Home » Analize »Energie » Citesti:

Patru sofisme ale fracturării hidraulice (II)

Constantin Cranganu decembrie 31, 2014 Analize, Energie
35 comentarii 1,776 Vizualizari

Alle Dinge sind Gift und nichts ist ohne Gift; allein die Dosis macht, dass ein Ding kein Gift ist.

(Toate lucrurile sunt otravă și nimic nu este fără otravă; numai doza determină că ceva nu este otravă)

Theophrastus Phillipus Auroleus Bombastus von Hohenheim, supranumit Paracelsus

3. Sofismul „Lipsa pragului”

Lumea care ne înconjoară, ca și propriul nostru corp, constau din chimicale. Toate acestea, fără nicio o excepție, pot fi otrăvitoare dacă au o anumită concentrație (prea mare sau prea mică) sau se prezintă într-o anumită formă.

Un simplu exemplu, pe înțelesul tuturor, îl reprezintă medicamentele. Când sunt luate în concentrația recomandată de doctor, un anumit hormon, un compus metalic sau o moleculă organică complexă ne pot salva viața sau ne pot trata de simptomele neplăcute ale unei boli. Antibioticele sunt în realitate otrăvuri pentru microorganismele din corpul nostru. Dacă înghițim prea multe antibiotice sau alte medicamente, putem muri imediat.

Situația este similară pentru toate substanțele din corpul nostru. De exemplu, apa pură (distilată) poate fi periculoasă pentru sănătatea noastră. Dacă bem prea multă apă pură, creăm o situație contraindicată pentru că apa distilată, fără minerale, va produce un dezechilibru la nivel celular. Pe de altă parte, dacă turnăm apă distilată pe piele nu producem nici o situație primejdioasă.

O otravă sau un poluant este întotdeauna o combinație de substanță și doză. Dacă cineva menționează o substanță doar ca să vă înspăimânte, fără să indice contextul sau doza, persoana aceea v-a dat o informație fără sens, care vă induce în eroare. Persoana respectivă presupune, sau așteaptă ca dumneavoastră să presupuneți că, dacă o substanță este periculoasă într-o anumită doză, atunci este periculoasă în orice doză. Aceasta situație reprezintă punctul de plecare al sofismului „lipsa pragului”.

Cum se manifestă acest sofism în contextul fracturării hidraulice? Voi alege un aspect pe care l-am mai discutat aici și aici: cutremurele induse de fracturarea hidraulică. Am scris în cele două articole, precum și în numeroase comentarii adiacente, că fracturarea hidraulică produce o anumită cantitate de mișcări seismice, dar, în marea majoritate a cazurilor, acea activitatea seismică indusă este irelevantă și practic imperceptibilă oamenilor.

Pentru a plasa seismicitatea indusă de fracturarea hidraulică într-un context adecvat, este necesară considerarea situații seismice naturale a planetei noastre. Trăim (din fericire? din nefericire?) pe o planetă care nu doarme niciodată. Pământul este permanent zguduit de cutremure naturale. Iată, mai jos, un tabel cu frecvențele de producere a cutremurelor naturale pe Terra:

Frecvența anuală de producere a cutremurelor naturale

Magnitudinea Media anuală
8 și mai mare
7 – 7,9 15¹
6 – 6,9 134²
5 – 5,9 1.319²
4 – 4,9 13.000

(estimată)

3 – 3,9 130.000

(estimată)

2 – 2,9 1.300.000

(estimată)

¹Pe baza observațiilor începând din 1900.
²Pe baza observațiilor începând din 1990.

Anual se produc peste 1.444.000 de cutremure cu magnitudine mai mare de 2. Rezultă că, în medie, se produc aproape 3 cutremure în fiecare minut!

Dacă se consideră și cutremurele cu magnitudini mai mici de 2, USGS estimează că numărul lor este de câteva milioane.

De remarcat că USGS a decis să includă în tabel numai acele cutremure care depășesc magnitudinea 2. Mai trebuie adăugat că, în general, oamenii percep un cutremur numai când magnitudinea lui depășește valoarea 4,0.

Unde se încadrează cutremurele induse produse de fracturarea hidraulică? Apelez aici la datele publicate de Warpinski et al., în 2012i. Folosind un sistem de monitorizare microseismică a forajelor fracturate hydraulic în principale argile gazeifere din SUA (Barnett, Marcellus, Woodford, Haynesville și Eagle Ford), autorii au reprezentat magnitudinile Mw a cutremurelor induse de fracturarea hidraulică în funcție de adâncime:


Datele reprezentate indică prezența unor cutremure produse la adâncimile unde au avut loc diferitele stadii (6 – 15) de fracturare hidraulică (un singur foraj orizontal poate fi fracturat de numeroase ori, de aceea, aparent, numărul de cutremure este mare). Ceea ce trebuie reținut ca element caracteristic al cutremurelor induse de fracturarea hidraulică este intervalul lor de magnitudine: -3,0 – 0,5!. Pentru că scara magnitudinilor este logaritmică, asta înseamnă că un cutremur cu magnitudinea -3,0 este de 31 miliarde de ori mai puțin puternic decât un cutremur cu magnitudinea 4,0 (cel simțit de oameni).

Magnitudinile cutremurelor induse de fracturarea hidraulică sunt atât de mici, încât este absolut imposibil pentru un om să le perceapă. Numai instrumente extrem de sensibile, instalate în găurile de sondă, pot înregistra astfel de micro-seisme. Practic, ele nu figurează în nici o statistică oficială de tip USGS, pentru că „pragul” lor de magnitudine (<0,5) nu prezintă nici un interes practic (cel mult, un interes de nișă științifică, prin care se stabilește teoretic eficiența procesului de fracturare).

Dar ce se poate spune despre scenariul celui mai rău caz posibil? Când un cutremur depășește magnitudinea (nu intensitatea, cum scrie pe un site fracktivist!) 4,0, atunci el poate fi simțit de oameni, chiar dacă nu produce daune materiale. Este cazul mult discutatului cutremur din Oklahoma din 6 noiembrie 2011, cu o magnitudine Mw = 5,6, similară cu cutremurul natural din România din 22 noiembrie 2014ii. Privind la datele din tabelul de mai sus, putem trage concluzia că acel cutremur din Oklahoma a avut o probabilitate de producere de 1/1.319 = 0,00075. Cu alte cuvinte, generarea unui astfel de cutremur este un scenariu extrem de puțin probabil. Și atunci, pentru un astfel de cutremur trebuie să interzisă fracturarea hidraulică în Oklahoma sau alte locuri? Se poate discuta.

Dar chiar dacă fracturarea executată într-un anumit loc ar avea un risc mai mare de 0,00075 de producere a unui cutremur indus, acesta ar fi un argument împotriva fracturării în acel loc specific, nu un argument împotriva fracturării în general.

Unii cititori îmi trimit constant link-uri la diferite articole publicate de Oklahoma Geological Survey (OGS) în legătură cu cutremurele înregistrate în acel stat. Îi rog pe acei cititori să „nu mai vândă castraveți la grădinar”: am făcut cercetare în Oklahoma timp de 8 ani, iar din 2001 până în prezent o bună parte din cercetările mele sunt legate tot de Oklahoma. Am con-lucrat în cadrul OGS cu unii dintre geologii și geofizicienii de acolo, pe mulți îi cunosc personal, sunt la curent cu publicațiile lor etc. Și, ca să fiu în acord cu cele scrise mai sus, iată un scurt fragment dintr-o lucrare publicată în 2011 de seismologul Austin A. Holland, „Examination of Possibly Induced Seismicity from Hydraulic Fracturing in the Eola Field, Garvin County, Oklahomaiii:

The earthquakes range in magnitude from 1.0 to 2.8….The strong correlation in time and space as well as a reasonable fit to a physical model suggest that there is a possibility these earthquakes were induced by hydraulic fracturing. However, the uncertainties in the data make it impossible to say with a high degree of certainty whether or not these earthquakes were triggered by natural means or by the nearby hydraulic fracturing operation.[s.m.]

Când cineva consideră ceva drept otravă indiferent de doză, el neagă existența unui „prag” dincolo de care o substanță se transformă din benignă în malignă. Dacă se neagă existența unui „prag”, atunci se poate interzice orice.

Un exemplu edificator al sofismului „lipsa pragului” îl reprezintă opoziția față de energia nucleară. Oamenii care demonstrează contra pretind că trebuie să avem o toleranță zero pentru radiații, fără să știe, aparent, că potasiul din oasele lor emite radiații care, absorbite de soțul/soția lângă care dorm, sunt aproape la fel de mari ca și cele absorbite demonstrând în fața unei centrale nucleare. Ambele activități sunt departe de a fi dăunătoare.

Într-un articol anterior vorbeam de prezența unui „prag senzorial (sau informațional)” dincolo de care aceeași realitate este percepută diferit, în funcție de conjuncturi (concurs de împrejurări) sau/și conjecturi (păreri bazate pe ipoteze sau pe presupuneri). Sofismul „lipsa pragului”, împreună cu cel al „falsei atribuiri” (pentru detalii, vezi aici și aici), reprezintă o combinație periculoasă în mâinile fracktiviștilor. Ei pretind încontinuu că nimic nu este suficient de curat sau suficient de sigur și astfel încearcă să boicoteze/interzică o tehnologie precum fracturarea hidraulică.

4. Sofismul „Artificial vs. Natural”

Una dintre cele mai importante acuzații împotriva fracturării hidraulice este aceea că „utilizează chimicale” pe care noi, oamenii de rând, nu le cunoaștem sau pe care companiile le păstrează drept „secrete comerciale”. Chestiunea aceasta am discutat-o pe larg, cu exemple, în cartea mea „Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și adevăr”, precum și în articolul „Despre aditivii chimici folosiți în fracturarea hidraulică”.

Acuzația implică faptul că fracturarea hidraulică utilizează chimicale „artificiale” și, implicit, se sugerează că acestea sunt periculoase pentru sănătate și mediul înconjurător, spre deosebire de cele naturale, care nu prezintă astfel de efecte.

Dar o astfel de comparație este falsă, pentru că nu tot ce este „natural” este sigur, în timp ce produsele artificiale ar fi nesigure (periculoase). De exemplu, combustibilii fosili (cărbune, țiței, gaz) sunt naturali, organici, produși din plante, iar problemele lor de poluare derivă tot din ingrediente naturale, precum sulful, azotul și metalele grele. Arsenicul și cianura sunt substanțe naturale, la fel ca multe plante naturale care sunt otrăvitoare.

Faptul că ceva este natural nu trebuie să ne facă să ne simțim siguri. Iar faptul că ceva este produs într-un laborator nu înseamnă obligatoriu ceva dăunător.

Opoziția „Artificial vs. Natural” nu lucrează corect nici în domeniul fracturării hidraulice. Un „prag” de minime cunoștințe de chimie, fizică, biologie etc, este absolut necesar pentru a respinge conștient acest sofism. Uneori, din păcate, acest „prag” nu există, chiar la persoane aparent pregătite profesional.

Fără nicio intenție denigratoare, aș vrea să povestesc (pentru cei care nu au urmărit în direct) o scenă din interviul pe care mi l-a luat la „Nașul TV” dl. Grigore Cartianu pe 28 octombrie 2014iv.

La un moment dat, l-am întrebat pe dl. Cartianu de ce se teme cel mai tare când vine vorba de fracturarea hidraulică.

    - De chimicalele din lichidul de fracturare, mi-a răspuns el.
    - Vă cred, l-am susținut eu. Dacă, de exemplu, cineva v-ar oferi o sticlă de 0,5 litri, plină cu oxid dihidrogenat, ați bea-o?
    - Nu, niciodată! a venit prompt răspunsul dlui Cartianu.
    - Dar soția dv., ar avea curajul să bea din sticla respectivă?
    - Niciodată! a răspuns din nou dl. Cartianu.

    Atunci, am luat sticla de apă din fața mea, am pus-o în dreptul lui și i-am spus:

      - Puteți bea liniștit acest oxid dihidrogenat de Borsec!…

        Reacția dlui Cartianu o puteți urmări pe înregistrare.

        Celor patru sofisme discutate până acum („uz-abuz”, „falsă atribuire”, „lipsa pragului” și „artificial vs. natural”) li s-ar putea adăuga altele (sofismul „ecologic”, sofismul „ignorant” etc.). Dar cred că și cele patru sunt suficiente pentru a-mi expune, încă o dată, punctul de vedere principal legat de dezbaterea actuală din România în legătură cu gazele de șist și fracturarea hidraulică:

        Eu joc pentru echipa ȘTIINȚA, nu pentru echipa INDUSTRIA, nici pentru echipa FRACKTIVIȘTII.

        NOTE___________________

        i Warpinski, N. R., Du, J., and Zimmer, H. U., 2012, Measurements of Hydraulic-Fracture-Induced Seismicity in Gas Shales, SPE-151597-MS, 19 p., https://www.onepetro.org/conference-paper/SPE-151597-MS

        ii http://www.cutremur.net/ Site-ul informeaza în timp real despre producerea cutremurelor cu magnitudine >3,0 din întreaga lume.

        Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



        Currently there are "35 comments" on this Article:

        1. Neinginerul spune:

          Aveti dreptate este o problema de dozare. Adica la fiecare 3-4 km patrati vom avea minunatele sonde unde se va folosi apa curata si se va scoate apa murdara. Peste tot for fi acele baltoace cu apa contaminata . Peste tot vor fi emisii de gaz. Mirificele camioane aducatoare de progres vor umbla voios trasportand cele trebuincioase fracturarii (vreo 4000 de transporturi per sonda). Vom avea si neglijabilele riscuri de accident datorita suprapresiunii si erorii umane. O infrastructura de conducte, statii de reglare, de lichefiere vor imbia turistii sa viziteze tara noastra. Vom fi un paradis energetic administrandu-ne doar niste cantitati mici mici de chimicale si injectand, epurand, deversand ceva milioane de tone de deseuri.
          Lasand ironia la o parte, energia a devenit o arma geopolitica, nu este convenabil pentru unele state sa paraseasca hidrocarburile si sa treaca pe verde. Rusia si USA se bat de fapt pentru controlul inrobirii noastre.Noi ne batem pentru schimbarea paradigmei tehnologice in raport cu mediul ambiant. Nu auzim in retorica politica a celor 2 mari supraputeri ca vor investi in alte tipuri de resurse energetice. Au incercat acest tip de retorica urmata de masuri politico-tehnologice ceva tari din Europa si ceva state americane, dar li s-a dat repede peste bot. Respectand activitatea dvs. stiintifica in domeniul geologiei petroliere va trimit o provocare: nu vreti sa mai cercetati si alte modalitati de obtinere a energiei ?Sunteti absolut fixat pe fracturare? Pentru ca da, unii da e frica respring fracturarea, pentru altii da, este nationalismul dar nu ii uitati si pe cei care doresc schimbarea macazului umanitatii, care au motive doctrinar-filozofice. Cine credeti ca va castiga si cu ce pret ?

        2. Ștefan Brăgărea spune:

          Dear prof. Cranganu
          A wonderful text, full with humour and truth.
          Receive please my best thoughts and wishes for 2015, for you and for those dear to you!
          Univ prof Ștefan Brăgărea
          Biochemical Engineering Chairman

          • Constantin Crânganu spune:

            Stimate domnule Brăgărea,

            Vă mulțumesc pentru urări și vă doresc, dvs. și familiei dvs., un Nou An 2015 plin de sănătate și bucurii.

            Fie ca în ce va fi doar binele să-și aibă loc.

        3. Burghelea V. spune:

          In legatura cu emisiunea din 28 octombrie de la „Nașul TV” la care faceti referire:

          Acum ati scris acest intreg articol pe tema pragului peste care anumite substante devin otravitoare, dar in aceeasi emisiune, atunci cand Grigore Cartianu v-a intrebat daca totusi cunoasteti substante toxice utilizate in fracturarea hidraulica, ati raspuns scurt fara nicio alta precizare ca “NU CUNOASTETI” ASTFEL DE SUBSTANTE. Acesta ce fel de sofism este?

          In aceeasi emisiune, atunci cand unii telespectatori au dorit sa va adreseze unele intrebari, dl. Cartianu a invocat faptul ca mesajul acestora era cat un “roman” (deci lipsa spatiului) dar a acceptat, totusi, in cele din urma, sa va transmita intrebarea despre posibila legatura dintre fracturarea hidraulica si unele boli sau cancer. Fara sa asteptati sa vedeti despre ce era vorba ati spus ca “afirmatiile sunt scoase din context” si ca acest lucru vi se intampla “in mod curent”,…

          Tot atunci,v-ati referit la acea imagine din cartea dvs. cu sonda din centrul orasului Fort Worth, dar, ca si in carte, nu ati pomenit nimic despre urmarile forajelor “fracturate” care v-au fost semnalate si de catre un comentator (“Valeriu”) la unul din articolele dvs. precedente (http://www.contributors.ro/?p=15539).

          Ce valoare au toate cele afirmate de catre dvs. in emisiune despre Josh Fox (ca “a recunoscut ca a mintit~”, ca e “compromis total”, ca acum se ocupa de cu totul altceva) in conditiile in care stiati ca “Josh Fox a recidivat în 2013 cu Gasland Part II” (propriile dvs. cuvinte pe 15 decembrie, 2014), a avut reactii de genul “everything in the film is backed up 100 times” (http://blogs.wsj.com/speakeasy/2013/07/09/director-josh-fox-responds-to-criticism-of-gasland-part-ii/) sau cand recent, dupa articolul din NYT despre Pungesti, trimetea acel mesaj semnalat dvs. de comentatorul (comentatoarea) “Vivi Dragan” (http://www.contributors.ro/?p=15495)?

        4. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          dar a acceptat, totusi, in cele din urma, sa va transmita intrebarea despre posibila legatura dintre fracturarea hidraulica si unele boli sau cancer. Fara sa asteptati sa vedeti despre ce era vorba ati spus ca “afirmatiile sunt scoase din context” si ca acest lucru vi se intampla “in mod curent”

          Am scris despre acest aspect în cartea mea (p. 142-147) și în articolul Fracturarea hidraulică și impactul asupra sănătății oamenilor și animalelor. Voi reveni cu altă ocazie.

          Despre „urmările forajelor fracturate” din zona metropolitană Dallas-Fort Worth am scris tot în articolul respectiv (v. paragraful „Poluarea aerului cu ozon în zona Dallas-Fort Worth”).

          Ca unul care merge deseori în zona Dallas-Fort Worth (unde locuiește fiica mea cu familia ei), vă pot asigura că imensa majoritate a celor peste 6 milioane de locuitori nu se regăsește în descrierile alarmiste ale site-ului invocat de ”Valeriu”.

          Domnul Josh Fox e liber să se compromită cât dorește – faptul că recidivează într-o acțiune care a fost demonstrată drept „mincinoasă”, „manipulatorie” etc., nu este un semn de inteligență.

        5. Aurelian Pop spune:

          Domnule Cranganu,
          ma bucur ca inca mai exista specialisti romani entuziasti in anumite domenii.
          Am citit vreo 4-5 posturi de pe acest site si observ ca mereu evitati sa raspundeti la anumite intrebari. De aceea va voi adresa o singura intrebare:
          – Va mai fi posibila realizarea de agricultura ecologica in jurul punctelor de explorare/exploatare a gazelor de sist?

          TIn sa precizez ca am discutat cu specialisti de la 2 firme germane ( http://www.hamburgwasser.de, http://www.aqua-biocarbon.de ) care mi-au spus ca procesul de reintroducere a apei dulci folosite in fracking este foarte costisitor, iar cand apa este contaminata radioactiv nu au nici o solutie economica pentru decontaminare.

          • Prostu' satului spune:

            D-le Pop, desi raspunsul la aceasta intrebare ma intereseaza in cel mai inalt grad (iar daca ati citit si alte articole ale d-lui Prof. Cranganu aici ati constatat ca nu sunt deloc un prieten de idei al domniei sale), trebuie sa remarc ca intrebarea dvs. este cumva incorecta metodologic… unfair.
            Nu e onest, intr-o astfel de dezbatere, sa intrebati un geolog despre agricultura (eco sau nu), sau despre boli endocrine, cum facea altcineva intr-unul din articolele precedente. Intrebati-l despre aspectele ce tin de profesia domniei sale, eventual despre cutremure si chiar despre tehnologia in sine… dar nu despre agricultura. Ce altceva ar putea sa va spuna decat cel mult sa va dea niste linkuri din care sa rezulte cat de fericiti sunt fermierii americani care-si pasc vacile printre sondele si iazurile respective, cum bazaitul motoarelor si generatoarelor a crescut lactatia samd?
            In plus, intrebarea e cumva retorica pentru ca dvs. ati facut deja exact ce trebuie facut – ati intrebat oameni cu specialitatea respectiva si inteleg ca ei v-au dat raspunsuri concludente. In mod normal, cineva in situatia d-lui Profesor ar trebui sa se abtina de la un raspuns ferm.

            Cat despre problema in sine, aceea a agriculturii in astfel de zone “de conflict”, ea are si un aspect subiectiv, poate chiar mai important decat cel obiectiv, despre care v-au vorbit nemtii. Anume perceptia consumatorului asupra produselor agricole provenite din astfel de zone.
            Imi venise mie mai demult o excelenta idee de afaceri (cred ca am expus-o chiar aici, pe Contributors) – sa imbuteliez apa de izvor din satul meu vasluian si s-o vand sub brandul “Apa de sist”. Cu siguranta, ma gandeam pe atunci, va avea un succes nebun printre sustinatorii acestor exploatari… mai ales printre politicieni si odraslele lor.
            Eh, si ce credeti??? Un minuscul studiu de piata mi-a demonstrat ca nici vorba de-asa ceva; dimpotriva, toti s-ar feri ca dracu’ de tamaie de apa mea de sist. Desigur, ar recomanda-o curajos alegatorilor, mai ales sarantocilor din zonele respective, chiar pe post de medicament, vorba d-lui Profesor. Eventual ar si bea un pahar demonstrativ, in direct la TV in prime time, dar in rest… tot cu Perrier ar “vota”.

            • Prostu' satului spune:

              Vedeti, d-le Pop, ce v-am spus eu???
              Raspunsul la intrebarea dvs. si la ce v-au spus nemtii este, citez din primul link trimis de dl. Profesor (care material, in treacat fie spus, nu este un “exemplu de recondiționare după fracturarea hidraulică a argilei Marcellus”, ci doar un model despre ce si cum ar trebui facuta treaba; un model bun si usor de inteles, dar in care cel mai frecvent termen este “should” – this and that should be done etc.):

              “The water and contents of these drill cutting or brine holding ponds should be removed by tanker trucks and taken to a water treatment facility, and not released into receiving streams.”

              Vedeti? Iei zecile sau sutele ale de mii de metri cubi cu cisterna, le duci la o statie de tratare a apelor uzate industriale si-asta-i tot. Este exact atat de simplu, nemtii dvs. sunt cam slabi de minte…

        6. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Va mai fi posibila realizarea de agricultura ecologica in jurul punctelor de explorare/exploatare a gazelor de sist?

          Eliberarea unui permis de forare vine și cu obligația companiei de foraj de a reda terenul folosit într-o stare similară cu starea lui naturală (cea dinaintea forării) sau într-o altă stare convenită cu proprietarul terenului. Procesul se numește „land reclamation” (recondiționarea/restaurarea terenului) și este reglementat de fiecare stat în parte conform cu condițiile locale (geologice, geomorfologice. biologice, hidrologice etc.) și ale forajului executat (adâncime, numărul de stadii de fracturare ș.a.). “Land restoration” durează, în general, între 9 – 12 luni.

          Obiectivul final al „recondiționării” este restaurarea ecosistemului, inclusiv restaurarea comunităților vegetale naturale, hidrologiei și habitatelor florei și faunei sălbatice.

          Un exemplu de recondiționare după fracturarea hidraulică a argilei Marcellus se poate citi aici:

          Reclamation of Marcellus Shale Drilling Sites in West Virginia

          Alte surse de informare:

          Hydraulic Fracturing in Virginia

          Oil and Gas Development Using High Volume Hydraulic Fracturing in Michigan

          Pennsylvania Department of Environmental Protectation – Marcellus Shale: Tough Regulations, Greater Enforcement

          Nu știu cum cele două firme germane au ajuns la părerile lor, atâta timp cât Germania are o experiență limitată în explorarea/exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Eu aș fi mult mai încrezător în experiența de multe decenii a unor firme americane specializte în „land reclamation”.

          • iosiP spune:

            “Procesul se numește „land reclamation” (recondiționarea/restaurarea terenului) și este reglementat de fiecare stat în parte conform cu condițiile locale (geologice, geomorfologice. biologice, hidrologice etc.) și ale forajului executat (adâncime, numărul de stadii de fracturare ș.a.). “Land restoration” durează, în general, între 9 – 12 luni.”

            Presupun ca acest proces costa bani (si nu putini)! Care credeti ca va fi reglementarea impusa de catre statul roman, in conditiile in care “proprietatea comuna asupra resurselor naturale” si “exproprierea in scop de utilitate publica” sunt inca prezente in legislatie?

            Va rog nu dati exemple din SUA, acolo nu (prea) te poti juca cu dreptul la proprietate… pe cand in Romania, Dumnezeu sa-i odroteasca pe cei din calea tavalugului Chevron.

            • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Care credeti ca va fi reglementarea impusa de catre statul roman, in conditiile in care “proprietatea comuna asupra resurselor naturale” si “exproprierea in scop de utilitate publica” sunt inca prezente in legislatie?

              Cred că reglementarea impusă de statul român pentru „land restoration” va trebui să respecte/adopte cele mai bune practici internaționale. România este, totuși, o țară membru UE, nu o țară bananieră.

              Mai cred că „land restoration” se aplică și în prezent (într-o formă sau alta) pentru forajele convenționale. Ar fi bine să intervină aici (dacă citește acest articol) un oficial de la ANRM cu detalii.

              Costurile impuse de „land restoration” reprezintă o cheltuială semnificativă pentru compania care a concesionat terenul pentru foraj.

              • Mihai Damian Mihai Damian spune:

                Poate nu ati aflat ca tot statul român a facut un contract foarte dezavantajos cu Bechtel pentru constructia de autostrazi pe care l-a reziliat ulterior cu mare greutate si cheltuieli imense. Acest contract a fost ulterior … declarat pierdut !!

                Deci cand afirmati ca “Eliberarea unui permis de forare vine și cu obligația companiei de foraj de a reda terenul folosit într-o stare similară cu starea lui naturală (cea dinaintea forării) sau într-o altă stare convenită cu proprietarul terenului.”
                sau

                “Cred că reglementarea impusă de statul român pentru „land restoration” va trebui să respecte/adopte cele mai bune practici internaționale….”

                trebuie sau sa aduceti dovezi ca lucrurile stau chiar asa in speta sau sa fiti constient ca asemenea lucruri nu pot fi luate in serios cand vine vorba de statul român.

          • Aurelian Pop spune:

            @ prof.Cranganu – multumesc pentru raspuns.
            Din unul din linkurile oferite de dumneavoastra, „land restoration” presupune doar punerea catorva straturi de humus si plantarea unor arbusti sau vegetatie pe locul unde a fost sonda si utilajele de extractie ( 2-3 hectare ) si nu pe toata suprafata care a fost fracturata. Asta nu inseamna ca daca se va practica agricultura pe acele suprafetze, recolta va putea sa fie valorificata. Nimeni nu iti “decontamineaza” solul ( totul se lasa in mana naturii, in speranta ca totul se va decontamina natural ). Dupa 10 ani, 30-50% din puturile din beton au fisuri si fluidele reziduale ajung in panza freatica. Fluidele reziduale ajung in panza freatica sau in acvifere si datorita modificariilor straturilor geologice in urma miscarilor tectonice ( ce e drept – acest caz s-a intamplat mai rar pana acum in SUA).
            Din ce vad aici SUA are deja o multime de probleme cu radioactivitatea apei reziduale ( http://www.resilience.org/stories/2014-05-05/how-fracking-is-exposing-people-to-radioactive-waste ). Noua ne ramane doar sa asteptam sa vedem efectele agriculturii noastre cu ape cu radium in concentratie de este 200 de ori mai mari decat nivelul “stabilit” ( sofismul “lipsa pragului” ).

            Cele 2 firme germane mai sus amintite au primit contracte pentru decontaminarea unor suprafete “fracturate” in SUA ( nu in Europa ).
            HamburgWasser chiar a realizat la cererea Exxon si a parlamentului german un studiu de fezabilitate pentru procesele de fracturare. Dupa restrictiile impuse in urma acestui studiu ( din care amintesc doar prezenta sondelor la cel putin 3km de orice apa curgatoare sau acvifer sau prezenta sondelor la cel putin 1500 metri de orice locuinta) Exxon a declarat ca frackingul in Germania nu este economic.

        7. sile spune:

          “Un „prag” de minime cunoștințe de chimie, fizică, biologie etc, este absolut necesar…”
          Ei, aici e punctul in care mai mult de jumatate de populatie nu va mai poate urmari. Si se recurge la reactii emotionale, ca doar n-o sa punem mana sa ne informam despre ce nu cunoastem.

        8. Mihai Damian Mihai Damian spune:

          Pentru nespecialisti argumentele de tip “am scris in cartea mea” sau “eu stiu mai bine ce contine apa de Borsec” nu sunt suficiente. Oamenii de rând, constata ca in toata Europa de Vest este interdictie sau moratoriu, ca in NY s-a interzis de asemenea samd. Iar in fata acestor fapte argumentele dvs – probabil respectabile dpdv stiintific – nu au greutate. Intrebarea care se pune deci este una de oportunitate : de ce ar fi România precursoare in materie de exploatare atata vreme cat majoritatea tarilor occidentale interzice sau asteapta ?

          • ws spune:

            nu mi-e adresat mie mesajul, dar îndrăznesc eu un răspuns: d-l crânganu nu e un propagandist.

            i-am citit seria de articole, nu mi se pare că susține vreo ideologie ce se vrea reprezentată politic.

            d-l crânganu își prezintă punctul de vedere ca om de știință asupra fracturării hidraulice.

            din mesajul dvs înțeleg că-i reproșați faptul că nu intervine propagandistic în dispută. că nu explică de ce țările din vestul europei nu acceptă fracking-ul, decizii politice.

            e ca și cum l-am întreba pe james watson de ce în iran nu se predă evoluționismul.

            cereți unui om de știință să justifice unele decizii politice.

            my 2 cents.

            ws

            • Mihai Damian Mihai Damian spune:

              Cu acest lucru sunt de acord. Parerile de om de stiinta ale dlui Cranganu sunt respectabile. In acelasi timp, dansul si multi altii trebuie sa inteleaga ca chestiunea gazelor de sist depaseste cadrul strict stiintific. Si ca nu toti care sunt reticenti fata de proiectul Chevron sunt “fracktivisti” platiti de rusi. Exista argumente cat se poate rezonabile pentru aceasta reticenta si acestea nu sunt (in principal) de ordin stiintific.

        9. pro_fan spune:

          @ prof.Cranganu: “în general, oamenii percep un cutremur numai când magnitudinea lui depășește valoarea 4,0″

          dupa cum se poate verifica si in linkul sugerat (www.cutremur.net), cutremurele vrancene din ultima perioada (de-abia) au depasit cu putin magnitudinea 4, iar dintre acestea, cele de adancime (65-150km) din mai renumitul triunghi vrancea-buzau-covasna, practic nu au fost liber perceptibile la suprafata
          comparativ:
          - cel din zona Marasesti, de 39km adancime si magnitudine crescuta la 5,7 pe scara logaritmica, desi incadrat la o categorie moderata (sa zicem: echivalenta cu “pana” spre “mijlocie”), s-a simtit teribil la circa 100-150km de epicentru; la un nivel superior al unui imobil de 10etaje, perceptia mea (cat se poate de subiectiva) a fost de oscilatii cu amplitudine de peste 10cm si scartait de armaturi si structuri torsionate: start in forta cu oscilatii puternice relativ mai lente dar pe atat de ample si continuand cu o intensificare a frecventei in detrimentul amplitudinii
          - cele din zona Izvoarele, localizate la putin peste 2km (!) adancime, practic nici nu sunt mentionate, din pricina magnitudinilor reduse; de fapt, s-au resimtit doar in imprejurimile localitatii, dar au fost percepute serios de sateni si avut efecte vizibile asupra locuintelor acestora
          - mai sunt mentionate (august 2014) un cutremur de magnitudine 3 si adancime 14km in zona Cudalbi/Galati (cativa km nord de Izvoarele) si unul (oct.2014) in jud.Braila de magnitudine 3 si adancime 1km (un km !!!), fara alte informatii privind eventuale (mai multe sau mai putine) replici sub 2grade; si in aceste doua zone se efectueaza fie prospectiuni, fie exploatari petroliere
          - daca estimez forta unei fracturari la circa 10-20tone (rog corectati dupa caz), efectul ar fi perceptibil pe o raza limitata, similar cum sunt percepute la suprafata vibratiile cauzate de tramvaie sau utilaje grele; la scara tectonica, imi imaginez ca efectul ar fi comparabil cu cel creat de un fluture ce s-ar aseza pe bratul unui acrobat care merge pe sarma

          In contextul dat, parca totusi nu mi s-ar parea complet anormale, exagerate si deplasate eventuale suspiciuni asupra unor anume activitati petroliere, prin asociere cu efecte bizare pe care le-ar putea cauza, chiar excluzand (mai degraba) ipoteza fracturarii;
          n-am idee ce tensiuni tectonice (sau efecte ale acestora) actioneaza la 1-2km adancime in zona de campie, iar in necunostinta de cauza ne putem intreba daca nu cumva se pot manifesta si alte tipuri de actiuni (nu neaparat socuri): hidraulice, gravitationale, habarnam

          • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

            perceptia mea (cat se poate de subiectiva[s.m.]) a fost de oscilatii cu amplitudine de peste 10cm si scartait de armaturi si structuri torsionate

            Cuvântul-cheie este „subiectivă” – de aici apare marea diferență între cele două scări utilizate pentru măsurarea cutremurelor: scara moment-magnitudine (măsurători obiective ale energiei, făcute de instrumente) și scara intensităților, care ia în considerare efectele unui cutremur asupra suprafeței topografice, psihicului oamenilor, obiectelor naturale și artificiale.

            De cele mai multe ori, același cutremur, ca magnitudine, are diferite intensități, depinzând de unul sau mai mulți dintre factorii menționați mai sus.

            Un exemplu (pe care îl folosesc în cursul meu de la Brooklyn College) este ilustrat în figura de mai jos:

            http://www.nytimes.com/2008/05/25/world/asia/25schools.html?pagewanted=all

            Trei clădiri, situate una lângă alta, au fost afectate complet diferit de același cutremur. Presupun că supraviețuitorii grădiniței prăbușite au avut o cu totul altă impresie despre intensitatea („tăria”) cutremurului în comparație cu cei care se găseau în hotel sau clădirea guvernamentală, ambele neafectate. Concluzia studenților mei este întotdeauna aceeași: „Earthquakes do not kill people. Poorly built houses kill people”

            Un cutremur cu magnitudine Mw = 3,0 eliberează 2,000,000,000 J sub formă de energie seismică propagată prin undele de volum și de suprafață, și 3,9×10^13 J sub formă de energie totală a momentului seismic.

            O fracturare hidraulică cu magnitudinea Mw = -3,0 eliberează o energie de 0,3 J, adică de circa 7 miliarde de ori mai mică! QED

            • pro_fan spune:

              ce se vede in http://www.nytimes.com/2008/05/25/world/asia/25schools.html?pagewanted=all ar putea fi un viciu de proiectare, adica lipsa unui rost vertical antiseismic care sa limiteze probabilitatea aparitiei unui efect de parghie mai pronuntat decat ar putea tolera structura;
              in situatia perceputa de mine la cutremurul de 5,7, s-ar putea aproxima deplasarea relativa varf/baza (efect de arcuire) ca fiind redusa, amplitudinea fiind perceptibila similar si la baza cladirii;
              efectul de arcuire (presupunand ca deformatia este preluata de structura) este relevant in clipurile de genul: https://www.youtube.com/watch?v=Q40urtUIcAM , unde se pot observa arcuiri comparabile cu largimea unei ferestre, proportionale cu inaltimea cladirii;
              daca ar fi sa-mi dau cu parerea asupra unui sistem tectonic, mi-as imagina o falie de subductie in zona vranceana, supusa deja unui fenomen accentuat de topire care ar favoriza o scufundare graduala avand consecinta un efect de parghie gravitationala cu lungimea posibil a fi egala cu distanta dintre planul faliei vrancene si o axa teoretica Izvoarele-Galati-Braila, in planul careia ar lua nastere forte de intindere distribuite gradual crescator pe verticala, cu valorile maxime la suprafata; intr-o astfel de ipoteza, creste probabilitatea producerii unui cutremur de suprafata in zona Galati, la o adancime data de un plan orizontal de alunecare ce separa solul elastic de scoarta dura; daca momentan o astfel de falie ar fi inca invizibila, efectele ar putea fi perceptibile punctual concentrate in zone mai izolate, unde conditiile specifice hidrogeologice de suprafata (poate chiar insasi existenta unor pungi de hidrocarburi, indiferent daca sunt sau nu exploatate) ar favoriza alunecari locale;
              daca n-am nimerit-o, macar ma bucur ca n-am lovit pe nimeni aruncand cu parerea :)

        10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Natura a început să-și „facă norma” anuală de 13.000 cutremure cu magnitudine cuprinsă între 4,0 – 4,9:

          Un cutremur de 4,3 pe scara Richter s-a produs, duminică, la ora 21.40, în judeţul Buzău, pe raza comunei Gura Teghii, la o adâncime de 140 de kilometri. Seismul care a avut epicentrul în judeţul Buzău este cel mai mare din acest an după ce, cu o zi în urmă, s-au înregistrat două cutremure cu magnitudinea de 4,2, respectiv 3,9 pe scara Richter. În zona seismică Vrancea s-au produs, în luna decembrie a anului trecut, 13 cutremure cu magnitudini între 3 şi 4,5, cel mai puternic dintre acestea fiind înregistrat în 7 decembrie. În 22 noiembrie 2014, tot în Vrancea s-a înregistrat un cutremur de 5,7 pe scara Richter, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani.

          Nici nu vreau să-mi imaginez cum ar fi explodat blogosfera dacă evenimentele descrise mai sus s-ar fi întâmplat în Oklahoma sau alt stat american unde se practică fracturarea hidraulică :-) .

          http://adevarul.ro/locale/buzau/cutremur-43-grade-judetul-buzau-1_54aa2a97448e03c0fd50150f/index.html

        11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          OFF TOPIC

          Pentru aceia dintre comentatorii articolelor mele anterioare, care s-au extaziat la aflarea știrii că fracturarea hidraulică a fost interzisă luna trecută în statul New York, două recomandări de lectură:

          Heavyweight Response to Local Fracking Bans

          9 Southern Tier homeowners lose battle over well contamination they claim was caused by hydrofracking sau aceasta
          Judge: No proof gas drilling tainted well water

        12. pro_fan spune:

          referitor la densitatea sondelor, am putea eventual sa o comparam cu densitatea eolienelor (de asemenea criticata de ecologisti ca ar afecta existenta pasnica a unor zburatoare indigene) si eventual sondele sa fie prevazute cu niste elici decorative care sa reduca agresiunea vizuala motivata de fractivistii mai expresionisti
          infrastructura ar fi comparabila, diferenta esentiala fiind existenta bazinelor de retentie a apei, care n-ar fi o noutate de principiu, decat prin faptul ca normele actuale impun etanseizarea cu membrana termosudabila
          altfel, agricultura se practica traditional prin padurile de puturi petroliere deja existente, poate doar cu tendinte mult mai accentuate spre cultivarea extensiva a rapitei
          referitor la perimetrul Pungesti, in toamna 2014 mai era vizibila doar organizarea de santier a subcontractantului autohton, in procedura de desfiintare pentru readucerea terenului la conditiile initiale; cum investitia initiala era destul de semnificativa (dale de beton armate, sistem de santuri betonate, bazine mobile, puturi de apa, imprejmuire “fortificata”) si costisitoare, desfiintarea completa mai degraba ar sugera dezinteres comercial pentru o eventuala etapa viitoare de exploatare si probabilitatea unei situatii asemanatoare cu cea din Polonia

        13. pro_fan spune:

          permiteti-mi sa mai adaug un sofism:
          puterea economica a gigantilor energetici este automat asociata cu tendita de a reduce costurile cu orice pret, mai ales pe seama sigurantei
          aceasta tendinta nu e deloc neglijabila, doar ca ea se manifesta cu precadere la nivelele inferioare sau colaterale ale subcontractorilor autohtoni
          daca e sa fac o mica retrospectiva, comparativ, as avea impresia ca inainte sa apara la noi giganti precum OMV sau Arcelor, masurile de protectie a muncii sau a mediului autohtone erau mai degraba un soi de bancuri

        14. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          @ Adrian

          Adrian spune:
          06/01/2015 la 12:02

          Aveti ce aveti cu utilizatorii Wikipedia, Google si YouTube…
          Ati mai fost intrebat, toate “stirile” din presa romaneasca sau internationala si link-urile pe care le furnizati zilnic, cu ce motor de cautare le gasiti?

          Nu știu dacă ați observat că în TOATE articolele mele nu am folosit NICIODATĂ Wikipedia – de ce? Pentru că, conform stadardelor de citare științifică, articolele din Wikipedia nu au un autor cert, fiecare utilizator putând să modifice/șteargă/adauge conținutul fără nici un preaviz sau notificare. A cita din din Wikipedia este ca și cum ai cita din folclor – cine este/sunt autorul/autorii baladei „Miorița”?

          Motoarele mele de căutare includ, dar nu se limitează la Google – Bing este o opțiune frecventă. Dar căutarea la întâmplare (randomly) pe Internet se întâmplă numai în afara domeniului meu de expertiză. De exemplu, dacă vreau să scriu mâine un eseu despre „Influența fracturării hidraulice asupra ciclului menstrual al găinilor din Pensylvannia”, va trebui să folosesc un motor de căutare, pentru că domeniul meu de expertiză nu include partea a doua a subiectului menționat. Altfel, recurg numai la publicațiile profesionale, de o anumită ținută academică. Dacă biblioteca de la Brooklyn College nu are abonament la respectiva publicație, folosesc ILL (Inter-Library Loan) sau scriu direct autorilor pentru o copie a articolului dorit.

          Reacția mea a fost, de fapt, declanșată de afirmația dv. că Prof. Engelder este „principalul” critic al grupurilor de la Duke și Cornell. Părerea mea este că Prof. Engelder nu este un „mic” David care se bate neîncetat cu „uriașii” Goliath – este doar un cercetător curajos, care pășește în arenă ori de câte ori știința este siluită în patul procustian fracktivist.

          Iarăși, nu știu dacă ați remarcat, criticând recent un articol al grupului de la Duke nu am folosit argumentele Profesorului Engelder. Adică, „mai suntem și alții” :-) , pe lângă Prof. Engelder.



        Comenteaza:







        Do NOT fill this !

        Autor

        Constantin Crânganu


        Constantin Cranganu

        Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


        MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

        "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

        E randul tau

        cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

        de: r2

        la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

        Cauta articole

        decembrie 2016
        Lu Ma Mi Jo Vi Du
        « Noi    
         1234
        567891011
        12131415161718
        19202122232425
        262728293031  

        Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

        contributors.ro

        Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
        Contact: editor[at]contributors.ro

        (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)