Home » Analize »Energie » Citesti:

Patru sofisme ale fracturării hidraulice (I)

Constantin Cranganu decembrie 15, 2014 Analize, Energie
31 comentarii 1,238 Vizualizari

Comentând pe marginea ultimului meu articol publicat pe Contributors (Cui îi este frică de fracturarea hidraulică? Audiatur et altera pars…), un cititor (@Ulysses Errandus) a făcut o remarcă interesantă:

Referitor la microseismele mentionate de dvs. In zona respectiva s-au forat in anii 2010-2014 maximum 5 sonde si toate fara fracturare hidraulica. In perioada de pana la 1990 s-au forat in zona cel putin 200 sonde care miraculos n-au produs nici un microseism, cel putin perceput de localnici. Cred ca pragul senzorial (sau informațional?) al localnicilor s-a schimbat brusc ca urmare a anunțării intenției Chevron de a sapa sonda in jud Vaslui (nota bene, nici macar începută la acea data). Cinicul din mine vede in asta un efect pervers al adoptării unei “litigation culture” de tip american de catre locuitorii zonei. Din pacte microseismele au venit inaintea săpării sondei de la Pungesti. Ce nenoroc!

Se poate vorbi, așadar, de un „prag senzorial (sau informațional)” dincolo de care aceeași realitate este percepută diferit, în funcție de conjuncturi (concurs de împrejurări) sau/și conjecturi (păreri bazate pe ipoteze sau pe presupuneri)? După părerea mea, prezența unui astfel de „prag” în procesul cunoașterii și aproprierii realității este o cale sigură pentru nașterea sofismelor (raționamente corecte în aparență, dar false în realitate).

Primul meu articol publicat pe Contributors la începutul lunii aprilie a.c., s-a intitulat Gasland sau puterea manipulării. A fost urmat de altele (peste 20), fiecare însoțit de dialoguri copioase cu comentatorii, anonimi sau nu, politicoși sau nu, avizați sau nu etc. Recitind toate aceste materiale, ca și altele apărute în România în diverse formate publicistice, am remarcat că, după Roșia Montană, explorarea/exploatarea gazelor de șist prin tehnologia forajului orizontal dirijat cuplat cu fracturarea hidraulică de mare volum, a devenit cea mai importantă dezbatere publică din domeniul ecologic (și nu numai: se pot adăuga aici independența/dependența energetică, transparența activităților guvernamentale, rolul forțelor de intervenție ș.a.m.d.). Fiindcă vorbim, totuși, de o tehnologie americană numai sporadic aplicată în România (este vorba despre ceva similar fracturării hidraulice – o operație numită mini-frac – executată în perioada 1994-95 de două firme americane – Schlumberger și Halliburton – în sonde din Bazinul Transilvaniei; s-au executat, totuși, și 8 operații de fracturare în aceeași zonă), m-am gândit că șansa apariției sofismelor legate de această tehnologie este foarte mare. Cernând masa mare de comentarii la articolele mele, precum și aluviunile păreri-ologice depozitate în blogosfera românească,  am depistat existența a cel puțin patru tipuri de sofisme legate de fracturarea hidraulică de mare volum. Numele alese pentru aceste sofisme și unele exemple au fost sugerate de o lectură recentă a cărții lui Alex Epstein, ”The Moral Case for Fossil Fuels”  (Portfolio/Penguin, 2014, ISBN 978-1-59184-744-1).

Sofismul „Uz-Abuz”

Deși fracturarea hidraulică a fost inventată în Oklahoma cu 65 de ani urmă, deși varianta de fracturare masivă de mare volum a fost inventată în 1968 și aplicată în zona Dallas-Fort Worth cu un succes uriaș începând din 1998, deși (cum am scris mai sus) operațiuni de mini-frac au fost executate și în bazinul Transilvaniei în perioada 1995-1995, opinia publică din România (ca și din alte țări, inclusiv SUA) nu a reacționat împotriva acestei tehnologii până când nu s-a depășit un „prag” emoțional. Este vorba despre prezentarea în 2010 a unui film așa-zis documentar, Gasland, produs și regizat de Josh Fox. În articolul meu (menționat mai sus) am demontat resorturile manipulării mentalului colectiv prin utilizarea unei secvențe-șoc: apa de la chiuveta din bucătărie care se aprinde de la flacăra unei brichete. Josh Fox a recidivat în 2013 cu Gasland Part II.

Ambele filme Gasland urmează o procedură similară, formată din trei pași. La început, Fox  ne spune o poveste tristă despre o familie care are o problemă, de regulă, cu apa de băut. Apoi vorbește cetățeanul nemulțumit. „Când dau drumul la robinet, apa miroase a hidrocarburi și a chimicale”, declară John Fenton din Pavillion, Wyoming. În final, Fox blamează industria de petrol și gaze pentru utilizarea fracturării hidraulice – fără să ofere nici o explicație alternativă, cum ar fi faptul că gazul metan și alte substanțe pot migra natural în apă subterană (Timp de 20 de ani, cât am crescut și trăit în Bârlad, am băut foarte multă „apă cu pucioasă” – apă cu un ridicat conținut de sulf, care se depunea pe fundul căldărilor, după un scurt interval de timp, ca un strat de praf galben. Desigur, absolut nimeni în orașul Bârlad nu a demonstrat împotriva „apei cu pucioasă”, iar efectele medicale ale ingurgitării sulfului odată cu apa băută nu au fost niciodată investigate).

Chiar dacă Fox ar fi avut dreptate în exemplele prezentate de el, ar fi fost incorect din partea lui să concludă ceea ce el conclude astăzi, iar alți fracktiviști solicită, și anume, ca fracturarea hidraulică să fie interzisă sau să fie declarată ilegală pentru că orice tehnologie prost utilizată trebuie scoasă în afara legii.

Orice tehnologie poate fi prost utilizată, adică abuzată. De exemplu, doi ziariști britanici au descris în 2011 efectele dezastruoase ale extragerii din roci a unor elemente de pământuri rare (tip neodim), absolut necesare funcționării turbinelor eoliene[1]. Activitatea uzinei de prelucrare din Baotou a dus la crearea unui lac de decantare toxic, care otrăvește țăranii chinezi, copiii lor și pământurile lor. Ziariștii britanici titrează apoi: acel lac este „doar unul din multitudinea de păcate ecologiste comise în numele noului nostru Ierusalim verde” (aka energia eoliană).

Dacă am urma raționamentul lui Fox, ar trebui să cerem interzicerea fabricării de turbine eoliene, deci a tehnologiei care produce energia respectivă. Mi se pare irațional să afirmi că o tehnologie nu trebuie utilizată pentru că poate fi abuzată.

Avem de-a face aici cu un sofismul „Uz-Abuz”. Este motivul ideal pentru a te opune oricărei tehnologii. De exemplu, Fox ar putea face un alt film, Carland, în care ar prezenta accidente auto groaznice și apoi ar da vina pe „Big Auto” pentru toate aceste accidente. El ar putea apoi să pretindă că, din moment ce accidentele auto sunt posibile, nu ne mai trebuie autovehicule (industria auto) care să producă acele accidente.

Pentru cei care încă nu au citit cartea mea, reiau, pe scurt, un fragment care compară accidentele de circulație cu incidentele legate de fracturarea hidraulică din cinci state: Colorado, New Mexico, Alabama, Ohio și Pennsylvania. În cele cinci state s-au înregistrat circa 1.000 de plângeri ecologice legate de „abuzul” fracturării hidraulice.

Cele cinci state au o populație totală de 36,6 milioane, conform recensământului din 2010, astfel că există o probabilitate de 0,027% (1.000/36.600.000) pentru un incident produs de fracturare. Prin contrast, în 2005 în SUA au existat 6,4 milioane de accidente rutiere la un număr de 208 milioane de posesori de permis de conducere (3%). Vârsta medie a fost 37,2 ani și, presupunând că șofatul a început la 18 ani, rezultă că americanii au produs (statistic) (37,2 – 18) x 6,4 = 125 milioane de accidente auto într-o perioadă de 19,2 ani de condus. Raportat la o populație de 208 milioane, înseamnă o probabilitate de 60%. (123 milioane / 208 milioane = 60%). Cu ale cuvinte, accidentele rutiere sunt cu 2.222% mai probabile decât accidentele din fracturarea hidraulică.

Suporterii fracturării hidraulice desconsideră pe „abuzatorul” Josh Fox pentru că manipulează prin intoxicare cu informații false. Dar sofismul „Uz-Abuz” folosit de el ar fi eronat chiar dacă nu considerăm argumentele sale manipulatorii („abuzuri” particulare fabricate). Abuzurile izolate nu sunt un argument pentru ca utilizarea (uzul) întregii tehnologii să fie interzisă; ele indică doar că tehnologia nu trebuie abuzată. Ideea că nu mai trebuie să semănăm mălai de frica unor vrăbii care l-ar putea ciuguli pe ici, pe acolo, nu mi se pare cea mai inteligentă și mai productivă idee. Există mijloace de a controla și interzice accesul vrăbiilor la mălai.

Sofismul „Uz-Abuz” are o putere mortală pentru că poate fi folosit de un grup oarecare de oameni pentru a ataca orice nu le place lor. Ca simpli cetățeni, noi suntem indignați de un singur accident minier, de o singură deversare de lichide poluante, de un singur exemplu de corupție în mediul industrial. Trebuie însă să folosim acel sentiment ca să pledăm pentru aplicarea unor legi corecte și pentru folosirea celor mai bune practici din industrie, nu să demonstrăm pentru interzicerea unor tehnologii vitale.

Sofismul „Falsă Atribuire”

Când afirmi, fără dovezi, că un eveniment a produs alt eveniment, comiți o „falsă atribuire”. Exemplu clasic, în cazul de față, este același film, Gasland, unde regizorul Fox îi spune (fără dovezi) fermierului din Wyoming că apa lui miroase a hidrocarburi din cauza fracturării hidraulice din zona fermei. Similar, când un alt fermier (din Colorado) aprinde cu bricheta apa de la robinetul din bucătărie, Fox lasă să se înțeleagă că de vină este aceeași fracturare hidraulică, exploatatoare a gazului natural. Niciodată Fox nu spune că mirosul sau aprinderea apei poate avea loc datorită unui fenomen natural, când gazul biogen migrează din zonele de suprafață în pânza de apă freatică și de acolo, în fântânile locale cu izolare proastă.

În articolul meu, Gasland sau puterea manipulării, am demontat în detaliu sofismul de „falsă atribuire” întrebuințat de Josh Fox în scopuri de șocare a mentalului colectiv, urmată de manipulare. Am indicat acolo un studiu publicat de Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) în 2013, care a analizat compoziția apelor freatice din statul New York, unde fracturarea hidraulică este temporar interzisă. În ciuda lipsei oricărei activități de fracturare hidraulică, apa freatică dintr-o zonă extinsă din centrul și sudul statului New York a fost găsită contaminată cu gaz metan. Sursa acestei contaminări este considerată naturală.

Aceeași organizație profesională – USGS – a efectuat un alt studiu, extins pe o perioadă relativ lungă (1991 – 2004), în care a analizat calitatea apei din circa 2.100 fântâni ale populației americane și a raportat următoarele:

Mai mult de una din cinci (23%) fântâni analizate conțin unul sau mai mulți contaminanți în concentrații mai mari decât limitele umane admisibile…Contaminanții cel mai adesea găsiți cu concentrații mai mari decât limitele umane admisibile sunt chimicale anorganice și toți, cu excepția nitraților, sunt produși pe cale naturală[2]

Cu alte cuvinte, mai mult de una din cinci fântâni americane conține apă contaminată, conform standardelor guvernamentale. (Mă întreb care este procentajul de fântâni contaminate natural în România. Există măsurători de tip baseline, cel puțin pentru zonele unde se preconizează activități de fracturare hidraulică?). Deși se știe care este situația contaminării naturale a fântânilor, inclusiv în state unde nu se practică fracturarea hidraulică (ca New York), oamenilor li se spune să considere apa „naturală” („apa de izvor”!) ca fiind curată și să blameze industria, în special companiile de petrol și gaze, pentru existența apelor contaminate.

A devenit un truism ca, atunci când se vorbește despre fracturarea hidraulică, să se afirme imediat că aceasta contaminează apele subterane. Se pare că nimeni nu-și amintește (sau nu vrea să-și aducă aminte) că oricare tehnologie folosește materii prime care trebuie extrase din subsol și că de fiecare dată când săpăm o nouă galerie minieră, când excavăm o nouă carieră de suprafață sau când forăm un nou puț, apa subterană poate fi compromisă. Dintre toate tehnologiile pe care le folosim astăzi, cred că fracturarea hidraulică este cea mai puțin capabilă să contamineze apa potabilă de la suprafață (100-300 m adâncime) pentru simplul motiv că fracturare are loc de obicei la adâncimi de circa 10 ori mai mari. În articolul meu Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice am indicat motivele pentru care este practic imposibil ca fluidul de fracturare să acceadă vertical pe distanțe de mii de metri. Am comentat de multe ori, pe marginea altor articole, despre diverse mecanisme geologice (etanșare capilară, două tipuri de osmoză, „închisoarea permeabilității”) care sechestrează fluidele geologice pentru intervale de sute milioane de ani. Într-un alt articol, Despre aditivii chimici folosiți în fracturarea hidraulică, am reprodus afirmațiile unor oficiali americani despre posibila contaminare a apei subterane prin datorită procesului de fracturare hidraulică. Reiau doar declarația fostului administrator EPA din primul mandat al Președintelui Obama, Lisa Jackson:

„Nu am cunoștință de nici un caz dovedit în care apa să fi fost contaminată prin însuși procesul de fracturare”

Există o versiune mai sofisticată a „falsei atribuiri”, când se apelează la „dovezi științifice”, aka studii publicate pe baza unor modele speculative. Este vorba despre acele studii care prezintă aspecte negative putative ale tehnologiei de fracturare hidraulică. Acele articole devin instantaneu „media darlings”. Se știe foarte bine că pretutindeni mass media iubește rating-ul și că „if it bleeds, it leads”: accidente, crime, dezastre climatice sau ecologice etc. vor ocupa întotdeauna prima pagină scrisă sau primele minute televizate. Nu trebuie, deci, să ne mirăm prea mult că, dacă un articol științific trage un semnal de alarmă de genul „Impacts of Shale Gas Wastewater Disposal on Water Quality in Western Pennsylvania” sau„ Increased stray gas abundance in a subset of drinking water wells near Marcellus shale gas extraction”, acel articol va deveni „breaking news” în mass media și „viral” pe anumite rețele de socializare (inclusiv în România).

Faptul că argila gazeiferă și petroliferă Eagle Ford din Texas a produs, din 2008 până luna trecută, 1.000.000.000 (un miliard!)  barili de țiței nu a devenit „breaking news” pentru principalele trusturi mass media: adică, ce mare scofală dacă o argilă din sudul Texasului a devenit al treilea producător mondial de țiței, după Alaska North Slope și zăcământul Ghawar  din Arabia Saudită?! Altele ne interesează pe noi…

Principalul aspect care trebuie urmărit în astfel de articole sunt propozițiile tranșante de tipul ”X cauzează Y”. De regulă, este vorba despre o supra-simplificare a datelor folosite în diverse modelări (condiții inițiale, condiții de limită, gradienți de evoluție etc.), uneori nu există acele măsurători de fond (baseline), fără de care testarea oricărei ipoteze devine „ipotetică” (!), alteori dovedirea relației cauză-efect nu este convingătoare pentru toți specialiștii din domeniu. (Faptul că marea majoritate a articolelor despre contaminarea apei subterane datorită fracturării hidraulice sunt produse de un singur grup de cercetători de la Duke University și Cornell University este, probabil,  o simplă întâmplare).

Discutarea acestui ultim tip de sofism cu amprentă academică necesită mai mult spațiu și mai multe nuanțe, de aceea îl voi trata separat în viitor.

____________________________


[1] Simon Parry și Ed Douglas, „In China, the True Cost of Britain’s Clean, Green Wind Power Experiment: Pollution on a Disastrous Scale”, London Daily Mail, Jan. 26, 2011, http://www.dailymail.co.uk/home/moslive/article-1350811/In-China-true-cost-Britains-clean-green-wind-power-experiment-Pollution-disastrous-scale.html

[2] Leslie A. DeSimone, Pixie A. Hamilton, Robert J. Gilliom, „Quality of Water from Domestic Wells in Principal Aquifers of the United States, 1991-2004, Overview of Major Findings”, National Water-Quality Assessment Progress, Circular 1332, U.S. Department of the Interior, 2009, pp. 17-18, http://pubs.usgs.gov/circ/circ1332/includes/circ1332.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "31 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Oare ce raport o fi intre sumele investite de industria petrolului si gazelor in demontarea “miturilor” si sumele investite de restul societatii in investigarea acestor “mituri”? Sunt curios daca exista un singur caz de ciclu complet de explorare/exploatare in care cercetatori independenti sa fi introdus un marker cu care sa se poata urmari clar efectele pe termen lung.

    Iata 2 studii care contrazic afirmatiile domnului Cranganu din articolul anterior. Ca sa nu existe dubii, acestea nu sunt din categoria ‘Gasland’, ci rezultatul muncii colegilor de breasla care, spre deosebire de sustinatorii acestor tehnologii, nu traiesc din exploatarea petrolului si gazelor:
    http://www.ogs.ou.edu/pubsscanned/openfile/OF1_2011.pdf
    http://www.livescience.com/43953-wastewater-injection-earthquake-triggering.html

    Sunt sigur ca oricine are timp de pierdut va gasi si alte astfel de studii din surse la fel de reputabile. Cred ca este imposibil sa se ajunga la un punct comun in aceasta disputa cat timp o parte este direct interesata financiar.

    Si o observatie de detaliu, care nu adauga valoare la subiect – comparatia “plangeri ecologice” la total populatie cu accidente rutiere la total populatie este inutila. Propun o comparatie mult mai realista: numarul total de persoane afectate / totalul populatiei care locuieste in zonele in care se practica fracturarea hidraulica numarul victimelor din accidente auto (care nu s-au produs din cauza victimei / total participanti la trafic. S-ar putea sa ajungem la alte concluzii. Daca mai luam in considerare si faptul ca exista un sistem legislativ foarte clar si eficient care sustine victima unui accident auto in timp ce victimele accidentelor ecologice trebuie sa lupte la nesfarsit pentru a dovedi ce s-a intamplat, concluzia evidenta este ca a fost o comparatie inutila. Oricum era din categoria “da’ tu de ce tragi?”, consacrata de Caragiale…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      „Aveți puțintică răbdare…”, vorba lui … Voi scrie încă o dată despre cutremurul din Oklahoma, într-un context care îi va da o cu totul altă dimensiune.

      Cred ca este imposibil sa se ajunga la un punct comun in aceasta disputa cat timp o parte este direct interesata financiar.

      Și eu cred asta, mai ales când este vorba despre Josh Fox sau unii profesori de la Cornell University sau Duke University, promovați cu îndârjire pe unele site-uri fracktiviste.

      Ați citit acest articol?

      Quiet foundation funds the ‘anti-fracking’ fight
      http://www.eenews.net/stories/1059961204

      • pehash spune:

        Articolul sugerat de dvs confirma exact ce scriu mai sus..
        “The Park Foundation reports that it awarded $17.8 million in total grants last year, $3 million of that for environment programs. By comparison, the American Petroleum Institute spends more than $180 million a year total, including $3 million for grants and $56 million for lobbying in 2010, according to its public tax return”
        3 milioane vs 180?..

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Fundația fracktivistă a făcut donații de $17,8 milioane pentru granturi, în timp ce API a donat pentru granturi o sumă de 6 ori mai mică.

          Deci, faptul că o fundație declarat fracktivistă, a făcut donații de milioane de dolari pe an unor profesori și cercetători care, întâmplător, nu-i așa, publică studii fracktiviste, vi se pare acceptabil numai pentru că alții donează și ei?!?

          Nu-mi este clară poziția dvs. Adică, dacă echipa dv. primește donații, acestea sunt bune, nu protestați, dar dacă echipa adversă primește și ea donații, atunci țipați ca din gură de șarpe că știința este coruptă și că este imposibil sa se ajunga la un punct comun in aceasta disputa cat timp o parte este direct interesata financiar!!

          Halal logică…

          • pehash spune:

            Domnule Cranganu, cu astfel de atitudini va faceti de ras.. Din graficul ala din articol eu inteleg ca e vorba de granturi de 1 milion$ pe an pe ‘fracking’ si ca cea mai mare suma acordata a fost de 175k$, pentru documentarul Gasland. De aici pana la “fundatii care fac donatii de milioane unor cercetatori” este un drum extrem de lung. Ajungeti in curand invitat la OTV cu denaturari de genul asta. Un documentar, fie el si unul low budget, implica totusi niste costuri, nu? o echipa de filmare, echipament, transport si cazare in locatii, teste de laborator… Una e sa iei niste bani si sa ii bagi intr-un film, alta este sa-i bagi in buzunar. Ce vreti dumneavoastra sa insinuati si pe de-asupra sa mai si umflati cu niste zerouri la coada este cam penibil, nu?
            Si daca tot veni vorba de granturi si donatii, poate le explicati cititorilor si cum functioneaza un buget de “lobby” de 56 milioane $/an.. Unde ajung banii astia? Ca pe la Oscaruri nu ii vedem cu documentare pro-fracking, nici nu cred ca e legal sa-i foloseasca in reclama directa. Coruptia din SUA este legalizata, impozitata si poarta un nume – “lobby”.

  2. Alecu A. Alecu spune:

    Cica la pomul laudat sa nu te duci cu sacul:
    http://www.bloomberg.com/news/2014-12-15/ukraine-says-chevron-may-exit-agreement-to-extract-shale-gas.html
    In Romania sunt de vina preotii manipulati de Putin, in Ucraina sunt de vina teroristii finantati de Putin.
    Al dracului Putin asta…

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      @Alecu A. Alecu

      Bășcălie ieftină, made in Romania,

      Ați citit ce am scris aici?

      Deși Polonia a îmbrățișat cu entuziasm explorarea gazelor de șist și nu a cunoscut demonstrații de tip Pungești la nici unul din cele 64 de foraje, se pare că realitatea geologică este mai puțin prielnică pentru polonezi. Este posibil ca și geologia de la Pungești să fie la fel de potrivnică acumulărilor de gaze de șist.

      http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/gazele-conven%C8%9Bionale-si-gazele-de-%C8%99ist-din-romania-%E2%80%93-rezerve-%C8%99i-resurse/

      • Alecu A. Alecu spune:

        A imbratisat Polonia gazele de sist cum l-am imbratisat eu pe Osama bin Laden. Entuziasmul lor se datoreaza serviciilor “all inclusive” prestate de Marele Licuric. Mai pe romaneste, zis, “la pachet”. Daca vrei securitate trebuie sa inghiti si ceva “dejectii” pentru ca suntem jucatori de poker, nu? Iar o cacialma in plus, ce mai conteaza?
        Nu stiu de ce dar am impresia ca foarte multi bascaliosi ieftini va atrag atentia ca “enough it’s enough” si tot bat “saua ca sa priceapa iapa”. Dar iapa-i schioapa si nu mai e buna de nimic. Traieste din amintiri si vrea sa se dea armasar. Nu tine.
        Asta asaaaa…din curiozitate. Made in Romania.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Am scris că faceți bășcălie ieftină, made in Romania, pentru că posibila retragere a lui Chevron din Ucraina sau Romania, dupa cea din Polonia, are o explicație mult mai simplă: geologie nefavorabilă.

          …se pare că realitatea geologică este mai puțin prielnică pentru polonezi. Este posibil ca și geologia de la Pungești să fie la fel de potrivnică acumulărilor de gaze de șist.

          Restul e tăcere.

  3. pro_fan spune:

    In Ro, gunoiul e o prezenta cotidiana si in mare masura taman pe cursul apelor (chiar si armata americana si-a facut un pic de “reclama” curatind niste plaje romanesti); problema este ca agresivitatea ecologista, care nu se regaseste in specificul local, prinde foarte bine pe un teren imbibat la saturatie cu agresivitate anticorporatista.

  4. CD spune:

    Va osteniti degeaba.
    Dupa 20 si ceva de articole dl. Profesor a cam epuizat subiectul, asa ca acum o ia de la capat, iar il demonteaza pe Fox, iar le mai freaca ridichea grupului (?) de la Cornell si Duke, iar se auto-citeaza etc.
    Avand in vedere ca interesul acestei platforme pentru scrierile domniei sale pare infinit, probabil ca urmeaza multe alte variatiuni pe-aceeasi tema.
    Dar ca sa nu fiu rautacios, iata si-o veste buna pt. cititori, pe care dl. Profesor probabil ca n-a anuntat-o doar din modestie si ca sa nu fie acuzat de mercantilism – mult-citata carte se vinde in prezent cu un discount de 50%.

  5. Adrian spune:

    Avand in vedere ca subiectul este abordat mult mai des decat majoritatea celorlalte ma intreb daca exista un asemenea interes pentru cititori, autorul are o pasiune deosebita pentru subiect si a gasit platforma pe care sa se exprime sau are o agenda. Prima optiune nu mi se pare realista, intre a doua si a treia nu imi dau seama care e realitatea.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Autorul ARE o pasiune deosebită pentru subiect.

      Autorul NU are o agendă.

      Autorul NU vă obligă să-i citiți articolele sau să le comentați.

      Autorul mulțumește platformei Contributors (singura din România!) pentru publicarea articolelor sale.

      Autorul crede că există (și recomandă, chiar) multe alte locuri în blogosferă unde se pot face bășcălii ieftine sau se pot descărca rărunchii și bojogii.

      • URIS PUREA spune:

        Domnule Cranganu, se pare ca le faceti jocul distinsilor comentatori atehnici dar specializati in logicareli imbibate de pop’ulisme. Li se si observa perseverenta/indarjirea/placerea pentru cateva idei fixe pe care le considera premize adevarate de la care trebuie inceputa logoreea. Avand lacune tehnice, distinsii eruditi (vad ca scriu si se exprima corect in limba materna) insista sa incondeieze cu motive pop’ulare bolovanii cu care arunca spre dumneavoastra sau spre alte categorii de oameni cu bun simt tehnic (ca exista si acest simt, cum ne demonstra mai demult un inginer batran). Tot timpul au existat oameni care stiau 5 limbi straine, studiau anatomia, matematicile si artele, dar erau de acord cu arsul vrajitoarelor pe rug. Sunt de acord cu afirmatiile si incertitudinile pe care le-ati prezentat in toate articolele, dar cel mai important mi se pare faptul de a va dedica timp pentru a lamuri o parte din conationali in legatura cu frackingul asta, parca venit ca un blestem pe capul romanasilor nostri neaosi (cu veceul in fundul curtii) sau eruditi (cu “credinte dovedite” si vanatori de conspiratii mondiale). Si eu sunt inginer geolog (dar ma ocup de geotehnica) si poate de-aia sunt mai dispus sa va inteleg si sa va apreciez. Habar n-am ce meserii au cei ce va tot intarata (in afara de parelolog insistent, impletita cu ADN-ul natiunii), dar, ca sa nu le faceti jocul meinstimistilor ecologicari, era interesant daca se prezentau cu nume, prenume si specializare si abia dup-aia sa le raspundeti. Cu astia nu terminati niciodata: daca nu primiti bani de la americani, trebuie sa primiti de la europenii care se pregatesc sa intre si ei pe piata…daca nici de la astia, inseamna ca va pregatiti sa intrati in guverne la ministerul mediului, sau, mai periculos, sa veniti jupan la ANRM ca sa ne vindeti toate bogatiile subsolului si sa ne pangariti apele subterane. Si asta doar pentru ca n-au cum sa inteleaga eforturile uriase pe care le-au facut specialistii de multe generatii ca sa minimizele efectele nocive ale explorarilor. Eu va zic La multi ani cu sanatate si sarbatori fericite!

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Vă mulțumesc pentru urări și, la rându-mi, vă doresc dumneavoastră și familiei dumneavoastră, la mulți ani și sărbători fericite!

          Fie ca în ce va fi, doar binele să-și aibă loc.

  6. A. spune:

    Se pare că statul New York nu vă citeşte. De ce nu încercaţi mai bine să-i convingeţi pe ei?

    http://arstechnica.com/science/2014/12/new-york-state-to-ban-fracking-for-natural-gas/

  7. Marina Stefan spune:

    Mos Craciun a venit mai devreme in statele Quebec,Canada si New York, SUA . Il asteptam cu drag si in Romania. Cadoul lui este interzicerea fracturarii h9draulice de mare volum. Cadoul a fost confectionat si ambalat de oameni de stiinta.
    Ce ne-am face fara net? Probabil ca am da crezare spuselor dl. Cranganu. Dar cum netul este inca liber, cercetam si nu il credem. La multi ani tuturor!

    1. Premier Philippe Couillard closed the door on shale gas development in Quebec after an environmental review said its risks outweighed the economic benefits.
    http://montrealgazette.com/news/quebec/couillard-rules-out-fracking

    2. ALBANY—A long-awaited study released by the Cuomo administration on Wednesday determined several “red flags” about hydraulic fracturing that could pose “significant public health risks,” officials said at a public meeting of Governor Andrew Cuomo and his cabinet.

    The governor’s announcement, articulated by his acting Department of Health commissioner Howard Zucker and Department of Environmental Conservation commissioner Joe Martens, delays any potential gas drilling in New York State for at least several more years as more data becomes available.
    http://www.capitalnewyork.com/article/albany/2014/12/8558732/cuomo-concludes-fracking-too-risky

    3. Site-ul biblioteca on-line in care puteti afla tot ce va este necesar sa cunoasteti pe tema in discutie. http://www.psehealthyenergy.org/

  8. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Stimați fracktiviști,

    Vă mulțumesc pentru informația transmisă în format multiplu (nu era necesar, dar dacă v-a făcut plăcere…). Respect decizia statului New York, unde lucrez, dar îmbrățișez decizia statului Pennsylvania, unde locuiesc.

    Pentru biblioteca dv. fracktivistă, vă trimit și eu un link proaspăt (tot de ieri), despre cum Environmental Protection Authority (EPA) din Western Australia a decis să suporte ghidurile actuale despre utilizarea fracturării hidraulice în Australia. Uneori, nici nu știi de unde sare cangurul :-)

    http://www.epa.wa.gov.au/News/mediaStmnts/Pages/EPAissuesnewadviceonhydraulicfracturing.aspx

  9. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Stimați fracktiviști,

    După ce va mai trece euforia momentană, n-ar fi rău să citiți/recitiți articolul meu din 6 mai 2014 Fracktiviștii: O schiță de portret. Mie mi se pare că nu este nimic surprinzător în decizia gov. Cuomo.

    Ca exercițiu de imaginație, vă sugerez să priviți harta din acel articol: un stat are peste 7.700 de foraje fracturate hidraulic, iar un alt stat are zero foraje fracturate hidraulic. Exercițiul vă cere să indicați care stat s-ar putea numi Coreea de Nord și care stat s-ar putea numi Coreea de Sud. Succes!

    • A. spune:

      Cu sincer respect faţă de dumneavoastră: nu-mi place să fiu numit ceea ce nu sunt. Nu sunt un “fracktivist”. Am impresia că vă luptaţi cu nişte fantome (“fracktiviştii”). Eu sunt un om real, neînregimentat în niciun “-ism”. Numai bine!

  10. Codrut spune:

    Pai, la New York a fost vorba de “significant public health risks” associated with fracking (the acting state health commissioner, Dr. Howard A. Zucker), nu de calitatea “fracktivistilor” (cu toate ca daca e vorba, cred ca nu aveti pretentia sa va comparati cu dr. Anthony Ingraffea – president of Physicians, Scientists, and Engineers for Healthy Energy, Inc. (www.psehealthyenergy.org); sau preferati sa va rafuiti cu de-alde noi?)

    Dar, asa face omul: cand nu mai are argumente ad rem trece la atacuri ad hominem. Ati epuizat temele “stiintifice” abordate in cele 20 de articole, iar acum le reluati pe cele despre persoane (Fox, Ingraffea, Duke, Cornell, fracktivisti – hipsteri, ati uitat de eco-nazi, eco-teroristi). Mult timp ati evitat sa faceti insinuari gen “platiti de rusi” – “innuendo harassment” -, dar acum ati ajuns si la asta. Apropos de “Stimați fracktiviști”, stiti cum se numesc membrii Frackademiei?

  11. URIS PUREA spune:

    Hahahahaha…stimatilor frackademicieni lubrifiati in atata umanism roze (cu accent pe e), daca era dupa mintea voastra si-acum ingenunchiam piosi sau ingroziti de frica cand fulgera, “dar macar eram limba-n limba cu natura” (ca toate mamiferele, de altfel). Noroc ca unii din aia de-ajung sus au luat si iau decizii intelepte pentru omenire. De fapt nimenii trebuie sa se ia violent in serios si sa se sustina intr-o rumoare ascutita unii pe-altii, altfel risca sa le ramana ceva timp pentru reflectii. Gata…m-am descarcat si-n locul altora care-au procedat mai corect decat mine neraspunzandu-le zdruncinatilor de grija omenirii! Intru mai linistit in concediu din momentul asta!

  12. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Nu toți locuitorii statului New York sunt fracktiviști. Ba, din contra:

    http://www.nytimes.com/2014/12/19/nyregion/shock-in-southern-tier-of-new-york-as-hopes-of-gambling-and-fracking-both-die.html

    Pentru fracktiviștii români, care încă nu au ghicit răspunsul la întrebarea mea de mai sus (Care stat s-ar putea numi Coreea de Nord și care s-ar putea numi Coreea de Sud), ofer o sugestie:

    That cry could seemingly be heard all along New York State’s Southern Tier, which borders Pennsylvania and has long been one of the state’s most stubborn economic laggards. In recent years, both hydraulic fracturing — known as fracking — and casinos had been posited as potential economic saviors here, where residents and leaders have watched with envy as neighboring Pennsylvanians dived into both industries.

    • Prostu'satului spune:

      Stiu eu, stiu eu, dom’ Profesor!!!
      Intre un stat care gazduieste cea mai mare metropola a lumii si unul care-si vede viitorul in jocuri de noroc si exploatarea unor resurse neregenerabile, cu impact semnificativ asupra mediului, e cat se poate de limpede care poate fi comparat cu care din cele doua Corei.
      Da’ totusi nu trebuie sa fiti chiar atat de dur cu Pennsylvania, chiar cu fracking cu tot sunt convins ca nu e chiar ca-n Coreea de Nord…

    • Gina spune:

      Da, nu toti 19,65 milioane, ci doar 19,25 milioane (cam cat populatia Romaniei), caci vreo 400 de mii sunt profitori de pe urma fracking-ului (inclusiv cazinouri, bordeluri = celebrele locuri de munca) si frackademicieni.

      “Ghicitoarea” cu cele doua Corei este pe cat de ilogica, pe atat de penibila (“laughable and crazy when made here in the US”, dupa cum spunea Josh Fox); la fel ca si cea cu finantarea de catre rusi a celebritatilor si /sau cercetatorilor de la Duke si Cornell. Se poate face vreodata o comparatie intre oricare stat american din SUA – nu vorbesc de New York ca Dvs. – cu Coreea de Nord??? Ati mai facut odata aceasta comparatie atunci cand un cititor, luand ca indicator numarul grupurilor de pe Facebook declarate impotriva, v-a semnalat faptul ca cei mai multi protestatari pe state sunt de departe in statele New York si Pennsylvania, respectiv 98 si 82 de grupuri din 456. Le comparati ca numar de sonde fracturate (0 la 7700)? Dupa numarul de protestatari sunt comparabile.

      Virgiliu Gheorghe intreba retoric prin Aprilie 2014 urmatoarele, pornind de la unul dintre priemele articole ale Dvs. de pe contributors despre Gasland:
      “Chiar este vorba de o campanie de manipulare ostilă extracţiei gazelor de şist care inventează argumente precum contaminarea apelor subterane cu gaz metan?
      În primul rând, în America nu ştiu cine şi ce interes ar avea să manipuleze mediatic. De ce s-ar împotrivi populaţia fracturării, din moment ce ar exista un profit pentru toată lumea? Iar dacă într-adevăr ar exista un agent străin intereselor americane, cum de nu se sesizează serviciile secrete americane? Pe de altă parte, cei care câştigă sute de milioane de dolari de pe urma extracţiei gazului de şist nu credeţi că ar avea interesul şi banii să finanţeze orice fel de campanie mediatică şi chiar să mituiască centre şi institute locale?”
      http://activenews.ro/adevarul-despre-gazele-de-sist-6-cazuri-de-contaminare-apei-semnalate-de-parlamentul-european_1830254.html

  13. claudiu spune:

    Domnule profesor, ne spuneti ca in Polonia localnicii din zonele direct afectate ar fi primit fracking-ul cu bratele deschise. Nimic mai fals. Au avut si ei “Pungestiul” lor. Nu am sa va spun eu numele localitatii, va las sa il gasiti singur, va garantez ca e foarte usor. Chiar sunt uimit cum de nu stiti de protestele din Polonia. Dar poate nu stiti nici de cele din UK sau Irlanda. Da, si ele tot legate de fracking. Ar fi mai bine daca v-ati informa mai temeinic inainte de a face afirmatii categorice. Sarbatori linistite tuturor!

    • Prostu'satului spune:

      @claudiu. Sunteti nou pe-aici. Dl. profesor cunoaste foarte bine episodul polonez la care va referiti – fie macar si pentru faptul ca a fost mentionat si discutat in comentariile la unul din cele mai recente articole ale domniei sale de pe-aceasta platforma, cu doar cateva saptamani in urma.
      Fiti sigur ca le cunoaste si pe celelalte – de altfel, lunga sa serie de articole de pe Contributors contine numeroase referinte la protestatarii din toata lumea. Toate intr-o forma care, atunci cand e utilizata de altii impotriva domniei sale, e calificata drept bascalie ieftina.
      Insa dl. Profesor aplica o tehnica veche, simpla si care nu si-a pierdut nimic din eficienta – ignora ceea ce nu-i convine. Bunaoara, in exemplul NY de mai sus, important nu e ca statul New York a interzis frackingul – important e ca exista si locuitori ai statului care-si doresc sa prospere prin fracking si cazinouri.
      Aplicand acest tip de rationament la Romania, important nu e ce vor oamenii, fie ca sunt ei din Vaslui, Banat si de pe unde-au mai protestat; important e ce se doreste la Palatul Victoria, la Cotroceni si-n general de catre cei care au autoritatea sa asmuta jandarmii impotriva cetatenilor.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Ar fi ma bine dacă și dv. ați citi mai atent celelalte articole ale mele publicate pe Contributors, cu comentariile de rigoare:

      http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/gazele-conven%C8%9Bionale-si-gazele-de-%C8%99ist-din-romania-%E2%80%93-rezerve-%C8%99i-resurse/#comment-217155

      Sărbători fericite!

  14. claudiu spune:

    Va multumesc pentru raspuns domnule profesor. Sa inteleg ca stiti de Zurawlow si recunoasteti ca ati gresit cand ati afirmat ca polonezii au primit HVHF cu entuziasm si ca nu ar fi existat proteste la nici o locatie de foraj? In alta ordine de idei, eu nu inteleg etimologia cuvantului fracktivist. Am crezut initial ca un fracktivist este un suporter, un adept al tehnologiei HVHF. Adica un activist al fracturarii hidraulice de mare volum asemeni dumneavoastra. Cand colo, e termenul pe care il folositi pentru a-i desemna pe oponentii fracturarii. Cu scuzele de rigoare, cred ca termenul fractivist desemneaza mai degraba activistul pro-frack decat cel anti-frack. Inca ceva ce mi-a sarit in ochi: incercati sa prezentati fracturarea hidraulica de mare volum ( HVHF)ca fiind acelasi lucru cu fracturarea hidraulica. Gasesc acest demers incorect fata de cititorii dumneavoastra. Probabil ca aspecte tehnice ale fracturarii hidraulice de mare volum ar interesa mai degraba cititorii dumneavoastra.

  15. Gina spune:

    @claudiu O definitie obiectiva a cuvantului “fracktivist”, utilizat cu ura (in sens peiorativ) de catre d-l profesor, este urmatoarea:

    “An activist for social and environmental justice who is against the process of hydraulic fracturing also called fracking. Fracktivists have united globally to prevent the negative impacts from fracking such as massive freshwater consumption, hazardous chemical spills, billions of gallons of toxic waste byproducts and earthquakes. Fracktivists generally take non violent direct action by holding forums, rallies, action camps, marches, blockades, contact blitzes, tree sits, locking themselves to equipment and occupying corporate and government spaces to overcome the high dollar PR campaigns of the Oil & Gas industry.
    From New York to California and around the globe, fracktivists have united to save the planet by a common call of “BAN FRACKING NOW!” http://www.urbandictionary.com/define.php?term=Fracktivist

    De acord ca utilizarea cuvantului fracktivist in Romania poate crea confuzie. Cineva neinitiat se poate intradevar gandi ca un fracktivist este un activist care activeaza pro-fracking. D-l profesor ar fi trebuit sa observe primul acest lucru, dar asta e problema dumnealui.

    In domeniu se mai intalnesc si alte cuvinte cum ar fi “fracker” (plural frackers) = A person or organization employed in fracking (o persoana implicata in fracking), sau “Frackademia”, iar membrii ei se numesc “frackademicieni”. Despre asta se poate citi aici, de exemplu:
    http://www.foodandwaterwatch.org/blogs/frackademia-exposed-federally-funded-industry-driven/



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)