Home » Economie »Media / Tech »Opinie » Citesti:

Episodul 2 România Digitală – ultima oră

Laurentiu Stelea octombrie 2, 2017 Economie, Media / Tech, Opinie
32 comentarii 1,773 Vizualizari

Prolog

Personal cred că nu mai sunt resurse pentru alte eșecuri, nici timp, nici bani… Administrația publică nu se mai poate face în secolul 21 fără digitalizare. Orice idee de reformă trebuie să se bazeze pe digitalizare. În țările din jurul nostru se vorbește de sofisticarea serviciilor publice de e-guvernare iar noi nici nu am început. Sau mai bine zis am început, din câte citesc în ultimele zile dar nu am terminat niciodată.

Aceste luni de vara au fost trăite sub presiunea eliberării documentelor care asigura cetăţenilor români un drept fundamental câştigat în Uniunea Europeană, cel de a călători. Cărţi de identitate, Paşapoarte, Înmatriculări, toate sunt nevoi de baza care ar fi trebuit fi rezolvate într-un stat european din secolul 21.

Şi nu, nu este un accent critic îndreptat împotriva actualului guvern. Şi nu, nu este un accent critic împotriva actorilor din piaţă de IT. Şi nu, nu este….

Cu certitudine este un apel la dialog şi la invitaţia de a recupera rămânerile în urmă. Finanţare există pentru rezolvarea coerentă a diferenţelor care ne separă de o medie europeană. Că această finanţare are anumite condițitionalitați şi asta este adevărat.

Aş vrea că acest articol să fie o invitaţie la schimbare.

Am avut ca ţară multe semnale publice sau mai puţin publice cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu marile proiecte implementate în ultimii 27 de ani.

Consider că nu este treaba mea şi nici a asociaţiei din care fac parte în a ne pronunţa fără a cunoaşte în amănunt speţele individuale ale diverselor scandaluri, procese și neîmpliniri.

A. Puţină istorie despre administraţie si informaţie

Pentru cei familiarizaţi cu subiectul am să spun că fiind un domeniu al vieţii sociale pus mereu sub presiune, administraţia publică (guvernarea) a beneficiat întotdeauna de aportul teoreticienilor în management, economie, etc.

Informaţia publică văzută că resursă a fost parte integrantă a administraţiei publice încă de la primele recensământuri (Babilon 3800 i.e.n, Persia 500 i.e.n) Fără această informaţie vitală nu s-ar fi putut imagina sisteme de taxare iar organizarea statală nu ar fi supravieţuit.

De la primele abace, prin maşini de calculat până la supra-computere informaţia publică a fost colectată, prelucrată şi interpretată de către administraţie.

Digitalizarea (informatizarea) a însoţit administraţia publică de la bun început fiind un suport al vieţii publice şi sociale.

Anii 90 au găsit România într-o stare de dotare satisfăcătoare spre mulţumitoare  atât din punctul de vedere al infrastructurii hardware cât şi software. Şi vorbesc atât de software de baza (sisteme operare, compilatoare) cât şi software aplicativ România scriindu-şi singură aplicaţiile pentru pensii, evidenţa populaţiei,etc.

Veţi rămâne uimiţi să aflaţi însă autorităţile publice aveau centre de calcul dotate cu mainframe-uri, minicalculatoare şi microcalculatoare. Personal autorul acestor rânduri a intrat în contact cu informatica în anul 1981, an în care Academia Tehnică Militară avea o dotare similară unui Centru Teritorial de Calcul Judeţean. România avea o industrie de calculatoare, avea specialişti formaţi cu precădere în cele două entităţi care domină şi astăzi : Cibernetică şi Automatică.

Mai mult decât atât existau în societate elementele realizării aplicaţiilor şi sistemelor informatice bine gestionate : metodologii de întocmire a aplicaţiilor şi sistemelor informatice (ICI), registre nomenclatoare întreţinute cu reguli clare de gestionare, capital uman pregătit în cadrul autorităţilor publice.

Dacă ar fi făcut cineva o clasificare a poziţiei România cred că eram la vârful CAER împreună cu URSS , RDG şi Bulgaria, iar în zonele de competenţă foarte buni (fabricanţi de mainframe, minicalculatoare, microcalculatoare) cât şi foarte buni în „dezvoltarea de sisteme de operare” , vezi MIX

Asta era în 1990.

B. Ce se întâmplă în 2017 ?

În 2017 România se află pe locul 28 în DESI 2017. Zonele urbane sunt acoperite de conexiuni în bandă largă de mare viteză, România situându-se pe locul doi în UE în ceea ce priveşte proporţia de abonamente din UE. De asemenea, adoptarea de către consumatori a serviciilor mobile în bandă largă se accelerează. Cu toate acestea, rata de digitalizare a economiei, inclusiv a serviciilor publice, şi nivelul competenţelor digitale rămân scăzute.

Dacă sunteţi curioşi ce se ştie la nivelul Comisiei Europene puteţi accesa linkul de mai jos [2], iar informaţiile reflectă în MARE ceea ce se întâmplă în România. Şi dacă doriţi a avea o imagine foarte elocventă şi lipsită de orice dubii accesaţi portalele de ţară ale oricărei alte ţări europene şi accesaţi-l pe al nostru şi faceţi diferenţa (De la https://e-estonia.com prin https://www.latvija.lv/en spre e-România.ro).

Diferenţa dintre accesul real la servicii electronice este de asemenea elocvent. Interesant este că evoluţia digitalizării în aceste ţări merge de la aplicaţiile şi sistemele de bază ce servesc unei nevoi (eliberare de acte stare civila, taxe, etc) până la aplicaţii care cresc implicarea şi participarea cetăţenilor, la procesele de luarea deciziilor ( Spre exemplu www.ManaBalss.lv, o platforma de democraţie participativă în care orice propunere care întruneşte 10000 de aderenţi – de notat că Letonia se bucură de beneficiile unui sistem de identitate bazat pe carduri electronice – este discutată obligatoriu în Parlament)

Pentru cei dintre dvs. care urmăresc sau vor să ştie cum suntem clasificaţi în clasamentele internaţionale pot să va spun că acestea sunt foarte mult influenţate de raportorii locali (însa ușor de găsit)

Ce este interesant este că pe website-ul MCSI stau foarte multe studii, rapoarte şi manuale întocmite de terţi care spun ce trebuie făcut [3]. Şi mai interesantă îmi pare aserţiunea domnului ministru Jianu preluată de Agerpres care găseşte că „ Ingerinţa politicului în domeniul serviciilor electronice digitale a fost unul dintre motivele pentru care lucrurile merg prost, la ora actuală, pe acest segment şi pentru care România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, a declarat, marţi, ministrul comunicaţiilor,…” [4]

Întrebarea este : ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă în ultimii 27 de ani şi de ce nu poate performa în domeniul administraţiei publice o industrie care generează 5 % din PIB ( în opinia autorului susţinută corespunzător ar putea merge spre 10-15 % din PIB) ?

Literatura de specialitate şi teoreticienii în consultanţă de management ştiu că sunt multe metode de diagnosticare ale unei stări „AS-IS” sau „AŞA CUM ESTE” cum de altfel pot fi imaginate căi multiple de a se ajunge la „TO BE”- „AŞA CUM TREBUIE SĂ FIE.

.

C. România digitală „AŞA CUM ESTE”

Realitatea cea mai puternică este că România din punct de vedere digital este PUTERNIC INSULARIZATA, iar digitalizarea a fost implementată având ca beneficiar personalul autorităţii publice şi nu cetăţeanul. La ora actuală avem n autorităţi publice cu m – modele date – pe care le schimbă şi validează sau nu cu alte autorităţi, avem registre naţionale (baze de date intr-un sens grosier) corect organizate care alternează cu alte registre care nu funcţionează încă decât parţial electronic. Redundanţa datelor colectate este imensă, datele asociate persoanei putând fi regăsite în toate bazele de date care au nevoie fără o legătură sau validare cu Registrul Naţional de Evidență a Persoanelor.

Ca să încerc o imagine plastică cu privire la digitalizare în loc să avem o orchestră care cânta o simfonie avem o multitudine de solişti care cânta fiecare ce vrea şi îşi ascultă muzica în căşti

În opinia unui document oficial reţinut pe website-ul MCSI [4] Policy Paper privind stabilirea rolului instituţiei CIO (Chief Information Officer) în cadrul administraţiei publice centrale şi locale, publicat la 29.06.2019:

Citez :

Următoarele concluzii cu privire la problemele cu care se confruntă serviciile electronice guvernamentale din România sunt agregate dintr-o serie de studii şi rapoarte pe acest subiect: raportului intermediar RGEAIF (Romanian Government Enterprise Architecture and Interoperability Framework) finanţat de către USTDA (United States Trade and Development Agency), evaluări ale Cancelariei Primului Ministru şi ale Secretariatului General al Guvernului, rapoarte IBM cu privire la interoperabilitate, studii ale Băncii Mondiale, şi evaluări ale unor organizaţii nonguvernamentale de profil (CIO Council, ADSI, ASSI, AmCham)”:

•         Nu există aranjamente instituţionale în cadrul Guvernului pentru coordonarea proiectelor IT şi pentru definirea unei viziuni integrate de dezvoltare a sistemelor IT şi de promovare a cercetării şi inovării în acest domeniu

•         Resursele sunt folosite ineficient; fondurile sunt utilizate de multe ori netransparent. Dezvoltarea insulară face aproape imposibilă o inventariere structurată a activelor şi resurselor IT la nivel de Guvern

•         Fără o viziune integrată care ar asigura economii de scară şi ar rezolva parţial problemele legate de drepturile de proprietate intelectuală, costul total de proprietate al sistemelor IT (total cost of ownership) este ridicat

•         Nu există coordonare pentru interoperabilitate a sistemelor IT la nivel de administraţie publică centrală şi nu există depozite de meta-date (metadata repositories) care să o asigure. Dependenţă de sisteme diferite îndepărtează instituţiile şi îngreunează implementarea proiectelor interinstituţionale

…………………………………………………………………………………. „

Va sugerez să citiţi materialul cu care nu sunt în totalitate de acord, însă relativ la analiza digitalizării vorbim totuşi de o receptare obiectivă.

În opinia mea, deşi pare că avem tot ceea ce ne trebuie şi formal suntem acoperiţi :

-         Nu avem o viziune la nivel guvernamental însuşită de decidenţii politici a ceea ce trebuie să fie E-guvernarea şi accesul la serviciile electronice (nu o strategie, o viziune);

-         Nu avem o strategie privind E-guvernarea orientată pe proiecte, un portofoliu de proiecte care să spună clar ceea ce avem de făcut;

-         Nu avem o imagine asupra ceea ce avem ca şi active, ce sisteme avem, pe ce platforme operează, etc.;

-         Nu avem o imagine clară a capabilităţilor umane care lucrează în zona digitală în administraţia publică;

-         Nu există un document în forţă privind cadrul de interoperabilitate deşi acesta este obligatoriu în lumina Digital Single Market ;

-         Nu există cadru de guvernanţă pentru conducerea digitalizării integrate şi aliniate la un cadru interoperabil la nivelul de leadership al societăţii româneşti ;

-         Nu există cadru de guvernanţă pentru conducerea digitalizării în arii de interes major (Sănătate, Muncă şi Protecţie Socială) , în care sunt gestionate resurse importante ale societăţii (voi reveni în alt episod);

-         Nu suntem aliniaţi real în ceea ce înseamnă Piaţă Unică Digitală ceea ce s-ar putea să fie un avantaj ( vezi cazul broadband în care am adoptat cea mai modernă tehnologie tocmai datorită înapoierii tehnologice);

-         Nu avem adoptată o metodologie clară cu privire la modul în care investim în proiecte digitale, cum conducem proiectele, cum gestionăm contractele, etc.;

.

D. Propuneri de ameliorare a situaţiei – Termen scurt 1- 6 luni:

Personal, cât şi în grupul din care fac parte, consider că nu putem să continuăm fără a a adresa urgenţele de mai jos:

-       Convocarea unei consultări interne cu privire la digitalizare şi viitorul ei cu participarea tuturor celor interesaţi: factori politici, funcţionari publici, specialişti IT;

-        Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unei metodologii unice de proiect;

-         Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unei metodologii de management al contractelor;

-         Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea cadru de referinţă privind interoperabilitatea;

-         Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unui model de investiţii pentru proiectele digitale cu precădere în aria LSP (large scale project) bazat pe filozofia „cazului de afaceri – business case”;

-         Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună pe baza celor mai bune practici o nouă guvernanţă E- Guvernării cu tot ceea ce derivă din această;

-         Inventarierea cantitativă şi calitativă a platformelor, sistemelor, licenţelor a tot ceea ce a constituit investiţie făcută de autorităţile publice centrale şi locale (acţiune solicitată de către Comisia Europeană, stabilită prin lege şi făcută uitată. Au trecut 691 de zile în plus faţă de termenul din decizie [5], Decizia nr. 170/2015 privind înfiinţarea Grupului de Lucru pentru Tehnologia Informaţiei – G.L.I.T. ) ;

-         Inventarierea a capitalului uman din administraţia publică a capabilităţilor şi abilităţilor acestuia;

-         Identificarea nevoilor reale de resurse financiare pentru mentenanţă sistemelor în UZ care sunt sustenabile;

-         Amendarea HOTĂRÂRII nr. 941 din 27 noiembrie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională [6] cu întărirea rolului acestui organ consultativ , acţiune solicitată şi de către Comisia Europeană.

-         Pregătirea convocării unei Mari Adunări Digitale (reprezentanţii IT ai autorităţilor publice şi ai industriei digitale)

o        care să adopte un Cod de Etică în Afaceri

o        care să discute despre priorităţile digitalizării şi e-Guvernării.

o        Care să propună un minim de proiecte absolut necesare e-guvernării

o        Etc.

E. Propuneri de proiecte

Cu fiecare episod voi adaugă propuneri de proiecte perfect realizabile din sfera e-guvernării care ar îmbunătăţi percepţia cetăţeanului cu privire la un stat digital…

Propuneri de proiecte prioritare care ar putea să înceapă o dată cu adoptarea cărţii de identitate electronică .

Acest proiect a fost schiţat în episodul 1:

1.       Sistemul de comunicare şi notificare electronică – un sistem care să asigneze fiecărui ACTOR din ROMÂNIA : cetăţean sau rezident, autoritate publică, agent economic o casă poştală electronică (funcţie de soluţia tehnică) unică, sigură şi stabilă, etc.

(Acest sistem va face parte din viziunea digitalizării României şi va fi fundamentul Livrării Electronice a Documentului) Electronic Delivery by Government. Sistemul poate fi implementat de către Agenţia Agenda Digitală în colaborare cu autoritatea publică care gestionează Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. Până la implementarea cardului electronic de identitate se pot utiliza mecanisme de identificare tip user- parolă.)

Acesta este proiectul episodului 2 :

2.       Platforma participativă pentru înaintarea propunerilor legislative de către cetăţeni, e-Legislativ.ro în care o propunere care întruneşte adeziunea prin semnătură autentică electronică a 200000 de cetăţeni intră în procedura de urgenţă în dezbatere legislativă. (Acest sistem va face parte din viziunea digitalizării României şi va fi fundamentul democraţiei directe participative. În cadrul aceluiaşi şi sistem se pot segregă utilizatori ai altor UAT care pot participa la iniţiative locale.)

Referinţe_________________

Informaţii primele recensăminte

1.       http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Census

România şi raportul DEŞI

2.       https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/informaţii-despre-ţară-românia

Ghiduri / manuale / studii / rapoarte- MCSI

3.       https://www.comunicaţii.gov.ro/?page_id=2152

Intervenţie ministru Jianu

4.       https://www.agerpres.ro/economie/2017/04/25/jianu-mcsi-ingerinţă-politicului-nu-a-făcut-bine-domeniului-serviciilor-electronice-digitale-din-românia-10-45-38

Decizia nr. 170/2015 privind înfiinţarea Grupului de Lucru pentru Tehnologia Informaţiei

5.       https://lege5.ro/en/Gratuit/g4zdqmjrha/decizia-nr-170-2015-privind-înfiinţarea-grupului-de-lucru-pentru-tehnologia-informaţiei-glit

HOTĂRÂREA nr. 941 din 27 noiembrie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională

6.       https://lege5.ro/Gratuit/gm4dmmjvgm/hotărârea-nr-941-2013-privind-organizarea-şi-funcţionarea-comitetului-tehnico-economic-pentru-societatea-informaţională

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. cetateanul turmentat spune:

    Deși tratați această problemă în mod serios și profesionist, cu diagnoză și tratament, îmi permit să vă atrag atenția că scăpați din vedere un amănunt foarte important și anume andrisantul. Hoarda de maimuțe care alcătuiește guvernul României are cu totul alte preocupări decît chestiuni legate de buna guvernare, deocamdată au pus mîna pe haine, pălării și pantofi, le probează și rîd cînd se văd în oglindă îmbrăcate ca oamenii. După ce au ocupat luminișul trebuie să-și aducă neamurile care stau prin tufe și urmăresc ce se întîmplă, credeți că ăștia au vreo treabă cu informatizarea societății? Din cînd în cînd apare la tv cîte un cuvîntător din guvern care grapinizează limba română cu discursuri despre pensii și salarii și cam asta e tot ce pot face în afară de furăciunile prin care își cîștigă existența. Prezentînd în mod lucid o situație gravă nu faceți decît să-i enervați, atît pe ei care nu înțeleg nimic din ce se întîmplă, cît și pe noi, care înțelegem cît de proști sîntem că-i răbdăm.

  2. victor L spune:

    Imi pare rau s-o spun, dar nu digitalizarea este ceea ce ar vrea politicienii, mai ales cei ce guverneaza azi, ci haosul.
    In haos se pot descurca mult mai bine pentru ceea ce urmaresc.

  3. Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

    Buna Dimineata
    Ce spun eu acolo este ca nu mai avem timp de pierdut…
    O zi buna,
    Laurentiu Stelea

    • Andrei spune:

      Este adevarat ca noi nu mai avem timp de pierdut, dar nu aceasta este si parerea guvernantilor. Ei nu pierd timpul.
      Fiecare ministru al societatii informatice (sic!) promite baza de date unica. Si ce daca? Cum sa vrea ei sa se poata accesa in banda larga (instalata de firme private, nu de vreun guvern) toate informatiile legate de avere, cazier, neamuri imbogatite prin transferuri de proprietate fara sa aiba veniturile corespunzatoare, etc.

    • Confirm parerea colegului nostru Laurentiu. Hai sa nu mai pierdem timpul si sa implementam sistemele necesare, sau sa le actualizam pe cele existente, acolo unde este nevoie.

      Este mai usor sa critici, decat sa faci, este mai usor sa platesti, decat sa construiesti !

      Modul “interventionist” remarcat de un comentator este cel utilizat de toate administratiile din lume pentru implementarea unor sisteme digitale (ceilalti cetateni erau multumiti de sistemul birocractic, pe hartie). In fond acesta este motivul pentru care delegam autoritatea catre ministere si alte agentii centrale, al caror rol este sa gaseasca solutii legislative si tehnice si sa contracteze implementarea lor.

      Din pacate, aceste institutii “uita” care este destimatia lor si lenevesc cu mare dexteritate.

      • Dedalus spune:

        Inteleg dorinta comentatorilor (si a autorilor) de “a face ceva”. Dar cu “haideti sa haidem” nu ajungi nicaieri.

        Acolo unde statele iau masuri de acest tip (informatizare), acest lucru are loc ca urmare a intelegerii si a existentei cererii pentru asa ceva,

        Avand in vedere ca nu exista nici cerere si nici capacitate pentru asa ceva, eu unul nu as paria nici 1 la un million ca asa ceva va incepe vreodata in societatea romaneasca asa cum e ea condusa de o stanga perversa. Painea si cutitul la ea sunt, ca sa ma exprim metaforic :-) Si, intradevar, au primit painea si cutitul prin vot. Cei care au votat nu vor ce doriti Dvs. Asta e.

  4. dana_s spune:

    Cand ai in administratia publica, in posturi de decizie, oameni care nu inteleg IT, sau il inteleg prost, in sensul de a reproduce fidel procesele vechi de ani de zile, si nu de a le restructura, fluidiza, eficientiza, invocand chiar “respectarea legii” (care stim ca nu se poate schimba intr-un sistem inert), degeaba poti si vrei.

    • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

      Buna Ziua,
      In episodul 2 spun ca nu mai avem timp si bani de pierdut
      In urmatoarele am sa apun ca trebuie investit in resursa umana
      Laurentiu Stelea

  5. Dedalus spune:

    Nu are nimeni nevoie de digitizare. Ce sa facem cu asa ceva?!

    Cu educatia de baza prabusita (educatia nationala e pe nasalie incepand din clasa I si pana la doctorate), cu economia bazata pe importuri de consum, cu antreprenoriatul national ingesuit in colt de birocratie, interventia statului, impredictibilitate, cu piata muncii supoer-rigida (si ma opresc aici) ce rost are ce doriti Dvs?

    Nu exista cerere pentru asa ceva, dupa cum nu exista cerere pentru educatie sau sanatate,

    Si nu exista cerere pentru ca toata lumea primeste tot ce ii trebuie dupa nevoi, indifferent cat effort depune fiecare.

    Daca stand linistit acasa imi vine ajutorul social pe degeaba, daca lucrez la stat pe sute de euro nefacand nimic, in timp ce la privat as lucra pe mult mai putin, daca e sufficient sa spun “deschideti cartea la pagina 20 si copiati primele 3 pasaje!” pentru a ma numi professor si a lua un salariu nu urias dar decent – pentru ce m-as mai zbate?!

    ===

    Autorul propune o solutie interventionista, care pleaca de la idea ca toti cei vizati doresc sa imbunatateasca. Eu spun ca majoritatea nu doresc asa ceva. Din simplul motiv ca au suficient venit si nu vad de ce s-ar mai zbate in plus cu toate cele propuse.

    Chiar si cei care ar dori, sunt nevoiti sa aiba grija de proprii copiii, pentru a nu-I distruge scoala. Si pentru asta au nevoie de timp, pentru familia lor, pentru copiii lor. Nu cred ca vor renuinta la asa ceva de dragul digitizarii Romaniei.

    Solutia este dupa mine una singura: acceptarea capitalismului. Adica, sa iesim odata din aceasta viziune stangista, cantonata undeva prin socialismul de piata combinat cu vagi urme fasciste.

    Solutia este o politica clara si sustinuta de dreapta. Socialism care sa se auto-reformeze – asta inca nu s-a pomenit.

    • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

      Buna Ziua,

      Nu am sa comentez aserțiunile cu privite la capitalism/socialism pentru ca nu e treaba mea
      Eu spun ca se POATE, daca s-ar VREA….
      Prea de multe ori decidem sub presiunea crizei
      Cade un avion, fa un sistem
      Vine o furtuna, fa un sistem
      Dupa, ce se intampla cu decizia : daca se face, cat de economic se face, se recptionea, se foloseste nu mai intereseaza pe nimeni
      Laurentiu Stelea

      • Dedalus spune:

        Tocmai asta e problema: nimeni nu se gandeste ca solutiile nationale pot fi aplicate numai si numai prin politica. Statul democratic asa se conduce: prin partied politice. Nicidecum prin initiative administrative.

        Nu numai ca nu se VREA, dar este de fapt imposibil sa se vrea, in afara unui impulk politic. Asta spun: democratia exista numai daca oamenii sunt activi din punct de vedere politic. Partidele conduc societatea, nicidecum “administratorii”.

        ===

        Incercatia sa schimbati ceva fara a face apel la politica. Am trecut si eu prin faza asta si am realizat pana la urma ca este imposibil. Si ca fara cerere, nu exista oferta. Fara roncurenta, nu exista progres. Fara progress, nu exisa bunastare si fericire,

        Una din cauzel absenteismului la ultimele alegeri a fost fix aceasta idee profund eronata si daunatoare ca politica nu conteaza, ca votul nu conteaza. Unii au crezut ca totul se rezxolva fara politica. Si acum sunt multi care imprastie idei precum : “catch-all”, “ideologiile politice nu mai exista”. “totul e sa fii cinstit”. Toate astea, indraznesc sa spun, din incultura politica.

        ===

        Eu am facut o afirmatie calra, si mi-am tot sustinut-o de-a lungul multor postari: numai o guvernare bazata pe un partid de dreapta poate duce tara la normalitate si progres. In acest moment, de asta e vorba. In absenta unei astfle de guvernari, toate ideile ramn vorbe.

        • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

          Domnul meu
          Politica conteaza.
          Iar eu am aflat ca politica conteaza si in guvernele tehnocrate
          Insa cel mai mult conteaza POLITICILE
          Multumesc

    • Dan Nicolescu spune:

      Subscriu din toata convingerea:

      Majoritatea populatiei Romaniei nu doreste asa ceva. Din simplul motiv ca oamenii au asteptari si orizonturi minime, asa cum i-a obisnuit comunismul, au suficient venit pentru supravietuire in tihna, si nu vad de ce s-ar mai zbate in plus cu toate cele propuse.

      Socialism, original sau nu, care sa se auto-reformeze – asta inca nu s-a pomenit in istoria de aroape 200 de ani a socialismului de tip comunist.

      Solutia, dupa mine: una singura ! Nu simpla acceptare a capitaismului, ci instalarea unui regim de mina forte care sa realizeze acest lucru, transformarea societatii, dar in primul rind al mentalitatilor, si punerea lor pe drumul corect, intr-un orizont de timp de min. 20-30 de ani

      • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

        Buna Ziua
        Intram intr-o zona care imi depaseste competentele…
        Eu presupun ca atunci cand ne propunem sa guvernam o facem pentru interesul public al cetatenilor.
        Cred ca eu sunt cam naiv
        Problema noastrra este ca ne excludem singuri dintr-un circuit economic facil : educatie, sanatatate, servicii sociale cu un cost scazut
        Laurentiu Stelea

      • Dedalus spune:

        Dureaza de regula intre 2 si 8 ani. Instaurarea pietei libere si renuntarea la interventionism din partea statului dau rapid rezultate. Alte efecte se vad in timp mai indelungat, intr-adevar. Dar e important sa faci speranta sa renasca din primii doi ani. Asa populatia te va sustine. Se intampla asa peste tot in lume, nu-I descoperirea mea.

        Partea ca mana forte – din pacate, cred si eu ca e singura solutie eficienta (mai sunt si altele). Dar aici discutia intra pe un teren minat. Din simplul motiv ca principalul obstacol in insturarea capitalismului este reprezentat de sindicate. Ori, a trece peste sindicate presupune o forta ideological uriasa. Sau masuri de limitare a sindicatelor. Nu degeaba in Chile Pinochet a interzis sindicatele… Dar nu as vrea sa sustin asa ceva. Cel putin pentru ca ne-ar scoate din UE instantaneu.

        Contraponderea la sindicate ar trebui sa fi miscarea populara (strada). S-a vazut in ianuarie ca se poate.

        Insa, oricum te-ai rasuci, fara un partid real de dreapta nu se poate. DEocamdata nu avem asa ceva, Desi sunt convins ca ar intra in Parlament.

      • G. Petrineanu spune:

        @Dan
        Apropo de “mina forte”, din informatiile pe care le am (poate ca eronate) lansarea digitalizarii in Estonia a fost facuta de catre presedintele din acel moment care a fortat nota si a impus demararea procesului. (Auzita de la un consultant de afacer suedez – nu am citit negru pe alb).
        Impunerea de sus a unei viziuni poate fi OK pe cind a unei solutii la viziune, foarte discutabil.

  6. victor L spune:

    Simt o satisfactie in afirmatia “Majoritatea populatiei Romaniei nu doreste asa ceva.”
    Sincer, cind ati facut sondajul?
    Daca spuneati “majoritatea politicienilor” erati muuult mai aproape.
    Iar prin ultimul paragraf, care incepe abrupt “Solutia, dupa mine: una singura !” nu faceti altceva decit sa-l sustineti pe Iliescu prin al sau “despot luminat” :P

  7. Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

    Dragilor

    Va multumesc si reiterez caeste o URGENTA

    - Convocarea unei consultări interne cu privire la digitalizare şi viitorul ei cu participarea tuturor celor interesaţi: factori politici, funcţionari publici, specialişti IT;

    - Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unei metodologii unice de proiect;

    - Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unei metodologii de management al contractelor;

    - Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea cadru de referinţă privind interoperabilitatea;

    - Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unui model de investiţii pentru proiectele digitale cu precădere în aria LSP (large scale project) bazat pe filozofia „cazului de afaceri – business case”;

    - Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună pe baza celor mai bune practici o nouă guvernanţă E- Guvernării cu tot ceea ce derivă din această;

    - Inventarierea cantitativă şi calitativă a platformelor, sistemelor, licenţelor a tot ceea ce a constituit investiţie făcută de autorităţile publice centrale şi locale (acţiune solicitată de către Comisia Europeană, stabilită prin lege şi făcută uitată. Au trecut 691 de zile în plus faţă de termenul din decizie [5], Decizia nr. 170/2015 privind înfiinţarea Grupului de Lucru pentru Tehnologia Informaţiei – G.L.I.T. ) ;

    - Inventarierea a capitalului uman din administraţia publică a capabilităţilor şi abilităţilor acestuia;

    - Identificarea nevoilor reale de resurse financiare pentru mentenanţă sistemelor în UZ care sunt sustenabile;

    - Amendarea HOTĂRÂRII nr. 941 din 27 noiembrie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională [6] cu întărirea rolului acestui organ consultativ , acţiune solicitată şi de către Comisia Europeană.

    - Pregătirea convocării unei Mari Adunări Digitale (reprezentanţii IT ai autorităţilor publice şi ai industriei digitale)

    o care să adopte un Cod de Etică în Afaceri

    o care să discute despre priorităţile digitalizării şi e-Guvernării.

    o Care să propună un minim de proiecte absolut necesare e-guvernării

    o Etc.
    Laurentiu Stelea

  8. Gheorghe Petrineanu spune:

    Prea mult negativism și polarizare față de politicieni în unele comentarii.
    Cum spune autorul: e tîrziu!
    S-a dat alarma la tsunami dar unii stau să-si descurce părul.

  9. Dedalus spune:

    Programul PSD cuprindeL interconectarea institutiilor publice (termen 1 decembrie 2018) si depunerea formularelor firmelor on-line. Atat. Nu i se poate cere unui partid politic ce a castigat alegerile sa faca altceva decat a promis.

    Iar interconectarea are termen. Cum termenul nu a trecut, nu i se poate reprosa nimic aliantei la guvernare,

    Acestea sunt regulile jocului democratic. Electoratul allege o data la 4 ani. Partidul politic ce a castigat alegerile formeaza guvernul si pune in practica ce a promis in programul sau electoral.

    Rezulta ca asta a dorit populatia, ce scrie in acel program politic. Cine nu s-a prezentat la vot, a acceptat decizia majoritatii. Cine a votat altceva, se supune majoritatii.

    Cat priveste dorinta cetatenilor, in masa, pentru informatizare, e sufficient sa reamintesc situatia jalnica a educatiei din ROmania. Poate crede cineva la modul serios ca avand in vedere calitatea educatiei, “produsele” acestuia chiar isi bat capul cu asa ceva?

    Lucrurile sunt legate si idealismul e bun ca motivatie. Dar e nevoie de macar o doza minima de realism.

    ===
    “- Inventarierea a capitalului uman din administraţia publică a capabilităţilor şi abilităţilor acestuia;”

    ===

    Nu vreau sa descurajez sau sa critic continutul initiativei. Ea este informata, legitima si ar putea fi si necesara. Dar subliniez ca fezabilitatea nu este totuna cu legitimitatea. Si ca, la fel ca orice plan de masuri la nivel national, este dependent de vointa politica, nu de cea administrativa.

    Pe scurt: cu un alt partid la putere, cu o ideologie diferita, ar fi probabil un bun punct de pornire. Sau, si mai crud spus: ne mai auzim peste 3 ani. Poate.

    • G. Petrineanu spune:

      Estoniei i-au trebuit 7 ani pentru implementare, din 1997 pina in 2014. In asta nu intra partea pregatitoare de startup.

      Pentru acelasi grafic de timp in România sa adaugam 3 ani pregatire si 7×1,3 = 9 ani. Vorbim deci de un deceniu.

      • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

        Un deceniu de la momentul 0

      • Dedalus spune:

        Estonia e mai mica. :-)

        Dar sincer, nu prea stiu cat e adevarat si cat e marketing in reusita digitala a Estoniei.

        • G. Petrineanu spune:

          @Dedalus
          “nu prea stiu cat e adevarat si cat e marketing in reusita digitala a Estoniei.”
          As vrea sa ajungem sa spunem acelasi lucru despre România :-)

          Fara sa fiu original, pe linga inertia demarii care a devenit (propriu-zis a fost intotdeauna) o amenintare (nationala) mai vad doua riscuri majore.

          Primul ca nu se va intelege deosebirea dintre sistemele insulare computerizate si o solutie integrata, modularizata etc. Adica nu fiecare isi face propriul sistem dupa care se cupleaza functionarii pe net la autoritatea vecina.

          Al doilea este celalat pol “ne digital”: Setul de reguli, legi, proceduri, concept, atitudine in definirea relatiei functionar-solicitant si pe care sistemul digital trebuie sa il suporte.
          In mod sigur exista iluzia ca setul existent, cu ceva concesii in privinta simplitatii si incredereii in solicitant va fi transpus in digital. Eronat. Va trebui analizat si taiat in carne vie. Din cauza schimbarii drastice de paradigma va fi necesara o perioada de testare pentru ca se vor ivi lacune care pot ameninta integritatea datelor. Trecerea de la paradigma noua la cea digitala poate avea efectele negative ca cele asupra pietei si preturilor dupa trecerea la euro. Un esec al unei digitalizari adevarate (din lipsa planificarii si testarii) poate arunca o umbra asupra intregului concept si da apa la moara scepticilor si rau-voitorilor care vor si au interes sa perpetueze sistemul actual.

  10. Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

    Stimate Domn,
    Eu unul nu m-am raportat la Programul de Guvernare al nici unui partid. Dupa cate stiti inceppand cu 2007 suntem membri deplini ai Uniunii Europene iar comandamentele si obiectivele Uniunii sunt peste celelalte.
    De aici un Program Operational pentru Competitivitate care ar finanta exact intiativele
    Descrise de catre mine.
    https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_ro
    Ceea ce este descris aici nu este facultativ ci obligatoriu.
    In lumina noii atitudini eyropene (vezi discursul lui Macron la Sorbona) Uniunea nu te mai ajuta sa treci strada daca nu vrei…
    Multumesc,
    Laurentiu Stelea

    • Dedalus spune:

      Primul este un program operational care are deja prioritati si indicatori. Daca ideea dvs se incadreaza acolo, depuneti proiect. Daca nu, nu. Altceva nu prea e de discutat.

      A doua directie indicate este cea a proiectelor cu acoperire in mai multe state membre. Acelea nu se pot referi doar la Romania. Avand insa in vedere cat de dificil merg programele transfrontiera, ma cam indoiesc de eficienta unei asemenea abordari, dar poate ca ar merita incercata.

      Repet, nu resping idea, e chiar excelenta. Spun doar ca fara o forta politica nationala de dreapta, idea asta nu va prinde viata, nici chiar sub presiuni europene. Suntem si mult prea buni in a “coafa” realitatea :-) .

      ===

      Obligatiile Romaniei se stabilesc prin Directive/Regulamente, ce se transpun legislativ. Daca aveti o astfel de referinta, e util de discutat. Eu nu am avut puterea si timpul sa o caut.

      Comunicarile pe care le indicati sunt fie acte preparatorii ale directivelor, fie documente cu caracter programatic. Altfel spus, nu contin obligatii.

      Discursul lui Macron, ca de altfel si alte acte politice la nivelul Uniunii sunt de politica a Uniunii. Felul in care Romania se raporteaza la ele priveste obiective pe termen lung – probabil peste un ciclu electoral, dar oricum ar trebui sa fie bazat pe o politica bine definita. Am senzatia ca nu e cazul Romaniei.

      Prin urmare, desi acest cadru al UE ne sprijina, el nu este suficient. Intre acest cadru general si nivelul administrative la care se presupune a avea loc lista de masuri dorite trebuie, din pacate, sa avem o forta politica nationala.

      ===

      Nu ma pot insa abtine sa spun ca daca doriti sa faceti ce propuneti folosind programe operationale asa cum sunt ele gestionate in Romania, va avertizez ca va riscati propria sanatate mintala.

      In Romania, educatia tampeste, sanatatea ucide si programele europene blocheaza dezvoltarea. :-)

  11. G. Petrineanu spune:

    Se poate pune intrebarea si care va fi urmatorul pas al digitalizarii administratiei, pas care probabil sa pregateste acum de catre cei care au deja administratie digitalizata.

    M-as hazarda sa spun, facind si o analogie, ca, bazat pe tehnologii noi ca BlockChain, se va trece la automatizarea administratiei, in care, solicitantul, ca de obicei de acasa, va beneficia de tranzaztii administrative automate, eventual mijlocite de agenti virtuali. O parte din tranzactiile pentru care solicitantul trebuia sa opteze activ se vor autodeclansa (de exemplu eliberarea unui act nou de identitate, atribuirea unui CNP nou-nascutului etc). Aceasta automatizare poate afecta intre 60 si 90% din administratia actuala digitalizata.

    Din acelasi motiv, a aparut deja discutia care probabil se va si materializa treptat, ca tranzactiile banesti private via sisteme BlockChain vor inlocui bancile. Finlanda a lansat deja un card Id si de plata (lucru la care visez si eu de vreo zece ani) pentru refugiatii politici din Finlanda. E un exemplu. Si se vor inmulti, pina cind vor deveni regula.

    Poate ca va fi un avantaj pentru tari ca România sa porneasca direct cu o platforma pregatita pentru “New Generation” si compatibila cu procedurile actuale?

    • Laurentiu Stelea LAURENTIU STELEA spune:

      Salut
      Asa cum spuneam in inceputul articolului, tarile din Uniune trec la sofisticarea serviciilor digitale
      Poate ca e bine si incepem cu ceea ce e bun
      Laurentiu STELEA

  12. Ioan B. spune:

    Eu nu înțeleg cum companiile private gen Vodafone sau Orange au în bazele lor de date aproape toată populația României și cu n detalii atașate, gen tip de contract plus date personale și sistemele lor funcționează impecabil. Statului român în schimb îi este imposibil același lucru…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laurentiu Stelea


Laurentiu Stelea

Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica Militară -1986 din București a obținut o diploma MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Ar... Citeste mai departe


Lansarea Centrului de Consultanta Istorica

Joi, 19 octombrie, de la ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București, sector 2) va avea loc lansarea Centrului de Consultanță Istorică, primul centru specializat în acest domeniu din România. În cadrul evenimentului, cercetătorii CCI vor discuta despre diferențele dintre istoria oficială și consultanța istorică, ce înseamnă realizarea și documentarea unei investigații istorice, proces, film sau roman, dar și despre metodele și sursele consultanței istorice.

E randul tau

Bineînțeles, domnule. În Uniunea Europeană niciun stat nu poate să facă tot ce vrea. Legisla...

de: Valentin Naumescu

la "Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)