vin aici sa faca multi bani, ca guvernul roman a inteles ce are de facut, ca, daca un guvern face un targ prost, cele care-i succed trebuie oricum sa-l respecte samd.
      Paragraful-cheie in ce priveste subiectul nostru mi s-a parut insa asta: “Gazele de sist ar putea polua mediul, dar… Romania vrea sa fie sigura ca restul Europei are suficient gaz ca sa nu poata fi santajata de rusi, altfel Romania va fi izolata, asa cum a fost in timpul Razboiului Rece.”
      MAGISTRAL!!! Altfel spus, e nevoie de un efort conjugat, in urma caruia Europa sa capete gazul, americanii sa capete banii, iar romanii sa capete… sa capete… ce? Poate niscaiva poluare, poate niste zone putin devastate – doar doua-trei judete, acolo, ce mare lucru… – poate niste (zeci de mii) de oameni stramutati, ciomagiti, lasati fara cele necesare unui trai oricum saracacios…
      Dar, cu siguranta, vor exista si felicitari ca suntem buni cetateni europeni, vor exista batai pe umar, vor exista multe si frumoase promisiuni etc., etc., etc.
      Asta e, vremurile grele cer decizii radicale si daca intamplarea a facut ca gazul europenilor si banii americanilor sa se odihneasca sub dealurile taranilor vasluieni, n-avem ce face, cineva trebuie sa se sacrifice… Unii cu gazul, altii cu banii, iar noi cu paguba. Mi se pare o afacere corecta.”

      @Octavian. Sunteti prea dur. Dl. Profesor face doar ceea ce, ca sa fim corecti, fac si opozantii cei mai inversunati ai acestei tehnologii – ignora ce nu convine tezelor proprii.
      Cu siguranta in articolele stiintifice pe care si-a cladit reputatia dl. Profesor nu procedeaza la fel… dar aici, deh, merge.

  10. Octavian spune:

    Acest articol este un exemplu clar (in opinia mea) al ochelarilor de calut pe care si-i pune omul, sau i se pun de catre altii prin diverse metode. Iata doar un extras din articolul dvs: “Polonia a îmbrățișat cu entuziasm explorarea gazelor de șist și nu a cunoscut demonstrații de tip Pungești la nici unul din cele 64 de foraj” – aici ori mintiti cu stiinta, ori fara sa vreti. In spiritul postului Nasterii Domnului, sa presupunem ca nu ati stiut si auzit niciodata de protestele polonezilor impotriva gazelor de sist, pe langa care cele de la Pungesti sunt mic copil, ca sa spun asa. Permiteti-mi sa va luminez: cititi va rog pe Google despre satul Zurawlow ca exemplu: http://bit.ly/1HQvAGf Multumesc.

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      Cind am spus “demonstratii tip Pungesti” m-am referit la violentele fizice si verbale, bataile cu jandarmii, distrugerea proprietatii private, implicarea bisericii etc.
      Textul pe care cu atita amabilitate mi l-ati recomandat arata 5 oameni (unul sprijinindu-se intr-o unealta agricola) care nu prea seamana cu demonstrantii din Pungesti.
      Sa pastram totusi proportiile si sa citim cu ochelarii adecvati.

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Ce mai scrie ziarul New York Times despre Pungești?
    Russian Money Suspected Behind Fracking Protests
    O versiune adaptată în limba română a publicat Ziarul de Iași:
    New York Times: Bani ruseşti, la Pungeşti?

    • Prostu'satului spune:

      Articolul din NYT e OK.
      Este, fireste, putin partinitor, pro-fracking si pro-Chevron, dar numai putin, nu in mod strident sau suparator. Este destul de echilibrat, asa cum sade bine unui articol dintr-o publicatie atat de prestigioasa.
      Versiunea “adaptata” in limba romana este insa cu totul altceva. Este tendentioasa, prin omiterea grijulie din traducere a oricaror elemente care ar putea strecura indoiala cum ca opozantii fracking-ului, ai primarului etc., ar putea fi si altceva decat niste nemernici platitit de rusi, sau cel mult niste idioti utili, cum ii place unui troll de pe-aici sa-i numeasca.
      Banuiala mea, una destul de avizata, este ca traducerea, pardon, adaptarea, a fost facuta de careva de la Chevron si apoi “plasata” ici si colo. Presupun ca nu stiti nimic despre asta, d-le Profesor, nu-i asa?
      Am si alte dovezi – tot circumstantiale, la fel ca acelea despre care se face vorbire in articol.
      Bunaoara, faptul ca in Ziarul de Iasi adaptarea nu e semnata, nici macar cu initiale.
      Sau faptul ca un text foarte, foarte asemanator – intre altele facand (desigur intamplator) aceleasi omisiuni – a fost publicat si pe HN. De data asta semnat, poate pentru ca la HN dilemele deontologice au mai putina cautare.
      Variante asemanatoare si pe EvZ si prin alte parti.
      Si, tot mergand din link in link, am gasit si unul care creioneaza un magulitor portret al eroului local al fracking-ului, dom’ primar Vlasa, http://pandoras.realitatea.net/politica-societate/primarul-mircia-vlasa-din-pungesti-victima-activistilor-platiti-de-rusi-de-data-asta-in-new-york-times-victima-34335.html

    • pehash spune:

      Articolul din NYT ar trebuit dublat de un reportaj FoxNews.. asa ar deveni si mai credibil.. :)

      In versiunea originala avem fix 2 surse pentru afirmatiile din titlu: Victor Ponta si primarul din Pungesti. Declaratia lui Rassmussen este scoasa din context, nu face nici o referire la Romania sau Pungesti, nici macar nu este din aceeasi perioada.
      Au uitat sa mentioneze:
      1. ca Victor Ponta a ajuns prim-ministru in urma unei motiuni in care il acuza mot-a-mot pe Ungureanu ca vinde tara americanilor de la Chevron..
      2. ca primarul din Pungesti si-a dat singur pamantul ala si a devenit milionar in urma afacerii cu Chevron
      3. ca ONGurile din Romania (aia acuzati ca sunt platiti de rusi) cer interzicerea exploatarii gazelor de sist, dar guvernul a acordat licente de explorare si pentru Gazprom, deci Gazprom nu ar avea efectiv interesul sa se interzica exploatarea..
      4. ca atunci cand acuzi trebuie sa ai si dovezi…

    • Doina B. spune:

      Despre “versiunea adaptată în limba română publicata in Ziarul de Iași”:
      http://www.bzi.ro/afacere-scandaloasa-la-ziarul-de-iasi-iata-ce-legaturi-periculoase-are-patronul-429358

  12. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Interesante „legăturile periculoase” ale patronului de la „Ziarul de Iași”!…Cineva menționa mai sus că alte publicații romănești (HN, EvZ ș.a.) au preluat și ele articolul din NYT. Au cumva și acele publicații „legături periculoase”?! Nu de alta, dar mie, de la distanță, mi se pare că articolul din NYT (are și ăsta „legături periculoase”?!) a stârnit niște muște de pe niște căciuli românești…

  13. Doina B. spune:

    Atunci cand cineva insinua fara dovezi ca ati fi platit sa faceti aceasta propaganda va convenea? Va mai amintiti cum ati reactionat?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Da, imi amintesc revolta resimtita atunci cind am fost calomniat (afirmatii fara dovezi). Am publicat de 3 ori acelasi Disclaimer si acuzatiile respective s-au mai rarit. Dar nu au disparut complet: nu mai departe decit un comentariu la precedentul meu articol, in care o persoana absolut necunoscuta in domeniul discutat isi permite, fara impunitate, sa scrie despre cartea mea (prefatata si recomandata de doi profesori universitari) urmatoarele:
      recomand o privire critica asupra continutului cartii frackademice lansate de clubul lobby -stilor pro-shale din Romania…

      Mai exista si o forma “subtila” de calomniere, prin insinuari (Calomniez, calomniez, il y en restera toujours quelque chose – cititi un exemplu intr-un comentariu mai sus). Daca persoana respectiva s-ar afla in SUA, as acuza-o de “hartuire prin insinuari” (Innuendo harassment). Dar cum persoana foloseste un pseudonim (halal curaj!) si legile române poate permit aceasta formă de hărţuire, nu-mi rămâne decât să cer moderatorului sa intervina.

      • Doina B. spune:

        Si atunci ceea ce fac NYT si toti ceilalti care repeta placa cu Gazprom si “platiti de rusi” fara sa prezinte si dovezi vi se pare corect? Faptul ca semnalati acel articol si preluarea sa reprezinta tot “”o forma “subtila” de calomniere, prin insinuari”". Hotnews si EVZ sunt cunoscute de mult timp ca fiind pro Rosia Montana si gaze de sist.

      • Prostu'satului spune:

        Fara nicio urma de gluma – ar trebui sa condensati acel disclaimer in 2-3 propozitii scurte si sa-l folositi la fiecare articol pe care-l scrieti despre acest subiect, aici sau in alta parte.
        Nu e aproape niciun efort, nu va costa nimic si, la urma urmelor, sa fim rezonabili – e un subiect extrem de controversat si e normal sa apara suspiciuni si insinuari. Din toate directiile, de altfel.

  14. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Din ziarul “Adevarul” (“legaturi periculoase”?)

    Prietenii Rusiei în România, „deconspiraţi“ de presa ucraineană. Dan Puric şi Mircea Dogaru, pe listă. Or mai fi si altii?

    http://adevarul.ro/news/politica/prietenii-rusiei-romania-deconspirati-presa-ucraineana-dan-puric-mircea-dogaru-lista-1_547ef05da0eb96501e529010/index.html

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Nu mi se pare 100% corect, dar titlul articolului trimis de dvs. este mincinos-calomniator și menit doar sa facă rating. Cum, adică, „justiția din România cumpărată cu acte în regulă de Chevron”? Unde sunt acele „acte în regulă”? Și care este prețul cu care a fost cumpărată justiția română?!? A se slăbi…
      Poate ați citit și declarațiile dlui profesor Daniel Țabără:
      „Cumva am fost obligat să merg acolo, deşi iniţial nu am vrut, dar după ce am primit citaţia am sunat şi am vorbit cu grefierul şi mi s-a explicat că trebuie să fiu prezent. Mi-am expus punctul de vedere, ce se întâmplă mai departe nu mă interesează. Am fost întrebat o chestiune strict ştiinţifică vizavi de o interpretare a unui articol din Legea Petrolului. Nu eu am contract cu «Che­vron»-ul, este un contract între Univer­sitatea «Cuza» şi o firmă economică. M-aş fi bucurat să fiu recuzat sau să nu mi se ia în considerare opinia, doar că nu eu am decis acest lucru. Am ajuns acolo forţat de împrejurări“, a declarat Daniel Ţabără. În cursul procesului, acesta a precizat că gazele de şist intră sub incidenţa Legii Petrolului şi, pe cale de consecinţă, decizii privind exploatarea sau explorarea lor trebuie să fie luate de către stat.

      • Prostu'satului spune:

        E bine ca nu vi se pare chiar 100% corect. Probabil doar vreo 99.99%. La fel de corect cum ar fi fost si sa fie convocata, de exemplu, d-na Ionescu, tot geolog si dansa.
        Da’, sigur, cine suntem noi sa ne amestecam in treburile justitiei, nu? In fond, puteau sa-l cheme si pe dl. Ponta.
        In ceea ce-l priveste pe dl. Tabara si declaratia domniei-sale – data doar Ziarului de Iasi, ca veni vorba de articole mincinos-calomniatoare vs. articole de inalta tinuta jurnalistico-morala – nu e nevoie sa-l aparati, pentru ca nu-l ataca nimeni. Nici aici, nici in articolul cu pricina.

      • Doina B. spune:

        Din cate am inteles, din punctul de vedere al unui geolog (asta presupun ca i s-a solicitat geologului Ţabără), disputa se reduce la aceasta definitie din lege: „(3) Gazele naturale cuprind gazele LIBERE din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.””, adica daca gazele neconventionale (CAPTIVE in microporii rocilor impermeabile numite argilite) se regasesc in aceasta definitie. Ca specialist, parerea dumneavoastra care este?

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Nu împărtășesc definiția din Legea română care ar împărți gazele natural în LIBERE și CAPTIVE. Toate gazele sunt CAPTIVE în pori/micropori de multe milioane de ani. Gazele devin LIBERE dacă accidente naturale (cutremure, alunecări de teren, subsidență etc) sau activități antropogene (foraje convenționale sau fracturate) le ELIBEREAZĂ și gazele pot migra/curge în gaura de sondă.

  15. Vivi Dragan spune:

    Un mesaj de la Josh Fox in legatura cu articolul din NYT cu un link interesant.

    “Very similar accusations were made towards me, my films and the efforts in Denton Texas. All completely without substance. Please add this to your reply. I feel it was a disgusting article, which had no documents, no proof, only “He Said, She Said” quotes from discredited sources.
    Please look here:
    http://www.texassharon.com/2014/07/20/the-fracking-industry-accuses-denton-residents-of-consorting-with-russia-while-they-consort-with-russia/
    I mean, these accusations are laughable and crazy when made here in the US. The NY Times should be ashamed!”

  16. Ulysses Errandus spune:

    Precizarile din acest articol sunt binevenite pentru a elimina confuziile care inca mai circula intre rezerve si resurse. Cei interesati de o descriere foarte riguroasa a modului cum se fac estimarile rezervelor de hidrocarburi neconventionale pot gasi informatii suplimentare in cap 8 al Ghidului Society of Petroleum Engineers (SPE, o asociatie profesionala foarte serioasa).
    http://www.spe.org/industry/docs/PRMS_Guidelines_Nov2011.pdf
    O fraza merita atentia: “Reserves are only attributed after pilot programs have confirmed the technical and economic producibility and after capital is allocated for development.”
    Cu alte cuvinte nu numai ca trebuie sa fie dovedita capacitatea tehnica si economica a unei zone (adica sa existe sonde care produc cantitati suficiente de hidrocarburi care sa aduca un minim de profit) dar mai trebuie sa existe deja fonduri alocate pentru dezvoltare. Aceasta ultima conditie este foarte restrictiva si probabil acesta este motivul pentru care rezervele dovedite de gaz de sist ale US sunt foarte mici (mult mai mici decat decat rezervele de gaze conventionale dovedite ale Romaniei). Oricine se poate convinge de asta uitandu-se atat in Ghidul SPE cat si in in tabelul 2 din http://www.eia.gov/analysis/studies/worldshalegas/pdf/overview.pdf, lucrare citata de prof Cranganu.
    Bazandu-ne pe rezervele mentionate mai sus si de situatia curenta a pretului petrolului afirmatia ca revolutia gazelor de sist a infirmat teoria lui King Hubert este un pic hazardata. Asta mai ales ca “revolutia” resurselor neconventionale s-a bazat pe credite ieftine intr-o situatie economica fara pereche in istoria US.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      De acord cu dv. pentru cea mai mare parte a observațiilor și completărilor binevenite.
      Referitor însă la curba lui Hubbert, cred că suntem un pic în dezacord. Uitați-vă, vă rog, la graficul din The Economist (aici), publicat anul trecut și care suprapune curba teoretică peste curba producției de țiței din SUA. Cred că mai există și alte exemple (DOE, citat aici)

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    A propos de „curba Hubbert”…

    US proved reserves of oil and natural gas have increased by 9% and 10%, respectively, according a recent report from the US Energy Information Administration.
    The 3.1-billion bbl increase in proved oil reserves in 2013 marks the fifth consecutive jump, EIA said. Proved oil reserves reached 36.5 billion bbl in 2013, up from 33.4 billion bbl in EIA’s report in 2012.
    North Dakota added almost 2 billion bbl of oil in 2013, a 51% increase from 2012. Owing to further development of the Bakken and Three Forks formations in the Williston basin, North Dakota’s reserves surpassed those of the federal offshore Gulf of Mexico for the first time in 2013.
    Texas maintains its position of having the largest oil reserves, yet the state added 903 million bbl of proved oil reserves in the same period.
    Gas reserves were perhaps the biggest news reported by EIA. In 2013, several states with Marcellus production assisted in supplying an additional 31.3 tcf of gas in 2013. US gas reserves are now at a record 354 tcf up from 322.7 tcf in 2012.
    Pennsylvania and West Virginia reported a combined 21.8 tcf addition to US reserves, which is 70% of net gain for proved reserves. The 10% increase in US gas reserves replaced the 7% decline seen in 2012 due primarily to stagnant prices. EIA reported the 12-month first-of-the-month average gas spot price at Henry Hub increased to $3.66/MMbtu in 2013 from $2.75/MMbtu in 2012.
    Crude oil and lease condensate production also increased to 7.4 million b/d in 2013, up from 6.5 million b/d in 2012, EIA said. Gas experienced a 2% spike in production to 73 bcfd in 2013, up from 71 bcfd in 2012.

    Sursa: EIA, U.S. Crude Oil and Natural Gas Proved Reserves, 4 dec. 2014
    http://www.eia.gov/naturalgas/crudeoilreserves/

  18. Cristi spune:

    Domnule profesor Cranganu,
    In timpul unei dezbateri televizate, atunci cand cineva a prezentat o imagine cu o instalatie de foraj de undeva (mastul si toate celelalte) spunand ca este o platforma la care se face fracturare hidraulica, d-l profesor Anastasiu s-a sesizat imediat spunand ca “nu pare sa fie o instalatie pt. fracturare hidraulica” si pe buna dreptate pentru ca dumnealui stia foarte bine ca pe platformele pe care se face fracturare hidraulica instalatia de foraj este indepartata si locul este ocupat de numeroase pompe foarte puternice si de cisterne sau rezervoare pentru diferite fluide (cam ca in aceasta imagine http://www.fool.com/investing/general/2013/12/12/why-2014-could-be-a-big-year-for-this-natural-gas.aspx). Mai raman doar unele macarale mult mai mici.
    In cartea Dvs. si in timpul turneului de lansare (emisiuni TV) ati prezentat o imagine cu o instalatie de foraj din centrul orasului Forth Worth pentru a arata ca se face fracturare hidraulica …. nu numai in zone desertice, etc. Imaginea respectiva prezinta o platforma pe care se face fracturare hidraulica? Domnul Anastasiu, care recomanda cartea nu a sesizat nimic?

    • Prostu'satului spune:

      A existat un turneu de lansare a cartii??? Ce intelegeti prin turneu – adica aveti cat de cat idee ce amploare a avut, durata, numar de evenimente?
      Emisiuni TV? Adica pe langa promovarea (cel putin) pe HN, care trebuie sa fi fie si asta destul de costisitoare?
      Felicitari, d-le Profesor! Chiar daca sunt arareori de acord cu dvs., e admirabil ca va angajati la o cheltuiala considerabila din propriii bani in beneficiul luminarii maselor. Put your money where your mouth is, parca asa suna zicala…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Domnul Anastasiu a avut dreptate. Instalația de foraj, cu turla caracteristică, platforma adiacentă, tubulatura, prăjini de foraj etc. se folosește în faza de foraj vertical, urmată de faza de foraj orizontal. După foraj, urmează tubarea și cimentarea tuburilor de oțel. Când aceste operații s-au terminat, instalația de foraj nu mai este necesară – se demontează în cea mai mare parte și se transportă la o altă locație. Urmează faza a doua a activității – cea de fracturare hidraulică. Acum se pot vedea cisternele de fracturare (apă, chimicale), cutiile cu nisip și compresoarele care vor crea presiunea necesară fracturării.
      În turneul lansării cărții mele am arătat sonda din Fort Worth care efectua prima parte de foraj. De asemenea, pe coperta cărții mele se vede turla de foraj de la Pungești. Pentru că în timpul explorării nu se execută fracturare, turla a fost imediat demontată după terminarea forajului și dvs. nu ați putut vedea operațiunile de fracturare propriu-zisă, pentru care trebuia adusă o altă companie americană, precum Schlumberger, Halliburton sau Baker Hughes

  19. Marina Stefan spune:

    Privitor la articolul din NY Times, tradus cu grabire dar partial de catre Hotnews si preluat si in Adevarul si Cotidianul, iata dreptul la replica trimis catre NYT in urma cu 12 ore. Asteptam raspunsul lor. In articol gasiti si asociatiile si grupurile semnatare. Sper ca acest comentariu sa apara pe acest site si sa nu mai apara cenzura asa cu mi s-a mai intamplat, desi respect neticheta.

    “Prestigiosul” cotidian The New York Times acuză mişcarea antifracturare din România, prin suspiciuni nedovedite, că ar fi finanţată din bani ruseşti – nimic mai fals! Din contra: In spatele activismului antifrack se afla zeci şi sute de ore de muncă voluntară, actiuni sustinute nu doar din fonduri reduse primite de la persoane fizice ci şi din propriile salarii. Considerăm articolul publicat de New York Times, sub semnatura lui Andrew Higgins, ca fiind defăimător si solicităm dreptul la replică.
    http://www.neuerweg.ro/the-right-of-reply-new-york-times/

  20. Marina Stefan spune:

    Estimarile EIA sunt controversate chiar in SUA

    “Toate aceste investiții se bazează pe speranța că producția de gaze din SUA va urca timp de decenii, în conformitate cu previziunile oficiale ale Administrației SUA pentru pentru Informatii in Energie (EIA). Ca director al agenției, Adam Sieminski a spus anul trecut: “Cat privesc gazele naturale, EIA nu are nici o îndoială, că producția poate continua să crească tot timpul pana in 2040.”

    Dar o examinare atentă a ipotezelor din spatele acestor prognoze optimiste sugerează că acestea pot fi prea optimiste, în parte pentru că previziunile guvernului se bazează pe studii grosiere ale formațiunilor de șist majore, sau scenarii. Acum, cercetătorii analizează aceste formațiuni în mod mult mai detaliat și emit prognoze mai prudente. Ei au calculat că aceste formațiuni au “pete dulci” relativ mici, unde va fi profitabil de a extrage gaz.

    Rezultatele sunt “vesti proaste”, spune Tad Patzek, șef de la Universitatea din Texas, Austin, departamentul de petrol și inginerie a geosistemelor, și membru al echipei care conduce analizele în profunzime. Prin companiile care încearcă să extragă gazele de șist cat de repede posibil si sa exporte cantități semnificative , susține el, “suntem pe cale de a ne indrepta noi înșine spre un fiasco major”.

    http://www.nature.com/news/natural-gas-the-fracking-fallacy-1.16430

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Vă amintiți când ați citit ultima oară în Nature un articol favorabil fracturării hidraulice?

      Bănuiesc că ați sesizat că este vorba despre două metodologii diferite de estimare a resurselor de hidrocarburi convenționale. Unii văd jumătatea plină a paharului, alții văd jumătatea goală a aceluiași pahar. Totul depinde de algoritmul de calcul utilizat, de parametrii inițiali („initial conditions”) și de condițiile de limită („boundary conditions”). Eu zic să nu împărtășiți (poate, cu o bucurie ascunsă) pesimismul celor de la Nature. Viitorii 10-15 ani vor da dreptate unuia sau altuia dintre cele două modele, dacă între timp nu apar altele.

      Până atnci, poate vă faceți timp și citiți și comentariul meu de mai sus, care începe cu

      A propos de „curba Hubbert”…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Pentru că ați adus vorba de Tad Patzek, într-un articol, publicat deocamdată doar on-line în AAPG Bulletin (A simple model of gas production from hydrofractured horizontal wells in shales), el scrie următoarele:

      Given the available data, one cannot provide better bounds on gas production, even in the Barnett shale with the longest history of production. Pessimists (Hughes, 2013) see only the lower bounds, while optimists (Anonymous, 2013) look beyond the upper bounds. A rigorous economic analysis of the Barnett play, based on the model presented here, has been published elsewhere (Browning et al., 2013b,c,a, Gülen et al., 2013, Ikonnikova et al., 2013).

      Cu alte cuvinte, autorul articolului din Nature (care este free-lancer, nu specialist) a pus față în față două modelări divergente. (Patek spune clar că mai sunt publicate și alte „analize economice riguroase”, pe care free-lancer-ul din Nature nu le pomenește). Astfel de situații se întâmplă mereu în orice domeniu științific. Însă de aici până a vorbi despre „natural gas fracking fallacy” este o cale lungă și, din păcate, mirosind puternic a manipulare, care nu poate scăpa unui adevărat specialist.

      Dacă revista Nature ar fi fost una favorabilă fracturării hidraulice, fiți sigură că aceeași comparare ale celor două modele ar fi generat un alt titlu (Ghiciți care?)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)