Home » Analize »Energie » Citesti:

Vehiculele electrice și dependența lor de Big Oil

Constantin Crânganu iunie 4, 2019 Analize, Energie
120 comentarii 4,318 Vizualizari

Dezbaterea pe care am prezentat-o cu trei ani în urmă (Automobilul electric = automobilul viitorului? Argumente pro și contra) a omis un aspect cu caracter oximoronic: vehiculele electrice sunt dependente de Big Oil, mai precis de industria petrochimică. Fără această dependență, vehiculele electrice n-ar fi putut concura cu succes motoarele cu ardere internă.

Lăsând la o parte idiosincraziile ecologiste, hidrocarburile fosile au produs o listă impresionantă de beneficii pentru civilizația umană, cu începere din anii 1860 până prezent. Să ne gândim doar că, așa cum am arătat recent, petrolul este călcâiul lui Ahile pentru agricultura modernă [1] și că mii de produse pe care le folosim zilnic sunt derivate din petrol și gaze. Pe lista beneficiarilor trebuie incluse și vehiculele electrice, ale căror componente plastice și fibre de carbon sunt derivate din petrol și gaze [2].

De ce materialele plastice sunt așa de importante în cazul vehiculelor electrice? Pentru că „automobilele viitorului” trebuie să fie cât mai ușoare posibil ca să-și poată mări distanța parcursă între două alimentări succesive. În condițiile în care o baterie electrică cântărește până la 600 kg, adică un sfert din masa totală a unui vehicul electric, proiectantul și constructorul trebuie să găsească soluții pentru a nu îngreuna suplimentar mașina. Iar soluțiile înseamnă utilizarea a numeroase componente de plastic.

Simbioza industriei auto cu industria petrochimică a început în 1916, când Rolls Royce a decis să folosească o rășină pe bază de formaldehidă în interiorul automobilelor. În 1941, Henry Ford a început să experimenteze folosirea plasticului pe șasiul de oțel, obținând o reducere considerabilă (500 kg) a masei vehiculului. Încetul cu încetul, diverși polimeri înglobați în mase plastice și materiale ranforsate cu fibre de carbon și-au făcut loc în structura automobilelor, ajungând astăzi să depășească 1000 de componente, dar cântărind mai puțin de 160 kg.

Plasticul reprezintă peste 50% din volumul vehiculelor, dar numai 10% din masă. Derivatele din petrol și gaze folosite în industria auto au și alte calități, care le fac indispensabile vehiculelor contemporane, inclusiv celor electrice: sunt ieftine, abundente, durabile, ușor de matrițat în diferite forme, rezistente la foc, contribuie la reducerea zgomotului și creșterea confortului, sunt reciclabile, conduc la reduceri importante de costuri etc.

Dependența vehiculelor electrice de Big Oil este o realitate trecută adesea cu vederea, poate la fel ca și în cazul medicinii și industriei farmaceutice contemporane. De exemplu, obiectele cu unică folosință din plastic reprezintă o componentă esențială a serviciilor medicale moderne (încercați să numărați într-un spital câte mănuși se folosesc o singură dată și se aruncă zilnic la gunoi). Începând cu sintetizarea aspirinei în 1897, produsele derivate din petrol și gaze salvează timpul și banii doctorilor și pacienților. Ele sunt esențiale în diagnosticarea și tratamentul unei lungi liste de condiții medicale. De fapt, multe progrese medicale nici nu ar fi posibile fără polimeri și alte produse petrochimice.
Este adevărat că s-a încercat producerea de bio-polimeri , în care o mică parte provine din resurse regenerabile (porumb, trestie de zahăr), iar restul din carbon fosil. Costurile ridicate de producție îi fac însă necompetitivi cu polimerii Big Oil.

Pe măsură ce tot mai multe vehicule electrice sunt cerute pe piață, dependența lor de industria petrochimică se reflectă și în creșterile spectaculoase ale producției de mase plastice. Cererea globală de polietilena – cel mai comun polimer din componența plasticelor, s-a dublat între 1999 și 2018, ajungând la 100 milioane tone. Pentru întregirea tabloului, mai trebuie adăugate și producțiile crescute de polipropilenă, polistiren, poliolefină, nailon ș.a.

Vehiculele electrice și încălzirea globală antropogenă

Punctul cel mai tare de reclamă pentru un vehicul electric este lipsa emisiilor de CO2, gaz cu efect de seră. Vorbesc aici doar de vehicule pur electrice, gen Tesla, nu și de cele hibride, care emit CO2 când trec pe benzină/motorină. Se merge chiar pe ideea că, prin electrificarea totală a transporturilor terestre (deocamdată; urmează mai târziu cele navale și aeriene), omenirea ar produce cu 25% mai puțin CO2. Despre reducerea restului de 75% emisii de gaze de seră antropogene din agricultură, construcții și alte domenii nu se vorbește cu aceeași credință și pasiune ecologistă ca în cazul transporturilor.

Așadar, dependența vehiculelor electrice de „dușmanul” de moarte ale încălziriștilor – combustibilii fosili – este mai puternică decât oricând și nu se văd semne timpurii de divorț.

Dar ce se întâmplă cu amprenta de carbon a vehiculelor electrice? Este ea chiar zero, așa cum ne lasă să înțelegem minunatele reclame ale firmelor producătoare de astfel de vehicule?

Cititorii mei din 2016 poate își mai amintesc că afirmația Automobilele electrice (AE) poluează puțin și emit cantități nesemnificative de gaze cu efect de seră este contracarată de realitatea conform căreia AE-urile generează externalizări ecologice considerabile:

a) emisii de gaze cu efect de seră din folosirea electricității ne-regenerabile

b) poluarea rezultată din producerea și aruncarea la gunoi a bateriilor

c) consumul ridicat de apă

Câteva date despre prima situație „întinează nobilele idealuri” ale încălziriștilor. Dacă electricitatea folosită pentru încărcarea bateriilor nu provine dintr-o sursă regenerabilă, înseamnă că am aruncat pisica ecologistă moartă din garajul nostru în curtea termocentralei pe cărbuni, păcură sau gaze naturale. Cu alte cuvinte, adevărul propoziției „vehiculele electrice nu emit gaze cu efect de seră” depinde nemijlocit de sursa primară de electricitate.

În Fig. 1 sunt listate emisiile de CO2 ale vehiculelor electrice în funcție da țară:

Fig. 1. Emisiile vehiculelor electrice în funcția de țară, în g CO2 e/km (Sursa [3])

Se observă că transporturile electrice din țări precum China, India, Indonezia, Australia, sau Africa de Sud, ale căror energie este produsă în principal pe bază de cărbuni, vor avea emisii de CO2 de 4 – 5 ori mai mari decât cele din Islanda, Suedia, Brazilia, Paraguay ori Franța, unde electricitatea este generată predominant din energii non-carbon (hidro și nucleară).

În loc de emisii în g CO2 e/km, un alt parametru permite o comparație directă între emisiile unui vehicul pe petrol echivalente cu cele ale unui vehicul electric în funcție de economia de combustibil (Fig. 2)

Fig. 2. Comparații între vehiculele electrice și cele cu combustie internă pe baza eficienței combustibilului (MPG US = mile per gallon USA) (Sursa [3])

Ce se poate desprinde din datele ilustrate în Fig. 2? În funcție da țară și sursele primare de energie ale fiecărei țări, emisiile de CO2 ale vehiculelor electrice variază de la valori similare cu emisiile vehiculelor pe bază de petrol până la valori mai mici de jumătate decât ale celor mai performante vehicule hibride.

De exemplu, în Paraguay, un vehicul electric produce emisii echivalente cu ale unui vehicul de petrol care ar consuma 1 litru/100 km. La cealaltă extremă, în India, un vehicul electric va genera emisii de CO2 echivalente cu cele ale unui vehicul pe petrol cu un consum de 12 litri/100 km.

În SUA, la nivelul anului 2009, emisiile vehiculelor electrice erau echivalențe cu cele ale vehiculelor pe petrol cu un consum de 9 litri /100 km.

În Canada și Franța, electricitatea este produsă predominat din energie hidro, respectiv nucleară. În aceste țări, emisiile vehiculelor electrice sunt echivalente cu cele ale vehiculelor pe petrol cu un consum de 2,7 litri/100 km, respectiv 1,9 litri/100 km. Potențialul vehiculelor electrice de a reduce emisiile de CO2 este semnificativ în cele două țări.

Concluzii
Amprenta de carbon a vehiculelor electrice este variabilă în funcție de energia primară folosită pentru producerea electricității. Cu alte cuvinte, introducerea masivă a vehiculelor electrice în țări cu miliarde de locuitori (China, India, Indonezia) nu va genera mult dorita scădere a emisiilor de CO2 atâta vreme cât țările menționate vor arde cărbuni în termocentrale. Poate că reclamele la Tesla et al. ar trebui să conțină un avertisment de tipul: Autovehiculele noastre electrice aparent nu produc emisii de gaze cu efect de seră. În realitate, există emisii externalizate de tipul….

Cât privește dependența vehiculelor electrice de mase plastice, rășini, adezivi etc., ea nu vă dispărea prea curând. Cererile crescute de astfel de vehicule declanșează cereri proporționale de produse petrochimice. Chiar dacă toate transporturile din lume vor deveni 100% electrice, Big Oil nu va pieri din lipsă de cumpărători de benzină, motorină sau gaze naturale. Big Oil va continua să existe și să prospere. Va trece masiv pe petrochimie și își va extinde activitățile actuale și în alte ramuri economice, pe lângă autovehiculele electrice: agricultură, medicină, produse farmaceutice și cosmetice, vopsele, diluanți, lubrefianți etc. De-abia când se va termina petrolul și gazele vom avea dureri de cap și va trebui să găsim cumva înlocuitori similari cu produsele petrochimice de astăzi: ușoare, ieftine, abundente etc.

NOTE______________

[1]  Crânganu, C., 2018, Petrolul este călcâiul lui Ahile pentru agricultura modernă. Cum ne vom hrăni când nu va mai fi petrol?

Crânganu, C., 2018, Petroleum – Economic Values and Moral Values, invited lecture by ROPEPCA (Romanian Petroleum Exploration & Production Companies Association)

Crânganu, C., 2019, Cum ne vom hrăni în epoca post-petrol? in Mihai Stoian și Mihai Aniței (Eds), Agricultura Concepte și instrumente operaționale, Caiet Documentar 4, Editura Club România, pp. 53 – 66, ISBN 978-606-94561-4-9

[2]  Slav, I., 2019, Why EVs Can’t Do Without Oil?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "120 comments" on this Article:

  1. strutul spune:

    Vehiculele electrice au 0 emisii la deplasare.
    Intr-adevar energia electrica trebuie produsa undeva. Aici in functie de cum produce tara respectiva energia electrica. Putem sa comparam Norvegia cu India. Dar si in India e un avantaj: centralizarea poluarii (cu posibilitatea filtrarii controlate) si mutarea poluarii din zonele populate in zone nepopulate (una e sa stai la semafor cu teava de fum in fata, alta sa fie o termocentrala la sute de km distanta)
    Eficienta consumului: vehiculele electrice sunt mai eficiente decat cele conventionale.
    Poluare fonica: vehiculele electrice sunt mai putin poluante fonic decat cele conventionale.

  2. stefan60 spune:

    Am o mare nedumerire. De ce energia nucleara e in categoria ” curata”. Produce deseuri incomparabil mai toxice , otravitoare decit oricare halda de steril/cenusa care e deseul unei centrale pe carbuni.
    Care deseu al arderii carbunelui vine deja reciclat in constructii. ( in tencuieli , betoane). Nu am habar cum se recicleaza curat un deseu radioactiv care are nevoie de 100 – 10.000 de ani de depozitare sigura , pazita si speram faca probleme. Stim deja ca costa enorm aceasta depozitare dar se uita voit costul financiar al acestui deseu nuclear. Iar daca nenorocirea vine ca la Cernobil sau Fukujima , ce a fost inhalat , varsat in ocean , ajuns in panza freatica , asimilat de corpurile insectelor , animalelor ,plantelor ,trecut repede sub tacere.
    Ca urmare , doar emisiunile de CO2 sint partea vizibila a poluarii. Ca e mediatizata masiv , alta poveste.
    Oricum , tractiunea electrica va fi universala doar si doar cind :
    - Bateria electrica asigura autonomie echivalenta masinilor traditionale.
    - Incarcarea bateriei ( sau schimbarea ei ) in un timp scurt comparabil cu durata efectuarii unui plin de carburant ( benzina , motorina ).
    - sisteme bugetare unde accisa , TVA pe energia electrica sa nu fie calul de bataie a maririi incasarilor fiscale.
    - asta ca sa nu lesinam , sa avem un ictus cind vedem factura la curent dupa ce am incarcat bateria masinii in fiecare noapte a lunii. :)
    In rest , plasticul e simbolul lumii de azi.
    De la pet-uri , la pahare , pixuri , smartphone , masini , traim in o lume a maselor plastice . Cu titeiul ca materie prima fundamentala si de neinlocuit.
    Si o ultima nelamurile. La vreo 80-100 milioane vehicule electrice , cu cit va trebui sa creasca productia de energie electrica ? Pe ce baza de materie prima ? Regenerabila ? Adica Vant ? Riscam sa stam acasa ca nu sufla vintul ) . Sau Solar ? Poate muncim noaptea si dormim ziua ca sa putem incarca bateria masinii. Multe dileme cu efecte neprevazute. :)

    • De ce energia nucleara e in categoria ” curata”

      Întrebarea dvs. este legitimă. Pentru unii, „curat” înseamnă doar „fără CO2”. Alții au sesizat capcana lingvistică – nu poți fi „curat” dacă produci deșeuri radioactive – și au introdus altă găselniță: „energie verde”, în contrast cu „energiile negre” (fosile). De ce verde și nu altă culoare, e o chestie de PR.

    • donquijote spune:

      Ma refer numai la prima parte, deoarece cu partea a doua ne cam potrivim:

      Deseurile de la centralele pe carbune nu sunt chiar atat de inocente dpdv al radioactivitatii, motiv pentru care, din cate stiu eu nu sunt reciclate in materiale de constructii.
      In ceea ce priveste depozitarea lor, iarasi e o problema : in comparatie cu centralele nucleare volumul lor este imens.
      Provocarea pentru urmatorii ani va fi, dupa parerea me descoperirea unei tehnologii pentru neutralizarea deseurilor din centrale nucleare (putem sa ne imaginam si ca le aruncam pe Soare sau pe Venus, caci oricum nu ne putem propune sa instalam baze umane acolo deci nici nu vor deranja prea tare “habtatul” actual. Probabil ca se vor gasi solutii intr-un viitor nu extrem de indepartat, iar atunci, toata discutia e partea energieic urate s-ar inchide.

    • Harald spune:

      @stefan60 – mai ușor cu deșeurile nucleare. În ce privește materialul fisionabil, în zilele noastre există centrale nucleare care utilizează ”deșeurile” de la alte centrale, pentru că miza principală nu mai e obținerea de plutoniu, ca în timpul Războiului Rece. Practic, materialul fisionabil se poate plimba în cerc între diverse tipuri de reactori nucleari la nesfârșit.

      În rest, celelate deșeuri radioactive (de ex. costume de protecție sau alte materiale contaminate) înseamnă în jur de 20 de tone pe an de fiecare reactor, adică un TIR, nu mai mult. Ești gata să juri că o termocentrală nu generează deloc cenușă radioactivă și cantitatea nu depășește un TIR pe an? :)

    • Munteanu spune:

      Energia nucleara este intr-adevar curata. Desheurile nucleare se recicleaza deci nu ramane nimic care ar putea polua pamantul. In SUA din desheurile nucleare se fac bombe atomice care din cate stiu eu nu polueaza decat in caz ca sunt detonate. Practic toate bombele atomice de azi folosesc plutoniu care este un desheu nuclear. In Rusia functzioneaza reactoarele BN-600 si BN-800 care consuma desheuri nucleare. Reactorele tip BN ( bistray neutron adica cu neutroni rapizi ) nu produc desheuri ci consuma desheurile produse de alte reactore. Evident si in Rusia se fac bombe din desheuri si alte tzari Romania, Germania, etc. trimet desheurile in Rusia pentru a fi reciclate caci altfel ar putea si alte tzari sa faca bombe din desheuri ceea ce SUA interzice. Urez succes Romaniei in folosirea energiei nucleare. Pe langa reactorele CANDU, sper sa fie 4 in curand, care produc cam jumatate din desheurile altor reactore la o putere echivalenta se lucraza la reactorul ALFRED racit cu plumb care la fel ca reactorele BN nu va produce de loc desheuri si chiar va putea consuma desheurile produse de altzii. Advanced Led Fast Reactor European Demonstrator construit la Piteshti in colaborare cu Ansaldo Nucleare. Dupa primul ALFRED de 120 MW se va construi tot la Piteshti un ALFRED de 600 MW si apoi unul de 1200 MW. Si Rusia lucreaza deja la Bn-1200 de 1200 MW spre deosebire de BN-800 de 880MW care functzioneaza deja.

      • Harald spune:

        @Munteanu – în urmă cu mai multe luni (sau poate 2-3 ani) tot dintr-un asemenea comentariu a rezultat că ești născut în fosta URSS. Acum faci din nou aceeași greșeală, iar rezultă din comentariu că ești născut în fosta URSS. Fii și tu mai atent! :)

  3. Emil spune:

    Excelent articolul, nu atat pentru noutatea subiectului cat pentru accentuarea lui. Este clar ca nu automobilele diesel sunt dusmanul numarul unu in privinta incalzirii globale. Iar automolilul electric nu este nici pe departe zana buna care ne salveaza, nefiind nici pe departe strain de consumul de combustibili fosili. Conform datelor din articol, automobilele germane si japoneze care se vand masiv in SUA, avand chiar unitati de productie acolo si al caror consum este in jur de 4 l/100km, sau chiar mai mic, vor fi mai putin poluante decat cele electrice. Altfel stau lucrurile in Franta unde ponderea combustibilului fosil in productia pe KW electricitate este cea mai mica.
    Un aspect esential ar fi de unde si mai ales din ce interese, a pornit scandalul dieselgate, cand este clar ca motoarele moderne pe caburanti fosili sunt extrem de curate in comparatie cu cele electrice in economia globala a kilowatului. As spune chiar ca intreaga politica de impunere a unor baremuri de poluare din ce in ce mai mici de catre niste functionari de prin birourile lor luxoase, din cladiri moderne de sticla de pe la Bruxel impreuna cu secretarele lor topmodel, nu sunt corecte. Sunt arbitrar si aberant micsorate doar ca sa dea impresia de implicarea lor in problemele planetei si in totala discordanta cu realitatea si limitele tehnologice ale domeniului. Poate ca aceasta politica aberanta a impins marile companii auto la unele artificii de soft, dar care nu mi se par chiar inselatorie. De zeci de an, de cand gestionarea functionarii automobilului este controlata de calculator, au existat la dispozitia conducatorului auto diferite moduri de abordare, normal, economic, sportiv, super sportiv, super economic, etc. Nu vad de ce aparitia, printre toate astea a unui mod ‘test’ ar fi o asa mare crima. Consider ca intregul scandal dieselgate a fost o strategie care se pare ca produce schimbari mari in industria de profil.
    Nu vad cum inginerii din industria auto, motoristii, ar fi putut tine pasul cu limitele aberante din birouri, care mai aveau putin sa ajunga la zero.
    Prin comparatie, un avion de pasageri, arde un galon de petrol pe secunda. Faceti socoteala cate secunde dureaza un zbor in Europa sau transatlantic si inmultiti cu miile de zboruri zilnice si veti vedea cum garnituri intregi de trenuri cu vagoane cisterna cu petrol se ard in fiecare zi si minut. Mai puneti si transporturile navale, agricultura si constructiile, incalzirea locuintelor si veti vede siruri lungi, fara sfarsit, de cisterne cu petrol. Si in acest context noi am casunat pe cel mai economic si avansat produs din punct de vedere al consumului si poluarii, automobilul diesel. Inamicul public numarul unu.

    • Ghita Bizonu' spune:

      Scandaul cu dieselul a inceput atunci cand s-a “descoperit” ca marile firm germane nu respcecta standardele …
      Se pare ca Renault, Peugeot si Fiat reusesc sa se incadreze …

    • Harald spune:

      Ghinionul ecologiștilor a fost că inteligența și competența se află preponderent în tabăra adversă. Așa au ajuns să fie scoase la lumina zilei și discutate mistificări despre care nici măcar ecologiștii nu și-ar fi imaginat că sunt mistificări. Iar dacă eliminăm toate aceste mistificări, din ecologism nu mai rămâne decât socialismul, ceea ce a fost întotdeauna adevărata problemă.

      • Alexandru spune:

        Am sa ma stapanesc sa comentez afirmatia legata de inteligenta desi aveam cateva exemple cu domnii Trump si Pompeo… Dar chiar as vrea sa va intreb niste lucruri in mod serios. Pentru ca, intr-adevar, este foarte dificil sa gasesti materiale ecologiste realiste. Exista multe carti care fie a) mint sau b) gresesc si de o parte si de alta. Din pacate, a devenit un subiect politic. Pe de alta parte, exista aspecte care, din punctul meu de vedere, par reale si sunt documentate si de surse credibile. Este, totusi, foarte greu sa identifici ce este corect si ce nu. In fine, dumneavoastra ati spus ca nu ramane decat socialismul. Adica, simplificand, ca totul este o minciuna. Voi enumera cateva lucruri si, daca ati vrea sa-mi raspundeti, as fi interesat sa stiu daca le considerati intr-adevar minciuni pe toate:
        - incalzirea globala antropogena;
        - consecinte ale incalzirii globale antropogene precum a. reducerea calotelor glaciare cu a.1. accelerarea incalzirii din cauza faptului ca mai multe radiatii solare sunt absorbite de pamant (albedo-ul ghetii este spre 90%), b. desertificarea anumitor regiuni cu b.1. foamete si b.2. accelerarea migratiei , c. inundarea anumitor orase, d. cresterea unor fenomene meteo extreme, e. disparitia unor curenti oceanici care asigura in momentul de fata echilibrul natural si clima asa cum o cunoastem
        - conform estimarilor actuale populatia va creste pana spre 11 miliarde si acolo se va plafona pentru viitorul previzibil. In conditiile in care ne mentinem obiceiurile alimentare se pare ca terenul disponibil pentru exploatare agricola nu ar fi suficient. De aici necesitatea de a ne schimba obiceiurile alimentare (mai putina carne, etc) sau de a extinde semnificativ terenurile agricole cu consecinte directe pentru paduri, lacuri, etc.
        - reducerea faunei (mai putine specii si efective reduse pentru speciile existente) ca o consecinta directa a actiunilor oamenilor

        Ar fi si altele dar chiar as spera la un raspuns si nu vreau sa abuzez de timpul nimanui. Deci, tinand cont ca, intr-adevar, multi ecologisti inventeaza, falsifica, inverseaza prioritatile (fixatia pentru masini, de exemplu) nu ramane totusi nimic? Din tot ce am enumerat mai sus, nu exista nimic cu care sa fiti de acord? Multumesc.

        • Harald spune:

          @Alexandru – o să vă invit să citiți articolele precedente publicate pe Contributors de Dl.Crânganu de câțiva ani încoace. Cred că sunt câteva zeci, iar eu am scris cel puțin câteva sute de comentarii la ele. Pe care nu am de gând să le scriu din nou, de fiecare dată când apare câte un ”inocent” care are impresia că dezbaterea a început cu articolul ăsta.

          Sunteți cel puțin a 5-a sau 6-a persoană care pretinde că e de bună credință și sub pretextul ăsta vrea reluarea integrală a discuțiilor purtate aici în ultimii 5-6 ani. Mulțumesc, nu.

        • Ursul Bruno spune:

          Harald nu este omul portivit sa-ti raspunda , este inversunat si combate tot ce tine de intrebarile sus puse pt el nu exsita nici un mediu inconjurator care merita aparat.
          Avem fenomene climatice care in urltimii ani s.au accentuat, mai exact cu inceperea industrializarii si a crestrea populatiei globului. Ghetarii se topesc un fenomen care nu poate fi negat la fel ca si calotele de la polurile pamantului. Se reduce drastic numarul vietatilor de pe pamant incepand cu insescte si terminand cu mamifere mari. Aerul in marile metropole devine din ce in ce mai irespirabil.
          S-a constat un lucru, acolo unde apare omul si avem activitati , mediul se deterioreaza si viata dispare si asta nu de ieri, cu milioane de ani in urma.
          Inaintea aparitiei omului pe continetul australian au existati animale care o data cu venirea lui, au disparut.
          Discutia referitoare asupra mediului este un politica, numai politica sub impactul si influenta alegatorului fiind in masura sa provoace schimbarile necesare altfel se duce totul pe apa Sambetei daca ne luam dupa sustinatorii mediului economic bazat pe exploatarea excesiva a pamantului.

          • victor L spune:

            Esti induiosator :P
            “S-a constat un lucru, acolo unde apare omul si avem activitati , mediul se deterioreaza si viata dispare si asta nu de ieri, cu milioane de ani in urma.
            Inaintea aparitiei omului pe continetul australian au existati animale care o data cu venirea lui, au disparut.”
            Ce facem? ii stirpim pe oameni?
            Si dinozaurii au disparut; tot omul sa fie vinovat?
            Si fenomenele climatice au aparut odata cu aparitia omului?

          • Harald spune:

            @Ursul Bruno – tu ai idee cât s-au extins pădurile și cât s-au înmulțit animalele sălbatice în Europa, din 1990 încoace? În viața mea nu mi-aș fi imaginat că o să văd bizami trăind pe Bahlui, înainte de 1990 nu trăiau nici broaștele în el. Acum există tot felul de ipoteze, că or fi venit din Rusia prin Delta Dunării, că or fi venit din Polonia pe Prut sau că or fi venit din Cehia pe Dunăre, dar realitatea rămâne: chiar trăiesc bizami nu doar pe Prut, dar până și pe Bahlui, în amonte de Iași, în 2015 i-am văzut pe lângă Fabrica de Antibiotice. Iar din același Bahlui am văzut țiganii adunând scoici. Trebuie o apă destul de curată, ca să crească scoici în ea.

            Despre urși cred că nu e cazul să mai discutăm, mai e un pic și or să vină până și prin Băneasa. Germania a ajuns să aibă lupi în sălbăticie, iar ratonii își extind arealul în Germania și Polonia cu o rapiditate de care numai ei sunt în stare. Mai e un pic și o să-i vedem cerșind pe la terasele din Bucovina și Maramureș, cum fac și în State. Părerea mea e că nu prea ne aflăm pe aceeași planetă, la insistența cu care afirmi că pădurile și fauna merg spre rău.

            • donquijote spune:

              In orice caz, deindata ce omul lipseste o vreme dintr-un loc natura ocupa locul respectiv, indiferent cat de murdar este sau cat de contaminat.
              Nu am fost la Cernobil dar fenomenul “minidelta din Vitan” este un exemplu la indemana – desi ecologistii l-au citit in sens exact invers, “o minune, hai s-o protejam, nu o mai atingeti” in realitate este o mica jungla crescuta peste gunoaiele si balastul aruncate in stilul tipic al megainvestitiilor din epoca de aur – langa fiecare santier o imensa groapa de gunoi.

              Deci ar suficient ca omenirea sa lipseasca o vreme de pe planeta si planeta va fi salvata. Nu stiu daca ne-ar placea solutia asta. Agitatia eco cauta gresit butoanele pentru salvarea planetei, desi ingrijorararea este motivata. Risipeste astfel resurse pretioase intr-o directie inutila. Ar fi bine ca omenirea sa invete in primul rand sa-si stranga gunoiul in timp real, ca sa nu se sufoce ea insasi chiar in acest gunoi, nu sa se scarpine la urechea opusa straduindu-se sa opreasca emisiile de bioxid de carbon – pana la urma unul dintre elementele esentiale pentru mentinerea vietii.

              PS. Daca v-a zis cineva ca existenta scoicilor este un indiciu ca apa e curata sa n-o luati de buna. In orice caz, nu consumati acele scoici!

            • Ursul Bruno spune:

              Europa nu este lumea intreaga, este o parte mica iar Germania nu este reprezentativa.

            • Harald spune:

              @Ursul Bruno – când lumea întreagă o să aibă nivelul de bunăstare al Europei sau al Germaniei, o să aibă timp și de preocupări ecologiste. Când o să fii nevoit să-ți gătești mâncarea la foc de lemne sau chiar mai rău, să păstrezi lemnele bune pentru încălzire iarna, iar mâncarea să o gătești la foc de vreascuri, atunci să vii cu predici ecologiste. Oamenii ăia așa trăiesc, cu mâncarea gătită la foc de vreascuri și cu boli de plămâni încă de pe la 35-40 de ani, din cauza fumului și funinginii de la gătit.

              Exact aberația Comisiei Europene, Directiva privind procentul minim de biocombustibili, a dus la defrișări de pădure în țările sărace și a crescut prețul alimentelor, iar asta a afectat tocmai oamenii săraci.

        • Prototipescu Fanel spune:

          @Ursul Bruno
          Din pacate sau din fericire, avem in atmosfera 0,04% codoi, adica pe 1mp suprafata terestra apasa cca 10to aer (1atm=1bar=10mcol.apa=10x1000kg/mp) cu densitatea de 1,2kg/mc, din care codoiul (2kg/mc) ar reprezenta cca. 2kg/mcx0,04%x(10.000kg/mp)/1,2kg/mp, adica vreo 7kg/mp
          Daca s-ar gasi vreun geniu sa elimine tot codoiul din atmosfera, ar rezulta o racire cauzata de scaderea presiunii hidrostatice si de scaderea rezistentei termice a aerului fara codoi
          a) Din ecuatia de stare termodinamica PV=nRT sau P=(R/Vm)T unde Vm=volumul molar=cca 24,5litri la25C: Tfinal/Tinitial=(10000-7)/10000; daca Ti=15C=288,15k, rezulta temperatura finala Tf=288,15×9993/10000=287,95K=14,80C, adica o racire de 0,20C
          b) Stim ca temperatura scade pe verticala cu cca 6,4K/1000m
          Din legea Fourier, pierderea de caldura este: q=(k/d)xdeltaT =0,026w/(mK)/1000mx6.4K =0,00016w/mp (aerul este un bun izolator termic); daca s-ar inlocui toata atmosfera cu codoi, acesta ar avea o rezistenta termica dubla (de doua ori mai bun izolator), coeficientul de transfer termic al codoiului find cu cca 50% mai mic decat al aerului, cam 0,013w/(mK), caz in care fluxul termic degajat de sol va determina un ecart de temperature dublu, de 12,8K/1000m; considerand limita troposferei la 11.000m cu T=-55C, ar rezulta la sol temperatura de -55+11×12,8=85,8C;
          considerand insa ca tot codoiul ar fi distribuit la sol cu o grosime de (7kg/mp)/(2kg/mc)=3,5m, fluxul de caldura q va determina prin codoi doar un ecart deltaT=0,00016w/mp/(0,013w/mK/3.5m) =0,00016×3.5/0,013 =cca 0.05C =sporul de temperature cu care aerul se incalzeste in vecinatatea solului din pricina codoiului;
          daca eliminam tot codoiul, temperature ar scadea, in principiu, cu 0,20C+0,05C=0,25C
          mdeci daca eliminam tot codoiul sigur n-or sa se mai topeasca ghetarii ?
          nota1: rezistentele termice se determina experimental foarte simplu: se ia un vas, sa zicem o oala mai mare, se umple cu aer sau codoi, se acopera cu capac, se izoleaza pe lateral si se pune la foc pe un resou; cu doua termocuple se masoara temperaturile la fund si la capac, iar caldura transferata se determina pe circuitul electric de incalzire ca produs dintre tensiune si intensitate a curentului;
          intrebare la nota1: prin ce experiment s-a determinat ca incalzirea globala este cauzata de codoi si cum s-a masurat acest efect ?
          nota2: rezistentele termice din experiment masoara energia globala, indiferent de forma de transfer (conductie, radiatie si chiar convectie libera); nu tin seama insa de convectia fortata, ca daca am introduce un ventilator in oala, situatia s-ar modifica dramatic
          nota3: diferentele de temperatura determinate de incalzirea neuniforma a unei suprafete orizontale creaza presiune hidrodinamica ce are efect similar unui ventilator;
          nota4: pentru ca ghetarii sa nu se mai topeasca ar fi foarte bine ca Ventilatorul pamantului sa functioneze la parametri maximi; adica, chiar avem neaparata nevoie de acele fenomene extreme (blamate de ecologisti), care pe de o parte racesc prin convectie fortata, pe de alta parte racesc prin eliberarea caldurii latente a apei in procesul de evaporare/condensare
          nota5: mie mi se pare (logic) ca Ventilatorul pamantului functioneaza cu atat mai prost cu cat functioneaza mai bine mixerul oceanic ce trimite apa calda de la ecuator catre ghetarii aia care se topesc

          • Hantzy spune:

            Toate bune, doar că planetele, inclusiv Terra, nu încearcă să scape de căldura primită de la astrele personale, prin convecție, ci prin iradiere termică. Principiul avut în vedere la toată demonstrația asta este cel dintâi enumerat și astfel devine superfluu. Atmosfera nu e o oală cu gradient termic vertical.

            • Harald spune:

              @Hantzy – planetele nu ”încearcă să scape de căldură”, genul ăsta de manipulări descalifică pe oricine.

            • Prototipescu Fanel spune:

              mi-e jena sa ma gandesc la ce ar vrea sa scape planetele, dar sunteti pe-aproape: convectia e o consecinta a radiatiei, cu exceptia cazului in care moristile ar consuma energie sa genereze vant; si da, curentii jet si vanturile din atmosfera nu se compara cu ce e intr-o o oala obisnuita, fie ea si aburinda; dar poate ca doar intentionati sa ne avertizati ca potentialul eolienelor si al “fenomenelor extreme” este de fapt o supraestimare de propaganda ?

            • Hantzy spune:

              Harald, orice corp încălzit iradiază căldură. Iar orice corp mai cald decât zero absolut (0 Kelvin), este, dpdv fizic, încălzit și deci emite căldură. Chiar și dacă, exact în același timp primește căldură, fiind expus la rândul său, unei surse de căldură. Te faci de râs dacă susții contrariul.

              Prototipescu, nu are nici o relevanță ce mișcări au loc în mediul din interiorul oalei dumitale sau a atmosferei noastre. Singura modalitate de a transmite căldură prin vid, deci de la soare la pământ sau de la pământ în spațiu, este prin iradiere termică. Pământul nu pierde din “surplusul” său de căldură pentru ca straturile atmosferice se încălzesc pe rând, de jos în dus, precum oala pe aragaz, iar la limita lor superioară disipă căldură în vidul interplanetar, așa cum oala dumitale pierde căldură în aerul din bucătărie. Mult mai apropiată de modelul atmosferic este o oglindă în care stratul de argint este incomplet. Deși sticla este de mii de ori mai groasă decât stratul de argint, acesta din urmă este cel ce împiedică cea mai multă radiație luminoasă de a evada dincolo de el. Exact asta face și dioxidul de carbon, concentrat în partea de jos atmosferei, cu radiația infraroșie. Și cu cât este el mai mult, evident că va bloca mai multă radiație ir. Într-un amestec fizic, fiecare material își păstrează proprietățile caracteristice. Despre capacitatea gazelor de a absorbi anumite lungimi de undă din spectrul vizibil sau invizibil sper că nu are rost să discutăm. Ozonul O3, de exemplu, nu permite trecerea undelor din spectrul ultraviolet deși stratul pe care îl formează în atmosferă este de doar 3 mm. Exact același lucru îl face, în sens invers, dioxidul de carbon cu radiația ir a pământului. Cum nu există însă oglindă “perfectă”, tot astfel nici gazele respective nu pot reflecta razele solare în totalitate. Când unghiul de incidența al razelor uv față de stratul de ozon este mic, o parte dintre ele se refracta spre pământ. Restul sunt reflectate în spațiu.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Hantzy
              cu teoria dumitale poti eventual pacali un naiv care isi imagineaza fotonii de radiatie infrarosie ca niste bile ce curg precum printr-o teava, de la soare la pamant si inapoi spre spatiul cosmic
              evident ca de la limita superioara a atmosferei catre spatiul cosmic caldura se evacueaza prin radiatie ca nu exista alta modalitate prin vid; in atmosfera insa radiatia interactioneaza cu tot ceea ce intalneste in cale: fotonul ala emis in vecinatatea solului isi da “duhul” (comentariile dvs. au darul sa-mi inspire metafore) dupa cateva fractiuni de miliardimi de secunda, iar ala care e ejectat spre spatiul cosmic e emis de un atom al unei molecule care a preluat “stafeta” unei curse de cativa km pe verticala; iar acea molecula “infierbantata de stafeta alergaturii” va ejecta mai multi fotoni/secunda, pentru ca, stiti deja prea bine dvs., puterea de emisie e proportionala cu puterea a patra a temperaturii; dupa ce “se racoreste”, coboara inapoi spre sol si o ia de la capat in cursa de stafeta;
              deci e taman pe dos: nu e deloc relevant incotro “tinteste” asa-zisa “reflexie” a codoiul, ci e relevanta viteza ciclului de emisie/absorbtie; oricat ar fi de bun tintas codoiul, proiectilele vor fi “incasate” de moleculele care se vor indrepta in directia (ghici ?) vantului; iar daca nu bate vantul, evident, vor tine directia curentului general, adica dinspre suprafata calda spre suprafata rece, cum bine le sade tuturor moleculelor de fluid, inclusiv codoiului;
              ca orice molecula, codoiul absoarbe si emite aceeasi cantitate de energie intr-o secunda;
              diferenta in raport cu aerul obisnuit e ca la aceeasi temperatura molecula de codoi este de doua ori mai interactiva: intr-o secunda absoarbe si emite de doua ori mai multa energie decat aerul obisnuit

            • Hantzy spune:

              Prototipescu, naivii cred ca atomii si fotonii fac Fitness.
              nici fotonii nici moleculele de gaz nu se incalzesc alergand, ci alearga tocmai pentru ca sunt “incalziti”, sau excitati dpdv fizic. Duhul si-l da acel foton numai transmitand cuantic energia de care dispune unui alt corp, care poate emite sau nu un alt foton. CO2 se incapataneaza, de cele mai multe ori, sa nu emita niciunul, schimbandu-si insa modul intern de vibratie. Astfel retine in atmosfera pamantului energia care altfel ar fi ajuns in spatiu. ca o retine mai la vest sau mai la sud, dupa cum bate vantul, nu are relevanta.
              Desigur un corp mai cald emite mai multa radiatie, a.i, la un Moment dat ajunge sa emita exact tot atat Energie pe cat primeste, dar in acest punct temperatura sa este mai mare, daca e inconjurat de un mediu ce contine o concentratie mai mare de gaze cu efect de sera.

              P.S. Moleculele triatomice sau multiatomice au mai multe moduri de vibratie putand astfel avea mai multe stari energetice.
              caldura latenta se elibereaza doar la condensare.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Hantzy
              chiar ti se pare ca am scris eu ca moleculele se incalzesc din pricina “alergarii” ? eu am zis ca se inacalzesc prin stafeta;
              si da, stiu ca ai un fix cu vibratiile si cu absorbtiile codoiului; problema e ca daca dumneata consideri ca molecula de codoi absoarbe mai multi fotoni decat emite, contrazici si legile conservarii energiei si legile radiatiei, alea care ti-s mai dragi (cand iti convin) si de-aici nici o discutie nu mai e rezonabila (nici chiar respectul pentru interlocutor, motiv pentru care te rog sa ma mai scutesti de obsesiile tale, atata timp cat nu poti aduce un minim fundament experimental)

            • Hantzy spune:

              Prototipescule, mata ai scris iar acea molecula “infierbantata de stafeta alergaturii” va ejecta mai multi fotoni/secunda.
              E cam forțată interpretarea cu ștafeta. Și cu emiterea de mai multi fotoni, fie și pe secundă (mai mulți decât ce anume?!), fără a câștiga energie după alergătură.
              Moleculele nu iau fotonii în cârcă și îi transportă de colo-colo. Dimpotrivă, după cedarea discretă a energiei fotonului în favoarea unei molecule, aceasta din urmă păstrează starea sa excitata un timp comparabil cu cel de viață al fotonului care a excitat-o. Tendința spre nivelul de potențial energetic minim este universală, așa că molecula revine la starea sa de dinainte de excitare, emițând un alt foton. Nu mai mulți, așa cum ai scris mata, căci atunci nu s-ar respecta legea aia a conservării energiei pentru care ai atâta respect. Așa, practic fotonul inițial se deplasează cu viteza absolută de la o moleculă la alta, părăsind în cele din urmă atmosfera și luând cu sine cuanta sa energetică. Viteza lui de deplasare depășește cu câteva mii de ordine de mărime pe cea a vântului, care rămâne deci irelevanta, dar încetinirea sa se datorează direcției aleatorii pe care o are după fiecare ciocnire și deci, evident, timpul de parcurgere a atmosferei depinde de numărul total de ciocniri.
              În schimb o moleculă multiatomica poate să nu piardă imediat energia după preluarea ei de la foton, întrucât mai are și alte niveluri energetice încă libere. Desigur, în cele din urmă o va face, dar poate abia după două sau chiar trei ciocniri moleculare. Adică mărește acel ciclu recepție – emisie, despre care spuneai că e relevant, și astfel menține energia calorică în preajma solului un timp mai îndelungat. Sol care devine astfel tot mai fierbinte, primind în continuare energie de la Soare, și va reacționa emițând tot mai mulți fotoni. Există astfel șansa ca mai mulți dintre aceștia să ajungă mai repede în spațiu și, la un moment dat, se ajunge la un nou echilibru, caracterizat de o tmg mai mare. Reciproc, dacă scade concentrația de molecule multiatomice din atmosferă, fotonii emisi în apropierea solului ajung mai rapid în spațiu, solul se răcește mai repede și emite mai puțini fotoni, a.i. se atinge un nou echilibru catacterizat de o tmg inferioară. Gata!

          • Ursul Bruno spune:

            Multumesc pt cursul de termodinamica care explica fenomenele dar nu le rezolva.
            Se topesc ghetarii din Alpi, Anzi si Himalaya pt acest efect nu cred sa fie curentii marini direct raspunzatori iar temperatura medie a pamantului a urcat.
            Unii spun ca este normal, este un fenomen al naturii cei mai multi afirma ca se datoreaza activitatii umane. Fiecare este liber sa creada ce doreste insa bine nu va fi.

            • Harald spune:

              @Ursul Bruno – chiar presupunând că așa ceva ar trebui rezolvat, civilizația umană nu dispune de cantitățile de energie necesare. Nu poți să aduci clima din Spania la nivelul climei din Polonia, nu ai nivelul tehnologic necesar pentru așa ceva. La fel cum în 1980 nu puteai să ai un iPhone nici dacă ai fi fost dispus să plătești 1 miliard de dolari pentru el.

              Mai mult decât atât, nu există vreun standard sau niște obiective clare ale ecologiștilor, sunt doar vaiete. Ce ghețari vrei să existe și unde vrei exact să existe? Habar n-ai și nici nu ți-ai pus vreodată problema. Pentru că, odată obiectivul stabilit, se pot face niște calcule și se poate vedea dacă îndeplinirea lui e fezabilă. Dar pe tine nu te interesează așa ceva, pe tine te interesează doar lamentările care să justifice restricțiile.

              Cu asta s-au ocupat întotdeauna socialismul și comunismul, cu restricții care să împiedice bunăstarea oamenilor și cu promisiuni gratuite privind ”viitorul luminos al omenirii”. O șefă a Departamentului Agitație și Propagandă de pe vremea lui Honecker nu are alte idei, ea așa s-a format ca om și asta face până în ziua de azi.

            • Prototipescu Fanel spune:

              de milioane de ani ghetarii sapa vai printre munti, dar nu stiu sa rezolv enigma gravitatiei; inca mi-e greu sa explic fenomene mai usor de intuit, de ex. de ce a explodat cometa Shoemaker-Levy in vecinatatea lui Jupiter ? s-or fi uitat pamantenii urat la ea prin telescoape ?
              eu doar mi-am facut o mica proprie evaluare, nicidecum nu-mi propun sa predau lectii de termodinamica sau termotehnica; si e la latitudinea fiecaruia sa creada pe cuvant 15.000 de specialisti sau sa le ceara si un minim de argumente bazate pe experimente reproductibile

    • ion spune:

      Nu stiu unde traiesti si ce secretare top model visezi tu pe la Bruxelles. Poate esti in univers paralel. Eu stiu ca scandalul cu diesel a inceput din USA si au verificat la privat aceste masini nu la stat. In EU chiar s-au miscat sa reglementeze ceva foarte tarziu, poti sa spui ca avem standarde deocamdata mai relaxate ca in USA.

      • Harald spune:

        La nivelul Comisiei Europene se știa încă din 2011 despre emisiile trucate de către firmele germane. Dar s-a mușamalizat totul și s-ar fi mușamalizat până în ziua de azi, dacă nu izbucnea scandalul în State.

        • ion spune:

          Pai omu zice ca de la bruxelles a pornit politica cu baremuri, norme si impuneri. Uite ca din SUA vine.

  4. silicon_v spune:

    “Dacă electricitatea folosită pentru încărcarea bateriilor nu provine dintr-o sursă regenerabilă, înseamnă că am aruncat pisica ecologistă moartă din garajul nostru în curtea termocentralei pe cărbuni, păcură sau gaze naturale.”

    Chiar nu foloseste la nimic sa muti o sursa uriasa de poluare din mijlocul unei metropole cu cateva milioane de oameni si un milion de masini spre termocentrala aflata la 100 de km de acea metropola?

    • Harald spune:

      @silicon_v – ba da, dar ce vină are țăranul sau pădurarul, ca să-l pui să plătească aceleași taxe pentru idiosincraziile ecologiste, deși el locuiește la 100 km de metropolă și e mult mai sărac decât locuitorii metropolei?

      Exact asta se întâmplă în UK, Londra a ajuns o imensă cloacă umedă și murdară, cu zone unde sunt 17.500 loc/kmp (peste Jakarta!) dar satele și micile orășele din Midlands se golesc de oameni fiindcă taxele sunt uriașe pentru ei și toți banii merg la Londra.

      Orașele civilizate din Germania au 3.000 – 4.000 loc/kmp (Hamburg are 2.400, de exemplu) iar direcția corectă pentru metropole asta e, nu ce face Londra sau ce face Bucureștiul.

    • euNuke spune:

      “Chiar nu foloseste la nimic sa muti o sursa uriasa de poluare din mijlocul unei metropole cu cateva milioane de oameni si un milion de masini spre termocentrala aflata la 100 de km de acea metropola?”
      Ba da, foloseste politicienilor megalomani: ei ctitoresc constructii faraonice ce urmeaza sa devina surse uriase de poluare pentru oamenii de la tara [fara ca astfel sa elimine poluarea din orase ca deh nu se petrec peste noape minunile astea] in timp ce anunta populatia planetei ca urmeaza sa fie salvata prin insasi aparitia unor noi termocentrale, centrale pe gaze etc. Germania este cel mai bun exemplu: diktatoarea mov Merkel a preluat nobilele idealuri ale Lenutei, anume lupta impotriva codoiului si prietenia intre popoare, si a decis prin dekret sa lichideze centralele nucleare si sa produca electricitate cu carbune [pentru care rade paduri si terenuri agricole] si gaze [luate de la tovarasii ei rusi].

      Mult mai simplu e sa muti cateva milioane de oameni la marginea metropolei ca sa se mai aeriseasca oleaca targul, asa, dupa model american, adica fara nicio cheltuiala publica, incurajind proiecte private de dezvoltare imobiliara a suburbiilor.

    • Gabriel I. spune:

      O uriasa sursa de poluare? cu ce? cu Co2? asta doar daca admitem ca CO2 este un poluant, ceea ce nu este.

  5. Maximus spune:

    Masinile electrice cu bateriile actuale nu au niciun viitor, indiferent cat de agresiv vor fi promovate si cati bani publici se vor pompa in ele.
    Vor ramane intotdeauna niste ciudatenii cu utikizare restransa, f scumpe pentru ce ofera.
    Potential real are hidrogenul, dar va mai dura mult pana cand tehnologia va fi eficienta economic.

    • Ghita Bizonu' spune:

      Si hidrogenul cum il obtii ?!

      • Hantzy spune:

        Hidrogenul?! Prin electroliza, cu panouri solare. Așa cum face Stuttgart, Hamburg sau München, de exemplu.
        https://edison.handelsblatt.com/erklaeren/bus-antriebe-batterie-und-brennstoffzelle-im-wettkampf/21180928.html

        • Harald spune:

          Alt perpetuum mobile în economie :) și tot pe bani publici.

          S-a mai discutat despre camionul electric pe șasiu de Iveco Stralis, care costă exact dublu (330.000 de euro) față de versiunea diesel și are doar 240 km autonomie, față de 1.470 km cât poate acoperi versiunea diesel într-o zi, cu echipaj de doi șoferi. Drept pentru care versiunea electrică e folosită doar de unele municipalități din Elveția, pentru colectarea gunoiului noaptea, în liniște.

          Chiar dacă instalația de electroliză ar fi absolut gratis, autobuzul pe hidrogen tot costă 650.000 de euro, mai mult decât dublu față de costul autobuzului diesel (250.000). Diferența o suportă tot bugetul public, iar banii provin din accizele pe carburanți, plătite tot de cetățeni. La fel cum regenerabilele ”verzi” sunt subvenționate din taxele pe carbon plătite de termocentralele pe lignit. Mai ții minte formula lui Niles din The Nanny: ”ești bun să fii președintele Mexicului” :)

          • Hantzy spune:

            Obsesia cu perpetuum mobile e neavenita aici
            Orice produs nou, mai ales ca prototip este mai scump decat cel frabricat de ani de zile in serie mare. Doar vanzandu-l, poate producatorul sa scada costurile de productie si sa il faca rentabil. La inceput este achizitionat de cumparatori cu putere de cumparare mai mare tocmai pentru ca aduce niste imbunatatiri.
            De exemplu, tv in culori. La inceput costa de 20 de ori mai scump decat unul alb-negru si numai cei cu posibilitati materiale extraordinare si-l permiteau. Mai tarziu a ajuns sa fie accesibil tuturor, iar de cand a fost inlocuit tubul catodic cu “plasmele” superplate sau cu panou de LED-uri consuma chiar mai putin decat stramosul sau bicolor. Tot astfel vor sta lucrurile si in cazul omnibuzelor, fie ca vor fi actionate Electric, pemfc sau in baza vreunui nou principiu motor. Orasele mari, cu buget mare, si le vor permite la inceput, dar cu timpul ele vor deveni accesibile si celorlalte.

            • Harald spune:

              @Hantzy – lasă poveștile cu televizoare color, în cazul autobuzelor pe hidrogen clientul e autoritatea locală, municipalitatea care plătește cu bani publici. Să mori tu că știi vreo firmă privată de transport persoane care a cumpărat vreun autobuz pe hidrogen și nu primește subvenții din bani publici? :)

            • Hantzy spune:

              Nu sunt povești, ci realitate. Mecanismul este același în cazul oricărui produs. Indiferent de unde vin banii pentru achiziție.
              Bineînțeles că autoritatea locală, mandatată de cetățeni, e clientul. Așa am și scris: orașele mai mari au mai mulți bani. Și bineînțeles că pentru produsele noi, care satisfac mai bine diversitatea criteriilor, nu doar a celor economice*, susținerea bugetară e indispensabilă, exact așa cum pentru școlarizarea copiilor sunt necesari bani din impozitele plătite de adulți. E cel mai bun instrument financiar aflat la dispoziția autorităților, chiar dacă vor exista tot timpul nemulțumiți și clevetitori de serviciu. Oricum, dumneata singur nu poți decide ce trebuie făcut cu banii publici. Așa că argumentul nu e valabil.
              Și de de să mor eu?!
              * pe termen lung întreținerea și alimentarea unor autovehicule electrice pe bază de hidrogen poate costa mai puțin decât a celor clasice.

            • Harald spune:

              @Hantzy – autoritatea ta publică ”mandatată de cetățeni” e compusă din funcționari publici care trăiesc tot din bani publici. Și care au și ei drept de vot, împreună cu familiile lor, adică se mandatează inclusiv ei înșiși cum să cheltuie bani publici în timp ce sunt plătiți chiar din aceiași bani publici, domnu’ activist socialist.

              Ai sau nu exemplul vreunei firme private care să fi cumpărat autobuze pe hidrogen?

              Panouri solare montate în Norvegia pe casele din satele de pe Atlantic Road ai mai găsit pe Google Maps? Sau tot nu? :)

            • Hantzy spune:

              Harald, nu are nici o relevanță dacă cumpărătorul unui prototip de autobuz e firmă privată. Indică mata vreun prototip de orice fel, cumpărat de vreo firmă privată cu scop lucrativ.

              Eu am scris “case CU panouri solare”. Nu am aprofundat subiectul pentru că era secundar. Faptul că te legi de astfel de chestii arată de fapt intențiile tale de trolling. În Norvegia, aproape de cercul polar, soarele e foarte jos chiar și la amiază. Acoperișurile sunt foarte plate și deci nu prezintă soluții optime pentru montarea panorilor solare. În Norvegia panourile solare se montează pe fațadele caselor, ca balustradă la balcoane sau ca despărțire a terasei de grădină. Cel puțin doi pereți ai fațadelor sunt astfel “tapetați”. Astfel pot profita localnicii de soarele care răsare la NE și apune la NV
              Am văzut și două modele noi de casă, cu acoperiș asimetric, foarte abrupt spre sud, iar frontoanele pe est-vest din building integrated pv. Nu știu la ce interval își actualizează google map imaginile, dar ai avea mai multe șanse să admiri astfel de construcții folosind street view. În măsura în care și imaginile publicate astfel sunt recente. Lămurit?!

            • Harald spune:

              @Hantzy – spre ghinionul tău, mai mult tupeu nu face minciunile mai credibile. Google Maps funcționează în tandem cu Streetview, dacă ești în Firefox trece singur din Satellite View în Streetview și invers, când te joci din roller-ul mouse-ului.

              Nu pun link-ul de pe Google aici fiindcă șirul e foarte lung și iese din cadru, dar caută adresa ”5 Thrumpton Drive” în Nottingham și ai să te convingi că panourile solare se văd și de pe stradă în Streetview, nu doar de deasupra în Satellite View.

            • Hantzy spune:

              Bineînțeles că pv se văd cu streetview – asta am și scris: să cauți cu street view, căci în Norvegia nu sunt decât construcțiile foarte noi dotate cu pv pe acoperiș.
              Tupeul e caracteristic celor care își acuză interlocutorii că ar fi făcut nu știu ce afirmații aberante, susțin că știu și perioada și autorul la care acestea ar fi fost făcute, dar după luni de zile nu reușesc încă să aducă nici măcar o mostră a afirmației incriminate.

            • Harald spune:

              @Hantzy – în concluzie, nu poți oferi numele vreunei localități de pe Atlantic Road din Norvegia, unde să se poată vedea vreun panou solar.

        • JB spune:

          @Hantzy
          Merci ptr.precizari. F. bine venite, dar se vede treaba că vrei să enervezi lumea cu chestii d-astea “incălziriste”……obsesii macronisto-merkeliste/UE-stângiste/Juncker-isto-neomarxiste.
          Ce nasol ar fi ca UE, US, JAP, etc să finanțeze mai mult cercetările privind soluția: Hidrogen….!?!!? O pierdere inadmisibilă de bani ptr.buget, o risipă de dragul incalziriristilor ideologizati. Teribil !!!!

          • Hantzy spune:

            JB, nu știu dacă hidrogenul e soluția! Dar este evident că merită să fie cercetat domeniul ăsta.
            Până la urmă chiar și o specializare foarte puternică a tipurilor de vehicule nu trebuie exclusă. Pentru distanțe mari, interurbane, poate fi folosit în continuare avionul sau trenul, pentru mărfuri camionul hibrid, conectat la rețea ca o locomotivă, iar pentru persoane ce se deplasează pe distanțe medii autoturismul clasic. Pentru cel din urmă, soluția va fi probabil strategia Park & Ride, în City putând pătrunde doar cu mijloacele de transport în comun sau cu automobile electrice închiriate.
            Nu trebuie eradicat complet consumul de carburanți fosili, ci doar limitat a.i. să dăm Terrei răgazul de a reintegra otrăvurile în circuitul natural. Pentru asta, carbon Emission trading îmi pare cea mai de dreapta variantă de negociere: e vorba de o resursă industrială, care până acum nu costa nimic. Dar dacă pentru utilizarea apei sau a solului trebuie plătit, de ce nu și pentru aer?!

            • JB spune:

              @Hantzy
              Ai dreptate!
              Sigur, nimeni nu stie, acum, care este soluția cea mai bună. New breakthroughs trebuie să apară. Dar ptr.asta sunt necesare finanțări serioase ale cercetărilor. Ce e rău în asta?!!?
              Ce știm sigur e că fossil fuels și-au trăit traiul. Au însemnat un mare progres, dar etapa lor trebuie să se încheie.
              Cred că suntem toți de acord că nu e vorba despre persecutarea posesorilor de mașini diesel sau pe benzină. Dar gradual-accelerat (nu isteric….) ceva trebuie făcut.
              Auzeam zilele astea, la radio, că urmează să apară (ca etapă intermediară) noi combustibili diesel care nu mai produc decât f.putine din particulele fine atât de acuzate.

              Hidrogen prin electroliză alimentată de electricitate produsă de panouri solare si eoliene este/pare o soluție f.ok.
              Ñu înțeleg de ce unii de pe aici văd panourile solare ca pe ceva așa de rău. Că au beneficiat de subvenții sau stimulente fiscale?!? Ei și?!? Adică băncile pot beneficia de trilioane prin tot felul de ajutoare, pe care nu le mai numesc aici, dar ceva care aduce un mare beneficiu (pe termen mediu si lung) ptr.societate NU. Sincer, mi se pare bizar.

              Repet ce am mai spus aici. Care state europene se pot lăuda cu atât de multe zile însorite precum California, Arizona, NV, TX, FL etc, etc?!?? Poate doar Spania, PT, Grecia si sudul FR.
              Ce ar fi rău dacă consumatorul american/european ar deveni producător și ar fi mai puțin dependent de marile companii de producție/distribuție?!? Ah…. strică modelul economic al consumatorului captiv ?!?! Nasol !!!

              E ceva nerezonabil in ce spun?!?

  6. Ghita Bizonu' spune:

    Vox clamantis in deserto
    Chiar credeti cape “aia” ii ontereseaza amaunte “bulgare” precum productia de electricitate?
    Sau ca pot intege ce ati scris ? Sau ca stiu ei de .. formaldehida? Cu adaugurea ca ptr cei din Romania .. polimeri si petrochimie inseamna prostii de ale Elenei Ceausescu …

    Ntz domnule.. cestia asta ecologista este o npia religie fcare imparte lumea in “elita bine-ganditoare” si prosti da’ prosti de bubuie! Deci la ce bun sa stii ce e aia “rasina” (alat decat de canabis!) si sa stii ceva chimie cand este destul sa urli “electrica” ?!

    Ada.. Am cunboiscut 2 partizani declarati ai cologusmului si masinmii electrice care erau f suroinsi sa fale ca consumu masinilor lor sacde cu mult la viuuteaza legala – adica pe drumuri sa nu conduca cu 120+.. Da e mai usor sa urli ecologisme decat sa conduci cu sub 90 …

  7. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    @silicon_v

    Chiar nu foloseste la nimic sa muti o sursa uriasa de poluare din mijlocul unei metropole cu cateva milioane de oameni si un milion de masini spre termocentrala aflata la 100 de km de acea metropola?

    @strutul

    Dar si in India e un avantaj: centralizarea poluarii (cu posibilitatea filtrarii controlate) si mutarea poluarii din zonele populate in zone nepopulate

    Din punctul de vedere al încălzirii globale antropogene, amprenta de carbon a vehiculelor rămâne aceeași, indiferent de locația unde se produc emisiile. Nu contează unde arunci „pisica moartă”, în decurs de un an, curenții atmosferici vor mixa CO2-ul produs în India, China etc. cu restul gazelor din troposferă.

    Omogenizarea rapidă a conținutului troposferei este un act de injustiție climatică, pentru că întreaga lume va resimți consecințele aruncării „pisicilor moarte”, indiferent de locul unde se întâmplă acțiunea.

    • Stefan spune:

      Va salut! Nu sunt fizician, inginer sau chimist, dar:
      1. Daca “Omogenizarea rapidă a conținutului troposferei este un act de injustiție climatică, pentru că întreaga lume va resimți consecințele aruncării „pisicilor moarte”, indiferent de locul unde se întâmplă acțiunea.” si “în decurs de un an, curenții atmosferici vor mixa CO2-ul produs în India, China etc. cu restul gazelor din troposferă” inseamna ca oriunde s-ar produce CO2-ul el va fi constant si uniform imprastiat deasupra tuturor oraselor, deci nu conteaza ce tip de vehicule circula acolo. Daca aveti timp, va rog sa-mi spuneti daca este corecta afirmatia mea si sa explicati de ce.
      2. Daca afirmatia de mai sus este adevarata, de ce avem orase foarte poluate si orase foarte putin poluate? Presupun ca exista anumite particule care nu se vor transfera in partea inalta a troposferei si vor circula o lunga perioda de timp la nivelul solului.
      Multumesc!

      • În geochimie, perioada de rezidență este intervalul de timp în care o anumită substanță rămâne de regulă într-o anumită locație sau rezervor. Perioada de mixaj (amestec) este intervalul de timp necesar unui rezervor să obțină o concentrație uniformă a unui substanțe specifice.

        Dacă perioada de rezidență este mai mare decât perioada de mixaj, rezervorul este bine mixat în raport cu acea substanță, iar concentrația sa va fi uniformă (de ex., sarea în oceane, carbonul în atmosferă).

        1. Dacă perioada de rezidență este mai mică decât perioada de mixaj, rezervorul nu mai este bine amestecat (mixat) în raport cu acea substanță, și concentrația sa va fi non-uniformă (de ex., carbonul în oceane).

        În cazul concret al CO2, timpul de rezidență al carbonului în sistemul atmosferă-ocean este cuprins între 100 – 1000 ani. Timpul de mixaj al carbonului în troposferă este 1 an.

        2. Poluarea orașelor nu are de-a face cu CO2, pentru motivele explicate mai sus. Este vorba despre alți poluanți: NOx (noxe, compuși de azot), ozon, monoxid de carbon (CO), pulberi cu diametrul mic (Particulate Matter PM10, PM25) și dioxid de sulf (SO2).

    • strutul spune:

      separarea zonelor industriale si rezidentiale a aparut inainte masinilor electrice.
      Amprenta de carbon (dpdv al utilizarii) este mai mica pt masinile electrice decat la masinile conventionale dpdv al eficientei energetice (termocentralele au randament mai mare decat motoarele termice) si al cosului energetic (cu cat creste ponderea energiilor regenerabile).

  8. donquijote spune:

    ……….Automobilele actionate electric vor fi cu siguranta viitorul dar, nu e asa de usor de stabilit data acelui viitor.
    Actionarea electrica permite solutii de comanda infinite, pe care motorul cu ardere interna nici nu le poate concepe.
    Nici nu as paria toti banii ca sursa “primara” de alimentare va fi o baterie chimica instalata pe automobil.
    Deocamdata bateria electrochimica nu a ajuns intr-un stadiu tehnologic suficient de bine finisat (vom fi siguri de asta doar atunci cand bateriile -acumulatori – vor putea fi piratate in China si vor avea aceeasi durata de viata ca si cele de la prima livrare (fabricate sub controlul riguros al fabricantului original si cu jdemii de mici secrete de fabricatie – uneori secretele astea nu sunt cunoscute nici de fabricant, doar repeta proceduri obtinute empiric).
    Nu vreau sa blamez inginerii din domeniu, dar tehnologia electrochimica pare sa aiba multe necunoscute, care ii afecteaza repetabilitatea. Altfel, pretul ar scadea dramatic. Ar insemna un boom al cumpararilor.
    Plus ca bateria in sine reprezinta o cantitate mare de produs poluant, reciclarea lor nu este o joaca; daca incercam sa ne imaginam ca fiecare automobil pe care il vedem cara dupa el cateva sute de kilograme de produs toxic, cred ca sarim mult peste potentialul poluant al hidrocarburilor existente.
    Multe se vor mai schimba in urmatoarele decenii, iar ceea ce acum ni se pare sigur de anticipat va ajunge un drum inchis, iar solutia practica s-ar putea sa vina de unde acum nu ne asteptam.

    Asta nu inseamna ca fac propaganda impotriva automobilului electric; dimpotriva, este foarte bine sa se continue cercetarea si este foarte bine ca exista entuziasti gata sa plateasca bani frumosi pentru un automobil electric care le da un nivel de satisfactie suficient ca sa treaca peste inconvenientele practice (raza limitata de actiune, viteza limitata, consum neasteptat in regim de frig, durata mare de incarcare) fara sa mai vorbim de efectul global descris de autor, care pe consumatorul de rand nu-l prea afecteaza … decat la discutii de fitze.

  9. cititor9 spune:

    Unde e Romania in povestea asta cu indicii prezentati in articol?

    • Autorul studiului folosit de mine a inclus un număr limitat de țări în analizele sale. Probabil că numărul vehiculelor electrice din România nu este clar cunoscut sau este prea mic pentru analize statistice.

      • ion spune:

        Exista studii pentru romania? Dar de ce sa exista un studiu?

        Ar trebui sa fie definit un parametru si monitorizat. De exemplu cred ca se stie sau s-ar putea monitoriza care e mixul de productie a energiei electrice. Cine ar trebui sa monitorizeze? Ar trebui monitorizat fiecare judet sau o zona in jurul centralelor de curent.

        Banuiesc ca politicienii administratorii, cand iau decizii, sau conduc, se bazeaza pe niste cifre pe care le monitorizeaza, mai fac si simulari. Sau e totul dupa ureche?

        • victor L spune:

          @ ion,
          sigur esti atent la “lectie”?
          – “Probabil că numărul vehiculelor electrice din România nu este clar cunoscut sau este prea mic pentru analize statistice.”
          spune dl profesor Cranganu.

          Iar tu, elev destul de tifnos, intrebi: “Exista studii pentru romania? Dar de ce sa exista un studiu?”

          • ion spune:

            Adica circula masini si RAR-ul habar nu are ca e electrica sau nu? Ar trebui sa stim in 2 clickuri ce circula prin romania. In afara de RAR mai e si vama de jur imprejur care stie ce intra si iese in/din Romania asta ca sa fim mai exacti.

            Ce vreau sa zic ca nu e suficient un studiu ocazional, dar trebuie monitorizat diferiti parametri si functie de ce se intampla luat deciziile corecte.

            O precizare, cand zicem vehicule electrice, punem aici si trotinetele, bicicletele?

            • victor L spune:

              Tu ai probleme de intelegere!
              Dă acele clicuri si afla ceea ce altii nu vor sa-ti spuna. Daca nu esti multumit cu raspunsul “Probabil că numărul vehiculelor electrice din România nu este clar cunoscut sau este prea mic pentru analize statistice.”
              Punct.

  10. Marius spune:

    M-ati “pierdut” la partea cu “bateriile se arunca la gunoi”. Inclusiv cele de la telefoanele mobile si laptop-uri? N-ati mai revenit asupra acestui punct, asa ca m-ati “pierdut” de tot. Nici asupra celui cu consumul ridicat de apa. In rest, nu cred ca a zis cineva ca intr-o ‘electrica’ nu sunt plastice, dar e interesant punctul de vedere.
    Despre NOx ati uitat sa scrieti. Dar nu e nevoie, stim, autovehiculele electrice nu sunt generatoare de noxe. Daca e cineva care spune ca benzina sau diesel-ul nu polueaza, il invit sa puna nasul langa teava de esapament si sa respire aerul de acolo cateva minute. Sau sa isi ia periuta de dinti cu benzina, nu electrica.
    Poate ca autovehiculele electrice nu “salveaza planeta”, posibil nici nu si-au propus asta, dar – tehnic vorbind – motoarele electrice sunt mai eficiente decat cele termice: 80% vs. 25%. Luati-o ca pe un alt punct de vedere.

    • Citez din articolul publicat în 2016:

      b) Fabricarea AE-urile produce mai multă poluare decât producția automobilelor clasice (MAI). Un studiu publicat în 2013 de The Norwegian University of Science and Technology[12] rezumă multe critici legate de AE în cazul poluării mediului. Autorii afirmă, printre altele, că AE-urile prezintă potențialul unor creșteri semnificative ale ploilor acide, smogului, pulberilor extrafine (PM2,5), toxicității umane, eco-toxicității apei potabile, eutrofizării apei dulci și ale impactului legat de epuizarea metalelor, folosite în lanțul de aprovizionare pentru producerea AE. Aceste declarații implică un fapt îngrijorător: mult trâmbițatele beneficii climatice și ecologice ale AE-urilor pot prezenta riscuri mai mari decât se acceptă curent, datorată lucrărilor miniere, poluării produse de fabricile de componente AE și gropilor de gunoi unde ajung, finalmente, automobilele mai vechi și bateriile uzate.

      c) Un aspect ecologic demn de atenție este crearea unor probleme în alimentarea cu apă. Odată cu trecerea de la MAI la AE, se așteaptă și o creștere a consumul de electricitate non-regenerabilă. Adică, se va utiliza mai multă apă în acele regiuni rurale unde orășenii, posesori de AE, vor împinge construirea noilor termocentrale pe cărbune sau nucleare – ambele fiind masive consumatoare de apă. Pentru exemplificare, un studiu a arătat că, dacă aceeași distanță se parcurge cu un AE în loc de unul cu MAI, cantitatea de apă consumată crește de 3 ori, iar cea de apă extrasă din subsol crește de 17 ori, în principala datorită creșterii răcirii cu apă necesare producerii de extra-electricitate. Evident, soluția ar fi producția sporită de energie „verde”.

      Situațiile descrise mai sus nu s-au schimbat în bine în ultimii 3 ani. Poate, în viitorul apropiat.

    • Absurdistan spune:

      Este o aroganță cu totul deplasată să îi aruncați dlui profesor, așa de sus, că “v-a pierdut” cu nu știu ce afirmație.

      Dl. profesor nu vă “vinde” nimic ca să vă “cîștige”. Este un om realizat, într-o profesie reală, solidă, productivă (nu precum 90% dintre emanatorii de bla-bla-bla din jurnalism ce trăiesc din păreri) care, generos, își împărtășește cunoștințele VASTE cu amatori neinformați.

      N-ar fi o idee rea să stați cuminte în banca dv. și, cînd aveți o întrebare inteligentă, să o exprimați cu respectul cuvenit, ridicînd frumos mîna dreaptă și așteptîndu-vă rîndul.

      • Marius spune:

        @Absurdistan: imi cer scuze, tovar’su, ca v-am deranjat. Credeam ca am depasit unele ere. Eu am scris din banca mea. Nu stiu dvs. in ce banca stati, c-ati “uitat” sa scrieti numele. Da’i OK, am prins ideea.

        • Absurdistan spune:

          Nu m-ați “deranjat”.

          V-am adus aminte să va arătați cei cinci ani de acasă, dacă îi aveți, în prezența profesorului. Cît despre “tovar’su”, sarcasmul de grădiniță demonstrează că v-am capturat impertinența perfect.

          Bunul simț nu este comunist, tupeul gros al needucatului este însă.

          • Marius spune:

            “ridicînd frumos mîna dreaptă și așteptîndu-vă rîndul” scris pe o platforma online spune totul ;)

    • neamtu tiganu spune:

      Mariuse, cred ca esti piedut de mult.Articolul se adreseaza acelora cu un un minim de informatii tehnice. Este imposibil ca fiecare articol sa trateze complexitatea intregului ciclu.

      1. Aruncatul la gunoi a bateriilor trebuie inteles sub forma ca reciclarea acestora e extrem de greoaie.
      2. Für die Herstellung von einer Tonne Lithiumsalz werden zwei Millionen Liter Wasser benötigt.
      (Pt obtinerea unei tone de lare de litium sunt necesare doua milioane de apa).

      Marius, daca nu ai fi rauvoitor, fapt pt care esti chiar evidentiat, (!?), lucru care deconspira “neutralitatea” administratorului de platforma, ai fi putut incerca singur sa te lamuresti.

      P.S Mai scade ceva din eficienta de 80%. Corect e sa vorbim de “eficienta”, si mai corect ar fi sa spunem randament, al masinii in intregul ei, nu numai al motorului, aceasta ar include obtinere energie, transport, stocare etc. Doar un aspect, deoarece acumulatorii sunt f grei creste energia necesara accelerarii masinii, ne amintim de Newton, ala cu maru in gura lui natafleata.
      PPS Exista o multime de studii serioase care iau toate aspectele in considerare, e necesar doar sa stii sa citesti, altfel esti pierdut.

      • Marius spune:

        Eficienta motorului electric e de peste 90%. Cand am scris 80% am luat deja in calcul autovehiculul electric per ansamblu, nu doar motorul electric.

        • Neamtu tiganu spune:

          Nu ai luat i n calcul felul în care se produce electricitatea, daca se obtine pe cărbune eficienta mașinilor electrice e mai slabă decît a celor clasice.
          PS iarna trebuie să faci căldura in masina. CUM?
          PPS esti un propagandist naiv, mai citeste, pierdutule!

          • Marius spune:

            E simplu, electricitatea se produce in acelasi fel in care se produce si pentru frigider, si pentru masina de spalat rufe, si pentru uscatorul de rufe, si pentru sistemul de aer conditionat din locuinte.

  11. Decebal spune:

    Mi se pare o presupunere de bun simt ca ponderea energiei electrice nepoluante va creste, in viitor.
    Mi se pare o presupunere de bun simt ca automobilele electrice vor deveni mai eficiente si mai ieftine.
    Mi se pare o presupunere de bun simt ca pilele de combustie vor fi perfectionate si vor deveni o alternativa viabila de producere a energiei.
    Nu doar obtinerea plasticului produce poluare, ci si obtinerea otelului, a cauciucului etc. Toate masinile inglobeaza petrol si gaze in compenentele lor, dar cele cu combustie mai si ard petrol, pe toata durata vietii lor.
    In aceste conditii, as zice ca masinile electrice au un viitor luminos.

    /…/

    • victor L spune:

      Aceste “presupuneri de bun simt” sint cele mai puternice argumente tehnice inovatoare.
      Tot “presupunere de bun simt” este si speranta folosirii energiei nucleare in loc de energie electrica.
      Toate astea trebuiau sa poarte un nume si s-au numit “viitorul luminos”. Ti-l mai amintesti?
      Dar e vorba despre realitatea ca vehiculele electrice nu pot exista fara uritul Big OIL. Inca mult timp..

  12. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Tesla se confruntă cu dileme despre cât de mult mai sunt interesați consumatorii de produsele sale

    După ce Tesla a cheltuit, ani la rând, miliarde de dolari, încercând să producă suficiente sedanuri model 3 pentru a satisface cererile timpurii ale clienților, livrările totale au scăzut cu 31% in primul trimestru comparativ cu ultimele trei luni ale anului 2018. Încetinirea producției amenință obiectivele de vânzări ale companiei și ridică semne de întrebare cu privire la grupul de cumpărători Tesla.

    Tesla va trebui să înregistreze o creștere substanțială a vânzărilor în restul celor trei trimestre ale anului, pentru a-și atinge obiectivul de a furniza până la 400.000 de vehicule la nivel global. Compania se confruntă cu provocări, incluzând prețurile și presiunile concurențiale, mașinile uzate ale modelului S devenind disponibile pe scară largă. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la faptul că proiecțiile din China nu vor fi îndeplinite.

    Rezumat al unui articol publicat ieri de Wall Street Journal:

    Tesla Faces Skepticism About Depth of Demand
    Auto maker says consumer interest remains despite sales decline, concerns about meeting future goals

  13. Absurdistan spune:

    Întotdeauna se constată la ecologiști, de la vînzătorii de apă de ploaie la simplii chibiți, tarele intelectuale și psihologice ale utopiștilor Troțkisto-conțopiști dintotdeauna.

    Psihologic, tarații nu pot dormi noaptea de grija umanității și a găinilor oprimate care produc ouă plebee, nebiologice; le plîng de milă, cu lacrimi de licornă, tuturor urșilor, de la maiestuosul urs polar la inefabilul panda, nutresc planuri multi-cincinale grandilocvente care, cu “numai” cîteva mii de trillioane de dolari, să vindece planeta, să creeze trenuri de mare viteză peste mări și oceane, funcționînd pe bază de vînturi (de vaci reciclate în tuberoze).

    Intelectual, ceea ce izbește este incompetența absolută și inabilitatea de a trage o linie de la punctul a la punctul b (hai să nu fim răi și să-i confuzionam și cu “c” ). Totul e mascaradă, bune intenții (care știm, de la fratele Marx încoace, unde duc), și, ca argument suprem, “să nu omorim viitorul copilașilor noștri” (aceste exortațiuni pline de patos vin de obicei de la lideri care sînt, literal, mai sterpi decît ugerul divin al Angelei “Gaia” Merkel).

    Este un fenomen trist, în special în condițiile în care elevii prizonieri ai unui sistem de educație propagandistic și ideologizat vor fi generația de spălați pe creier de mîine. Abia cînd confortul pe care îl consideră subînțeles va fi afectat cumplit de lunaticii roșii-verzi-fascisto-”ecologiști” ajunși la putere, abia atunci se vor trezi.

    Pe jumătate.

  14. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Dependența vehiculelor electrice de Big Oil (petrochimie) – Articole suplimentare

    Plastics in Electric Vehicles Market Insights, Forecast to 2025

    Un raport de 115 pagini, publicat în octombrie 2017, de firma MillionInsights, în care prezența obligatorie a maselor plastice în componența vehiculelor electrice este privită din mai multe puncte de vedere:

    - Părți ale mașinii care încorporează plastice (baterii, conducte de răcire, faruri, ventilatoare, ranforsări etc.);

    Tipuri de plastice încorporate în vehiculele electrice (polietilenă, poliuretan, poliamidă, polibutenol, polivinil, polistiren etc.);

    - Tipuri de vehicule electrice: cu baterii electrice, hibride (baterie electrică/benzină) și hibride cu alimentare electrică;

    - Regiuni geografice cu vehicule electrice (America de Nord, Europa, Asia pacifică și America Latină);

    - Companii producătoare de mase plastice pentru vehiculele electrice (DuPont, BASF, Covestro, Solvay ș.a.

    Watching: Transportation A series on economic—demographic—consumer & technology trends in specific plastics end markets, 2019, Plastic Industry Association

    Un punct de vedere al industriei de mase plastice cu numeroase date interesante despre ponderea plasticelor în construcția vehiculelor electrice și cu ardere internă.

    Tullo, A. H., 2017, Plastics makers plot the future of the car, Chemical & Engineering News, vol. 95, no. 45, pp. 21-23

    Ideea principală: masele plastice din vehiculele moderne și cele viitoare vor deveni tot mai specializate pe măsură vehiculele se electrifică și devin autonome. Sarcinile petrochimiei vor crește proporțional cu noile cereri de materiale plastice specializate.

  15. Hantzy spune:

    Lemnul! Din lemn se pot face multe, de la combustibil pentru încălzit locuința sau grătarele de iarbă verde până la locuințe pretențioase, mobilă cu folosință îndelungată sau instrumente muzicale. Deci același material poate fi ars ieftin, consumat după o singură utilizare, sau transformat într-un produs cu folosire îndelungată. Care e varianta cea mai profitabilă, deci preferabilă? Desigur cea de-a doua.
    Tot astfel și big oil: poate fi transformat în dioxid de carbon după o singură utilizare sau poate fi transformat în materie primă pentru instrumente hi-tech, aproape în întregime reciclabile. Și în acest caz, varianta preferabilă va fi a doua.
    Nu înțeleg deci de ce e comparat vehiculul electric cu cel cu motorul cu ardere internă. Comparația ar trebui să fie exclusiv al modului de producere a lucrului mecanic necesar pentru deplasare. În rest ambele variante conțin piesede plastic sau cauciuc, cele electrice chiar mai puțin decât cele clasice, întrucât nu a nevoie de tubulatura, etanșările sau garniturile specifice celor cu ardere internă: nici filtru de aer, nici chiulasă, nici distribuție, nici alimentare, nici măcar garnituri pentru planetare sau piese elastice pentru suspensia motorului sau a eșapamentului nu sunt necesare.
    Evident, și bibiul electric se deplasează tot cu combustibili fosili, în măsura în care aceștia sunt cei mai folosiți pentru producerea de energie electrică.
    Dar și aici ab0vem o diferență! Ca să o explic, iau exem9lul unui bibiu cu motor Otto. De la București la Constanța, dacă merge pe autostradă, cat mai constant cu o medie de 90 km/oră, evitând accelerările puternice sau frânele bruște, atunci consumul va fi la jumătate față de parcurgerea aceleiași distanțe circulând doar între Herăstrău și Cișmigiu. Termocentrala care produce curentul electric nu se deplasează, nu pune frâne, nu accelerează, sistemele moderne de producere a amestecului de combustie păstrează raportul stoechiometric și deci sunt mult mai eficiente decât un motor supus unor regimuri de lucru foarte variate. În plus, fiind staționare, sistemele respective pot capta și filtra produsele de ardere. Co2 va putea fi redus electrochimic
    https://www.mpie.de/3174832/Electrochemical-CO2-reduction
    sau va putea fi transformat prin fotosinteză artificiala din nou în combustibil
    https://chemistry.illinois.edu/news/2019-05-23/prashant-jain-sungju-yu-have-successfully-used-artificial-photosynthesis-transform
    Nici nu cred că vehiculele electrice ar putea reprezenta viitorul. Ele sunt doar o etapă intermediară pentru reducerea smogului din marile orașe: mici, fiabile, cu întreținere ușoară, alimentate cu energie produsă din surse regenerabile, vehiculele electrice sau cu hidrogen vor fi probabil singurele acceptate în viitorul apropiat în centrul metropolelor. Și, dacă ma gândesc la avioane, nu cred că acumulatorii electrici vor reprezenta căutarea oamenilor de știință. Mult mai probabil va fi căutată, tot mai intensiv, un combustibil artificial, ca alternativă pentru big oil, lipsindu-l însă de neajunsurile acestuia.

    • JB spune:

      Hantzy, tu ne bagi in depresie cu alternativele astea…… Ce rău ti-am făcut?!?
      100% merkelism-macronism sinistru !! :-)

  16. dinu b spune:

    Sigur ca petrolul este materia prima pentru plastice care se folosesc in multe produse inclusiv in automobile electrice. Asa cum s-a spus folosirea plasticelor a redus greutatea automobilelor ne-electrice .

    Si totusi nu numai petrolul este important in viata fiecaruia ci chiar electriciatea. Dar daca intr-o zi ar disparea motoarele electrice, nu cele pentru automobile cam cum arata plasticele produse din petrol fara motoare electric ci doar cu motoare diesel sau cu aburi; cele cu benzina au nevoie de bujii, bobine de inductie, disjunctoare etc. (vorbind de automobilele mai vechi nu cele de azi mult mai sofisticate)care-s parte a ingineriei electrice, nu-i asa ?

    Departe de mine gandul de a minimaliza importanta petrolului dar mi se parte cel putin la fel de importanta a energiei electrice, care poate fie obtinuta, prin transformarea unei alte forme de energie inmagazinata nu numai in petrol. Asa cum remarca cineva, randamentul global (electric si mecanic) al masinilor electrice este de peste 80%, mult superior altor tipuri, ca si flexibilitatea reglajului cuplului si/sau turatiei (in combinatie cu AC sau DC drives).
    tipuri

    • Harald spune:

      Randamentul acela de 80% ar trebui ponderat cu randamentul generării și distribuției. Legenda spune că nici măcar 50% din energia electrică generată în sistem nu ajunge în final facturată vreunui client. Asta însemnând că acel 80% se reduce la jumătate.

      Mai departe, energia facturată consumatorului încarcă bateria cu un randament subunitar, nu toată energia trecută prin contor și facturată ajunge direct la motorul electric. Nu a propus nimeni eliminarea motoarelor electrice, ele sunt perfect OK. Bateriile sunt marea problemă și au fost tot timpul. În UK există rame de tren diesel care merg cu 200 km/h, tracțiunea e cu motoare electrice instalate pe fiecare vagon (o ramă are uneori 4, alteori 5 vagoane) dar energia electrică e obținută cu câte un generator diesel instalat pe fiecare vagon. Nu prea se poate altfel, nu există baterii acceptabile ca dimensiuni pentru așa ceva.

      • dinu b spune:

        @ Harald (05/06/2019 la 3:51)

        Eu am vorbit doar de motorul electric in sine ca “machinery”.

        Comentariul dvs. ar fi mai credibil daca ati prezenta in oglinda cele doua versiuni de motoare, apropo de cheltuieli de transport, facturare etc.

        “Nu a propus nimeni eliminarea motoarelor electrice ” ati comentat.
        Eu am scris ” Dar daca intr-o zi ar disparea motoarele electrice “, ceea ce nu este o propunere (datorita acelui DACA).

        Cat despre transportul pe calea ferata va sigur ca stiu mai multe decat va inchipuiti.

        As mentiona doar ca in ultimii 5 ani am fost implicat in mai multe proiecte in acest domeniu (printre care si 4LM daca asta va spune ceva).

        Este o mare diferenta intre a citi despre inginerie si a o practica.

        • Harald spune:

          @dinu b – stimate domn, cu toată lipsa de modestie de care sunt capabil, vă asigur că știu diferența ”intre a citi despre inginerie si a o practica”. Așa cum am mai povestit și cu altă ocazie, nu sunt cel care practică inginerie, sunt cel care angajează ingineri.

          Realitățile alternative gen ”dacă ar dispărea motoarele electrice” nu au ce căuta în nicio discuție serioasă.

          • dinu b spune:

            @ Harald (06/06/2019 la 11:29)

            Stimate domn,

            Nu mi-ati raspundeti daca ati auzit de proiectul 4LM.

            Ati martusit candva ca ati practicat depanarea / repararea de televizoare in Romania inainte de revolutie (vreo 2000) deci – pe langa o suma frumusica echivalenta a cel putin 2 Dacii 1300/1310. Cu aceasta ocazie, presupun ca ati capatat si “skills” care v-au adus in pozitia de a angaja ingineri.

            Am avut ocazia sa fiu angajat in cateva companii din America de Nord, urmand toate etapele: aplicatie, interviu telefonic si / sau video si in persoana).

            Intotdeuna am fost anagajat cand am avut interviul (rile) cu managerul
            (inginer cu ceva ani vechime) care cauta cea mai potrivita persoana pentru pozitia respectiva si nu se baza pe HR.

            “Așa cum am mai povestit și cu altă ocazie, nu sunt cel care practică inginerie, sunt cel care angajează ingineri.”

            Este prima data cand aud ca un nepraticant in inginerie angajeaza ingineri ci doar presupun ca lucrati la HR si nu cred ca vreun manager/inginer ar accepta vreun candidat intervievat si declarat acceptat de dvs. fara a-l intervieva/testa el insusi. De fapt managerul este “decision maker” adica angajeaza si nu HR.

            Daca tot nu practicati ingineria lasati-i pe cei care o practica sa vorbeasca si sa informeze corect pe ceilalti. Am remarcat ca sunt destui pe acest site cu experienta de zeci de ani. Nu-i mai bruiati pe cititorii acestui site cu judecatile dvs. DESPRE inginerie.

            • Harald spune:

              Presupui greșit, ultima dată am lucrat ca angajat prin vara lui 1991. Găseai și asta în comentariile mele, dacă le urmăreai mai atent :)

  17. alex spune:

    Autoturismul personal a devenit cel mai mare poluator si cel mai mare dusman a verzilor ecologisti.
    Se induce parca ideea ca e cel mai mare poluator/consumator de hidrocarburi si se ofera “solutii” de genul morcovul si batul – se impun taxe mari, se interzice accesul in unele orase/zone – si se ofera pe partea comerciala alternativele electrice/hibrid/etc.
    Proprietarilor de masini li se induce o stare de vinovatie de cite ori fac un plin. Sunt tinta atit a valului de oprobiu public alimentat de miscarile verzi/ecologiste cit si a reglementarilor din ce in ce mai abuzive ale diversele guverne sau autoritati locale. Sunt exploatati financiar si fiscal de un intreg lant de “vulturi” – de la producatorii de benzina la cei ce impun taxe, parcare etc.
    Din pacate, intreg sistemul “anti-masina-personala” trage cu toate “tunurile” in persoane private ce poseda un vehicul cu motor pe combustie interna. O victima sigura si chiar daca numeric bine reprezentata, neaparata de nimeni.
    Toata energia asta propagandistica logistica si legislativa ar trebui sa se ia de fapt de adevaratii mari poluatori – vapoare, fabrici, industrie, avioane, termocentrale, minerit, procesatorii de deseuri, etc etc etc INAINTE de a-i face un proces cu finalul deja decis proprietarului de atoturism individual. Dar hei …te iei mai usor de unul mic decit de “big industry”.
    E cam ca in bancul acela – de ce activistii PETA hartuiesc fotomodelele care poarta blanuri si accesorii din piele? Fiindca e mult mai “complicat” sa hartuiesti pentru hainele lor de piele o gasca de motociclisti…

    • Harald spune:

      @alex – deținerea de autoturisme personale aduce independență individului, iar socialiștii nu vor așa ceva. Ei vor ca toată lumea să fie dependentă de stat, dependentă de transportul în comun, dependentă de ce i se dă și incapabilă să obțină ceva singură.

      • memorix spune:

        Socialisti, nesocialisti, nu cred ca infrastructura va suporta cresterea necontrolata a numarului de autovehicule personale, ca sa nu mai vorbesc de poluare

        Si populatia globului continua sa creasca…

        Viitorul va fi al transportului in comun, aici trebuie accelerat

        Plus biciclete, scutere, trotinete, patine cu rotile :) pt distante scurte prin orase, au aparut deja biciclete electrice interesante ca anduranta

        Pana le’o iesi teleportarea…

        #BeamMeUpScotty

        • Harald spune:

          @memorix – se poate calcula destul de simplu ce suportă și ce nu suportă infrastructura. Dar dacă vrei să folosești infrastructura din România la numărul de autovehicule din Marea Britanie, evident că ”infrastructura nu suportă”. Însă cele două țări sunt practic de suprafațe egale. Ce concluzie tragem noi de-aici?

        • Hantzy spune:

          Nu deținerea de autoturisme personale e garanția deplasării după bunul plac. În România lui Ceaușescu fiecare familie avea câte o rablă care ruginea iarna sub husă, pe locurile de joacă. O mătușa a mea, care nu avea carnet, ne vizita și de două ori pe an, venind cu avionul din Germania. Nouă ne era uneori imposibil să ajungem la Otopeni să o așteptăm. Și de acolo din nou la Gara de nord, să ajungem după 15-16 ore dus-intors, din nou acasă, la doar 300 km de capitală.

          • victor L spune:

            Povesti vinatoresti ori pescaresti?
            – ” În România lui Ceaușescu fiecare familie avea câte o rablă care ruginea iarna sub husă, pe locurile de joacă.”
            Daca ar fi sa iti dau crezare, acum, dupa cit vad ca s-au inmultit masinile in jur, “fiecare familie” are cam 3-4 masini, plus rabla aia.

    • Munteanu spune:

      Motorul cu ardere interna l-a inventat Otto. Otto lucra la compania Deutz care exista si azi si produce si azi motoare, acum mai ales Diesel. Coleg cu domnul Otto la compania Deutz si posibil co-inventator a fost domnul Gotlieb Daimler. Dupa inventzie cei doi ingineri s-au certat. Motivul certei a fost automobilul care nu exista pe atunci si domnul Daimler vroia sa-l inventeze iar domnul Otto era impotriva. Domnul Otto l-a dat in judecata pe Daimler pentru ca i-a copiat inventzia si a folosit-o pentru propulsarea automobilului contrar dorintzei lui Otto. Otto a pierdut procesul caci Daimler a dovedit ca Sadi Carnot a inventat motorul si Otto si Daimler nu au facut decat sa aplice studiile genialului Francez pe care Carnot nu a apucat sa le aplice caci a murit tanar. Otto a spus ca automobilul nu ar trebui inventat si motorul folosit la propulsia trenurilor si navelor deja existente si avioanelor in curs de realizare atunci. Otto a spus ca automobilul personal va fi un lux inutil si pouant pe care majoritatea nu si-l va permite si transportul auto va fi mereu inferior ca viteza si confort celui feroviar. Stiind asta producatorii auto se vor organiza intr-o mafie care va obliga oamenii sa le cumpere produsele scumpe si inferioare calitativ trenului. Chiar si Daimler a fost de acord ca auto-mobilele vor fi doar jucarii costisitore pentru bogatzi iar cand Ford a produs primele mashini ieftine fiul lui Daimler a spus ca nu e nici-o revolutzie ci doar mashini proaste produse de muncitori tratatzi ca sclavii si muncind disperatzi sa nu fie batutzi mar de boxerii profeshionishti angajatzi de Ford ca “security personal”. Mai tarziu Ferdinand Porsche stiind de scandalul dintre Otto si Daimler a produs un mini-tamvai electric care a circulat prin Viena fara sa polueze de loc. Trmvaiul lui Porsche putea circula atat pe shine cat si pe pneuri; pe pneuri era alimentat de o baterie shi putea circula doar 50 Km dupa care trebuia sa re-intre pe shine. Pe shine bateriile se re-incarcau si vehihulul circula automat dirijat de calculator care schimba macazele si evita coliziunile. Pe pneuri vehihulul trebuea condus manual. Hitler a demolat tramvaiul lui Porsche si i-a interzis sa mai produca vehihule electrice ci doar vehihule militare. Si azi nazishtii se opun mashinilor electrice. Porshe a proiectat un tank Diesel-electric care insa s-a stricat la teste si nu a apucat macar sa lupte pe front. Primarul din Hiroshima stia toate astea. In 1945 nu circula nici-un automobil prin Hiroshima caci nimeni nici chiar primarul nu avea bani sa cumpere unul deci nu existau nici benzinarii. Hiroshima avea doar biciclete si trmvaie. Primarul se ashtepta ca orashul va fi bombardat deci organizase servicii de salvare a ranitzilor cu tamvaie si bicicleta caci altceva nu avea. Bomba a venit si nultzi localnici au fost ucishi si rantzi. Primarul a supra-vietzuit si imediat a reparat impreuna cu muncitorii-eroi din Hiroshima tramvaiele fara sa-i pese de radiatzii. Mai tarziu primarul a spus: Alte orashe au auto-strazi dar noi in Hiroshima nici-o-data nu vom renuntza la trmvaiele noastre si nu vom permite mashinilor sa intre in orash. Trmvaiele circula si azi in Hiroshima inclusiv 2 dintre cele reparate in 1945. Majoritate sunt insa moderne conduse de calculator. Exista si linii-expres deci si azi nimeni nu are nevoie de mashini in Hiroshima. Ele sunt si azi interzise in orash.

  18. ion spune:

    1. Problema cu motorul termic e in orase: zgomot, gazul de esapament. Dar daca nu poti intra in oras cu masina ce faci? Aici ar trebui ei sa mai lucreze, cat se poate cu acelasi motor sa mergi sute de ani, s-au relaxat. E timpul sa inoveze. In afara de aceasta e greu, complicat, trebuie intretinut si intretinerea e scumpa in tarile unde munca costa scump.

    2. Orice motor ar fi, masina are nevoie de o cutie, roti, radio, aer conditionat, scaune, etc. Astea sunt indiferent de tipul de motorizare. Orice vehicol va polua prin praf de cauciuc, franare. Aici ar trebui lucrat de exemplu la sistemul de franare, banuiesc ca e mai greu cu cauciucurile.

    3. Vorbim de emisii de carbon, dar calculeaza cineva absorbtia? Poate trebuie sa avem niste tehnologii care absorb carbonul, nu stiu niste motoare sau ceva care au sursa principala CO2

    4. La pachet cu CO2 vin o gramada de alte molecule de care nu se prea vorbeste, dar banuiesc ca sunt multe. Nu le monitirizeaza nimeni.

    5. Ar trebui dezvoltate toate directiile, nuclear, hidro, petrol, etc. Ar trebui dezvoltate toate tipurile de motorizari.

    • Harald spune:

      @ion – n-ar fi mai bine să lăsăm carbonul în pământ, sub formă de lignit, acolo unde se află deja? Nu crezi că asta ar fi mai ieftin și mai eficient decât orice captare de CO2?

      Despre asta e toată povestea, despre termocentralele pe lignit care trebuie menținute în funcțiune din cauza idiosincraziilor ecologiste.

  19. memorix spune:

    Vehiculele electrice nu depind numai de Big Oil ci si de rezervele de metale rare

    Si pe masura ce consumul creste epuizarea resurselor cunoscute se accelereaza; si va creste si pretul

    “Global consumption of Li is projected to grow 4 fold by 2025 cutting the ROP to 108 years and consumption is expected to continue to grow beyond that. However, as demand and price rises so will the activity of mining companies and it is to be expected that reserves figures will rise too, perhaps broadly in line with demand.”

    https://seekingalpha.com/article/4094610-lithium-reserves-use-future-demand-price

    Mai adaugi si timpul mare de reincarcare comparativ cu un plin de benzina

    In final, cu tehnologiile actuale pt baterii, masinile electrice nu cred ca sunt sustenabile in numar suficient de mare incat sa inlocuiasca motorul cu combustie interna

    Asa, in numar redus, pt ecologisti sau altii cu bani ce’si permit diverse jucarii, o merge

    • Absurdistan spune:

      Una din chestiunile mai amuzante este cind vreun chibit posteaza un “link” la cite un experiment stiintific – citeodata interesant, citeodata potential promitator, posibil intr-o 150 de ani, citeodata hodoronc tronc – cu aerul ca ar contrazice “hard data” citata de profesorul Cranganu. Din pacate realitatea are aceasta incapatinare de a nu disparea in fata imaginatiilor emulatorilor lui Isaac Asimov, via clubul satesc Valeni, Vaslui, care vad enorm si simt monstrous.

  20. Marcos spune:

    Toată agitaţia asta cu motoarele electrice e în jurul transporturilor. În alte sectoare nu se discută despre astfel de motoare – altele decît cele care există deja în industrie, minerit, construcţii. Or, şi în transporturi lucrurile stau cam la fel: acolo unde se poate, motoarele electrice s-au introdus demult: pe locomotive (aici intră şi metroul), tramvaie, troleibuze. Numitorul comun – toate sînt captive. Depind de un fir sau altfel de conductor. Cum s-a încercat eliberarea de astfel de sursă, s-a dat chix. Nu vom avea niciodată avioane sau vapoare electrice, din motive lesne de înţeles. Cam pe acolo sîntem şi cu autovehiculele. Sînt bune cît timp sînt puţine şi le folosim doar în oraş. Nimeni nu s-a încumetat vreodată să calculeze cît ar costa să avem, de exemplu în Bucureşti, 50% dintre autovehiculele actuale pe clasic, convertite în electrice. Cam cît ar trebui investit în infrastructura de alimentare, care ar fi timpii suplimentari introduşi de necesitatea încărcării bateriilor, şi cît ar costa să le reciclezi. Şi să extrapolăm apoi la nivelul întregii ţări. Probabil, mulţi s-ar lecui definitiv de vise electrice. Iar omul obişnuit se va gîndi mereu cum ar fi să rămînă în pană de curent în mijlocul pustietăţii, cam cum va căra curent cu găleata de la staţia de încărcare aflată din întîmplare la ceva zeci de kilometri. Sau mai rău, ajuns victimă a unui accident, să fie urcat într-o ambulanţă electrică cu bateria pe ducă.

  21. smaranda spune:

    Hai sa vorbim la obiect. Un motor trifazat de 45kw cintareste 500kg in industrie. Nisan a echipat masinile lor cu un motor bijuterie de 80kw care cintarea 20 de kg (racire cu apa). Tesla echpeaza masinile cu motor care ajunge la 300kw extreme de compact. In unele variante doua motoare. Problema grea sunt bateriile (500- 700kg) jumatate din greutatea masinii. Problemele se vor rezolva. Nu exista masina pe combustie sa stea alaturi de cea electrica. Iar viitorul este al masinii electrice. Nu realizati ce eforturi s-au facut sa se scoata pe piata aceste bijuterii.

    • donquijote spune:

      Problema nu e la motoare. De departe motorul electric este mai versatil.
      Tehnologia electronica actuala poate face aproape ce vrea cu motorul electric: frana acceleratie comanda pe fiecare roata etc. Jdemii de probleme mecanice sunt rezolvate dintr-un foc.

      Problema e cu ce-l alimentezi autonom, ca bateriile au tot felul de hibe. De la producere, la incarcare, functionare repetitiva si pana la uzura neuniforma durata de viata incerta si reciclare…

    • victor L spune:

      “la obiect”.
      Si deloc impotriva masinilor pe energie electrica :D
      Oricit de laudabile si de respectat sint eforturile de a scoate pe piata “aceste bijuterii”, ele nu vor fi accesibile ca produse de masa in curind. Si nici rentabile la nivelul masinilor clasice. In viitorul apropiat.
      Ba, ceea ce spune si articolul, inca depind de Big Oil. In mare masura.
      Iar “bijuteriile” nu au fost si nu vor fi accesibile muritorilor in masura in care se pot achizitiona masinile de azi.
      NB,
      daca ai masina pe energie electrica, eforturile tale sint laudabile. Dar daca alimentezi la pompa de benzina/motorina, efortul tau este ipocrit.

      • Harald spune:

        @victor L – de ce ești rău? Doamna are în principiu dreptate, Nu exista masina pe combustie sa stea alaturi de cea electrica.

        Problema e că generatorul de energie electrică e totuși pe combustie și merge și el cu noi :)

        În exemplul cu ramele diesel Bombardier Voyager, despre care am scris deja într-un alt cometariu, motoarele electrice sunt imbatabile în materie de comandă și control. Fiecare boghiu are câte o osie motoare și fiecare motor e electric. Numai că pe fiecare vagon mai e și câte un motor diesel de 750 CP, ca să le asigure energia electrică acelor motoare imbatabile :)

        Ca un amănunt amuzant, prin 1918 austriecii aveau niște automotoare ”benzino-electrice”, care funcționau cam la fel, pe vechea cale ferată dintre Dornișoara și Prundu Bârgăului, dezafectată după primul război mondial. Nu s-au schimbat multe în ultima sută de ani, motoarele electrice erau imbatabile și atunci :)

    • smaranda spune:

      Piata chineza este in expansiune. Ea absoarbe toata productia proprie de masini electrice si ce poate de la altii. Preturile de vinzare sunt in continua scadere iar cel mai important lucru se anunta alte tipuri de acumulatori.
      https://cleantechnica.com/2019/06/02/vw-passat-geely-emgrand-shine-in-a-cooling-month/
      Productia de electricitate este diversificata si este la indemina oricui. Exemplul dat cu motorul electric este pentru a intelege saltul calitativ enorm. Site-ul aceste nu poate dezbate lucruri tehnice de profunzime, dar trebuie sa raminem optimisti, viitorul este extreme de atractiv.
      https://worldin2019.economist.com/6_10

      • donquijote spune:

        Piata chineza, desi potential imensa, nu este relevanta pentru progres tehnologic deoarece este inca primitiva, gata sa inghita deseuri daca sunt vandute la pret mic. Accepta fake-uri mult prea lejer. Imitatiile sunt preferate daca pretul este accesibil. Problema bateriilor nu va avea solutie in China decat pur intamplator , cu sanse foarte mici.
        Bateriile electrochimice vor ajunge intr-un impas in curand pentru ca productia nu va putea satisface calitativ si cantitativ cererea. Sunt niste limite fizice care nu se vad acum doar fiindca AE este inca in faza de hobby, rezervata celor cu excedent de resurse sau naivilor. Sunt limite tehnice/fizice care nu pot fi depasite decat de un alt principiu – inca nedescoperit. Dar pentru productie de masa echivalenta ca accesibimitate si cost cu motorul termic mai e cale lunga.
        Va fi nevoie de investitii in cercetare avansata sau de un noroc chior al unor amatori (nu exclud chinezii dar la fel de bine pot fi rusii sau cine stie ce alta natie – desi sansele sa vina dintr-un mediu nefinantat ca acum 40 de ani sunt minime). Acum se afla instant www si daca a scapat careva un vant in kamceatka.

    • Harald spune:

      @smaranda – Problema grea sunt bateriile … … … … (500- 700kg)

      Nu știu dacă umorul a fost intenționat sau involuntar, dar v-a ieșit excelent! :)
      You’ve made my day!

  22. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    ATENȚIE: Cetățenii ne-americani, care neagă încălzirea globală antropogenă, vor fi putea fi urmăriți pe baza legilor anti-corupție din SUA

    S-a dat drumul la programele electorale ale candidaților democrați la președinția SUA din 2020. Trei candidați – Joe Bidden, fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, senatoarea Elizabeth Warren și Jay Inslee, guvernatorul statului Washington, au dat publicității programe de luptă îndârjită (adică, de mii de miliarde dolari) împotriva schimbărilor climatice.

    Cel care se remarcă din triada pomenită mai sus este dl. Inslee. Domnia sa a promis că SUA vor cheltui 9 mii miliarde dolari pentru diverse acțiuni de luptă climatică. Ceea ce m-a alarmat foarte tare este faptul că guvernatorul Inslee a propus ca toți non-americanii care neagă schimbările climatice antropogene (climate deniers) să fie considerați membri ai Axei Petrolului (Axis of Oil) și să fie urmăriți și judecați pentru pozițiile lor de climate deniers.

    Gov. Islee a declarat într-un interviu că ideea lui a plecat de la situația actuală din Germania, unde partidul de extremă dreaptă AfD a luat-o în vizor pe adolescenta și activista climatică Greta Thunberg. Inslee propune folosirea legilor anticorupție pentru a „impune consecințe pentru subminarea cooperării internaționale, inclusiv asupra climei și a altor chestiuni”. Inslee a avertizat că „națiunile care au investit puternic în exploatarea rezervelor de combustibili fosili își bat joc în mod deschis de consensul privind schimbările climatice sau iau în vizor activiștii climatici pe plan intern”. El a mai spus că Administrația de la Casa Albă ar putea folosi Legea Magnițki, semnată de Barack Obama în 2012 și care dă președintelui puterea de a institui interdicții de călătorie sau înghețarea activelor celor care violează drepturile omului în orice țară. Cei care neagă schimbările climatice antropogene intră în categoria violatorilor drepturilor omului din țara unde activează.

    Conform lui Inslee, Axa Petrolului include, deocamdată, doar Rusia, Arabia Saudită și Iranul. Dar, foarte simplu, legea Magnițki ar putea fi folosită și în alte situații, non-petrol. De exemplu, împotriva președintelui Braziliei, care taie jungla amazoniană și intimidează ecologiștii care îl critică. Sunt foarte curios dacă viitorul președinte Inslee îi va aplica legea Magnițki și noului premier al Australiei, cel care a câștigat detașat alegerile, după ce a venit cu o bucată de cărbune în fașa parlamentului de la Canberra și dat la spate programul climatic al oponentului său.

    Ceea ce mi se pare paradoxal este realitatea din statul guvernat de dl. Inslee. Anul trecut, pe buletinele de vot de la alegerile din noiembrie, s-a aflat și Inițiativa 1631, care cerea introducere unei taxe pe carbon pe teritoriul statului Washington. La fel ca și celelalte două state, California și Oregon, de pe coasta de vest a Americii, Washington este un stat puternic liberal, condus de un guvernator democrat, cetățenii au votat NU pentru a doua oară (prima dată, în 2016 pentru Inițiativa 732). Dacă domnul guvernator nu este susținut în veleitățile sale climatice nici măcar de proprii săi alegători, ce curaj îl mână-n lupta contra încălzirii globale antropogene? Poate faptul că deputata Alexandria Ocasio Cortez i-a lăudat programul climatic, numindu-l „standardul de aur”?!

    Detalii, Jay Inslee Proposes Targeting Climate Deniers Overseas With U.S. Anti-Corruption Laws

    • victor L spune:

      Doar cetatenii non-americani? nu e asta discriminare? :D
      Exista si in SUA vreo emisiune gen “Politicienbii spun lucruri traznite!”?
      Ata ete!
      Doamne, mare-i Gradina Ta, si multi sint in ea!
      NB,
      „standardul de aur” pare a fi ceva similar “viitorului luminos” :P ori Iepocii de Aur.

      • David FK spune:

        @ victor L

        Exista un echivalent: tweet-uri zilnice ale unei persoane importante care este sfatuit de unii consilieri / persoane publice sa n-o mai faca.
        I-am vazut/auzit la Sunday Fox News (emisiunea lui Chris Wallace).. Si dvs.le puteti viziona pe youtube.com

        Nu va uitati la CNN (partenerul un televiziuni din Romania, nu spun numele sa nu-i fac reclama mascata) ca-s de partea cealalta si o sa ingroziti si mai tare.

  23. Munteanu spune:

    Vizitatzi Colorado ! Va fi un concediu minunat si ecologic. Din nefericire deocamdata putetzi ajunge acolo doar cu un avion poluant dar speram in viitor trenul electric de mare viteza ( 500 sau in China chiar 600 de km/h ) sa inlocuiasca avionul poluant. Dupa ce va datzi jos din avion inchiriatzi chiar din aeroport o mashina. In Colorado ea este electrica. Mashina are evident un calculator GPS ca sa nu va ratacitzi prin Colorado. Programul a fost modificat astfel incat sa arate unde sunt statziile de incarcare a bateriilor. Sunt selectate doar acele statzii de incarcare care produc electricitatea fara sa emita de loc bioxid de carbon, ( hidrocentrale, vant, panouri solar si poate nuclear daca are Colorado vre-un reactor ) Nu stiu exact dar banuiesc ca in Colorado ca si in Frantza toata electricitatea se produce fara sa se emita bioxid de carbon. Si alte state din SUA produc toata electricitatea fara sa emita bioxid de carbon si unii refuza sa importe electricitate din statele unde inca se mai folosesc carbunii sau produsele petroliere pentru producerea electricitatii.

    • Dan spune:

      Merg cam in fiecare an in Colorado pentru a-mi petrece concediul, sau sa-mi insotesc copiii la ski. Masina nu se inchiriaza chiar la aeroportul Denver,ci la cateva mile distanta,dar nu e nici o problema ,caci esti dus acolo cu microbuzul. Sunt o multime de firme care inchiriaza masini,dar n-am vazut nici un automobil electric.Poate la firme care inchiriaza mai scump si capteaza oameni foarte bogati si foarte ingrijorati de viitorul planetei.Eu frecventez firme obisnuite si accesibile ca pret.Din februarie, cand am fost ultima oara, nu cred ca lucrurile sa se fi schimbat radical…

      • victor L spune:

        Probabil sinteti nou pe platforma Contributors.
        @ Munteanu este un roman emigrat in SUA pen`ca unii colegi de-ai sai ori s-au sinucis ori au emigrat cind Basescu a importat de 1.000.000.000 (da, un miliard) de deolari calculatoare si firma lor a dat faliment.
        Acum, dupa cum ne spunea, sta intr-un sat american de corturi si alaturi de milioane (corect, milioane) de necajiti aduna sticle de plastic ca sa traiasca.
        @ Munteanu a gresit crezind ca e singurul roman care cunoaste statul Colorado, asa ca si-a permis sa fabuleze putin. Deh, socul produs de miliardul lui Basescu inca are efecte.

        • Harald spune:

          @victor L – mai există un mic amănunt: este un român care își ia informațiile tehnice din literatura tehnică de limbă rusă. Probabil în familie se vorbea într-adevăr limba română, dar cam atât. Școala a făcut-o în limba rusă.

  24. Munteanu spune:

    Fibra de carbon si masele plastice folosite la constructzia mashinilor electrice nu polueaza dimpotriva sechestreaza carbonul in structura mashinii si astfel el nu polueaza. Se lucreaza la producerea de fibra de carbon si mase plastice din bioxidul de carbon din atmosfera caci fibra de carbon poate fi produsa doar din gaze prin epitaxie. Singurele care polueaza sunt pneurile care se tocesc de aceea trenul electric e preferabil mashinilor electrice. El este si mult mai rapid.

    • victor L spune:

      Dar nici in procesul de fabricatie a fibrei de carbon si a maselor plastice nu se polueaza?
      Tu ce ti-ai cumparat: tren electric sau masina electrica?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


Colectia Contributors.ro

Cumpara editia cartonata cu autograful autorului

Volumul ”Aspecte ale economiei românești în timpul Războiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la librăria Modul Cărturești (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București).

E randul tau

Mulțumesc pentru timpul acordat lecturii și pentru aprecieri, domnule George Gafencu.Da, extensia ...

de: Dumitru Sandu

la "Votul „diasporei de acasă” pentru instituții „ca afară”"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Festival de Film

Cauta articole

iunie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)