Home » Economie »Opinie »Societate/Life » Citesti:

“Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”

Tudor Calin Zarojanu august 7, 2013 Economie, Opinie, Societate/Life
388 comentarii 40,745 Vizualizari

Să analizăm cât mai la rece această afirmaţie, pe care au ajuns să şi-o asume inclusiv 68% dintre cei născuţi DUPĂ 1989, conform unui sondaj recent.

Mai întâi, câteva cifre. În 1989, salariul mediu era de circa 3.000 de lei, iar o franzelă – 4 lei, deci dintr-o leafă puteai cumpăra 750 de pâini. Azi, salariul mediu e 1.606 lei, iar o pâine 1 leu, aşadar poţi cumpăra 1.606, de 2,14 ori mai multe ca atunci.

Tot astfel, atunci o leafă plătea 2.000 de ouă – azi 3.100, 202 kg zahăr – azi 286, 565 kg de făină vs. 500, 206 pachete de unt – 311, 206 litri de ulei – 233, 66 kg carne de vită cu oase vs. 140. Vezi acest articol, cu mulţumirile de rigoare datorate lui Cristian Orgonaş. Calculele sunt la nivelul 2011, când salariul mediu net era doar 1.400 de lei.

Există şi produse alimentare al căror preţ a crescut semnificativ, relativ la venituri: 1.442 kg cartofi – azi doar 560, 1.488 kg de sare vs. 933. Dar grosul e dat de alimente care s-au IEFTINIT.

Mai departe. Întreţinerea. La sfârşitul anilor 80, întreţinerea unui apartament de 3 camere – 3 persoane, într-un cartier bucureştean mărginaş, era de circa 300 de lei pe lună, adică 10% din salariu mediu. Astăzi, ea ajunge la cam aceeaşi sumă, sau chiar mai mult, ceea ce înseamnă 18,68% dintr-un salariu. Dar plăteşte cu totul altceva! Căci atunci n-am avut apă caldă NICI VARA timp de 4 ani, apa rece şi curentul se opreau câteva ore în fiecare zi, iar iarna am măsurat în dormitor 16 grade Celsius. Ce să compari?

Din motive similare, n-are rost să comparăm preţurile la bunurile de folosinţă îndelungată. E ca şi când am pune în balanţă costul unui suc “Zmeuro” cu cel al unui fresh de portocale.

Să amintim totuşi că o Dacie costa 70.000 de lei, adică 23,3 salarii medii, iar azi un Logan – de o calitate incomparabilă – circa 30.000 de lei, respectiv 18,68 salarii medii.

În fine, casa. În anii 80, un apartament de 3 camere în Drumul Taberei era 160.000 de lei – 53,3 salarii medii, iar azi (cu termopane, uşă metalică, gresie etc.) găseşti oferte cu 242.000 – 150,68 salarii. Aici, da, avem o creştere spectaculoasă, chiar şi acum, după căderea pieţei imobiliare.

De subliniat însă că toate aceste comparaţii sunt corecte DACĂ luăm în serios raportările oficiale ceauşiste privind salariul mediu. În realitate, acesta s-ar putea să fi fost semnificativ mai mic. Preţurile produselor şi serviciilor, însă, nu puteau fi falsificate, căci le plăteam direct, erau la vedere.

Oricum, trăgând linie, argumentul „totul era mai ieftin” nu se susţine.

Cu atât mai mult cu cât acest „totul” ascunde o eludare a realităţii: „totul” de azi este faţă de „totul” de ieri ca Statele Unite faţă de Lihtenstein. De aici, de altfel, una dintre explicaţiile senzaţiei că se trăieşte mai prost şi ale nostalgiei aferente. Dar să le luăm pe rând.

1. Este incontestabil faptul că unii chiar trăiau mai bine înainte de decembrie 1989. Dar, în locul lor, nu m-aş arunca să anunţ asta public… Deşi, conform dictonului „La vremuri noi, tot noi”, majoritatea activiştilor de partid, a securiştilor şi a demnitarilor de tot soiul şi de toate rangurile au „luat faţa” şi în capitalism, totuşi sunt destui cei care au pierdut privilegii pe cât de importante, pe atât de nemeritate. NU TOŢI ROMÂNII AU TRĂIT LA FEL. Existau magazine de partid, aprovizionări preferenţiale, pile, relaţii, „dat prin spate” etc. Mai mult, chiar şi în privinţa confortului, chiar la bloc, existau excepţii remarcabile. De-a lungul deceniului 9, în grupul de clădiri din jurul complexului „Drumeţul” nu s-a oprit niciodată curentul electric! Cine ştie cine locuia acolo… Întreg cartierul se scufunda în întuneric, numai „Drumeţul” sclipea, ca o navă extraterestră!

2. În anii 80, raportul salariaţi-pensionari era de aproximativ 1:1. Azi, un salariat susţine 2 pensionari, plus celelalte persoane inactive economic (copii, persoane cu dizabilităţi, bolnavi), raport pe cale de a se deteriora şi mai rău. Nu în urma unui fenomen natural, nu pentru că aşa ar fi cerut autorităţile, nu pentru că ar fi ceva care ţine de capitalism, ci pentru că AŞA AM VRUT NOI. S-a ieşit la pensie pe rupte, pe motiv de boală (de multe ori inventată sau exagerată) ori – înainte de termen – fără niciun motiv. Decât acela că oamenii n-au mai dorit să lucreze.

3. Varietatea de produse şi servicii, de necomparat cu ce exista în 1989, a dus la mult mai multe şi mult mai mari cheltuieli PENTRU TOATĂ LUMEA, inclusiv cei mai săraci dintre români. Câţi nu au azi telefon mobil? Dar cablu TV? Adăugaţi, pentru foarte mulţi, Internetul, tot soiul de dispozitive electronice, aerul condiţionat etc. Avem de trei ori mai multe maşini şi, dacă atunci benzina abia se găsea, acum o risipim în ambuteiaje la stopuri. Două milioane de români ies anual din ţară! Restaurantele, cafenelele şi cluburile sunt permanent pline. Toate astea costă alţi bani decât cartela de zahăr şi ulei… Şi, cum nu ne ajung banii, împrumutăm. 4 milioane de români (adică vreo patru milioane de familii, deci în realitate peste 10 milioane de oameni) au rate la bănci, rate care uneori depăşesc 50% din venituri.

4. Înainte, diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci români era incomparabil mai mică decât este azi, ceea ce stârneşte frustrarea şi potenţează egalitarismul. Românii preferă „să avem cât avem, dar toţi la fel”, ca o variantă a principiului cu capra: să fie slabă şi capra vecinului. Un potentat ante-decembrist nu putea să-şi „tragă” vilă (a rămas celebru scandalul de la Piatra Neamţ), să aibă maşină foarte scumpă, nici măcar haine prea bătătoare la ochi. Nici măcar la vârful vârfului. Ce maşină de lux avea Nicu Ceauşescu, beizadea nec plus ultra?

5. Deşi e imposibil de mărturisit aşa ceva (uneori nici măcar faţă de sine), o parte din nostalgia pentru perioada ante-decembristă este legată de modul în care ne adaptaserăm la sistemul „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. Ne complăceam şi ajunsese să ne convină aşa. Într-un sistem în care n-aveai voie să n-ai un loc de muncă, riscând să fii acuzat de vagabondaj, concedierile erau foarte rare, ca şi alte sancţiuni. Practic, în multe locuri, puteai să nu faci mai nimic şi totuşi să-ţi păstrezi locul de muncă şi să-ţi primeşti salariul. Cum să nu tânjeşti după asta? Oameni suntem…

6. Trecerea la economia de piaţă nu a însemnat numai reinstaurarea – după jumătate de secol de comedie amară – a relaţiei dintre ce-cum-cât munceşti şi ce bani primeşti (o relaţie încă departe de-a fi corectă, dar funcţionând totuşi, măcar parţial); nu numai dispariţia garantării locului de muncă, orice (nu) ai face; ci şi „aruncarea în apă”, atât pe piaţa muncii, cât şi pe cea a produselor şi serviciilor. Cu puţine excepţii, angajatul epocii comuniste nu avea practic nicio responsabilitate, nu trebuia (ba chiar îi dăuna!) să aibă idei, iniţiative, nu trebuia să găsească el clienţi, să obţină contracte, să se zbată. Astăzi, suntem toţi în luptă directă cu tot ceea ce există – nu numai în România, ci în întreaga lume! Este, fireşte, mult mai greu.

7. Între 1980 şi 1989 am lucrat într-un domeniu tehnologic de vârf (IT), în cadrul unei ramuri industriale de mare greutate (metalurgia), aşa că ştiu foarte bine ce spun: perioada comunistă a însemnat şi o severă desincronizare profesională. Un coleg observa cu îndreptăţire: „Noi nu că nu mai avem ce au ăia din Occident, dar nici măcar nu mai ştim unde au ajuns!” Trecerea bruscă la capitalism a provocat mari probleme, până azi, din această cauză, mai ales celor care depăşiseră o anumită vârstă, când ţi-e greu şi să treci examenul auto, şi să înveţi o limbă străină. Aşa cum destui scriitori consacraţi înainte de 1990 au descoperit că nu sunt în stare să scrie liber, fără „şopârle”, tot astfel multor români le-a venit greu să-şi actualizeze cunoştinţele profesionale – mai ales în condiţiile în care baza materială şi logistica unei mari părţi din economia naţională erau uzate atât fizic, cât şi moral, iar de acces la documentaţie nu putea fi vorba. În aceste condiţii, în România s-a dezvoltat paroxistic un fenomen care oricum ne cam caracteriza: soluţiile artizanale, improvizaţiile, legatul cu sârmă. Or, după 1989, n-a prea mai ţinut. Şi ne e greu. Aşa că suntem nostalgici.

Toate cele de mai sus sunt valabile pentru românii care în momentul decembrie 1989 erau adulţi. Mai mult, greutatea lor e direct proporţională cu vârsta – până la limita celor care apucaseră să cunoască şi să înţeleagă România ante-comunistă. Nu e deloc întâmplător că revoluţia – atât cât a fost revoluţie, adică până în 22 decembrie, 12:47, ora decolării lui Ceauşescu – a fost făcută de tineri şi foarte tineri. Cum bine spunea cineva, comunismul a fost precum Cernobîlul: cu cât te-ai aflat mai aproape de epicentru şi cu cât ai stat mai mult, cu atât eşti mai iradiat. Tinerii nu erau îndoctrinaţi, reduşi la stadiul de legume („un popor vegetal”), consolaţi, victime-complici, fricoşi, colaboraţionişti – precum părinţii lor – şi au decis că nu mai suportă conformismul acestora. Decembrie 1989 n-a fost numai o revoltă împotriva sistemului comunist, concentraţionar, dictatorial, ci şi una împotriva adulţilor care – cu o mână de excepţii – nu făcuseră nimic vreme de o jumătate de secol pentru a se scutura de aberaţia sufocantă şi (sin)ucigaşă.

Şi atunci? Cum se explică faptul că o mare parte dintre tineri cred că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu?

În primul rând, nu vorbim despre aceiaşi tineri! A trecut, totuşi, aproape un sfert de veac! Cei care aveau 15-25 de ani în decembrie 89 au acum 38-48. Unii au plecat de mult din ţară, alţii au reuşit să-şi găsească un loc cât de cât sau chiar au pus bazele unei afaceri bunicele. Nici pe unii, nici pe ceilalţi nu-i mai interesează ce s-a ales din idealurile lor de acum 23 de ani. Au descoperit pe cont propriu ceea ce era lege înainte de 1989: Nu contează dacă nu se găseşte unt, contează dacă EU am făcut rost de unt.

Cât despre cei care au azi 15-25 de ani, explicaţia e evidentă. „Tânăra generaţie, căreia îi aparţin şi eu, este departe de-a înţelege trecutul. Aproape nimic din prezent nu o ajută”, scria Valentina Scarlat, elevă de liceu, participantă la prima ediţie a concursului de eseuri iniţiat de Fundaţia Corneliu Coposu (între timp au mai fost două). A fost suficient ca o organizaţie minusculă să lanseze o asemenea competiţie pentru ca sute de adolescenţi CARE NU ŞTIAU NIMIC, PENTRU CĂ NU LI SE SPUSESE, să se documenteze, să afle şi să fie şocaţi de ceea ce au aflat! Despre Coposu, despre închisorile comuniste, despre comunism. Mai toţi au ţinut să se scuze: „Părinţii nu ne-au spus nimic” sau „Comunismul şi tot ce s-a întâmplat în România sunt fie expediate de părinţi în termeni nu întotdeauna denigratori (! – n. TCZ), fie expuse cam sec în manualele de istorie” (Adriana Amalia Pârcălabu). Ori deloc, mai nou, pe motiv că este „o perioadă controversată”!

Dar nu vă faceţi iluzii, dragi adulţi nostalgici: nu e nevoie decât de o scânteie ca tinerii să afle şi să înţeleagă. Experienţa formidabilă pe care am trăit-o cu concursurile Fundaţiei Coposu se adaugă la ceea ce face Academia Civică, de 20 de ani, cu Şcoala de vară de la Memorialul Sighet, la a cărui aniversare l-am auzit pe Dan C. Mihăilescu spunând că a devenit optimist după ce a conferenţiat în multe locuri, în faţa a sute de „oameni între 12 şi 25 de ani” (ce frumos spus!) CARE ŞTIU. Ştiu ce şi cum a fost comunismul.

„Sigur”, a adăugat criticul, „nu sunt toţi, dar ei sunt sămânţa viitorului”.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "388 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    “Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”
    Cei ce sustin asa ceva sint, in opinia mea de traitor in Iepoca de Aur, niste prosti.
    Scurt si fara nevoie de argumente.
    NB,
    alt raspuns pe care il dau: pentru ca erai mai tinar si “stiai” ce se face cu o femeie ;)

    • dan spune:

      Foarte buna comparatia, pacat ca e falsa , ai uitat sa compari cat la suta din populatie avea salariu mediu pe vremea lui Ceausescu si cati au azi ,si care era nivelul de impozitare al salariului mediu in aceste perioade.

      Nu cred ca era mai bine atunci , asa ca nu ma impuscati !

    • Adi spune:

      Am fost de fata, in luna mai ac, cand un rom sarac din Frumusani i-a spus “traiam mai bine pe vremea lui Ceausescu” lui Jim Yong Kim, si si-a argumentat afirmatia. Presedintele Bancii mondiale s-a declarat socat…..!!!!

    • Danciu spune:

      1) Chiria la un apartament cu doua camere era 150 lei inainte de in 1989. Deci cu un salariu mediu se plateau 3000/150 = 20 chirii.

      Azi, in 2013 chiria este 900 lei (1606/900 = 1.8 chirii). Mai mult de jumatate din salariu il dai pe chirie. Pe vremea lui Nicolae Ceausescu chiria era nesemnificativa.

      2) O garsoniera inainte de 1989 costa 60 000 lei (60 000 / 3000 = 20 luni). Azi costa 50 000 euro adica 220 000 lei (220000/1606=136 luni)

      ERA MULT, MULT MAI BINE PE VREMEA LUI CEAUSESCU.

      Inainte de 1989:
      Salariu 3000 lei – Chiria 150 lei – Intretinerea 300 lei – 15lei mincare/zi*30 zile = 2100 lei economii! (60 000/2100 = 28 luni cumparam o garsoniera din economii)

      Acum in 2013
      Salariu 1606 lei – Chiria 900 lei – Intretinerea 300 lei – 5lei mincare/zi*30 zile = 256 lei economii! (220 000 / 256 = 71 ani cumparam o garsoniera din ce economisim)

      Compara 28 luni inainte de 1989 cu 71 ani acum in 2013. Cind era mai bine?!

      • Petronius spune:

        Analiza dvs., d-le Danciu, este centrată numai pe costul unei locuinţe. Dacă vă consolează cumva, aflaţi că la Moscova preţurile sunt şi mai mari … Dar nu uitaţi că majoritatea chiriaşilor la stat şi-au cumpărat apartamentele de bloc prin anii 1991-1992, cu sume incredibil de mici. Ulterior, preţurile au crescut pentru că au existat cumpărători. Dar nu merită regretat trecutul, face rău la sănătate…

        • alex1234 spune:

          Ma da tu stai in cotet?

          Normal ca e centrata pe locuinta ca in primul trebuie sa ai un acoperis deasupra capului?

          Vrei sa fie toti homeles-i ca sa-ti dea tie ca se traia prost atunci?

          Pe ce lume esti?

      • victor L spune:

        @ Danciu,
        dvoastra comparati mere cu struguri; mere acre cu strugurii la care nu puteti/nu pot unii sa ajungeti.
        Iar datele pe care le dati sint, scuze, mincinoase.
        Doar o explicatie: daca salariul ar fi fost 3000 lei, pensiile de azi ar fi fost mult mai mari. Asa e ca nu aveti habar de pensii?

      • dorin valeriu spune:

        Ti-ai pus vre-odata problema din ce bani construia statul comunist apartamente ? Stii cat castiga un agricultor CAP (50% in populatia tarii) ?O mare parte din investitii unele complet nerentabile (vezi Anina, Transfagarasan, Casa Poporuleui) se faceau din exploatarea crunta a taranimii, din exportul “pe nimic” de produse agricole la care romanul obisnuit nu ajungea.
        Pe 24 dec. 89 am fost la piata si am ramas consternat : zeci de porci si vitei taiati, belsug de produse alimentare. Unde fusesera pana atunci ? Du-te si azi intr-o piata de alimente si fa o comparatie cu ce se gasea pa vremea lui Ceasca.

      • Mihai Moldoveanu spune:

        Domnule Danciu,

        Multumesc frumos pentru cifrele aduse in discutie care spun mai bine adevarul.

        Nu ma indoiesc de buna credinta a domnului Zarojanu, dar cele mai periculoase minciuni sunt cele statistice.

        • dusu spune:

          unora le place albul;altora le place negrul: dvs domnule autor avetzi si dvs se vede o preferintza;dar va intreb:dvs sintetzi sincer cind prezentatzi asemenea date ?sau le bagatzi la rrumini pe cerebel sa va iasa la cishtig ?
          la un asemenea subiect ne inghesuim multzi,ca la fotbal !si unii tare entuziashti la citire;
          eu ash fi apreciat daca mi atzi fi explicat de ce dvs va place negrul si nu albul sau invers !
          in romanica se vorbeshte de nostalgia dupa comunism:oare ce o fi insemnind ?dar mai ales cine sint cei nostalgici?ca doara n o fi nici tovarasu basescu,nici tovarasu iliescu?sau poate tovarasu vadim ?sau oare vreun tovaras activist pcr care azi nu are organizatzie de baza ?
          eu ash indrazni sa avansez o ipoteza:oare nu sint unii dintre cei ce shtiu doar sa munceasca si nu shtiu sa fure(sau chiar dispretzuiesc hotzii si mincinoshii)?nu,sa nu saritzi dragi tovarasi domni capitalishti ca spun:´´noi muncim nu gindim ´´! am in vedere munca cinstita fizica sau intelectuala! ce zicetzi domnule autor ?

          • dusu spune:

            no,cum vad ca nimeni nu da doua mere degerate pe comentul meu,adaug eu:
            in romanica popolatzia a trait in cea mai dreapta si echitabila societate pe o noua treapta de dezvoltare si progres si cu viitorul luminos in fatza,asta pina in 89;in 89 intregul nostu popor a facut rivolutzie(dupa cum scrie ,cred si autorul)ne am eliberat de iubitul conducator si de teroristi,amu e dimocratie si daca unu nu are e ptr ca nu munceste.
            in istoria asta de 40ani amu cica aia de nu munceshte e nostalgici,ca de,romanica e amu libera si dimocratzia e pe toate gardurili.
            si sa shtitzi dragi regatzeni ca pina in 89 Transilvania nu era inca in metastaza,era infectata da io nu dadeam spaga,ciubuc sau ce cuvinte in vocabular mai avetzi sa va denumitzi cultura

            • alex spune:

              Pot sa spun ca am 26 de ani si ca nu am trait in timpul comunismului, doar l-am studiat, la o facultate de stiinte politice. Stiu doar ca nu mi-ar fi convenit ca acum sa fi lucrat cot la cot sau sa fi stat cu colegii de munca si sa luam acelasi salariu, mare sau mic. Stiu ca am un salariu de 5 ori mai mare decat un profesor si nu pentru ca am avut pile, nu pentru ca m-a “bagat” cineva, nu pentru ca am furat. Sunt angajat intr-o companie multinationala, unde nu am nici o ruda sau prieten, am ajuns aici in urma unui interviu.
              Merg de cel putin 2 ori pe an in concediu, in afara tarii (nu de alta, dar m-am saturat de autoservirile din Eforie si de restaurantul Bucegi din Sinaia).
              Va cred ca este greu cand nu iti baga cineva in traista si ca dupa ce terminati facultatea(la care nici macar nu va chinuiati) erati angajati, doctori, ingineri. Este unul dintre motivele pentru care imi e frica de multe ori sa merg la spital. Va cred ca va era f simplu sa nu aveti grija a 3-4 interviuri de angajare si dupa ultimul sa nu fii angajat si sa astepti telefonul degeaba. Va cred ca vi se pare anormal sa stati peste program si sa nu fiti platiti.
              Eu unul ma simt f bine in capitalism sau democratie sau oricum vreti sa o denumiti. Si pt ca pot, diseara voi pleca cu masina mea, care nu e Dacie, pt ca am avut voie sa imi iau ce am vrut si mi-am permis, voi pleca pana in Austria, cu inca 3 prieteni pt ca, ghiciti ce? Am voie!!!!!!!

            • GINA spune:

              Draga prietene, ma bucura sincer evolutia ta dar nu o sa tina prea mult. Ai sa ajungi si tu pe la 45 de ani si ai sa vezi ca nimeni nu o sa mai dea 2 bani pe tine asa cum nu mai da astazi pe noi, cei de asta virsta. Ca sa ajungi tu la gradul asta de realizare am contribuit noi asta ” BATRINI” pentru ca orice vei crede , daca nu eram noi nu ai fi existat tu . Ma intreb daca ai trait sub un pod si ai suferit de foame ? Banuiesc ca nu, deci ai avut parte de educatie oferita de societatea pe care tu azi o sfidezi fara pic de morala. O societate SOCIALISTA in care daca toti am suferit toti am izbindit.Dar nu, nu am avut voie sa ne bucuram de izbinda noastra pentru ca TRBUIA sa devenim sclavi pe plantatia mondiala.Eram probabil ultimii nesubjugati. Am ajuns in coada EUROPEI ,TOCMAI PENTRU CA AM FOST IN FRUNTEA EI ATUNCI CIND NU TREBUIA.

      • Klopo_tare spune:

        Cred ca sari niste caluti statistici ca si campionul de gimnastica la echitatie cu manere!! Eu eram pe acea vreme muncitor calificat in industria chimica, cu 2400 lei pe luna, cu lucru in schimburi, si era salariu mare, nu gluma. 3000 era unul excesiv de mare. Majoritatea aveau salarii intre 1200-1600 lei. Deci ai sarit 1 cal statistic. Al doilea cal: chiria este stabilita de proprietar(calitate mai mult fictiva), in raport cu celelalte preturi,iar celelalte preturi nu existau-erau stabilite centralizat, adica Vax Albina Economica Pasta, relevanta statistica NIET/NICEVO. Al treilea cal statistic: o garnsoniera are pret mediu cam jumatate din cat ai pus matale, nu 50 000 euro, ci 27500, pretul mediu pe tara. Salariul minim atunci – 600, acum 700. Toti calutzii sariti de matale arata nu ca nu te pricepi la statistica, ci ca esti fie un naiv, fie un postackominternist., ori si una, si alta.

      • Filos spune:

        Chiar nu va aduceti amine nimic?
        Paine nu gaseai, decat cu cartela!
        Curentul se oprea la 22.00!
        Carne nu gaseai!
        Unt nu gaseai!
        Branza nu gaseai!
        Cafeaua costa 1000 lei/kg.!
        Cine spune ca era mai bine atunci e un idiot!
        Intr-adevar sunt mai multi infractori acum!
        Dar asta tine de buna functionare a organelor statului ( ca sa le spun asa cum le place nostalgicilor )

        • Sigur spune:

          Bai frate unde ati trait voi de luati paine pe cartela? Erau cozi, e adevarat dar la painea calda la portocale , banane si la carne (si luam de la tigani cu supra pret ca sa nu ma imbulzesc)!Gaseai unt si la calup nu numai la pachet! Treaba s-a stricat spre 80 abea dar nu chiar cum spui u ! Sper ca acum cand sunt mult mai putini cei cu servici decat cei fara, cand tiganii au ajuns “jmecheri” iar profesorii si medicii carpe de sters praful sa te simti mult mai bine. Apropos, copii ii ai in tara?

      • blindul_ben spune:

        Cum se obtineau locuintele alea cu chirie si intretinere mica? Pe baza de grad si functie in Securitate? Militie? Partid? Cit de lungi erau listele de asteptare – ca la Dacia, 5 ani?

      • alt Danciu spune:

        Inainte de revolutie nu stiam ce forma are cascavalul. De abia dupa ’89 am vazut o roata intreaga de cascaval. Mie mi-e de 1000 de ori mai bine acum.

      • Cristian. E. spune:

        Era pe naiba mai bine. Stateai pe frig in acasa, aveai 2 ore pe saptamana apa calda, gaze cu program,lumina se intrerupea zilnic pentru economie de curent,. Cozile la alimente erau cu zilele,medicamente nu gaseai, daca vroiai sa treci granita erai impuscat. Multi oameni au murit in inchisoriule comuniste si la canal, avorturi interzise de la care au murit multe femei.
        Numai cretinii spoun ca era mai bine…

      • db spune:

        Veche postarea, am dat de ea, cautand ceva, dar nu ma pot abtine – chiria era la stat 150 lei/luna, numai ca repartitia unei locuinte cu chirie se facea centralizat, de stat, daca nu te calificai la punctaj sa capeti locuita de stat, nu aveai decat sa iei de pe piata libera – 900 lei garsoniera in Bucuresti submobilata – o masa, un scaun, un pat, un dulap, o chicineta – dulap in care intra doar o plita, fara frigider, fara racordare la apa calda, avea un boiler instant electic de mi-era si frica sa fac dus – in 1987 – e drept ca destul de central, dar veche, cu soba cu gaz, si cam defecta, ca era crapata, iesea fumul prin ea. Deci 900, ca acum. O garsoniera in Militari cumparata in 1983 si-a luat unchiu-meu – costa 90.000 lei, in rate pe 10 ani, cu avans juma’ din suma – s-a mai carpit pentru avans cu un imprumut de la ai mei. Salariul de 3000 de lei, eee, bun salariu, n-avea toata lumea, dar avea mama, care era profa de specialitate la liceu si avea cam toate gradele luate. Maxim a avut 3500 lei. Salariile incepeau de la 800 lei/luna, necalificati si agricultura, ca inginer stagiar aveai vreo 2000 si ceva. Ce sa zic, daca facem conversia leu ceausist leu actual, era mai bine prof pe vremea aia.

      • Vasilica spune:

        Vorbesti de chirii !
        trebuie sa stii ca in Romania 96 la suta sint proprietari si nu platesc decit un impozit anual pe cladiri.Acest impozit este nesemnificativ.. Chitiasii sint sub 4 la suta si de obicei sint studenti care vor plati chirie temporar pina la terminarea studiilor.
        Calculele Dv. sint umflate ca sa dovedeasca ce bine era in comunism. Sa ne aducem aminte ca taranii care voiau sa cumpere paine la oras nu aveau permisiune. Cit despre unt,oua,cascaval ,c am disparuse din magazine.Cit despre banane,portocale sau lamii ,disparusera definitiv.

    • vitanis spune:

      Numai anumite categorii de oameni nu au nevoie de argumente. Si asta pentru ca nu le pot intelege si analiza.

    • Kim Ir Sen spune:

      A fost mai bine mai ales pentru revolutionariii in plovar. Inainte de ’89 Petrica o vroia de nevasta pe Zoe. Refuzat de academiciana, ajunge prim ministru dupa o revolutie ca in filmele de la bollywood.

    • Alex spune:

      O gramada de polemici ….. daca ar tine de foame as spune si eu mai multe

  2. bella spune:

    excelenta analiza!! felicitari!

  3. r2 spune:

    mai e o problema cu afirmatia “era mai bine inainte”. nu putem vorbi de avantaje ale unui sistem care nu isi poate acoperi propriile cheltuieli. a regreta un sistem economic care prin constructie isi sapa singur groapa este un nonsens. e ca si cum am spune ca jocul piramidal caritas avea “avantajul” ca platea de 8 ori suma depusa. daca vrem sa vedem cu care sistem ne-ar fi fost mai bine acum (care este scopul real al interbarii “cand era mai bine’), comparatia corecta este cu coreea de nord, pentru ca acolo am fi fost si noi daca ramaneam in grija partidului.

    • lucian spune:

      sistemul actual nu-si poate acoperi cheltuielile, cel vechi avea in visterie vreo 3 miliarde de euro si nici un leu datorie…
      acum traim pe bani din datorie, cat o mai tine…
      este cea mai proasta analiza facuta vreodata, nu tine cont de nimic din realitatile zilei, se spun numai minciuni
      nici daca cumperi cele mai proaste produse, nu ajungi la cantitatile respective, iar de calitate ce sa mai vorbim… iar daca iti platesti serviciile, nu-ti raman bani nici de painea cea de toate zilele… apropo, cati salariati au salariul mediu net de 1606 lei?
      pe de alta parte nu putem regreta acel sistem, a fost si bun, a fost si rau, dovada ca perfectiunea nu exista, poate doar in natura…
      in schimb actualul sistem este mai naspa decat cel vechi, princi[piile capitaliste nu se mai respecta nicaieri in lume, toti vor doar sa profite , oameni, tari , concerne, etc., etc…
      poate in competie cu comunismul, capitalismul a iesit castigator, nici nu avea cum sa nu iasa, ca doar controlau lumea economic si financiar si au facut mari eforturi pentru a castiga competitia, dar de cand a disparut competitia se vede adevarata fata a capitalismului: saracie si lacomie…
      noroc cu masurile socialiste, altfel ne uitam la “dus -intors pe drumul amagirilor”…
      inca o data cei care incearca sa ne convinga de bunatatea actualului sistem vin cu argumente jalnice precum iata ce poti cumpara acum…. bine zis, poti, ca nu cumperi, ca n-ai cu ce, muncesti o luna de zile si nu-ti ajung banii de mancare si servicii…

      • r2 spune:

        “sistemul actual nu-si poate acoperi cheltuielile, cel vechi avea in visterie vreo 3 miliarde de euro si nici un leu datorie…”

        hai sa ne uitam la total bilant, active si pasive. ce active avea romania dupa 45 de ani de comunism, din care ultimii 10 au fost ani de sacrificii mari? cu ce-am ramas dupa atatia ani de munca si sacrificii?cu infrastructura? cu o economie capabila sa creeze suficient pentru un trai decent? cu industrie competitiva? cu oameni cinstiti si harnici? am ramas cu ceva dupa frigul indurat si dupa anii de stat la coada? eram fara datorii in 1989, dar si fara o economie care sa se poata sustine. am ramas cu blocurile alea comuniste si cu ceva cale ferata. cam putin daca ne uitam ce-au realizat altii.

        si nu e adevarat ca acum traim pe datorie. am fi dispusi sa traim pe datorie, iar politicieni si alegatori care sa faca asta sunt destui. ce nu gasim sunt creditori suficient de prosti care sa ne tot imprumute fara conditii.

        cat despre esecul capitalismului, aflati ca in timp ce europa is plange de mila si isi cauta dreptatea sociala, in asia cateva sute de milioane de oameni au iesit din saracie, si asta nu datorita socialismului.

        http://www.economist.com/news/leaders/21578665-nearly-1-billion-people-have-been-taken-out-extreme-poverty-20-years-world-should-aim

        • alex1234 spune:

          Economia aia care zici tu ca “nu exista”

          sa vinde de 20 de ani smechere

          si hidrocentrale si termocentrale si petrol si gaz si aur si nave si romtelecom

          si metalurgia si galatiul si dacia si platform continentala

          si nuclearelectrica si transgaz si romgaz si transelectrica si termocentralele

          si si se va mai vinde si metroul si taromul si portul cel mai mare din europa dupa rotterdam

          iar ce nu s-a vandut s-a nenorocit definitiv de o clasa politica de hoti

          • r2 spune:

            permiteti sa raportez, toase secretar. doua lucruri:

            1. toate ctitoriile epocii de aur – fabrici si uzine, metroul, hidrocentralele, canalul etc – puse cap la cap, plus piata CAER, plus productia de porumb la hectar – toate astea dadeau un PIB pe locuitor era la nivel de tara subdezvoltata. de bine ce mergea economia, oamenii se calcau in picioare la coada la carne. mandretea noastra de economie nu mai putea prouce nici macar subzistenta.

            2. da, ctitoriile epocii de aur se vand de 20 de ani si sunt furate de 20 de ani, dar intrebarea e cat valoreaza comparativ cu ce au realizat altii. cat valoreaza depinde de cat pot sa produca competitiv, nu in fuctie de cat de frumos arata in poze. asta pricep greu comunistii, ca daca altul produce de cateva ori mai ieftin si mai bine decat tine, toata uzina ctitorita de toasu = fier vechi. nu era toata fier vechi, dar dupa 45 de ani de munca si suferinta am ramas cu foarte putin. extrem de putin comparativ cu altii care in timpul asta au si trait, nu s-au calcat in picioare la coada si n-au facut frigul. iar asta e meritul comunismului, ca nici vecinii nu erau departe.

            pacat de oamenii aia care au muncit, multi, putini, cat or fi fost. din pacate au muncit la cooperativa munca in zadar.

          • Lucian spune:

            Ati gresit un pic. Nuclear electrica nu exista pe vremurile acelea. Primul reactor a fost operational in 1996, iar al doilea in 2007.

        • lucyan spune:

          imi pare rau sa-ti spun, dar le cam amesteci si te bazezi prea mult pe statistici..
          e adevarat ca ultimii zece ani au fost foarte grei pentru popor, din cauza unui vis prostesc, dar aici discutam despre sistem si nu despre ceausescu…
          iar sistemul a avut multe realizari, mult mai multe decat iti inchipui tu, gandeste-te ca romania se afla intr-o stare jalnica, plateam tribut de razboi rusiei, datorita aliatilor, a venit o seceta, pardon , foamete, poporul o ducea greu, foarte greu, analfabeti, fara asistenta medicala, de agricultura ce sa mai zic….
          dar statisticile arata ca in perioada interbelica romania era pe locurile fruntase in europa la pib, numai daca vrei sa analizezi observi ca acel pib se facea din export de materie bruta, adica cam ce se face acum, devalizam tara…
          nu mai intru in amnunte, ca nu plang dupa acel sistem, dar iti spun ca singurul lucru bun cu adevarat castigat este libera circulatie, a oamenilor si a marfurilor, chiar daca am devenit sclavii europei, in rest, toti au venit la jecmaneala, aceasta industrie comunista fiind un borcan cu miere pentru multi investitori…
          spune si tu ceva din realizarile marelui sistem actual, ce s-a construit in romania, in educatie, in sanatate, in industrie, in agricultura, nimic, NU MAI AVEM NIMIC, asta din cauza ca sistemul este bolnav, condus de oameni bolnavi, si nu numai la noi, peste tot in lume, si-au dat arama pe fata de cand cu globalizarea… ce economie de piata, ce cerere si oferta, MAFIA CONDUCE ACEST SISTEM….
          sunt multe de spus, dar nu este locul, pe mine m-a deranjat ca se denatureaza adevarul, ca se incearca tot felul de comparatii aberante gen preturile de atunci si preturile de acum, fara a se mai tine cont ca au trecut 25 ani, ca omenirea a evoluat, tehnologii noi, care ar fi trebuit sa ne usureze viata, dar viata este mai grea pe zi ce trece, e adevarat, nu pentru toti, ca acest sistem mai trebuie si condus, mai trebuie sa-si faca si propaganda, dar marea majoritate o duc pe sponci…

          solutia nu o reprezinta comunismul, s-a vazut ca nu este bun, ca genereaza monstri, macar ii cunosteam si am putut actiona impotriva lor, dar sistemul actual a generat o mafie la nivel planetar, cu justitie corupta si poiticieni fara scrupule, de alfel, daca justitia nu-si face treaba, nimeni nu-si face treaba…

          • virgil spune:

            ,,spune si tu ceva din realizarile marelui sistem actual, ce s-a construit in romania, in educatie, in sanatate, in industrie, in agricultura, nimic, NU MAI AVEM NIMIC, asta din cauza ca sistemul este bolnav, condus de oameni bolnavi, si nu numai la noi, peste tot in lume, si-au dat arama pe fata de cand cu globalizarea… ce economie de piata, ce cerere si oferta, MAFIA CONDUCE ACEST SISTEM….” ce aş putea spune mai mult!

  4. un timisorean spune:

    Excelent articol.Multumesc!

  5. pandele spune:

    ar ajuta si o comparatie intre nivelul somajului intre vremea respectiva si cea actuala.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Aşa este, dar din păcate e foarte dificilă, pentru că azi avem două fenomene de sens contrar, ale căror dimensiuni scapă oricăror statistici. Pe de o parte, sunt mulţi şomeri neînregistraţi. Pe de altă parte, sunt alţii număraţi ca şomeri şi care câştigă totuşi bani – mai mulţi, mai puţini – la negru sau în diverse forme (DDA, colaborări etc. Asta ca să nu mai vorbesc despre “ciubucuri”, care uneori depăşesc venitul oficial.

    • pehash spune:

      prima parte in cifre e oarecum ‘faultata’ de faptul ca se compara doar salariile desi structura veniturilor s-a modificat semnificativ. merita totusi sa ne intrebam (si sa-i intrebam pe nostalgici) cum ar arata economia daca ar fi la fel de multe persone active ca in anii 80, adica inca vreo 5-6 milioane.

  6. Andra spune:

    poate ar fi mai bine daca in loc sa stam sa speculam si sa analizam tot felul de situatii, mai degraba am face ceva pentru PREZENT! nu ati obosit ca dupa 25 de ani sa tot analizati cand era mai bine? acum sau atunci sau niciodata? pune mana cineva sa faca ceva concret pentru el si pentru tara?

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Aveţi dreptate, dar: 1. nu poţi construi măsuri eficiente dacă nu te bazezi pe o analiză corectă; 2. oricine poate analiza şi comenta, dar nu oricine are poziţia necesară pentru a lua măsuri.

  7. Daria spune:

    Foarte bun articolul!

    Intrebarea care se pune este: vor tinerii sa cunoasca adevarul? De multe ori am impresia ca le este si lor mult mai comod sa asculte povestile bunicilor sau ale parintilor care le spun ca epoca ceausista le dadea de munca, le dadea casa si uite acum cat este greu. ;) Iar in vremuri de criza nostalgiile (fie ele si gresite) sunt periculoase.
    Cum bine se vede asta din ce majoritate parlamentara avem.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Vă asigur că, da, tinerii vor să cunoască adevărul, dacă li se adresează cineva în acest sens, dacă le stârneşte interesul, dacă le oferă informaţii.

  8. HDD spune:

    Nu sunt de acord cu afirmatia ca un apartament cu 3 camere in Drumul Taberei costa 160 000 lei in 1980. Atunci nici nu conta amplasamentul, nu exista valoare de piata. Valoarea cladirilor era compusa strict din valoarea materialelor, manoperei, utilaj inglobate in lucrare. Azi componenta cea mai mare a pretului unei cladiri e data de aspecte comerciale: amplasament, comisioane.

    Si pe atunci majoritatea oamenilor nu aveau in proprietate apartamentul in care locuiau, ci plateau chirie la stat. Statu’ era proprietar. Puteti compara si chiriile de azi cu cele de ieri? Ca in definitiv prima conditie ca sa te casatoresti este sa ai propriul camin, sa nu depinzi de parinti. Cati bani le raman tinerilor azi dupa ce-si platesc chiria?

    Desemenea nu sunt de acord ca egalitarismul (expus la pct 4) apartine romanilor. El este o caracteristica intrinseca speciei umane. Nimeni nu se compara cu situatia unui sclav ori a unui iobag. Un studiu american a relevat ca oamenii prefera sa aiba un salariu mai mic (100.000 $/an) si egal cu cei din compania unde lucreaza, decat sa aiba un salariu mare (500.000 $/an) insa colegii lor sa primeasca dublu.

    • non-stop spune:

      domnn HDD, umai absurditati scrieti: dupa cutremur (1977!) politica lui ceausescu a trecut de la inchirierea la vinderea apartamentelor. motivul era simplu: avea nevoie de bani cash (avansul pe care il plateai). in anii 80 era f greu, daca nu imposibil, sa gasesti un apartament de inchriat in marile orase. in al doilea rand, ceausescu nu a rezolvat nici pe departe criza locuintelor, si acesta a fost unul din motivele principale ale participarii tinerilor in revoliutia din 89; pur si simplu, situatia locativa ajunsese intr-o fundatura.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Puteţi să nu fiţi de acord, dar atât am dat pe el! Cu dobândă cu tot, a trecut de 200.000. Evident, nu aveam banii, drept care am luat credit pe 15 ani, plus CAR, deci am plătit şi după revoluţie, în 1989 din 3.000 de lei salariul 2.000 se duceau la credit plus CAR.
      Şi. ba da, exista valoare de piaţă şi depindea de zonă.

      • Cristian Ioan spune:

        Caline,
        nu stiam ca fostul meu coleg de Liceu a fost un “profitor” al comunismului!

        Spui ca din salariul de 3.000, 2.000 se duceau pe credit – este foarte mult.
        Dar in vremuri normala nu ti-ai fi permis asa ceva!
        “vremuri normale” insemna si acum, cind cheltuielile obligatorii sunt evident mai mari de 1/3 din venit, asa ca Nu ai de unde sa platesti 2/3 la credit, dar si in anii 60-70, cind se gaseau mai multe si AVEAI pe ce cheltui banii!
        In anii’80, pur si simplu numai aveai pe ce sa ii cheltui, de aceea ai putut sa te concentrezi pe plata creditului la aparatament …

        • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

          E foarte drăguţ modul în care pui problema! Nu m-am “concentrat” pe credit, n-a fost o alegere, trebuia să-l plătesc şi gata.
          Şi un detaliu suplimentar: ca să pot plăti avansul de circa 30.000 din preţul de 164.000 de lei s-au făcut 3 CAR-uri în familie! După care plăteam lunar CAR-ul meu (1.076) şi rata la restul sumei (circa 970), dar se mai plăteau alte două rate CAR. Uite-aşa mi-a “dat” mie statul casă.

      • HDD spune:

        1. Mi s-ar parea normal ca afirmatia sa fie probata. Nu de mine ci de autorul articolului.
        2. Afirmati ca sunteti cercetator. Ganditi-va la traiectoria dvs profesionala. Cum ati ajuns cercetator? Ati mai fi putut in anii de dupa revolutie sa aveti aceeiasi cariera? Ce scoala se facea atunci si cum e azi? Pe vremea impuscatului tot poporu’ primea o repartitie in domeniul in care a studiat. Si cu ambitie putea sa proggreseze in cariera. Dupa evenimentele din decembrie majoritatea inginerilor s-au facut vanzatori.
        3. Care era datoria Romaniei in 1990 si care-i in ziua de azi? Cum sa desfiintezi toata industria, sa importi totu’ si sa zici ca-i mai bine?!
        4 Am fost la Medias cu doi ani in urma. Acolo era Scoala de Maistri Militari de Aviatie Traian Vuia. Acum sunt cladiri abandonate. Si ar trebui sa fie monument istoric, deoarece acolo a lucrat o buna parte din viata Herman Obert. Atunci incercam sa fabricam avioane de vanatoare (IAR 93 si 99 soim), sa continuam traditia interbelica (IAR 80 si 81). Azi vrem sa importam avioane americane uzate (F16).
        5. In 1986 Steaua era cea mai buna din Europa. Meciurile dintre Dinamo si Steaua se ridicau calitativ la nivelul Real – Barcelona. Daca s-ar naste un Hagi azi ce sanse ar avea sa se afirme? Ca sa zic numai de fotbal. Dar sa ne gandim la performantele olimpice din vremurile comuniste apuse. In clasamentul pe medalii si pe puncte pe ce loc s-a clasat Romania in 1984? O fi fost Romania campioana mondiala la handbal? Cam pe ce loc se situa atletismul romanesc atunci si cum sta azi?

        Erau o gramada de aspecte negative. Dupa mine cel mai negativ a fost dificultatea extrema a comunicarii cu strainatatea. Cred ca a avut specific romanesc, pentru ca yugoslavii tot comunisti erau si ei puteau munci in Germania fara probleme. Sa trag o concluzie: a blama integral perioada impuscatului este o exagerare.

  9. bogdan spune:

    Citeva corecturi/comentarii

    1. Nu doar capii partidului comunist traiu mai bine atunci. Aia-s putini, insignifianti ca procent. Atunci traia mai bine marea masa a submediocrilor, a taietorilor de frunze la ciini, a lenesilor.
    Un muncitor necalificat azi cistiga 6-700 de lei net, daca ii cistiga si pe aia. Si daca refacem calculele pentru categoria asta, se schimba total imaginea. In comunism, muncitorul necalificat avea serviciu garantat, primea apartament de la stat (cumparat sau cu chirie), isi permitea o vacanta pe an la Mamaia cu familia si o bere cu mici duminica la o terasa. Azi n-are bani decit de intretinere (daca are un apartament) si de strictul necesar supravietuirii. Si mai rau e ca n-are nici un orizont de imbunatatire a situatiei.

    2. la paritatea angajati/pensionari datele din articol sunt complet gresite. Romania are ~4.5 mil angajati oficial (daca includem si pe cei din armata si, servicii, etc). Si ~6 mil cu tot cu munca la negru) si ~5.5 mil pensionari (http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/pensii_trIr13.pdf). Deci raportul nu e de 1:2 ci de 1:1.12.
    Iar pe vremea comunistilor erau vro 8-9 mil de salariati (tot Organas: http://businessday.ro/wp-content/uploads/2011/09/Nr-salariati1.jpg), si undeva la 3-4 mil de pensionari (tot organas sa traiasca: http://businessday.ro/07/2011/avem-54-milioane-de-pensionari-in-ce-ani-au-iesit-ei-la-pensie/)

    3. aici ar mai fi de mentionat ca inainte de ’89 nu doar diversitatea de produse era redusa, ci si cantitatea lor. Nu aveai efectiv ce sa cumperi cu banii cistigati. Benzina era rationalizata, carnea, piinea, uleiul, etc se dadeau de asemenea cu ratia. Laptele era la liber, da’ toti stim cu era cu coada la lapte de la 2 dimineata. Deci, chiar sa fi avut bani nu prea aveai ce face cu ei. Si neavind ce cumpara cu banii, normal ca ti se parea ca ai suficienti.

    Cit despre tineri, lucrind foarte indeaproape cu absolventi de facultate tehnica, am observat in ultimii 7-8 ani generatii plafonate, carora le lipseste dorinta de a invata mai mult, de a munci mai mult, de a progresa. Am vazut in toti acesti ani din ce in ce mai multi tineri care se autocomplac sa faca doar ce li se cere, fara a se intreba de ce, fara a cauta solutii mai bune, fara a se implica in meserie. Si vorbesc de IT, domeniu unde un junior cistiga cit parintii lui la un loc. parerea mea e ca si atitudinea asta pasiva, complacerea intr-o mediocritate calduta, ii face pe tineri sa creada ca era mai bine inainte, cind statul se ocupa de toate, iti oferea casa si serviciu. Bineinteles ca daca ar avea sansa sa traiasca 2 saptamini in vremurile alea, le-ar trece nostalgia imediat.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      “Atunci traia mai bine marea masa a submediocrilor, a taietorilor de frunze la ciini, a lenesilor”. Cred că am spus asta în articol – e drept, mai puţin tranşant ca dv….
      Perfect de acord şi cu ceea ce spuneţi la p.3.

      • MadameDuRecamier spune:

        Proaspat eliberatii din penitenciarele patriei erau dusi de militie si angajati pe te miri unde, in te miri ce posturi necalificate. Cam asa nu avea comunismul somaj. Asemenea betivii si cersetorii valizi prinsi de aceleasi vajnice organe ale statului erau “reintegrati in cimpul muncii”

        Editorialul profesorului Stanomir vorbeste despre eternizarea la putere a lui Mugabe. Pe alt plan, Ceausescu inca traieste, iar daca nu era presiunea romanilor spre o integrare europeana si dezgustul pentru “oameni de neinlocuit”, Iliescu era ales si reales, si reales, si iar reales. Si, deasemeni, pe alt plan, prin pupilii sai a tot condus Romania. In urmatorii 10 ani, prin hranirea asistatilor sociali, socialismul sau reabilitat va tot sta la putere. Cultul personalitatii lui Ponta se creioneaza deja, iar “reformele” menite sa-l tina la putere sunt implementate zilnic. Sa plateasca chiaburimea, pare sa fie noua politica rosie. Un fel de ceausism cu o masca europeana.

  10. dingo spune:

    Eu am ceva simplu de spus referitor la fenomenul “inainte era mai bine”: o minciuna repetata de suficiente ori capata valoare de adevar. Masina de propaganda ceausista si-a facut datoria din fie din inertie fie din interes si dupa caderea lui.

    • bogdan spune:

      Nu-i chiar asha… Cum zic si mai sus, muncitorul necalificat care azi abia daca supravietuieste cu 7-800 de lei pe luna, pe vremea aia avea apartament de la stat, avea serviciu stabil de la stat, avea bani de-un concediu la mare si/sau la munte, avea bani de-un mic si-o bere pe terasa centrala. Pentru acest tip de roman chiar era mai bine in comunism.

      • virgilius spune:

        oare cati oameni castiga salariul mediu pe economie? eu sunt calificat si la o fabrica a lu` Catarama abia de iau net 600 de ron ! ce poti face cu salariul asta??????

        • john70 spune:

          @vergilius

          Dar se pare ca ai destul timp sa stai sa comentezi pe net. De ce nu-ti iei o a doua slujba?

          • Iulia spune:

            @john70
            John70, Virgiuliu a coemntat pe net in timpul liber. Dvs ati scris in timpul orarului de ,umca. De ce nu va luati dvs un loc de munca extra ca sa nu mai fiti ata de relaxat in timpul muncii de dimineata?

          • medium spune:

            chiar asa, sau a treia , chiar a patra slujba , sa-ti iei domnule.Buna idee, el cu 3-4 slujbe si altu cu niociuna!! ha ha ha , asta a fost ori tare de tot, ori una prosteasca de tot!

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Din păcate, aveţi dreptate.

  11. Winston Wolf spune:

    Articolul pune un accent prea mare pe comparatia dintre preturile de consum si prea mic pe punctele 5-7 – ele sunt cheia raspunsului catre cineva care face asemenea afirmatii “inainte era mai bine”
    “pentru zero munca evident ca orice primeai inainte de 89 era incomparabil mai bun decat ce primesti acum pentru efortul din prezent”

  12. sile spune:

    Doar doua cuvinte: Gheorghe Ursu.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Aşa cum aţi sesizat, n-am vrut să abordez şi problema drepturilor omului, unde orice comparaţie e superfluă. N-am făcut-o pentru că mă tem că majorităţii românilor nu le pasă de aceste drepturi – chiar dacă profită acum de ele.

      • sile spune:

        Pai pe nostalgici nu cifrele ii intereseaza. Ci faptul ca “aveam toti la fel”. Cand nu stii decat sa stangi suruburi pe banda, iti convine sa-ti dea statul casa ca si d-lui director si sa-ti pice si un ban, e, nu e de munca. Nu-l doare ca vedea cativa litri de ulei toata luna, cata vreme restul nu vedeau mai mult. Bine a spus cine a spus: socialismul nu e grija fata de saraci, e ura fata de bogati.

  13. Vasile spune:

    In perioada comunista erau 11 milioane de angajati care puteau sa cumpere acel pachet de unt. Astazi sunt 4.3 milioane de angajati care isi permit sa cumpere unt. Restul, pana la 11 milioane iau margarina si asta doar de sarbatori. E usor sa spui ca astazi avem telefoane mobile si internet, poate am fi avut si atunci daca ar fi fost inventate. Sunt 30 de ani de avans si evolutie tehnologica, avem acces la tehnologii si putem face comert! Oare nu ar fi trebuit sa traim mai bine?! si aici ma refer la noi toti nu doar la cetatenii cu Jeep. Cum sa compar o perioada cand automatizarile erau la inceput drum cu industria de acum care ar trebui sa produca, nu gluma, asa cum se intampla in Vest.

    Ceausescu se confrunta cu o agresiune permanenta din partea Europei si a rusilor. Noi cu ce ne confruntam astazi de nu reusim sa construim drumuri, scoli si spitale?!! E usor sa ascunzi sub pres un somaj de 60% alungand cetatenii peste granita si spunand ca se ocupa de agricultura. Romania a pierdut 5 milioane de locuitori (20% din populatie) si nu am fost atacati nuclear.

    Da, astazi se traieste mai bine daca imi pun ochelari de cal si nu vad pe cei 60% dintre romani care traiesc in mediul rural si orasele mici (sate mari) sau daca nu iau in calcul ca din 20 de mil de romani numai 4.3 milioane au un salariu. Stiu ca din Jeep nu se vad casele de paianta din satele romanesti dar sa va spun un secret: Acolo traiesc oameni.

    • CID spune:

      @Vasile
      putea oricine sa isi cumpere unt,cu o singura conditie,sa-l gaseasca.In 1989 magazinele alimentare erau complet goale.Doar zidurile si rafturile pe care nu se afla nimic.Si probabil ca va placea iarna cand nu aveati caldura sau perioadele lungi in care nu aveati curent electric.

      • Gogul spune:

        Nu “inainte de 89″ sau “pe vremea comunistilor” nu se gaseau ci intre ’82 si ’89. Hai sa fim corecti. Dezastrul a fost cam in ultimii 7 ani. In rest, se gaseau de toate si s-a muncit serios. Cine a fost implicat stie. Sigur, erau si taietori de frunze dar legea era impotriva lor si erau pusi la munca. Problema nu este daca ar fi mai bine acum sau nu, ci de ce avem inca atatea probleme.

        • me spune:

          Pentru ca taietorii aia de frunza la caini erau majoritari, sunt majoritari si vor mai fi o perioada majoritari. Si au drept de vot pentru ca este democratie. De asta.

        • non-stop spune:

          dezastrul, cum ii spuneti, a inceput de prin 72-75, si a inceput sa se simta la nivelul omului de rand de prin 75,.. unul din primele semne: au disparut medicii din scoli, si cam tot ce tinea de ingrijirea copiilor,…

    • bogdan spune:

      Pai hai sa ne uitam cum se traieste in cele 5 tari cu regim comunist care au mai ramas:
      Republica Populară Democrată Lao, Republica Socialistă Vietnam, Cuba, Coreea de Nord, Republica Populară Chineză.
      Singura cit de cit de succes e China, dar acolo e o situatie speciala, un comunism amestecat cu capitalism, putere de negociere la nivel global datorata numarului de locuitori, etc. Nu prea aveam noi cum ajunge precum chinezii. In rest…
      Daca e sa fim corecti, modelul romanesc de comunism a fost foarte asemanator cu cel din Coreea de Nord. Deci… cam asha am fi aratat si noi daca ramaneam sub comunism. Restu-s vorbe….

      • sile spune:

        Eh, China, asa plina de bani cum e, are inca vreo 900 milioane de saraci. Cam doua treimi din populatie.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Puteau TEORETIC să cumpere acel pachet de unt. Întâi trebuiau să-l găsească. Eu n-am mâncat unt câţiva ani înainte de revoluţie. În Bucureşti, nu în mediul rural! Unde, de altfel, cunosc mulţi oameni şi niciunul nu trăieşte mai prost ca înainte de 1989. Şi nu am Jeep, ci Dacia. Şi stau la bloc, dacă e nevoie de astfel de precizări.

    • mathushalem spune:

      Vasile…esti beat…du-te culca-te !!!

  14. Corneliu Cazacu spune:

    Stimate domn,

    1) Eu nu prea cred in sondaje si cifra de 68% mi se pare excesiva.

    2) Argumentatia dv poate fi inlocuita de referirea la libertatea individuala, fiindca “mai bine” are doua componente:a) economic si b) ca sentiment general.

    Cea mai mare cucerire a revolutiei a fost libertatea de miscare. Stiu ca mi s-ar spune democratia, alegerile libere, etc. dar evidenta arata ca de fapt alegerile libere nu conteaza prea mult la un electoral pauperizat si la o clasa politica corupta.

    3) Concluzia dv nu are cum sa fie absoluta. Chiar nu va puteti imagina ca exista categorii sociale sau macar segmente de categorii care au avut un nivel de trai mai bun in socialism? Nu ma refer la cei de sus ci la cei de jos. Incercati sa puneti laolalta un cos de produse ceva mai “stiintific”, uitati-va la salariile din partea de jos a spectrului si analizati daca, de ex, toti muncitorii din fabrici o duc azi mai bine dpdv financiar decit inainte.

    De fapt puteti vedea si salriile de mizerie care se cistiga in presa:

    http://braila24.ro/marturisiri-spontane-pe-bloguri-salarii-in-presa-romaneasca-%E2%80%9Credactorul-sef-la-un-post-local-de-televiziune-din-braila-castiga-1300-lei-cum-vi-se-pare%E2%80%9D-8684.html

    Daca dreapta romaneasca o sa-si cladeasca discursul ingorind pe cei cu salarii mici o sa ramina in continuare la un nivel neglijabil in politica.

    • Mitu spune:

      Foarte corect!

    • cristi spune:

      ” care au avut un nivel de trai mai bun in socialism”. Un nivel nemeritat, obtinut prin furtul lor din buzunarul altora (cu statul ca intermediar). Un nivel contra naturii. Cum spunea cineva mai sus, punctele 5-7 iti raspund la intrebare.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Evident, nicio concluzie nu e absolută. De altfel, m-am ferit să trag o concluzie generală, am încercat doar să(-mi) explic nostalgiile după un sistem inept economic şi sortit de la început eşecului. Aparentele succese s-au obţinut cu preţuri de neplătit. Şi, încă o dată, nu invoc aici latura criminală a sistemului, doar domeniul social-economic.
      Ba da, sigur că ştiu că există categorii de oameni – în afara celor privilegiaţi îniante de revoluţie – care o duc mai rău azi. Dar afirm că sunt mult mai puţini decât se încearcă a se lăsa impresia. Nu uitaţi, între altele, diferenţa – uriaşă, în unele cazuri – dintre salariu/pensie şi VENIT…
      Cât despre presă, sunt în ea de 21 de ani, ştiu ce salarii de mizerie sunt, ştiu şi că jurnaliştii nu vor avea pensie (pentru că sunt plătiţi 90% pe DDA), e mult de povestit…

      • Corneliu Cazacu spune:

        Mi-am adus aminte ca in Bilbao vinzatorii ziarului somerilor acum vreo 10-12 ani erau toti romani de etnie rrom si din Lugoj. Am intrat in vorba cu doi dintre ei si amindoi mi-au povestit ca era mult mai bine pe vremea lui Ceausescu fiindca “eram soferi, mergeam in Irak si aveam televizor color”.

        • non-stop spune:

          cunosc destui care au lucrat in tarile arabe, de la ingineri – sefi de proiect, la tarnacopisti si electricieni… povestea toturor se incadreaza in acelasi tipar: dadeau spagi uriase sefilor din romania (uneori echivalentul a mii de dolari) ca sa ajunga afara, iar dupa ce ajungeau acolo isi recuperau banii dati si faceau mici averi pentru ei din ciubucuri si specula (in special cu aur),… un electrician imi povestea ca in siria nu facea mai nimic pe santierele unde il trimisese patria socialista, dar muncea la greu dupa program, la montat de lustre prin vilele sefilor sirieni… in final, pana si astia s-au saturat de romanasi nostri, i-au facut pachet si i-au trimis inapoi acasa pe toti; omul nostru, electricianul, a bagat iarasi mana la tescherea si a platit gros ca sa ajunga la… institutul de cercetari al IPRSului!!!.. venea la servici cu un lant gros de aur la gat, si nu facea nimic; daca il lua vre-un sef la intrebari, baga iar mana la buzunar si rezolva deranjul!…c pana s-a enervat un sef si l-a pus sa lipeasca niste piese pe o placa de baza macar,… saracul, nu stia nici sa tina ciocanul de lipit in mana, era total descalificat profesional…
          altuia, coleg de liceu, i-a venit proasta idee sa se faca ofiter mecanic de marina; macar asta era baiat destept, dar sistemul functiona tot asa si pentru el: trebuia sa dea spagi la greu ca sa prinda nava, an de an, si sa faca specula ca sa se scoata pe plus; nu mai spun in ce conditii groaznice muncea… cand a venit revolutia si a picat toata flota noastra comerciala, i-au trebuit vre-o patru ani de scoala si de pregatire, pana sa il angajeze un armator strain pe o nava: era complet descalificat profesional, si depasit de tehnologiile de pe navele anilor 90; omul muncise toata viata pe nave romanesti cu 100 de membrii in echipaj, iar pe navele occidentale erau 7 oameni si totul automatizat! fara cuvinte….

  15. Alin Barna spune:

    Felicitari pentru acest articol!
    Desi sunt relativ tanar, tot nu imi pot scoate din memorie amintirile perioadei “dinainte”..si nu ma incanta deloc! ;)

  16. kinn spune:

    Pentru o analiza completa mai trebuie cateva lucruri. Numarul total al salariatilor (e mai bine cand 100 de salartiati pot cumpara 2000 de oua decat cand 50 de angajati pot cumpara 3000), durata zilei medii de munca (cea reala, ca n-am prea auzit in privat de 8 ore de munca), valoarea capitalului privatizat/disparut intre timp, valoarea totala a datoriei nationale (bani mancati, dar inca neplatiti).

    Si mie mi se pare ca “era mai bine pe vremea lui Ceausescu” este folosita prea usor, dar m-as abtine de la judecati derogatorii de genul capra vecinului. Lumea are dreptul sa creada ce vrea, si are dreptul sa prefere o societate mai egala – la urma urmei cine nu prefera o egalitata scandinava fata de o inegalitate sud-americana. Iar daca abundenta acestei expresii este asa precum spuneti, cred ca ea indica o nemultumire reala, care nu poate fi redusa toata la deja-mult-prea-abuzatul argument al mentalitatii romanesti cu capra vecinului.

    • bogdan spune:

      La durata zilei de munca… eu am auzit in foarte multe cazuri de zi de munca de 8 ore, incepind cu cei 1.2 mil bugetari si continuind cu foarte multi din privat. Asta ca sa nu mai spun de faptul ca in comunism se lucrau 6 zile pe saptamana, nu 5 ca acum.

      Cit despre egalitatea scandinava…. ca sa obtii asha ceva ai nevoie de calitate umana, care la noi nu exista. Daca ai protectie sociala solida si cetateni lenesi care prefera sa traiasca din ajutorul social decit sa muncesca, darama toata sandramaua in 10-20 de ani. La noi sunt destui care se complac azi cu cei 400 de lei ajutor de la stat si refuza sa munceasca pe 600 de lei, considerind ca nu se merita. Daca s-ar face venitul minim garantat 1500 de lei, de exemplu, 70% nici nu mai vor sa auda de munca. iar ceilalti 30% n-au de unde produce suficient cit sa intretina pe toata lumea…
      Europa de nord sau Canada sunt mai degraba exceptii…

    • cristi spune:

      “e mai bine cand 100 de salartiati pot cumpara 2000 de oua decat cand 50 de angajati pot cumpara 3000″. De ce e mai bine? De unde concluzia asta?

    • viorel popescu spune:

      “n-am prea auzit in privat de 8 ore de munca”

      Dar de duminici lucrate si neplatite – in Romania comunista – ati auzit?

      In mod serios se ia in calcul numarul de ore lucratoare pe saptamana, nu pe zi.
      Trei saptamani din patru aveau pe atunci 48 de ore de lucru. De multe ori in sambata libera erai chemat la serviciu, pentru diverse “depasiri de plan”.

    • non-stop spune:

      o avea lumea dreptul sa creada ce vrea, si sa prefere o societate mai egala, dar egalitate din ce si ce, domnul kinn? o fi posibila o egalitate intre taxele+donatiile platite de ikea lui ingvar kamprad (studii de piata, design, organizare de productie, vanzare – intr-un cuvant – organizare, organizare , organizare), si taxele+valizele lui gigi becali (specula cu terenuri, blocuri construite in mijlocul lanului de porumb – intr-un cuvant – specula, specula, specula)? o fi fost buna egalitate cand chiriasii au cumpatrat pe nimic apartamentele statului si au ambalat motoarele “industriei imobiliare” bazata pe inchirierea blocurilor comuniste, fara sa se gandeasca cum vor renova blocurile in viitor? si, stai sa vezi egalitate cand vor intra cu adevarat in faliment proprietarii, ca inca nu a inceput tavalugul prabusirii pietei chiriilor, dar urmeaza cat de curand.

    • kinn spune:

      Ce-i drept, am uitat ca se muncea sambata. Mea culpa. Asta arata ca sunt mai multi factori care intra in joc. Raman insa de parerea ca daca procentele sunt asa de mari, asta inseamna pur si simplu ca unii regreta sincer pentru ca le este mai rau.

      Treaba e simpla matematic: salariul mediu depinde de valoarea medie, dar procentul depinde de valoarea mediana. Un salariu mare echilibreaza 5 salarii minime dpdv al salariului mediu, dar reprezinta un singur vot pozitiv contra a 5 voturi negative. Asa ca da, este foarte posibil ca salariul mediu sa fi crescut in termeni reali, si cu toate astea numarul celor care traiesc mai prost sa fi crescut si el.

      Din acest punct de vedere, metodologia articolului mi se pare viciata pe fond. Comparand salariul mediu nu poti trage concluzii despre numarul celor care o duc mai bine sau mai rau. Daca ati compara salariul median?

    • kinn spune:

      Citez de pe blogul lui Cristian Orgonas (nu, nu e din cie care regreta comunismul), articol din 2010:

      “1. Practic, 1 milion de salariati (20% din total) incaseaza venituri peste si mult peste medie, acestia reprezentand de fapt varianta romaneasca a clasei mijlocii.

      2. 75-80% dintre salariati castiga doar atat cat sa traiasca de pe o zi pe alta.

      In aceste conditii, ma intreb cat de relevant este salariul mediu pe economie comunicat de INS, daca patru din cinci salariati castiga sub medie?

      Din datele ANAF nu pot calcula exact venitul median inregistrat in 2008, insa el se situeaza sub 700 de lei pe luna, valoare care este cu aproximativ 50% mai mica decat media!

      In aceste conditii ce relevanta credeti ca mai au calculele dvs? Sigur, ati calculat cu ce ati avut la indemana, dar asta nu le face mai corecte.

  17. Ninulescu spune:

    Am trait si pe vremea lui Ceausescu cand seviciile medicale erau gratuite si nu trebuia sa dai spaga la medici sa te faci bine, dimineata mergeam la aprozarul din satul meu si luam zarzavat proaspat, duminica la caminul cultural erau spectacole si film, aveam in sat dispensar medical, cizmarie si frizerie… acum e totul pustiu, nu mai exista caminul cultural decat ca loc pentru pomeni in caz de deces, dispensar medical nu, frizerie nu, iar aprozarul a disparut cu totul. Pensiile oamenilor erau decente si fiecare muncitor beneficia de concediu pe gratis pe banii sindicatului. E usor sa-i prostesti pe prostii care nu au trait atunci si sa le explici ca tatuca Basescu si mamuca Udrea au adus raiul pe pamant si bunastarea, dar cei care amk trait atunci nu putem fi prostiti. la mine in localitate si in tot judetul Hunedoara de altfel ce-a mai ieftina paine este fix 3 lei, dar basistii platiti de tatuca marinaru vad ca o cumpara doar 1 leu, asa ca inteleg perfect de ce pentru ei e mai bine acum ! :D :D problema este ca peste un an o sa va pierdeti tatuca… si mamuca va ramane saraca ca va fi deconectata de la buget, abia atunci o sa trebuiasca sa vedeti si voi cum este sa cumperi paine cu 3 lei… pana atunci distrati-va… si prostitii in continuare pe prosti cat mai puteti !

    • arakelian spune:

      ninulescu, tu ai prins perioada prospera a satului, cu oameni tineri, muncitori, ce aveau si serviciu, si gospodarie acasa, si ieseau la cinema, ar fi baut si ceva, daca aveau ce; pe cand acum tu vezi moartea satului.
      Fratele meu era sa moara de pneumonie, pe vremea lui Ceasca. Cu bani in mana. Nu erau antibiotice. Tataia statea pe la camera de garda cateva ore pana cand maria sa, regele medic, trecea pe acolo. Da, cu bani in mana… si cu insuficienta respiratorie ( asta e urgenta de gradul 1). etc. Diferenta e ca eu vin din partea cealalta a romaniei, coltul unde se gaureste harta sa bagi ata, conditiile erau absolut aprige … si nu, nu ma refer ca nu aveam curent, toti nu aveam curent, dar pt altii viata a fo mai putin vitrega; ruda din Timisoara, a venit si mi-a dat de mila un pachet de margarina Rama. A fo buna, pt ca nu aveam altele. De haine, si acum ma uit cu mila la poza cand eu eram la tara, in chiloti. Nu aveam ce sa ma imbrac, hainele bune erau .. cand mergeam la oras. Pardoxul moldovei, aveam fabrica de confectii la cativa metri, si nu aveam ce imbraca – totul mergea la export.

      Marele lucru bun era ca nu erau asa multi obezi. Cantitatea de zahar , ulei, piine, principalele motive de ingrasare, lipseau. Mergeau pe jos, in orice conditii.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      “nu trebuia sa dai spaga la medici sa te faci bine”!? Vorbiţi serios? Am dat şpagă la greu: bani, Kent, cafea, dar şi carne şi hârtie igienică (da!), că nici aia nu se găsea şi doctorii primeau orice. O colegă a dat o lampă de Murano (aşa îi ceruse doctoriţia!) pentru 2 săptămâni de concediu post-natal – sper că n-aţi uitat că erau doar 4 luni cu totul, înainte şi după naştere.

      “duminica la caminul cultural erau spectacole si film” – ce fel de spectacole? ce fel de filme?

      “aveam in sat cizmarie si frizerie” – şi de ce nu mai sunt? le-a interzis cineva de sus? dacă era clientelă, de ce-au dispărut? iar dacă nu era, nu era normal să dispară?

      ” tatuca Basescu si mamuca Udrea”!? – ce legătură are cu discuţia!? Sistemul – bun sau rău – s-a schimbat cu 15 ani înainte să ajungă Băsescu preşedinte!

      “ce-a” (cea – n. TCZ) “mai ieftina paine este fix 3 lei” Ce pâine? De ce greutate? Arată ca franzela de 4 lei din 1989?

      • Bucur spune:

        Se pare ca sunteti mai tanar decat credeam (sau ati trait in Vest) daca nu stiti ca inainte de 1990 ne-am bucurat de toate filmele americane cu Robert Redford, Paul Newman etc., de cele frantuzesti cu Alain Delon, Louis de Funes etc., de cele italienesti cu Bud Spencer si altii, ca sa nu mai vorbim de filmele din blocul rasaritean gen Arabella, Uimitoarele aventuri ale unor italieni in Rusia, Kojak la Budapesta etc. Hai sa evitam abordarile “binare” Capitalismul e bun, Comunismul e rau, va recomand si blogul pus la wesite.

        • Athos spune:

          Da ne-am bucurat de ele dar la sirbi daca ii prindeai. La cinema in ultimii ani ai dictaturii erau filme coreene si numai porcarii si in 2 ore de program ce filme iti dadeau? Eh?
          Comunismul nu ca a fost RAU, a fost MONSTRUOS, a fost o aberatie dementa care si-a batut joc de oameni i-a chinuit, i-a omorat si a produs o serie de zombies care inca ii canta ideile. De ce il cocolosim atata cand a fost o mare ticalosie? Tinerii ar trebui sa aiba o materie la scoala unde sa studieze ororile comunismului si cum a fost distrusa Romania de comunisti ca altfel ramana cu idei romantice si nocive despre acele vremuri.
          Bravo pentru articol, bravo pentru concurs e intr-adevar un lucru deosebit care trebuie continuat sa ii indemni pe tineri sa gandeasca sa cerceteze sa inteleaga nu sa preia lozinci de la parinti sau de la TV.

    • Andrei spune:

      Nene Ninulescule, ai luat-o pe aratura cu Basescu (tot ce s-a intamplat rau de la ’89 incoace de la el se trage in mintea ta, vad)… aici era vorba despre altceva. Ce nu stai mata acolo in Hunedoara, fara sa mai fii chemat la Bucuresti sa faci ordine printre capitalisti… Ca fapt divers: am avut un prieten care a fost de multe ori prin Hunedoara si judetele vecine cu oferte de munca (serioase) pentru “muncitorii” de acolo – si al naibii daca s-au urnit din loc hunedorenii, ca primeau ajutor de somaj si era bine.
      Si, daca pleaca Basescu, tot spre Occident se va merge, fiindca altfel nu se poate – sau speri sa revina tatucul Iliescu, ca sa-ti dea concediu gratis la mare?

    • anton spune:

      atunci si eu zic ca-i bine c-o sa dispara, ca in sfarsit o sa puteti trai si D-stra, in sfarsit, cel putin la fel de bine cum ati trait pe vremea lui Ceausescu. Sa ne mai auzim peste vreo 2 ani, zic.

  18. Alexandru Evanghelidis spune:

    Cea mai mare problema a celor nostalgici este gasirea unui loc de munca adecvat, iar de multe ori aceasta se transmite urmatoarei generatii atat verbal, cat si situational prin lipsa posibilitatilor materiale necesare unei educatii adecvate care ar duce la o slujba decenta si la o cultura mai buna. Asadar, nu e de mirare ca exista tineri de 15-25 ani care ofteaza dupa acel taram imaginar din trecut unde primeai un job imediat dupa liceu sau facultate si puteai sa lucrezi in mai multe domenii/industrii decat se poate astazi.

    Mai mult, sistemul acela de repartitie cred ca a avut un impact destul de mare si asupra sistemului educational si a condus la situatia absurda de acum cu scoli profesionale nefunctionale si fabrici de diplome de licenta. Sunt nascut dupa ’89 asa ca vorbesc doar din ce am auzit din mediul meu familial, dar mi se pare ca exista in randul celor de-o varsta cu ai mei o obsesie pentru a face o facultate, indiferent de domeniu sau situatia economica din tara, ca sa prinzi un loc de munca bun, “la birou”.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Cam aşa… Cu precizarea că, prin repartiţie, statul îţi asigura un LOC de muncă, nu şi faptul că vei avea efectiv ce să munceşti în specializarea ta. Pentru destui, salariul era de fapt un mascat ajutor de şomaj. Specia “Dorel” e o moştenire a acelor vremuri.

    • non-stop spune:

      nici acel sistem de joburi automate nu mai functiona, sau era pe cale sa nu mai functioneze. din cauza decretului, generatiile de dupa 69 au crescut enorm in numar, iar cei dinainte de 69 nu au disparut in acelasi ritm; cum spune si TCZ, posturile fictive erau din ce in ce mai multe, oameni care frecau menta pentru ca nu aveau un birou al lor sau nici macar un scaun pe care sa stea, din ce in ce mai multi, treaba care a contribuit la scaderea generala a productivitatii (daca unii nu munceau deloc, ceilalti au inceput sa faca la fel). in fabrici era aceeasi situatie, oficial erau 2-3-4 oameni care munceau in ture pe acelasi strung, dar in realitate munceau numai 2 iar restul stateau degeaba. chiar si legenda cu tehnicienii nostri care munceau prin tarile arabe era o legenda deja, in a doua parte a anilor 80. aproape toti s-au intors in tara dupa 85, pentru ca arabii i-au inlocuit cu nemti, francezi, indieni sau chiar cu polonezi,… si au ingrosat numarul somerilor mascati…. si ce m-a frapat la ei, la cei intorsi din lumea araba, este faptul ca avceau o mentalitate de dorel mai mare decat cei din tara!

  19. florin spune:

    Excelent punctat, fac parte dintre cei care au participat la ”revolutie”,avand la acea data 20 de ani! Am fost plecat din tara 5 ani si m-am intors, poate a fost o greseala dar asa am simtit ca trebuie sa fac.Intotdeauna am incercat in discutiile cu prietenii sau cunostiintele mele sa-i fac sa inteleaga faptul ca pe vremea lui Ceausescu era de fapt mult mai rau decat este acum dar nu prea am avut sanse de reusita. Acum am si o dovada ca am avut dreptate. Multumesc.

  20. Bucur spune:

    Nu spun ca ceea ce sustineti e gresit, ci am doar cateva observatii:

    1. Nu puteti spune despre frigul din case si intreruperile de curent ca au fost o caracteristica a Epocii dinainte de 1990, ele au fost doar la sfarsitul anilor ’80, cand Ceausescu a hotarat sa returneze la FMI toata datoria Romaniei. Si ce datorie era atunci? Si cat e acum?! Si daca Guvernul actual ar hotari sa o platim in 3-4 ani la FMI, cum credeti ca ar scadea nivelul de trai?

    2. Painea e mai ieftina si cartofii mai scumpi: Exact! Dar cine mananca paine si cine cartofi? Ah, da nemtii…

    3. Spre deosebire de ziua de azi, existau hingheri care strangeau cainii de pe strazi si in consecinta nu erau orasele pline de rahat si urina de caine ca acum, mai rau ca in Evul Mediu! In general, sanatatea populatiei este mult mai proasta azi, si toti se plang de sistemul de sanatate.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      1. Aşa este, dar oare de ce se făcuseră acele datorii? Pe de altă parte, dacă e să vorbim despre caractersticile altor perioade comuniste, de pildă anii 50…
      3. Eu aş prefera să strângă cineva de pe stradă oamenii care fac mizerie…

      • Bucur spune:

        Aici va raspund doar pentru ca ati pus o intrebare. Creditele de atunci au fost facute pentruca Ceausescu intrase in relatii bune cu Vestul (USA, UK etc.) – ca urmare a condamnarii invaziei URSS in Cehoslovacia 1968 – de la care am primit tehnologie avansata (a se vedea de exemplu platformele de semiconductori Baneasa si de Electronica Pipera). Probabil creditul de la FMI a fost parte a acestei intelegeri economice.
        Daca ati fi Dvs. acum amabil sa explicati ce platforme industriale si fabrici au fost realizate cu muuultele miliarde de dolari/euro (as aprecia si o cifra exacta) imprumutate de la FMI, BM etc. dupa 1990?

  21. mircea spune:

    In primul rind comparatia este gresita,comparatia se face la salariul mediu,din moment ce
    70-75%din cei care muncesc au salariul minim(vezi site INS cu %pe categorii de venit).Rezulta ca doar 25-30%isi permit ceea ce isi permiteau inainte de 1990 deci,gradul de saracire al populatiei este foarte mare in toti acesti 23 ani.Apoi,stimate domn,nu ai vorbit despre siguranta veniturilor si a locului de munca,despre constanta unei rate la masina sau apartament,despre faptul ca toti faceau concediul-la munte,la mare-cu bilet de la sindicat,de la ONT sau de la BTT.
    Nu in ultimul rind,cind mergeai la partid si cereai casa sau mai stiu eu ce erai ascultat si problemele se rezolvau.Astazi cui sa spui si cine sa rezolve o problema?Toti aveau frigider si cele necesare in el,toti plecau simbata in week-end la munte,la mare toti aveau bani in buzunar.Bunul simt,cei 7 ani de acasa le gaseai la tot pasul astazi,minciuna,impostura ,plagiatul sunt atributele care nu sunt straine PM,basca plebea.Educatia este la pamint scoala,incadrarea in munca,promovarea sunt facute doar pe criterii politice.Spuneti-mi va rog,din “epavele comunismului”vindute in decursul celor 23 ani citi bani sau obtinut si ce sa facut cu e?.Va spun eu o groaza de bani si nu sau facut decit pomeni electorale.Atunci de ce batjocoriti munca a milioane de oameni din socialism care au lasat ceva in urma lor si care a fost valorificat.Ca si cum iti blamezi parinti ca tia ramas,dupa moartea lor, o casa,un teren pe care le-ai vindut si le-ai baut la crisma.Halal gindire!

    • Andrei spune:

      Ei, hai, ca am prins si eu acele vremuri, si imi aduc aminte cum lesinau oamenii la cozile de la paine si orice, si imi aduc aminte de rafturile de la alimentara pline de tocana de legume, si de sarbatoarea nationala cand vedeai o portocala pentru care puneai toate pilele in functiune… despre faptul ca mancam carne o data pe luna, despre carti citite la lumanare, despre frica de militie si securisti, despre frica de activistul ala care taia si spanzura, despre cum stateam cel putin 5 nopti la coada sa umplem o butelie etc. etc. Hai sa fim seriosi… si care bun simt, daca gestionarul sau vanzatorul de la aprozar erau regii comertului? Soselele erau bune pentru ca mergeau masinile, cate erau, cu cota de benzina si din 2 in 2 duminici, in functie de numar, deci… ce sa se strice? Si ar mai fi, dar nu are rost sa le insir. Au fost si bune, dar mult mai multe rele, asta este adevarul. Iar in capitalism nu exista partid sa iti dea casa, masina, bilet la mare, etc., asta nu intelege lumea.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      “toti faceau concediul-la munte,la mare-cu bilet de la sindicat,de la ONT sau de la BTT”!? Categoric aţi trăit în altă ţară decât mine! Nici eu, nici vreo cunoştinţă de-a mea nu a beneficiat vreodată de astfel de concedii.
      Dincolo de afirmaţii tranşante, amintiri imperfecte şi păreri personale se află cifrele: astăzi, 2 MILIOANE de români ies anual din ţară. Sigur, puteţi spune că mint Autoritatea Naţională pentru Turism şi Poliţia de Frontieră…

      • mircea spune:

        Dle Zarojanu,2000000 ieseau si pe vremea cealalta afara,puteai merge la meci la Istambul,in concediu prin toate tarile socialiste,la conferinte etc.daca erai deai lor.Trebuia sa fii cunoscut de securisti,ala de la locul de munca punea o vorba mai sus si… aveai pasaport.Nu puteti intelege,in provincie era mult mai usor pentru mincare,o haina,frigider,cafea,tigari,fructe etc.
        In provincie functiona principiul ma servesti cu ceva te servesc si eu,nu se dadea spaga pentru nimic.La medic dadeai ceva,tigari cafea,insa daca lucrai la carne medicul stia si nu-ti lua nimic
        venea apoi si trebuia sa-i dai carne.Vindeai pantofi si trebuia sa mergi in service cu masina,scoteai cartusul de tigari.Venea tinichigiul sau mecanicul dupa pantofi la nevasta ii luai tigarile si cafeaua.In orasele de 100000 de locuitori oameni se cunosteau intre ei din tata-n fiu.
        Cit Spuneti despre concedii cu ONT sau BTT ca nu ati auzit,pai fara suparare,ati trait inchistati,inchisi in propria carpace,intradevar cu frica de militie si securitate.Acolo erau tot oameni,mai fratilor,si ei aveau nevoie de cele necesare traiului ca oricare dintre noi.E greu sa fii deschis la minte si pe deasupra si constructiv.

        • Andrei spune:

          Domnule, cum e posibil asa ceva, sa fii atat de stramb la minte incat sa sustii ca sistemul “eu iti dau o halca de carne, tu imi dai medicamente” este unul in regula? Pe bune… v-a deformat de tot sistemul ala… si, credeti-ma, nu vorbesc din carti, aveam 30 de ani in ’89, asa ca am prins si vremurile bune, din ’70, si vremurile naspa, din ’80 incolo… Chiar asa, sa traim la miloaga, in teroare si la troc? Sau ati fost in nomeklatura, sau turnator? Tata a fost miner, comunist convins, dar tot a facut greva in ’77 cand a vazut ce bataie de joc incepuse in tara si cum se mintea in toate partile, iar activistii analfabeti intronau dictatura bunului plac, a nesimtirii crase, cu tupeu, si se ghiftuiau in toate partile cu bunatati prin vile de protocol, si ieseau din tara, asa cum spuneti, ca erau prieteni cu securistii. Credeti ca un concediu la mare sau la munte putea inlatura toata mizeria de atunci a omului normal, a “poporului muncitor”, asa cum se spunea, care nu avea pile, relatii, nici de unde sa dea halca de carne? Zau asa… in locul dumneavoastra as tacea naibii din gura, dar nu aveti cum, mi-e teama… si de aceea prolifereaza minciuna si impostura in tara asta, fiindca e normal, ca asa am vazut inainte si ne spalam mainile reciproc. Sunteti uluitor!!!!!

        • ion mosu spune:

          Nu stiu in ce zone din tara au trait unii comentatori de aici…in anii 70 eram copil dar cu placere imi aduc aminte de Mannix Columbo Kojak Brettsi Danny etc.Stiu cum arata o Alimentara pe atunci si dacacineva n-a vazut roti de cascaval a fost orb…si nu doar cascaval ci si bare intregi de salamuri inclusiv de Sibiu sau carnatii Plai..multi zic de bem bemsi brifcor dar uita de Pepsi de Citric sau FruCola care erau chiar bune mai bune decat multe prostii de azi…multi uita ca se macina cafeaua pe loc in mazinile alea mari de macinat la care eu le ziceam ciuperci…tata fiind fumator ma trimitea dupa Carpati cu filtru si vedeam o gramada de tigari straine printre care si faomosul Kent…anii 80…in 1985 mi-am cumparat prima pereche de blue jeans jumatate din pret platit de mine din bursa de profesionala jumatate de parinti…1700 lei de la caminele studentesti din Timisoara marca Jefferson…in 86 am cumparat Puma cu 2500 lei si pantofi Otter cu 900 lei Timisoara devenind traseu lunar…fiind absolvent de profesionala angajat din 85 am avut norocul la un salariu mare in defunctul combinat din Hunedoara…contrar unor opinii castigam mai mult de 3000 pe luna …peste 3000 era doar plata plus un avans fix de 1070 lei…aveam colegi de munca mai vechi si categorii mai mari care castigau peste 5-6000 lei…mama a trebuit sa schimbe Arcticul mediu cu un Minsk cu congelator pt ca nu mai aveau loc alimentele…se lua si curentul dar caldura fiind din CET din combinat nu era o problema…imi amintesc o iarna in care mai dormeam cu geamul intredeschis…era prea cald…mi-am permis pt ca eram platit CORECT si intretinerea la bloc costa putin si alimentele erau ieftine…am prins si perioada cartelelor…a fost putin mai greu dar poate datorita combinatului care era aprovizionat la cantinele interioare am supravietuit binisor…cateva amintiri neplacute:sectoristul m-a admonestat pe strada pt ca aveam un tricou cu Kiss si odata la un chef cuprietenii a batut la usa la ora 01 din noapte sa dam muzica de la Kashtan mai incet chiar dca era sambata….si chefurile le faceam cu mancare adevarata nu cu sticksuri si biscuiti si dimineata la 7 inca dansam si ne distram nu dormeam pe noi…pe atunci Hategana si berea de Timisoara erau bossii…plus Havana Club sau Zytnia sau Wyborowa…poate unii au trait in alta parte…asta e Romania mea inainte de 90…sa nu uit filmele de pe VHS sau cablurile trase de la vecinii cu parabolica….film net mtv sky movies si tot pachetul sky rtl pro7 etc etc…,,cumparaturile” facute de la turistii care vizitau castelul mai ales de la cei din Ungaria…

      • Andrei George spune:

        Dle. Zarojanu, înseamnă că dvs. trăiați într-o lume paralelă. Din 1982- anul în care am intrat la facultate și până în 1990- mi-am făcut toate vacanțele la mare, prin ONT. BTT-ul avea și el oferte- dar în condiții mai proaste iar sindicatul dădea bilete mai ales familiștilor. Pentru 6 zile de mare plăteam 500 de lei- la un hotel bun din Mamaia.

    • anton spune:

      faina asta, ca atunci “cand mergeai la partid erai ascultat” :)

  22. Bogdan R. spune:

    Cred ca ati omis un lucru in lista de mai sus. Nu stiu daca era o consecinta a vremurilor grele, sau era impus de comunism, dar atunci exista RESPECT si LEGE.
    Doctorii, profesorii, inginerii – toti erau respectati in societate si erau idealuri de meserii ptr cei mici.
    Azi societatea este dominata de manelism si smecherie. Nimeni nu mai vrea sa se faca inginer. Toti vor sa fie smecheri, combinatori, fotbalisti, fotomodele, sa aibe bani din combinatii cu terenuri, case, etc. Nimeni nu vrea sa munceasca in uzine. Sau sa munceasca in general.
    S–au schimbat modelele in societate. In rau. Lumea te depaseste la semafor si-ti rade in fata. Parcheaza pe banda 1 si nu da doi bani ca a creat o “palnie” si sute de alti soferi care vin din spate se vor inghesui pe banda ramasa libera.
    Medicii au salarii mici. La fel si profesorii. Este plin internetul de filmulete cu copii la liceu care isi bat joc si de scoala si de profesori.

    Atunci Romania avea industrie. Azi e taiata toata la fier vechi. Societate de consum. Nu mai producem nimic la noi(Dacia e o exceptie fericita). Totul e din import.
    Stiti de ce Germania este o tara puternica ? Ptr ca are industrie si tehnologie ! Nu ptr care are 1000 de mall-uri !

    Alt motiv de frustrare ar fi strazile – practic sunt aceleasi ca’n ’90, dar de 10 ori mai multe masini. Trenurile CFR circula mai rar si mai incet.
    De asta lumea spune ca “era mai bine”. Ptr ca nu era Gigi toata ziua la TV sa arunce cu bani in stanga si-n dreapta, nu erau manelisti cu BMWuri, trenul Buc-Neptun facea 3 ore, nu 6 ore ca azi.

    Nu se gasea mancare, dar cu totii aveam bunici la tara care ne aprovizionau cu ce ne trebuie. Mancarea avea gust si era sanatoasa. Azi piata e invadata de produse modificate genetic si crescute cu hormoni si ingrasaminte.

    Societatea din ’89 avea modele si valori. Oamenii avea siguranta locului de munca si un acoperis deasupra capului garantat. Lucruri importante as zice ;)

    In concluzie, inainte erau lucuri rele, dar si lucruri bune.
    O mare parte din lucrurile rele de atunci au fost indreptate (avem curent, libertate de expresie, etc; in schimb tot comunistii ne conduc).
    Dar lucrurile bune de atunci s-au pierdut. Aparent iremediabil. Iar lumea simte lipsa acelor lucruri bune.

    • Cristian Ioan spune:

      Analiza lui Bogdan ma face si pe mine sa exclam: “Era mai bine!”
      Sub multe aspect, era mai bine.
      Nu, nu regret perioada anilor ’80.
      Nu il regret pe Pingelica si pe Toa’sa Doctor-academician.
      Insa sunt nostalgic dupa perioada in care Romania AVEA o indusrtie, cind exista respect fata de lege, iar copilul nu visa sa se faca manelist, interlop sau VIP, ca acum!
      La IPRS sau Micro eram cu 15 ani in urma tehnologiei occidentale, insa acum decalajul este mult mai mre, deoarece la noi nu se mai face NIMIC!
      Cum sa nu regret vremurile cind IEMI facea un osciloscop cu 20 de ani in urma celor de la tektronix?! Pia acum trebuie sa importam nu doar aparatul, ci si specialistul care sa il utilizeze, pentru ca aici nu a mia ramas nimeni capabil sa foloseasca instrumente perfromante!

      • Andrei spune:

        Du-te, domnule, de aici, cu “nu se face nimic”! De Bitdefender ai auzit, de Siveco, de companiile din Bucuresti sau Cluj sau aiurea de prin tara care inoveaza constant in domenii avansate precum IT-ul? De centrul de cercetare Renault din Bucuresti ai auzit? Sigur ca da, ce mai faceam noi pe atunci nu vazuse lumea, si nici nu era pregatita pentru asa ceva, si aveam si lasere ascunse prin munti, de tremurau rusii de frica noastra (asta era un mare mit propagat oficial prin anii ’80), si Romania era si este centrul lumii, si noul Ierusalim geto-dacic… si mama si tatal civilizatiei umane.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      “Stiti de ce Germania este o tara puternica ?” Da, ştiu, pentru că are produse şi servicii de calitate. România a avut industrie, dar era o industrie de proastă calitate şi foarte scumpă. Am lucrat 8 ani în Ministerul Metalurgiei, vă asigur că ştiu ce spun. Când această industrie MENŢINUTĂ ÎN VIAŢĂ ARTIFICIAL PRIN CAER, s-a confruntat cu piaţa liberă, a căzut de la sine, n-a ucis-o nimeni. Dovada sunt contraexemplele: dacă putem produce Loganuri competitive, producem şi vindem la greu!

      • unu' de departe spune:

        @Zarojanu……Partial sunt de acord cu Dvs. Stiti, cred ca o SOCIETATE SANATOASA consta in respect, civilizatie, onestitate mai exact, in ,,cei sapte ani de-acasa,, Cineva, pe la inceputul anilor ’90 (persoana respectiva este astazi activa in domeniul justitiei) imi spunea asa: D-le, sa nu uitati niciodata ce iti spun eu acuma….Daca intr-o tara nu functioneaza justitia, nu functioneaza nimic! Mi-am reamintit deseori cuvintele acestea. Vedeti Dvs, mie imi ajunge sa vad spitalele din Romania care sunt SUB ORICE CRITICA, perosnal prost calificat (cei buni au plecat din tara) doctori care AU JURAT STRIMB. Cunosc multe cazuri in care doctorii au cerut spagi de mii si mii de Euro pt a interveni, incat ma intreb pt ce se mai cotizeaza la casa de sanatate?! In justitie este caos total. Daca ma intrebati pe mine, as spune ca 80% dintre judecatori sunt corupti! Ca daca provii de la tara sau daca nu ai bani, mori cu dreptatea in mana. Mai spun ca niciunde in Europa nu se moare precum in Romania. Ma refer la boli provocate de sistem, de neajunsuri, de griji, de stress, de grija zile de maine. Cunosc oameni cu pregatire superioara care a deconectat frigiderul de la energie pe motiv ca nu are ce sa bage in el (nu glumesc) Copiii minune ai Romaniei (sunt destui) pleaca imediat ce termina studiile, in tari unde li se respecta orele de scoala si cunostintele acumulate. Asa cum am scris mai inainte, sunt cca 4 mil de romani care slugaresc prin Occident, acestia fiind ,,izgoniti,, de sistemul ,,democratic,, romanesc si care prin banii trimisi acasa, intretin familiile ramase si totodata ajuta ca economia romaneasca sa fie tinuta la suprafata. Cred ca viata nu inseamna doar masini scumpe, magazine de orice fel, cu rafturile si vitrinele pline, ori ca astazi oricine poate sa-si spuna parerea fara teama ca ar putea fi arestat….Oricum, cine ii asculta, sau cine tine cont de parerile celor mici? Subliniez ca nu am fost decaord cu comunismul si nici cu modul in care Ceausescu&Co a condus tara dar nici cu ,,democratia,, care persita in Romania de 23 ani, nu sunt de acord. As vrea sa mai punctez un lucru. Se spune aici ca foarte multi cetateni au iesit la pensie cu mult inainte de termen, pe spagi sau cu boli inventate. Da, este foarte adevarat dar de ce au ajuns acesti oameni sa procedeze astfel? Nu cumva din cauza politicului si a politicii duse de Romania? Oricine vede ca locurile de munca sunt restranse, ca tineri parasesc tara tocmai din acest motiv si atunci?, ce sa faca o persoana care are varsta de 55 ani? Cine il mai angajeaza? Vorbim vorbe dar nu cred ca commenturi-le noastre ajuta pe cineva. Pariez ca niciun politician nu citeste astfel de articole.

    • cristi spune:

      Nu chiar. Atunci, inainte de ’89, au fost unii care au stat cu biciul pe spatele romanului si astfel s-a mai construit cate ceva. Cu forta si cu frica. Dupa ’89, cand pe astia i-am eliminat, s-a vazut cum ii romanul. Ca romanul a facut dezastrul asta in tara nu extraterestrii. Romanul a fugit de responsabilitate, romanul a furat cat s-a putut si i-a admirat fara sa se ascunda pe cei care furau mai mult, ba chiar i-a si votat si i-a tinut la putere. Tot romanul a facut asta nu altii. Acum doar se vad rezultatele. Dar sa nu ne ascundem dupa deget: principalul vinovat este poporul roman (sau ma rog, populatia ca popor nu mai este demult) nu altcineva. Politicienii sunt doar imaginea societatii romanesti.

    • non-stop spune:

      sti de ce s-a dus de rapa industria noastra, in anii 80, si a germaniei nu? pentru ca in institutele noastre de cercetari rapoartele de cercetare contineau in masa fraza “m-am gandit la…” pe cand germanii, ca tot occidentul de altfel, in tot acel timp, experimentau / dezoltau tehnologii noi si introduceau calculatorul la scara larga in economie. fara cercetare adevarata, si cu tzatza leana care hotara cine e cercetator si cine nu, industria noastra poate competitiva in anii 70, s-a dus pe topogan. cele cateva locuri unde s-a mai facut cercetare adevarata pana in 89, putine, au fost maturate dupa revolutie. punct terminus…

  23. Mitu spune:

    Buna ziua,
    Nu regret timpurile si cozile din vremea lui Ceausescu. Le cunosc foarte bine.
    Analiza facuta de dumneavoastra nu reflecta realitatea zilei de astazi. Astazi sunt foarte multi someri, cei mai multi dintre cei care lucreaza castiga salariul minim pe economie, nu salariul mediu. Programul de lucru este mai mare si mult mai incarcat in ziua de azi. Nu mai sunt facilitati pentru cei care lucreaza (bilete de odihna, tratament, etc.) si multe altele.
    Membrii familiilor se instraineaza din ce in ce mai mult, asta datorita societatii de astazi, valoarea elevilor si a scolii de astazi este sub nivelul acelor vremuri.
    Desi acele vremuri au fost gri, parca romanii zambeau mai mult decat azi.

  24. radomir spune:

    Gresiti cand luati salarul mediu de 1600, ca baza de calcul. in tara salarul mediu e de 800 ron.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Şi înainte de 1990 care era salariul mediu real “în ţară”? Nu pot compara mere cu pere şi nici nu pot să mă bazez pe afirmaţii. Exista atunci un salariu mediu naţional oficial (poate umflat) – există unul azi (idem), n-avem ce face, cu astea operăm. Dacă-mi daţi date documentate despre salariul mediu într-un judeţ – atunci şi acum – putem reface împreună calculele în acel caz. Dar la nivel naţional, la nivel de SISTEM – căci asta discutăm, sistemul – ceea ce se ia în calcul sunt cifrele oficiale naţionale.

  25. Lucian spune:

    E fortat si si deplasat sa compari cate oua sau cate kile de lapte, carne sau ulei puteai sa cumperi atunci si cate acum. Asta pentru ca ouale si untul nu se gaseau deloc, de carne de vita – cu os sau fara – nici nu putea fi vorba, iar produsele care inca se mai gaseau erau de o calitate mizerabila: laptele era o spalatura infecta, uleiul “rafinat” prin metode rudimentare avea miros si gust de ranced iar cartofii erau celebrii “cartofi boabe”, de marimea nucilor. Tot ce era bun se trimitea la export, doar gunoaiele ajungeau la populatie, care statea cu stoicism ore intregi la cozi ca sa prinda o punga cu gheare de gaina sau te miri ce salam imputit, plin de zgarciuri. Mai mult, sa compari salariile de atunci cu cele de acum pur si simplu nu are sens intrucat acum salariile sunt primite intr-o moneda convertibila (RON) cu care poti sa cumperi practic orice, pe cand atunci se plateau in niste hartii calpe, tiparite la discretie de stat si care puse fata in fata cu o moneda reala isi aratau adevarata valoare: 100-120 de lei la un dolar spre sfarsitul anilor ’80, fata de 3,5 lei la dolar cat e acum. Pur si simplu nu ai ce compara.

    • Cristian Ioan spune:

      Dar uleiul de acum cum vi se pare?!
      Un aspect minor, dar concret, nu intotedeauna “progresul” este evident.
      Imi amintesc bine vara lui 1988, cum stateam la coada in fata alimentarei, ca sa luam ratia de ulei.
      Ne turna cu polonicul dintr-un cazan mare, nu prea curat, iar lichidul era TULBURE!
      Dar acum, uleiul pe care il cumpar de la hypermarket, indiferent daca se cheama Floriol sau Bunica, este un lichid transparent si subtire, de consistenta apei!
      Este incolor, nu pare de loc … uleios, nu este convingator!
      Unde-i uleiul de alta data?!

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Aveţi dreptate. Eu am vrut însă să verific dacă nostalgiile se justifică MĂCAR din punctul de vedere al preţurilor.

    • Aurelia spune:

      Comparatiile sunt aiurea,nu avem decat sa ne gandim ca acum avem libertatea sa vorbim ,sa gandim si sa calatorim este mai presus de orice .Generatia noastra ,cei care am fost tineri atunci,inteleg si apreciaza ce avem azi.Restul ,fiecare generatie cu sacrificiul ei ,oare se poate trai altfel?

  26. Curiosu' spune:

    Cate grame are painea de i leu si eventual unde o pot gasi.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      400-500 g, la fel ca franzela de 4 lei din 1989. La orice magazin mare sau mic din Bucureşti. În unele locuri e 1,10 lei.

    • Cornel spune:

      Fix 300 grame. Oriunde!

      • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

        Ok, 300 de grame. Asta înseamnă 1,33 lei pt 400 g şi 1,66 lei pt 500. Tot suntem departe şi de 4, şi de 3,60, cum îşi amintesc unii. În plus, să nu uităm cum şi cât o găseam atunci, faţă de acum, când poţi s-o cumperi şi la 12 noaptea, de la parterul blocului.

  27. jos_iliescu spune:

    Foarte bun articol. Si eu sunt anticomunist convins, desi m-am nascut abia in anii 80. dar am cateva amendamente:

    ” S-a ieşit la pensie pe rupte, pe motiv de boală (de multe ori inventată sau exagerată) ori – înainte de termen – fără niciun motiv. Decât acela că oamenii n-au mai dorit să lucreze.”

    Aici e putin mai complicat, foarte multi dintre cei care s-au pensionat pe caz de boala erau oameni dati afara de la serviciu pe la 40-50-60 de ani. In cele mai multe cazuri, nimeni – repet, NIMENI – nu-i mai angajeaza la varsta asta.

    “Înainte, diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci români era incomparabil mai mică decât este azi, ceea ce stârneşte frustrarea şi potenţează egalitarismul.”

    E adevarat, coeficientul GINI era mai mic inainte, pe la 23. Acum e 33, ceea ce ne plaseaza pe unul dintre cele mai proaste locuri din Uniunea Europeana. Asta nu ar fi neaparat ceva rau in sine, dar inegalitatile astea ii dezavantajeaza rau de tot pe unii, mai ales pe cei din zona rurala si din orasele mici, care practic sunt lipsiti de orice perspective. E normal, in conditiile astea, ca cei pe care i-am numit mai devreme sa isi doreasca sa beneficieze de ceva mai multe oportunitati. De altfel, nu e nimic rau intr-o democratie sa iti doresti o clasa de mijloc mai consolidata si, implicit, un coeficient GINi mai mic. Norvegia, Finlanda, Olanda, Danemarca, Islanda au coeficiente GINI intre 23 si 27 – sau ceva de genul asta. Repet, vorbim strict de democratii, si nu de tari comuniste.

    “Astăzi, suntem toţi în luptă directă cu tot ceea ce există – nu numai în România, ci în întreaga lume! Este, fireşte, mult mai greu.”

    Aveti perfecta dreptate, doar ca, asa cum am zis mai sus, nu avem egalitate de sanse. Ce-i spui unuia de la tara care trebuie sa ia trenul zeci de kilometri ca sa ajunga la cea mai apropiata scoala? sau autobuzul, sau cu ce merg astia acum. Doar 2% dintre ei au sansa sa ajunga la facultate.

    Altfel e foarte corect articolul. Bravo!

    • Cornel spune:

      Si atunci, ca si acum, se iese la pensie pe caz de boala numai pe spaga grea data lui “dom’ doctor”.

  28. bugsy spune:

    “Să analizăm cât mai la rece această afirmaţie, pe care au ajuns să şi-o asume inclusiv 68% dintre cei născuţi DUPĂ 1989, conform unui sondaj recent.”

    cum poti sa-ti dai cu parerea despre o perioada despre care nu stii nimic (pentru ca nu existai),? ce valoare sociologica au aceste raspunsuri?

    “Decembrie 1989 n-a fost numai o revoltă împotriva sistemului comunist, concentraţionar, dictatorial, ci şi una împotriva adulţilor” ;
    atat de revoltati au fost romanii in dec 1989 impotriva comunismului, incat in mai 1990 au adus, pe cale democratica, tot comunistii la putere.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Ca apărător al libertăţii de exprimare, mă văd silit să vă contrazic: oricine poate să-şi dea cu părerea şi despre vremea fanarioţilor!
      Cât despre mai 1990 vs. decembrie 1989, o precizare: revoluţia – atât cât a fost revoluţie – a fost făcută de câteva zeci de mii de oameni, până la fuga lui Ceauşescu, şi a fost anticomunistă. După – au fost carnaval, manipulare, jocuri de culise…

  29. Raoul spune:

    Paine la 1 leu acum?! La ce gramaj…
    O franzela in ’89 era 3,60 lei
    Asta nu pentru ca as considera ca era mai bine pe atunc.i, Ci doar ca sa se stie sdevarul…

    • Cristian Ioan spune:

      Corecta observatia cu painea!
      In ultimii zece ani, pentu a nu creste pretul painii sub pragul critic de 10.000 lei vechi, gramajul a tot scazut.
      Painea contemporana este foarte afanat, la volum nu sunt diferente mari, dar gramajul a fost redus mereu.
      Nu mai stiu sigur CAT costa painea in perioada 1983-86, cind eram stagiar la Curtea de Arges si aveam tichet zilnic de paine, pe care era precizat gramajul: 400g.
      In schimb, tin minte ca in copilarie, painea cu sectiune dreptunghiulara era 2 lei, iar “intermediara” era realemente MARE: la brutarie avea obligatoriu cutit de paine, multi clienti cumparau o jumate sau un sfert de paine!
      Cum poti face o comparatie, chiar aproximativa, daca nu tii cont si de gramaj??

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Nu mai era de mult 3,60 (cu cartofi) şi 3,20 (fără cartofi). Şi chiar de-ar fi fost 3,60, tot era mai scumpă, relativ la salariu decât cea de azi.

  30. Sorin spune:

    Cei care sunt nostalgici pt vremurile acelea de obicei regreta ceva anume: locul de munca, casa asigurata, linistea familiei, moralitatea, etc. Dar n-ar vrea ca TOTUL sa fie ca atunci. Ca experiment, toti cei care sunt nostalgici pot sa incerce sa stea 2h pe zi in intuneric timp de o saptamana. Sa astepte in frig in fata magazinului pt 2 ore inainte de a intra. Sa isi intrerupa incalzirea si sa-si opreasca singuri apa. Sa se uite la tv numai la filme vechi si alea doar unul pe saptamana. Sa faca economie la cota de benzina pt ca atunci cand are concediu sa poata ajunge pana la mare. (adica sa mearga pe jos tot anul)

    Eram vai de capul nostru, traiam ca niste animale. Sigur, ce-i care sunt “nostalgici” in realitate sunt doar frustrati pe vremurile de acum. Pune-i sa faca singuri experimentul de mai sus si o sa vezi ca o sa caute scuze. :)

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Ştiţi că am primit pe mail o comparaţie în care se spunea, între altele, “Acum, ca şi atunci, n-ai la ce te uita la TV”!?

  31. Un prieten spune:

    O comparatie serioasa se face pe mai multe criterii, nu doar si nu in primul rand materiale. Intelegerea este necesara atat in privinta trecutului (chiar pt multi dintre cei care au trait-o) cat si a prezentului. Altfel, vorbim discutii, chibitam, este drept ca este mai mult decat nimic.
    Intrebarea este in mod fundamental formulata eronat deoarece implica binele, mai portivita imi pare folosirea raului: “Era mai rau pe vremea…”

  32. valabill spune:

    Diferentele salariale intre zonele tarii existau si atunci Pot spune ca in regiunea nord-est, 3000 de lei era mai degraba un “salar bun”, media fiind mai degraba la 2500. Apoi pentru o multime de produse preturile reale erau foarte mari in comparatie cu cele oficiale. De exemplu un pachet de cafea naturala costa 200-250 de lei, ceea ce insemna ca dintr-un salariu iti cumparai maxim 12 pachete de cafea. La fel stateau lucrurile si in cazul bunurilor de larg consum. Nu intamplator multi au facut avere in 1990 vanzand blugi, tigari si sapun turcesc. Apoi, politica decreteilor a obligat multe femei sa stea o perioada mare de timp “acasa”, ceea ce facea ca familiile cu multi copii si un singur angajat sa aiba un nivel de trai destul de scazut, cu tot sprijinul venit de la stat.

  33. Emil Stoica spune:

    Cateva alte elemente:

    1. Dacia costa vreo 70.000 de lei, insa astptai 4 ani la coada sa o cumperi si aveai ratie pentru benzina.

    2. Alimentele: uneori stateai si cateva ore la coada sa cumperi un kil de carne, uleiul, zaharul si alte alimente erau pe cartela. Plus ca in Bucuresti era cat de cat bine, in provincie era mult mai rau.

    3. Apartament iti luai unde iti dadea repartitie, mai ales in anii ’80.

    4. Loc de munca la fel, unde aveai repartitie.

    5. Iti demolau casa in mijlocul iernii — cum a fost cazul parintilor mei, o casa in cartierul Grant, mare, frumoasa, 4 camere, cu etaj, cu pod, cu un pic de gradinita pentru flori – demolata in ianuarie 1986; am fost compensati cu 80.000 de lei (care era maximum) din care am scazut 2.000 de lei cheltuieli de demolare, am pus banii la coada la Dacia pe care am luat-o in 1989….

    Ca sa nu mai vorbim de libertati …. de expresie, de studiu, de calatorie, de transfer in interiorul tarii (a fost si un film “Buletin de Bucuresti”), libertati religioase, libertati sexuale; libertati economice: sa-ti deschizi propria afacere, sa ai drept de proprietate, etc.

    • Cristian Ioan spune:

      @Emil Stoica,
      Ati avut mare noroc!
      ma refer la demolare: pe noi ne-a demolat in vara lui 1988, insa Decretul nu fusese semnat.
      Asa ca despagubirea am primit-o abia in 1991, cind deja inflatia se manifesta din plin!

    • bogdan spune:

      La punctul 5 e tare faza cu taxa de demolare.
      Deci dupa ce-ti darima casa iti mai percep si taxa pentru “serviciul” pe care ti l-au facut :) )

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Mulţumesc pentru completări.
      Şi o precizare: nu SE DĂDEAU apartamente. Eu am aşteptat la coadă doi ani ca să capăt dreptul să-mi CUMPĂR! UNII primeau apartamente de la stat, cu chirie, în special muncitorii care fuseseră dislocaţi de la ţară pentru industria megalomanică. Nu puteau să-i aducă la oraş dacă nu le dădeau să locuiască undeva.

      • tanase_v spune:

        Minciuna se dadeau apartamente

        pai apartamentele alea is date

        tu faci statistici sau vorbesti de tine? ce dracu faci?

        zi statistica: cate apartamente a dat Ceausescu gratis cu chirii modice de 50 de lei pe luna
        la un salariu MMinim de 2000 de lei in 89

        cate apartamente a dat Capitalismul in 23 de ani populatiei cu chirii modice de 50 de lei

        A ai 1600 brut iei in mana 1300 mii si dai 200 de euro adica 900 chirie din ei

        E bine asa? atunci de ce minti?

  34. Corvus Corax spune:

    Nu numai ca era “mai bine pe vremea Plumbuitului”, dar “ne indreptam intr-o directie gresita”. Asta cu “directia gresita” m-a facut mereu sa rad, pentru ca a considera ca mergi in directia gresita presupune ca stii si care e aia buna. Ceea ce, s-avem pardon, dar…

  35. Cristian Ioan spune:

    comparatia este tare dificil de facut!
    Da, intre timp tehnologia a evoluat, iar diversitatea produselor si serviciile disponibile acum este incomparabila cu ce exista inainte de 1990!
    Dar in decembrie 1989 noi strigam “li-ber-ta-te!” si “jos cu dictatorul!”, nu zbieram ca vrem capitalism sau putere de cumparare mai mare.
    Insa de ce comparatia este facuta cu 1989, cind era rau?
    Din toate punctele de vedere?!
    Ar trebui comparat cu perioada 1960-70, cind era relativ :bine”!
    In anii ’80 tocmai lipsurile si restrictiile exaseparasera populatia.
    In socialism, preturile erau CONTROLATE de Stat, insa in anii ’80 se ajunsese la o situatie de criza, benzina si produsele alimentare precum painea, zaharul, uleiul erau pe cartela, in vreme ce altele NU SE GASEAU!
    Deci problema era ca NU AVEAI CE sa cumperi cu leafa pe care o primeai, cel putin oficial, deoarce exista si piata neagra.
    Asta este valabil si pentru masini, cel mai mare repros la adresa Daciei 1300 nu era ca ar fi fost depasita, nici ca pretul parea mare, ci ca trebuia sa ASTEPTI: depuneai banii la CEC si abia dupa 7 ani putea sa o iei.
    la fel cu televizoarele color!
    in aceste conditii, mi se pare extrem de dificila comparatia ECONOMICA cu situatia din 1989.
    De observat ca in pofida controlului strict si a introducerii cartelor, inflatia era mare, pentru comunism: un bilet ITB ajunse la pretul dea 1,75 lei.
    Ori, la inceputul anilor ’60, cind eu eram copil, un bilet de tramvai la clasa a II-a costa numai 25 de bani …

  36. Cetateanu' Turmentat spune:

    Da-i incolo de nostalgici…
    0. Comparam preturile la produse alimentare: bio sau modificate genetic? Comparam intretinerea dar ce facem cu apartamentul pe care atunci il primeam gratis si acum il cumparam la mana a doua cu credit pe viata? Sigur, atunci plateam pe ce nu aveam, caldura, curent, etc? Probabil de aia sunt atatia debransati de la sistemul de caldura…le-a placut. Totul era mai bine pe vremea aia, nu cumva echivaleaza cu totul era rau pe timpul comunistilor? Sau exagerarea noastra e mai buna decat exagerarea lor? Cate masini se produceau in acea perioada la nivel mondial si cate se produc azi? Cat ne costa dentistul? Cat ne costa sanatatea/educatia?
    1. Ma indoiesc ca aia care au trait bine pe vremea aia sunt nostalgici? Pai ce sa fii nevoit sa iti ascunzi averea o fi fost asa o placere? Uite refuz sa cred…
    2. Oamenii nu au mai dorit sa lucreze si au iesit la pensie? Mda…si atunci de ce sunt atatia pensionari care lucreaza, inclusiv in afara tarii la mii km distanta? Si cum facem cu faptul ca dupa 89 s-au nascut tot mai putini copii, asta nu influenteaza raportul? Si cum facem cu statul care e platit sa vegheze la respectarea legilor in tara asta? Unde era statul cand oamenii nu mai vroiau sa munceasca si ieseau la pensie, “parintii lui(ai capitalismului) stie”?
    3. Mai mult de jumatate au rate la banci, ei se pare ca am aflat si de unde au avut bani….ca acum au ramas doar cu ratele? Si bancile care au facut camatarie pe spinarea lor de nostalgici, ar trebui sa le felicitam?
    4. Si totusi as vrea sa stiu cum au facut primul milion?
    5. Interesant cum e tara asta plina de oameni inteligenti si educati (ba am dat si la export) fara ca nimeni sa fi muncit pentru asta? Probabil exista o explicatie?
    6. Sigur competitia e mult mai dura azi. Abia astept cand vom munci toti pentru chinezi.
    7. Desincronizati care au lucrat imediat si fara probleme oriunde prin lumea asta…alta ciudatenie.
    Comunismul a fost doar rau, a inchis multi oameni nevinovati pentru ca au pierdut un razboi si uitam cu desavarsire ca aveam prieteni mai de la est care venisera nu-i asa sa faca plaja la noi pe…tanc.
    Da-i incolo de nostalgici prosti e ca si cum ai concluziona ca Hamlet era un loser nostalgic…..cand citesti 68% poate ca ar trebui sa ne gandim mai mult ca la o tragedie? Oare cat de rece va trebui sa ne fie ca sa facem totusi o analiza serioasa si in plus sa luam si vre-o doua-trei masuri care sa mai reduca procentul asta infiorator de nostalgici? Oare elitele tarii au doar menirea sa analizeze la rece si sa gaseasca explicatii care sa-i conduca la singura concluzie “logica” ca 68% trebuie sa fie doar…nostalgici?

  37. victor L spune:

    @ Emil Stoica,
    uneori am impresia ca pe bloguri cei care spun ca mai bine era pe timpul geniului carpatilor si a consoarteti Codoi, sint total necunoscatori sau erau nomenclaturisti.

  38. arakelian spune:

    se uita un lucru. Preturile de atunci nu erau echilibrate, si nici naturale. Pur si simplu erau controlate si decise de stat.

    Se uita inca un lucru: pe timpul lui Ceausescu se muncea 8 ore pe zi, 6 zile pe saptamana. Uneori duminici, de Paste, de Craciun. Asta in uzine, ca fabricile cu un singur schimb era normal sa se munceasca 10-11-12 ore. Orele suplimentare platite sau nu…Dar de faptul ca cei de la tara, desi aveau parintii serviciu, munceau dupa aceea si la camp, pt a avea ce manca?

    Factura de curent electric era mica. Pt ca erra controlat, si decis: un minim de kw.

    De medicamentele lipsa? Cu bani in buzunar si… nu, nu aveam decat 3 tipuri de antibiotice. Astazi cati mai consumam o penicilina ?

    Cat se platea un avort? 2 ani inchisoare. Plus ancheta securitatii sa vada cine l-a facut. Cat se platea sa faci rost de contraceptie? Ati uitat de fabricile de femei puricate OBLIGATORIU de ginecologi /asistente sa vada cumva daca nu au facut un avort/sunt insarcinate? De persoanele ce nu puteau face copil, ce erau chemate periodic la partid, si itrebate direct: dar … cand faceti 1-2-3-4 copii, regulamentar?

    Despre rata de sinucideri nu spune nimeni? De rata de reusita a interventiilor medicale? De speranta de viata?

    Discreptanta dintre bogati si saraci era imensa. IMENSA!! dar nr de bogati era f. mic, si de aceea nu vedeam des ( mai ales, noi, copiii).

    Se uita faptul ca acum avem libertate. Libertatea de a da la ce facultate vreau ( am o vecina care i s-a interzis sa dea la facultate, datorita originii…nesanatoasa), accesul la cultura, libertatea de a vorbi, de a ne misca, de a cumpara pamant, si mai ales de a taia porcul cand vreau eu etc. Atunci se descurcau la limita legii, multi educati cu reguli de etica, respect, religie nu puteau sa fure/sa insele. Si se descurcau f. greu.

    Nu, nu as vrea sa mai fiu verificata ca mama mea, de militie, periodic, pt ca … a decis sa ia in gazda o persoana, nu cea trimisa de … partid.

    In viata, lucrurile le vedem dupa punctul de vedere ales. Sunt oameni duri, sunt oameni insensibili, sunt oameni oportunisti, care s-au descurcat atunci si acum. BINE. Sunt oameni cu teama si respect de lege, semeni, si de Dumnezeu, care acum se pot descurca.

    • Radutz spune:

      Nu, era decis un numar MAXIM de Kw. De ex, noi aveam dreptul (4 camere, 3 persoane) la 62 de Kw pe luna, pe care-i plateai la 0,62 de lei / Kw. Tot ce se depasea era platit cu 3 lei / Kw. Din acest motiv nu-ti permiteai sa tii aeroterme in priza pe timp de iarna (cand aveai 14 – 16 grade in casa). Ca sa nu dai o jumatate de salariu la curent :)

  39. arakelian spune:

    neaparat sa adaug: concediu de maternitate 4 luni. Fara drept de apel. Dadeai spaga daca ..mai voiai ceva.

  40. Cosmin spune:

    E absolut fascinant să văd cum majoritatea celor care nu sunt de acord combat ceea de străinezii denumesc “hard facts” cu anectodică. Mizeria prezentului este atât de generalizată, pare-se, că nu mai poate fi exprimată decât impersonal (“se moare de foame”, “tinerii nu au locuri de muncă” etc.)

    Şi cred că, dincolo de demonstraţia elocventă din articol, esenţa regretului simţit de unii se reduce la prăpastia dintre datele concrete şi deprimante ale prezentului şi amintirile “renovate” ale unei tinereţi idilice. În fond, e dovedit ştiinţific că, pe măsură ce îmbătrânim, amintirile din tinereţe capătă o importanţă tot mai mare, lucrurile negative dispar şi lucrurile pozitive ies la lumină. Iar bătrânii comunismului iau acest luciu fals care le acoperă amintirile şi-l transferă informaţiilor transmise copiilor capitalismului. Un “age gap” potenţat de diferenţa de regim.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Bine venită şi esenţială observaţia cu impersonalitatea şi generalizarea fără nicio bază tip “Se moare de foame”.
      Vă mulţumesc.

  41. Articolul sufera de un viciu capital:face analiza la media de salariu, iar nu la salariul real de 800 de lei cistigat de jumatate din salariatii Romaniei si pensia de 800 de lei, cisigata de 75 la suta, din pensionari si 350 de lei ajutor social.
    Diferenta in “negativ” a vietii populatiei dupa Revolutie este atit de imensa, incit procentele aratate care regreta comunismul, o justifica pe deplin.
    Ceeace nu este de ascuns, este ca situatia mergea inainte de 1989 spre degradare, dar nicicum n-a atins gradul de saracire de acum a populatiei, incit o buna parte a populatiei a ajuns sa traiasca din furtisaguri si cersit inafara tarii,iar alta din valorificarea gropilor si tomberoanelor de gunoi.
    Degradarea este atit de profunda, comparativ cu trecutul incit comunismul nu poate fi condamnat pe aceasta latura, cu toate dezastrele aduse de el – comparativ cu esecul national produs de “proiectele non-economice”, ale esaloanelor II si III al PCR ajunse la putere si continuarea lor de catre “dreapta” (politica) oligarhica, bine cunoscuta!
    Cum poti vorbi de cite paini se pot lua dintr-un salariu, intr-o tara in care lipsesc 5 milioane de locuri de munca in zona(fosta) industriala si 2 milioane in zona rurala, iar ocuparea cu locuri de munca a populatiei active este in proportie de numai 20 la suta, comparativ cu 55-60 sa suta in tarile dezvoltate?

  42. Ali spune:

    Etape!
    Poate ca ar fi utila si o comparatie intre perioada interbelica si cea socialista. Asta intrucat ameliorarea nivelului de trai ar trebui sa fie realizata peren, de la o etapa la alta. Intrebarea e daca imbunatatirea calitatii vietii in ultimii 23 ani a fost peste sau sub expectativa pe termen lung.
    Altfel compari coliba de chirpici interbelica cu silozurile de locuinte din prefabricate si cu instalatiile rezidentiale actuale, rezervate insa unui segment redus de cumparatori. Sau combustibilii interbelici pe baza de placinta de vita si rumegus cu cei 16 grade Celsius socialisti si actualele corpuri de incalzit debransate. Ca sa nu mai vorbim de opait, 2 ore de curent cotidian si frigiderul scos din priza pe timp de iarna postdecembrista.
    Dar marea diferenta este lipsa de perspectiva actuala: mai nimeni nu e sigur ca ajunge sa incaseze cele 150 de salarii trebuitoare üpentru plata integrala a unei locuinte, si de multe ori nici macar a celor 25 de salarii pentru achitarea unui Logan. Iar Dacia 1300 din anii ’70 era un produs de varf pe piata europeana a acelor timpuri, Loganul de azi e doar ieftin, calitatív fiind la limita inferioara a standardelor tehnice actuale.

  43. arakelian spune:

    Vreau sa mai adaug o problema a comunismului: spalarea pe creier. Partidul a fost asa construit, si propaganda, incat oamenilor, tinerilor li s-a indus acea dependenta: statul iti da de munca, statul are grija de tine, statul iti educa copilul, statul decide ce sa muncesti. Si mai grav , acesti parinti au crescut tinerii de astazi la fel: ii recunosti usor, se vaicaresc continuu, ca nu gasesc serviciu, ca nu ii ajuta nimeni, ca tre sa dea spaga dupa ce au terminat scoala/universitatea etc. Asta a anulat instinctele umane de supravietuire, de adaptare. Pana la urma, in toata lumea dinamica ultimilor ani e mare, cu schimbari in domeniul joburilor. Ganditi-va ca in toata lumea, dactilografele si secretarele au trecut prin acelasi proces cand a aparut calculatorul. Unele pers. s-au adaptat imediat, altele…

    Cel mai trist mi se pare de generatia ce acum are 50-60 ani. La revolutie aveau 30 -40 ani, deja lucrau in ritmul comunist, in fabrici. Regimul a construit fortat fabrici fara productivitate, mutand fortat tineri de la tara la oras. Acei tineri li s-a taiat legatura cu pamantul, cu familia. Oameni dezradacinati. Si-au pierdut traditiile, si-au pierdut radacinile, si ramas in deriva – ii vezi la bloc, semi-dependenti de alcool si tigari, asteptand ( partidul) sa vina sa le mature in jurul blocului. Trist.

  44. ATX spune:

    Cateva preturi sunt gresite.
    O franzela de 500 gr = 2.20 lei in ’89. Azi 300 gr = 1 leu.
    Da, e mai ieftina painea, dar nu e semnificativ, caci dam pe paine doar 1-2 % din venituri.

    Dar laptele ?
    Costa 2 lei/litrul si era bun.
    Acum costa 4-5 lei/litru si este facut din lapte praf !

    Dar fructele, legumele ?

    Combustibilii (benzina, motorina sunt mai ieftini, dar energia electrica si cea calorica sunt mai scumpe !

    Si autoturismele sunt mai ieftine, dar ce proportitie din poputalia Romaniei cumpara autoturism.
    Si televizoarele sunt mult mai ieftine ! Dar nu cumparam in fiecare luna, precum platim intretinerea.

    Ce este mult mai ieftin azi in Romania: FORTA DE MUNCA !!!

    Este cea mai ieftina din UE. UE ne cere sa liberalizam preturile la combustibili, energie, gaze, dar nu face nimic ca si pretul fortei de munca din Romania sa fie aliniat la cel din UE.

  45. outlaw spune:

    E ciudat sa citesti “Scanteia” din ’77 sau din ’88, iar daca citesti printre randuri remarci imediat limba de lemn, indicatiile partidului in tot si in toate, frica, cenzura si aparentul calm al epocii. Ca am impresia ca asta regreta de fapt nostalgicii astia: linistea (aparenta). Cu apartamentele si locurile de munca date de comunisti, ziua trecea, leafa mergea, apoi urma pensia si batranetile oarecum linistite. Fara responsabilitati si fara grija zilei de maine, fara stirile de la ora 5 cu violuri si crime, viata se scurgea in liniste. Fix linistea asta o regreta unii.

    M-am nascut in ’81, am prins abia 8 ani de comunism, dintre care 6 traiti la tara, crescut de bunica-mea. Daca la tara mai gaseai un fruct, o leguma, mai faceai o paine in cuptor si nu resimteai lipsa alimentelor, simteai lipsa hartiei igienice (imi aduc si acum aminte de ziarele taiate la dimensiunile sulului de hartie budala), lipsa curentului electric, lipsa de medicamente etc. Imi aduc aminte de linistea de mormant din sat incepand de la ora 20:00 cand incepea Telejurnalul, si pana dimineata la ora 5-6 cand mergea lumea la munca.

    La oras conta sa ai o pila: la alimentara, la aprozar, la macelarie, la librarie, la magazinul de confectii, la cofetarie, trebuia sa te ploconesti in fata unora care te umileau doar pentru ca puteau, stiind ca o sa taci si o sa inghiti orice, ca altfel nu te vor servi cu ceea ce aveai nevoie, si pana la urma la care aveai DREPTUL. Astia care spuneti ca lumea mergea in fiecare an la mare, bateti campii sau faceti parte dintre cei care ati luat bilete cu pile, sau ati facut parte din marea muncitorime. Am mers la mare inainte de ’90 de doua ori: o data in 1985 si a doua oara in 1989, ca ai mei nu au putut primi bilete, prioritate aveau muncitorii, nu inginerii, medicii si profesorii! Unde-i egalitatea aia intre “oamenii muncii”?

    Uitati si “munca patriotica” obligatorie, vacantele la “practica agricola”, obligativitatea, cel putin la tara, de a creste viermi de matase in scoli si gradinite pe perioada vacantei de vara, stagiul militar satisfacut la coada lopetii sau la secerat, sapat, cules.

    Uitati si decretul 770, copiii abandonati, femeile nenorocite pe viata sau chiar decedate din cauza avorturilor facute pe ascuns.

    Banii ii aveai pentru ca nu aveai pe ce sa-i cheltuiesti. N-aveti grija ca erau si pe atunci milionari in lei, care doseau teancurile de hartii cu Balcescu sub pat sau sub o scandura din podea, ca sa nu intre cumva la Legea 18, a profitului ilicit.

    Un singur lucru il regret: faptul ca eram copil si nu aveam nicio grija. Grijile erau purtate de parintii si bunicii mei.

    • alex1234 spune:

      tu vorbesti de la tv si habar n-ai cum era atunci

      aveai 8 ani si ne povestesti cat de greu era?

      Hai pe bune!

      Lasa-ne pe aia care au trait si atunci si acum sa spunem

      • Cosmin spune:

        De fapt, mi se pare că o perioadă istorică + regimul politic aferent este descris mai uşor atunci când este privit postum, din exterior. Experienţa directă a comunismului nu te face mai cunoscător, pentru că libertatea de opinie era sublimă, însă inexistentă, aşa că nu aveai cum să ştii, prins în intestinele Leviatanului, câte destine înghiţise, câte victime fuseseră consumate, câte erau în curs de digerare şi câte înotau disperat urmărite de monstru. Articolul se referă la statistici, nu la istoria afectivă şi personală a tinereţii sub cizma cizmarului.

        • cititor_atent spune:

          Foarte de acord cu tine, Cosmin. :)

          Si o foarte scurta interventie, o nota adresata lui alex1234 si Andrei: va reamintesc ca pe http://www.contributors.ro/ scrie “Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor”.
          Or cu interventii de genul “Lasa-ne pe noi astia care … sa discutam” sau “Du-te pe site-ul tabloidelor”, lezati tocmai dezbaterea relaxata.
          @Andrei: ce glume “de cartier” a facut utilizatorul outlaw?

          Asemeni lui outlaw, sunt nascut in ’81 si m-am simtit – indirect – jignit.

          In rest, un articol excelent! Se observa si dupa numarul foarte mare de raspunsuri, multe din experiente personale, bine documentate! :)

      • outlaw spune:

        @alex…: Sigur ca da, vorbesc de la TV. Ziarele alea cu care ma stergeam la cur erau de fapt dintr-un scenariu de Sergiu Nicolaescu. Hartia igienica adusa de la oras era de fapt un moft, ca puteam lua cu baxul de la cooperativa. Idem legumele si fructele pe care le luau ai mei de la bunica-mea erau doar asa, pentru ca sa crape de invidie aia de le cumparau de la Aprozar. Gainile le crestea bunica-mea din lipsa de ocupatie, ca de fapt gaseai carne in Alimentara cacalau! Cozile la care am stat cand am revenit la parinti, in ’87-’89, erau de fapt adunari populare, pentru ca oamenii sa socializeze.

        Securistii aia care l-au luat pe tata la o discutie prieteneasca erau de fapt niste colegi cu care a iesit la bere. Vecina care a murit gravida n-a facut avort, a cazut de fapt in baie. Nici programul de la televizor care n-avea urma de film nu era de fapt adevarat. sau faptul ca n-am mers decat de doua ori la mare in 8 ani a fost din alte cauze, nu ca ai mei nu puteau sa fie membri PCR!

        Nene, am impresia ca dumneata esti unul dintre cei care au fost privilegiati in vechiul regim, sau credeti ca astia ca mine, nascuti prin ’79-’81, suntem niste bebelusi care nici n-au stiut ca in Romania a avut loc o revolutie.

      • Andrei spune:

        alex1234: Tu ai venit aici doar sa bagi contre? Du-te pe site-urile tabloidelor… ceea ce descrie omul mai sus e perfect adevarat. Aveam 30 de ani in 1989, din familie de miner, cu bunic din partea mamei “chiabur” (10 ha de pamant!), torturat prin inchisoare si fortat sa isi colectivizeze pamantul, revenit alb de acolo si mut pana a murit… Tu nu ai argumente, nu ai nimic, nu faci decat sa ataci comentariile cu glume ieftine si ironie de cartier… mergi in alta parte, sau etaleaza-ti spiritul pe care crezi ca il ai pe banca, la coltul blocului… asta e tot, imi pare si rau de timpul pe care ti-l acord, fiindca e sigur ca vei veni iarasi cu un “spirit de gluma destept” ca raspuns…

        • cititor_atent spune:

          Andrei, mii de scuze! :)
          Putin mai sus, in raspunsul meu la comentariul lui Cosmin, te-am acuzat si pe tine, pe nedrept, ca “te iei” de utilizatorul outlaw. :)
          Abia acum vad ca i te adresai si tu lui alex1234.

          Inc-o data scuze pt. confuzie, era aproape ora 4:00am, imi era cam somn.

          alex1234 este un om rau! :) )

  46. anton spune:

    Pe mine m-ati nimerit. Eu am 37 de ani, si da, n-am voie macar sa ma gandesc ca nu este UNT, trebuie pur si simplu sa-l aduc. Pentru ca altfel, se intampla ca altul sa-l gaseasca si sa-l aduca inaintea mea, si eu sa raman cu intrebarea: pai unde era? Ca eu stiam ca nu este UNT.

    Va multumesc mult mult pentru acest articol.

  47. vitan sandu spune:

    1. Unde o fi painea aia cu un leu?! Poate o chifla, o franzela este 2-3 lei, o paine tot 4 lei.
    2. Era sa continui cu intrebarile, dar nu merita: autorul este “varza” la preturi si statistici, deci nu are rost. Nu stiu de unde le scoate. Si, chiar daca la unele are dreptat, painea si cartofii au fost si sunt hrana de baza a amaratilor. Din ce isi mai pot asigura aceasta hrana acum? Mai ales ca o mare parte a amaratilor nu mai rimesc nici indemnizatie de somaj. Atunci si cine nu vroia era obligat sa munceasca. 3\
    3. E drept raportul activi/pensionari s-a deteriorat, dar nu neaparat cresterii numarului de pensionari (voluntari – multi s-au pensionat ca nu aveau alta aternativa), ci datorita disparitiei locurilor de munca (ca urmare a (binefaerilor capitalismului, nu?).
    4. Da, este adevarat, multi romani traiesc din credite. Dar din dobanzile si comisionale la acestea se imbogatesc, ghici cine, altii de pe alte meleaguri. si atunci erau credite (la apartamente) sau bunuri cumparate in rate. Stie autorul cat era dobanda si comisioanele?
    5. Poate autorul nu avea nici o responsabilitate. Cei mai multi munceau cu responsabilitate.
    6. Da, acuma ne luptam sa supravietuim. Si animalele se lupta si cea mai puternica invinge, traieste, iar cea mai slaba moare.
    7. Despre cei care au ramas si incearca sa faca ceva, despre tineri: care sunt “valorile” societatii in care traiesc? Unii muncesc, poate au o afacere “pusa pe picioare”, cum zice autorul. Si cu asta ce-am facut? Cele mai multe afaceri si nici o meserie nu aduce venituri intr-o viata de om cat castiga un manelist intr-un an sau un un politician intr-u mandat. Si atunci? Incotro? Poate mai reflectam la viata pe care o traim (in care supravietuim).

    • Cornel spune:

      Vind la magazin numai pine de 1 leu, fix 300 grame!

      • vitanis spune:

        Da, dar aia care se vindea pe timpul lui ceasca cu 4 lei (cat ia in calcul autorul articolului) era de 1,5 Kg, deci cat cinci de ale matale.

    • Andrei spune:

      Ok, daca autorul este varza la statistici, prezinta-le tu pe cele bune si lumineaza-ne. Astept…

      • vitan sandu spune:

        Cineva (culmea vitanis!) tocmai a dat un raspuns legat de statistici mai sus: painea de pe vremea lui ceasca era de 1,5 kg, aia de un leu de acum este de 300 de grame. Asa ca, vedeti cum, lucrand cu unitati de masura ce nu sunt echivalente poti scoate ceea ce vrea muschiul matale. Si poti comenta la nesfarsit si pro si contra. O realitate nu poate fi contestata de nimeni: mizeria materiala (in care traiesc multi romani azi) si morala (in care traim cu totii).

  48. George Gafencu spune:

    O sa arunc si eu vreo doua vorbe in cazanul de pareri.

    Exista o categorie pentru care afirmatia este o realitate crunta.

    Ei sunt pensionarii care au iesit la pensie imediat dupa 1989, unii dupa 40 de ani de munca grea.

    Oamenii astia au trait drama sa vada ca cei care au iesit la pensie dupa ei au pensii incomparabil mai mari comparabil cu munca depusa.

    Astazi multi din ei sunt saraci, abia mai prididesc cu cheltuielile si au pensii relativ mici (ceva in jur de 200 de euro pe luna), ceea ce abia le acopera costurile cu impozitele pe case, intretinerea si medicamentele.

    Pentru ei e o realitate ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu, pentru ca ar fi avut o pensie onorabila daca mai erau dispusi sa puna ceva munca prin lucratul unei gradini si cresterea unor animale pe langa casa.

    • r2 spune:

      “Pentru ei e o realitate ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu, pentru ca ar fi avut o pensie ”

      Nu este o realitate, ci o eroare de rationament. Un sistem aflat in colaps nu are de unde plati nici salariul, nici pensia. A putut plati candva, dar nu mai putea plati in continuare. Pensionarii isi imagineaza ca ar fi avut o pensie. In realitate s-ar fi bucurat de iarba din parcuri, ca alti beneficiari ai comunismului din alte parti.

  49. alex1234 spune:

    Minciuna-1
    ==============
    salariul mediu atunci era de circa 3.000 de lei NET NET
    – caci nu era impozit pe salar, nici CAS , nici taxa de SOMAJ NICI NIMIC

    salariu mediu de 16 milioane E BRUT
    deci 16 milioane nu sunt 16 milioane ci doar vreo 13 milioane daca sunt si aia

    Apoi Cat la suta din populatie are azi venituri sub salariu mediu?

    Apoi Cat la suta din populatie mai are vreun salar azi, smechere analist?
    Atunci nu era nimeni fara salar: SOMAJ ZERO

    Apoi atunci salariu minim era 2000 de lei (l-a crescut Ceausescu de la 1800)
    acum salariu minim e de 8 mil

    Putina decenta cand compari si putina onestitate

    Nu vrei tu sa faci calculelele la salariu minim sau la ajutorul de somaj care se da doar 6 luni cand in romania lucreaza doar
    vreo 4 milioane la privati si 1.2 milioane la stat din care peste 50% au sub salariu minim
    si restul pana la 16 milioane adulti – 5.5 milioane pensionari adica vreo 4.5 milioane n-au nici un ban?

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Nu, domnule, salariul de 1.606 lei este NET NET, cum ziceţi dv.:
      http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15327005-salariul-mediu-net-din-iunie-1-606-lei-mai-mic-fata-luna-precedenta-5-lei.htm
      “Cat la suta din populatie are azi venituri sub salariu mediu?” Dar atunci? Aveţi cifre? Am mai explicat: nu putem discuta pe ce CREDE fiecare că ştie foarte bine, ci pe cifre oficiale – atunci şi acum – şi anume naţionale, câtă vreme nu furnizează cineva, DOCUMENTAT, alte cifre.

    • porojan spune:

      toar’şu 123,

      faceţi dvs. o comparaţie la zi între coreea de nord sau vietnam şi românia.
      asta ar fi corect dpdv al materialismului ştiinţific? v-ar satisface?

      am prins vremurile alea şi ţin minte că, în anii ’80, la alimentara de unde luam cota veneau ţărani şi cumpărau pâine. mergeau cu sacul după ei şi luau alimentarele la rând. de bine ce le era.

      aveaţi dvs. bilete la mare şi la tratament, toar’şu? şi ştiţi sigur că avea toată lumea normală acces la ele? ce înseamnă normal pt dvs.?

      să fim serioşi, dacă am învăţat ceva în vremurile alea, a fost să furăm cu seninătate. asta era normalitatea – dublul limbaj – şi a rămas înfiptă în mentalitatea “elitei” româneşti. cred că este una dintre marile explicaţii pentru sărăcia de acum. întrebaţi-l pe tânărul ponta, dacă nu mă credeţi.

      după cum bine zice articolul, categoria nostalgicilor se alimentează din valurile de muncitori puţin calificaţi, aduşi la oraş din cine ştie ce sărăcie de sat cooperativizat. aş adăuga vânzătorii şperţari – ştiţi bancul cu profesorul care se dădea mare în faţa miliţianului că e măcelar – şi, desigur, aparatul de partid şi de stat. adică dvs, toar’şu.

  50. Radu D.L. Popescu spune:

    Nu aveai responsabilitatile din ziua de azi, salariul curgea domol, chiar daca nu faceai mare lucru.

    Timp berechet, nema televizor, carti, filme pe casete video, intalniri cu prietenii…

    Impozite, doar vreo doua, pe casa si pe masina, si cateodata pe artistii liberi profesionisti ii mai fugarea fiscu’ pe la cate-o nunta.

    Mancare mult mai gustoasa. Ii duc dorul.

    Restul erau de groaza.

  51. victor L spune:

    “Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”
    Numai ca “pe vremea lui Ceausescu” nu aveai dreptul de a-ti spune parerea cu ce e bine si ce nu: trebuia sa spui ca e bine. Altfel mititica era a ta si puteai sa ai soarta lui G. Ursu.
    “Pe vremea lui Ceausescu” inaintasii celor care au strigat “iesi afara, javra ordinara” te bateau de iti suna apa in cap. Si nu aveai curajul sa-i dai in judecata, caci nu te lua nimeni in seama, ba, posibil sa capeti si un cap de acuzare de “dusman al orinduirii socialiste” :P
    “Pe vremea lui” Ceaucecu (asa cum il pronunta fiul meu otravit de la gradinita), incepuse a invata cuvinte sirbesti, caci la noi nu mai erau desene animate, nici macar cu vestita Mihaela.
    “Pe vremea lui Ceausescu” cartile bune care se traduceau erau amputate; nu cumva sa se spuna ceva rau despre “lagarul socialist”.
    Si, dupa intrebarile de genul “asa va place Istoria”? ar fi si o curiozitate: daca “vremea lui Ceausescu” ar fi tinut pina azi (ptiu, piei Satana), cum ar fi arata convorbirile noastre pe internet?
    Astept eseurile nostalgicilor ;)

  52. Mihai spune:

    Nu, nu era mai bine!!!!

    Aveam aproape 12 ani la Revolutie. Si nu, nu era mai bine. Imi vine sa urlu cand aud pe careva zicand asta. Tin minte si acum:
    cozile la unt, oua, pachetele de creveti vietnamezi,
    CAP-ul de la bunici:(munceau pe pamantul lor CAPizat, dar luau acasa 1/3 din roade, restul trebuiau sa-l care tot ei la ocolul CAP),
    parintii ingineri care trebuiau sa iasa “voluntari” la cules cartofii sau alte legume, relatiile prin care faceai rost de ceva carne. Noi elevii voluntari la diverse manifestatii pt intampinarea “conducatorului iubit”.
    Si frica. De SECU. Susotirea, ca nimeni nu avea curaj sa zica ceva in gura mare.
    Bunicul ascultand Europa Libera seara, cu sonor dat la minim sa nu se auda de afara.
    Noi facand temele la lumanare, cand se taia curentul (ulterior tata a facut rost de o baterie de masina si un far gen tractor si aveam “proiector”)
    Benzina care era data in provincie cu ratia, aparea la benzinarii odata la cateva zile.
    Pt cei care faceau calcule cu cat de repede sa cumperi o casa inainte, cred ca gresiti. Parintii mai au avut imprumut vreo 20 de ani ca sa plateasca prin CAR un apt, sa nu mai zic ce greu gaseai sa schimbi.
    Etc, etc, etc

    Problema este ca 20+ ani am avut niste guvernanti hoti care au lasat multe gauri peste tot prin care diversi si-au facut de cap. De aia acum avem atatia multi-milionari si vreo 2 miliardari…

  53. alex1234 spune:

    de ce nu cumperi toate cometariile?

    Trebuie sa zica toti ce rau era atunci?

  54. Cristian spune:

    Nostalgiile ceausiste daca sunt de buna credinta le pot justifica doar prin prisma amneziei, a tovarasilor ce au pierdut accesul la ciolan sau apartenentei la marea masa de manevra indobitocite de pseudocultura prezentului

  55. Lupul Monarhist spune:

    Excelent articol. Felicitari d-lui Zarojanu.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Mulţumesc frumos. Aprecierea dv. e cu atât mai preţioasă pentru mine cu cât, dacă nu mă înşală memoria, nu întotdeauna am fost de aceeaşi părere dv. şi cu mine!

      • Lupul Monarhist spune:

        Eu am uitat ca nu am fost intotdeauna de acord. Daca intr-adevar asa s-a intamplat trebuie sa fi fost ceva in legatura cu BOR, religia in scoli, in general, subiecte sensibile pentru mine si despre care tind sa ma aprind usor. Dar constat ca ne apropie mult mai multe alte lucruri: e.g. pastrarea memoriei d-lui Corneliu Coposu si faptul ca pe undeva ne intersectam in profesie (inteleg ca ati absolvit informatica, eu am terminat calculatoare). Cu bine si multe articole de succes de acest gen (bine argumentate si structurate).

      • vulpe spune:

        atentie, lupul isi schimba blana…

  56. Andrei George spune:

    Stimate domnule Zarojanu,

    Neplăcut dar o să vă contrazic- cu autoritatea celor 28 de ani prinși sub Ceaușescu. Să începem cu afirmația dvs. -total incorectă ”5. Deşi e imposibil de mărturisit aşa ceva (uneori nici măcar faţă de sine), o parte din nostalgia pentru perioada ante-decembristă este legată de modul în care ne adaptaserăm la sistemul „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. Ne complăceam şi ajunsese să ne convină aşa. Într-un sistem în care n-aveai voie să n-ai un loc de muncă, riscând să fii acuzat de vagabondaj, concedierile erau foarte rare, ca şi alte sancţiuni. Practic, în multe locuri, puteai să nu faci mai nimic şi totuşi să-ţi păstrezi locul de muncă şi să-ţi primeşti salariul. Cum să nu tânjeşti după asta? Oameni suntem…”. Nici pe departe. Sistemul și-a plătit datoriile externe !- deci dacă n-a falsificat dolari- ceea ce nu prea cred- a produs ceva vandabil. Acel ceva- fie că era produs la prețuri de dumping sau nu- era produs tot de ”noi ne facem că muncim”. Nu știu unde ați lucrat dvs.- dar se lucra. Aveai nu numai supravegherea managementului tehnic dar era și partidul- care nu numai că nu te lăsa să ”nu faci mai nimic” dar te și scotea la o groază de activități ”voluntare”. Foarte cinstit- n-am văzut niciodată pe cineva care să stea degeaba.
    Chestia de la 6- e totalmente neadevărată. Nimeni nu-ți dă bani pe cât de performant ești- nu vă uitați la managerii de mucava- ci pe cât de căutată e competența pe care o stăpânești. Poți să fi cel mai bun sculer- matrițer- economia României nu mai are nevoie de sculeri- matrițeri.
    La punctul 7 m-ați amuzat. Nu știu cât de desincronizat ați fost dvs.- ceea ce știu sigur este că din 1990 încoace- de când s-a deschis piața- n-am avut nici măcar o clipă senzația de ”desincronizare”. A, că ați prins probabil mastodonții de calcul care ocupau o clădire și trebuiau hrăniți cu cartele ? Dar ei rulau Fortran și noi rulam Fortran, ei lucrau cu Pascalul și aveam și noi programe în Pascal la același nivel- ajungând până la Java pentru dispozitive mobile- care poate fi înțeleasă și folosită de cineva care are măcar o vagă idee de programare. Ceea ce noi n-am mai dezvoltat- pentru că industria autohtonă s-a dus pe apa Sâmbetei- au fost aplicațiile specializate. Care au revenit în forță la sfârșitul anilor 90 cu companii gen Softwin, Siveco și multe altele care sunt la același nivel cu orice companie de software din UE:
    Revenind la subiectul dvs. Da, era mai bine pe vremea lui Ceaușescu pentru că exista o anumită siguranță în mentalul colectiv. Nici măcar în anii ultimi ai regimului n-am văzut lume cerșind pe străzi, n-am întâlnit drogați și nici totala lipsă de cultură care este promovată agresiv în acest moment.
    Da, era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Și cu toată părerea de rău pentru victimele comunismului trebuie să nuanțez că acestea au reprezentat o minoritate. Culpabilizarea globală- pe care o încercați și dvs. pe undeva- e la fel de nocivă ca și comunismul. Ceea ce trebuie să recunoaștem e că nici atunci n-am avut și nici acum n-avem logistica necesară unei țări civilizate.

    • Alexandru Evanghelidis spune:

      Cu ceva vointa, programare in Fortran poti sa faci si cu bete si pietre, la o adica. Desi nu am nici pe departe experienta dumneavoastra in domeniu, as spune totusi ca dezvoltarea pe partea hardware, revolutia semiconductorilor si miniaturizarea urmata de comercializara in masa, a fost varful de lance in formarea domeniului IT. Software-ul a venit in urma si a beneficiat apoi enorm de pe urma unei inventii care n-ar fi functionat niciodata in comunism, Internetul.

      Legat de cultura si moralitate, trebuie sa va ganditi de unde au aparut cersetorii si drogatii pe strazi si ce parte a populatiei face audienta mediei tabloide (respectiv, cine conduce unele trusturi…) ? Eu cred sunt acei sculeri-matriteri care erau fericiti cu traiul si cultura asigurate de stat sau prin mijloace ilicite si care nu au reusit sa se adapteze pozitiv noii economii, transimitand mai departe urmasilor atat o situatie materiala nefasta cat si modele personale slabe sau negative.

      Siguranta din mentalul colectiv a tinut doar atata timp cat burtile au fost pline, iar dupa ce s-a terminat farsa am fost singura tara care a avut o revolutie sangeroasa in 1989, din cate stiu eu.

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule Evanghelidis,

        Haideți să lămurim/clarificăm niște lucruri:
        1. dl. autor pomenea de desincronizare profesională. Eu m-am referit strict la acea noțiune- falsă- că IT-iștii din anii 80 ar fi fost desincronizați. Nici pe departe. România lui Ceaușescu – și după Ceaușescu- n-a avut industrie de PC-uri. Niciodată. Faimosul Felix PC (am achiziționat și eu unul în 1990) era cu harddisk din import (adus cu aprobare- încă nu era deschisă piața) iar aparatul propriu-zis n-a avut succes – în afara reclamei ”Fugiți vrăjitoarelor ””.Pe partea de soft am fost și suntem tari. Pe partea de hard nu- și din câte îmi aduc eu bine aminte nici nu se urmărea – PC-urile RDG-iste Robotron acaparând piața (cei care n-aveam acces la ele nu puteam decât spă oftăm în sec).
        Cerșetorii au apărut ca urmare a totalei indiferențe post-1989 față de soarta persoanelor defavorizate. Drogații au apărut din prostie- și din indiferență. Tăierea de la rădăcină a răului a fost ocultată de așa-zisele drepturi ale omului.

    • Radu Korne spune:

      Felicitari pentru articol
      Asa cum se vede si din comentarii, aparatorii communismului sunt ori needucati (chestia cu minciuna statistica functiona in communism cf. bancul cu 10 purcelusi) ori, si asta e foarte trist cei ce nu vor sa munceasca (v. numarul de candidati pe loc la Politie, Jandarmerie, preoti, etc) ori cei nostalgici dupa furt. Taranul din Frumusani regret perioada cand fura de la CAP. Azi, in general trebuie sa muncesti, sa iti asumi riscuri (de remarcat apologia vietii-leguma, Matrix-iana, facuta de un commentator “sigurantei” vietii).
      Ce e cu adevarat grav este impactul biologic asupra poporului Roman (v. efectul Razboaielor Revolutiei si Imperiului asupra poporului Francez). Exista o hemoragie calitativa unde cei destepti, muncitori, responsabili (in sensul de a isi asuma singuri viata), curajosi, etc pleaca si raman cei needucati, lasi, iresponsabili etc.
      Exista bine cunoscutul banc rasist anti-irlandez: “ce se intampla cand un Irlandez emigreaza in America ? R: IQ-ul mediu al celor doua tari creste”. Evident, bancul e Englez

  57. Mihai spune:

    1 leu e franzela de burete facuta in brutarii clandestine …

    Nu sunt adept al formulei “inainte era mai bine” dar nici ca sa ma duci de nas nene Zarojanu … sau cu presu’ din prima fraza … nu pot s suport!

  58. Gogu Bosorogu spune:

    Un articol bun, zic eu, pe tema asta:
    http://www.riscograma.ro/3862/de-ce-a-crescut-economia-in-anii-70-si-de-ce-a-cazut-la-loc/
    Cresterea din anii ’70 (si bunastarea – relativa – ce a decurs de aici) s-a datorat banilor investiti (buna parte imprumutati, din CAER, dar si din Occident) de Ceasusescu si folositi in cea mai mare parte fara mare discernamant, pe tehnologii vechi si ineficiente:
    http://businessday.ro/02/2011/produsul-intern-brut-20-de-ani-de-comunism-versus-21-de-ani-de-capitalism/
    Cat despre lipsa taxelor: sa nu uitam ca buna parte din constructii si agricultura erau facute de armata (nu mai zic de elevi) – munca neplatita, sa nu uitam de partile sociale (care incep sa fie retinute din 1982 parca). Somajul era mascat – primeai ceva chiar daca nu faceai nimic.
    Sa nu uitam de “investitiile” ruinatoare de vreo 9 miliarde de dolari (Irak, Cuba, Egipt, Ucraina, Siria, Angola, Zambi, etc), bani pe care nu ne permiteam sa-i dam aiurea-n tramvai. Si acum mai avem de recuperat bani din “investitiile” astea…
    Au fost si lucruri bune – putine – printre care metroul bucurestean.
    Oare de ce nimeni din cei carora li se pare ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu nu emigreaza in Coreea de Nord?

  59. alex spune:

    Corect. Cu o remarca:

    1989- saraci, dar curati.

    2013- ne merge mai bine, dar avem 100mld EUR datorii in afara.

    Zicea r2 mai sus ca sistemul comunist se baza pe o iluzie si ca a colapsat si nu ar mai fi putut plati oricum pensiile celor care au iesit imediat dupa 1989.

    Sa speram ca noi nu traim o iluzie…

    • cristi spune:

      Alex, atunci cand, ca si popor, 23 de ani ai fost degeaba, vorba aia, este normal sa ramai in continuare sarac dar cu 100 mld. datorii. Totusi, vezi ca aia 100 mld. nu este datoria statului, aia 100 mld include si datoria privata care este alta mancare de peste.

  60. Mircea Modan MirceaM spune:

    Doar cei care nu au trait in acele vremuri, (si acum o duc rau), sau cei care au avut “beneficii” pe linie de partid, sindicat sau mai stiu io ce, pot sa creada ca atunci era mai bine.
    In afara catorva greseli la nr pensionari vs angajati (in 1989 erau 2,7 angajati la 1 pensionar..acum nu se stie foarte exact, se vehiculeaza raporturi subunitare- comparativ cu altii: la polonezi doi salariati/.pensionar, la nemti 1,7-…ca o curiozitate, casa de pensii nu “da” numarul de contibuabili platitori la zi, ci doar statistici referitoare la pensionari)…e foarte OK ce ziceti,
    Imi aduc aminte cum , prin `88 soacra cumpara fasolea de la aprozar, cand se gasea, la un pret triplu fata decat trebuia sa predea cota la stat, pamantul era confiscat, inclusiv dim zona gradina+casa, limitat la 25 de ari…treceam pe langa platul familei care era “dat” unui politruc din sat si noi nu aveam ce sa dam la animale( evident trebuia sa cumparam furaciuni de la magazionerul CAP, un alt mic zeu comunal) In acelasi timp ea, saocra, lucra atat la CAP cat si la o fabrica de manusi (lucru acasa, rar se culca inainte de 11-12 noaptea), minim 10 ore pe zi, ca sa poata sa plateasca chiria la oras, pentru copii. Lemne de foc primeai cam 1/3 din necesar…era o adevarat aventura sa te descurci iarna cu lemnele. Cota de benzina 20 de litri pe luna, cu cozi de cate 2-3 zile, ratia de unt 1/2 pachet /luna, 1l de ulei, in anumite orase era si ratie la paine. Carne ioc…noi aveam noroc cu Comtimul, era superbine daca aveai o cunostinta care lucra acolo, se fura in draci. Barbatii “cautati” erau cei care lucrau prin alimentatia publica, puteau “procura” Pepsi sau banane, raritati in acele vremuri. Nu puteai “concura” cu unul care putea procura lamai,de ex, chit ca erai inginer sau profesor…Spaga la doctor era in ness sau Kent…procurate pe ascuns de la Shop, unde nu puteau cumpara decat strainii…sau cei cu pile la vanzator, alt mic semizeu. Sa te intrebi cand era mai bine este o aberatie…(exceptie pentru cei care descurcandu-se cu “chestii” care azi ni se par banale, erau atunci niste mici “zei”…acum nu-i mai baga nimeni in sama….asta este regretul de fapt)

    • Andrei George spune:

      Stimate domnule MirceaM,

      Nu poți să construiești ceva – la scara pe care a făcut-o Ceaușescu – ultimul dintre dictatorii megalomani- fără oarece compromisuri. Mă miră- dvs. înțelegând că sunteți din părțile TImișoarei- de plângerile dvs. apropo de alimentație. Păi dacă Bucureștiul ar fi avut ce avea Timișoara la stat (deci nu sub mână) în 1989 (am fost în delegație în Noiembrie 1989) probabil că n-am fi avut revoluție. Cât despre carne sau cafea de la Shop- haideți să fim serioși. În București- care e departe de sârbi – găseai și carne și cafea la același preț standard- 100 lei/kg. Nu trebuia neapărat să fie de furat- dar cred că acest comerț la negru era – dacă nu organizat de băieții cu ochi albaștri- cel puțin aprobat tacit. Evident că la o leafă de 3500 de lei/lună- cu atât am ieșit ca inginer- nu-ți puteai permite să dai toți banii pe carne sau cafea- dar aveam carne la masă duminica și puteam bea câte o cafeluță la ora 5- naturală.
      Nu știu de ce toți bănățenii pe care i-am întâlnit s-au plâns și se plâng.
      PS: Muncitorii de la Comtim- dacă nu mă înșel- au avut tain de carne și mezeluri până în ultimul moment al României lui Ceaușescu. Mă îndoiesc foarte tare că era cineva care îndrăznea să fure.

      • Un prieten spune:

        Un student picat la examen se indrepta revoltat catre usa murmurand: “sa ma pupi in cur!”
        Profesorul auzindu-l l-a intors din drumul spre usa, s-a apropiat de el, l-a sarutat pe frunte si i-a spus: “mergi la parintii tai si spune-le ca un profesor universitar te-a pupat pe cur, ca asta nu e cap!”
        Din partea unui timisorean care in decembrie ’89 s-a revoltat impotriva regimului, in pofida conditiilor minunate de trai, carne, cafele si alte minunatii si pentru ca nu indraznea sa fure.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Sunt timisorean, nascut, crescut si educat in Timisoara, ce am scris nu este inventat…. totul a fost trait, nu auzit. Da, mai gaseai carne de purcel, rebuturi de la Comtim ( intrebati orice timisorean cat se fura la Comtim, era de notorietate, intrata in legenda, povestea cu soferii care incarcau carnea…unul gras la intrare si altul slab la iesire..diferenta(cateva zeci de kg) la tara fiind carnea furata, cum se infasurau pe sub haine cu bucati feliate, sau pur si simplu aveau pe “cineva” la poarta),dar cafea dor “nechezol”, o chestie infernala, necomestibila. Imi aduc aminte ca am reusit sa cumpar 5 kg de cafea Alvorada, via Shop, printr-un prieten din Bucuresti. Ghinionul a fost ca se faceau controale pe tren..te controlau la bagaje, prin sondaj. M-a nimerit pe mine si mi-au confiscat toata cafeaua, plus circul cu intrebarile, de unde am luat-o, etc. Abia, abia am scapat, fara sa “divulg reteaua”, nu aveai voie sa ai “relatii ” cu strainii, nici sa posezi valuta…erau chestii penale.
        In` 88 m-am mutat la tara, prima iarna am dormit ijn trening si cu caciula pe cap…apa ingheta in lighian…faceam naveta in trenuri cu geamuri sparte, infofolit in “pufaica”..ce sa mai zic, uitam prea repede si prea usor. Si nicio justificare nu sta in picioare.

        • Andrei George spune:

          Domnule MirceaM, de la toată lumea știe și până la Realitate este o cale foarte lungă. Reiau și repet faptul că furturile- deși nu imposibile- erau foarte rare. De la Comtim și până la Elba toată producția era supravegheată în contextul în care o parte semnificativă mergea la export. N-aveai cum să furi- pentru că sistemul comunist nu-ți permitea asta. Ce director al Comtimului cu pierderi de 15…20…25% pe lună ar fi rămas pe funcție ?
          Muncitorii combinatului vindeau o parte din tainul lor de 1-2 kile de carne și mezelui/lună. Dar de-aici- și până la furturi masive e cale lungă și neacoperită de fapte. Miliția economică era pe val- și refuz să cred că toți erau complici în Timișoara.
          Cafeaua- din câte știam eu- se cumpăra bine mersi la Ocka. Veneau sârbii cu cafea, luau banii și cumpărau diverse- inclusiv baterii de la Elba.

    • Hantzy spune:

      Exact acelasi stil de manipulare o oracticau peceristii lui Ceausescu. Imi amintesc cum, pe la jumatatea anilor ’80, erau difuzate la TV statistici asemanatoare, ce comparau Romania de atunci cu cea din 1930. Comcluzia era ca o duceam mult mai bine decat inainte cu o juma’ da secol. Iar comentatorul conchidea benevol ca toti cei ce muncesc o duc mai bine, facand aluzie foarte stravezie ca mai rau o duc poate cei care, prin nationalizare, si-au pierdut latifundiile si mijloacele de productie.

  61. Ali spune:

    Ca “inainte era mai bine!” am autzit-o destul de des inultimele doua decenii.
    Dar de o vreme aud altceva, inca mai infricosator: cu Nastase presedinte am fi dus-o net mai bine, am fi avut autostrazi, am fi privatizat mai convenabil unitatile strategice, am fi avut poate si moneda Euro si am fi fost deja in Schengen, samd.

  62. Un prieten spune:

    Tudor Calin Zarojanu: felicitari, chiar multumiri pt acest articol, nu neaparat pt continut cat pt multimea vizualizarilor si mai ales a reactiilor, reflectare la scara redusa a spiritualitatii romanesti contemporane. Extrapolarea ar implica marje de eroare semnificative, probabil inacceptabile, insa ofera o perspectiva asupra sanselor de redresare/insanatosire a societatii romanesti. Viitorul poate “suna” mai bine….

  63. victor L spune:

    “Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”
    Dupa principiile care functionau atunci:
    - noi ne facem ca muncim/ei se fac ca ne platesc;
    - fure ei/dar sa furam si noi
    Astea mai functioneaza si azi, dovada ca exista multi nostalgici plus multi neinformati care intra in vorba doar ca sa spuna ceva. Ar fi fost niste vajnici membrii de partid care ar fi luat cuvintul la sedinte doar sa se faca remarcati.
    Omul nou a fost creat, omul nou nu piere usor.
    Ceaucecule, ai lasat urmasi de toata lauda :P unul dintre ei este @ Andrei George; ar fi fost un
    demn activist.

    • Andrei George spune:

      Prietene, îmi pare rău că te dezamăgesc- eu sunt omul vechi. Dar tu ești omul nou, dezinformat și plăcut în dezinformare. Am mai făcut acest comentariu pe undeva- că se găsesc enorm de mulți aplaudaci care să dea din palme la un articol sau altul pe principiul că ”articolul e genial și noi suntem geniali că-l aplaudăm”. Matale faci parte din această categorie- Pentru că folosești cu voioșia unui hipopotam într-un cămin de bătrâni niște clișee fără să ai măcar un vag habar, hai să-ți răspund:
      1. nimeni nu se făcea că muncește- chiar muncea. România n-avea cum să-și plătească datoria externă- nici măcar parțial- ”făcându-se că muncește”. E clar că n-ai nici un fel de legătură cu perioada- n-aveai cum să te fofilezi, nu numai de la cele 8 ore de muncă ci și de la încă 4-6 ore/săptămână de activități voluntare. Deci habar nu ai.
      2. idem. Cine fura de la stat făcea pârnaie foarte repede (justiția de azi doar poate să viseze la eficiența celei de pe vremea lui Ceașcă). UNeori, așa cum s-a întâmplat cu Ștefănescu, mai primea și un glonț ”recompensă”
      PS: După citirea ”comentariului” matale nu pot decât să fiu de acord cu Nicușor ”N-o să ajungeți voi să zugrăviți niciodată ce-a construit tata..”

    • Hantzy spune:

      Victorel,
      nu asta e oare mersul istoriei? In evul mediu s-a trait mai bine decat in antichitate, iar in modernitate mai bine decat in mezozoic.
      IN cazul nostru intrebarea care se pune nu e daca traim mai bine in 2013 decat in 1988, ci daca maine vom trai mai bine decat azi. Progresul galopant al ultimului secol e normal sau doar o bula de sapun. Traim mai bine din ceea ce producem azi sau din acumularile de ieri?
      Intr-o societate aflata in tranzitie primii care se adapteaza la noile conditii sunt cei cu studii superioare. Cred ca marea majoritate a celor ce comenteaza aici au absolvit astfekl de studii si, copatrativ cu 1989, traiesc mai bine. Dar pentru ca si dumneata folosesti repetat perfectul conditional (ar fi fost), hai sa-ti spun si eu una: fara epoca aia comunista cel putin doua treimi dintre comentatorii de azi n-ar fi absolvit studii universitare.

      • victor L spune:

        @ Hantzyelule,
        (eu semnez @ victor L; nu imi batjocori prenumele)
        Dar revenind: niciunde, in interventiile mele, nu am vorbit de costul piinii ori al locuintelor ca o comparatie intre atunci-acum. Desi le cunosc, si intre multe nu se poate face comparatie, pentru simplul motiv ca nu le aveam, ca romani, si chiar nu le pipaisem ci auzisem/citisem despre ele.
        Eu vorbeam despre partea spirituala, despre libertatea de gindire si exprimare a omului, despre faptul ca, repet: daca “vremea lui Ceausecu” s-ar fi prelungit pina azi, cum crezi ca am fi dialogat pe net? eu ma manifestam la fel, iar tu ma tratai de dusman al popolului si a celei mai inalte orinduiri pentru om ;)
        Atit de inalta incit nu am putut ajunge la ea :P

        • Hantzy spune:

          Victor_(e)L,
          nu era o pocire a numelui, ci o alta ortografiere a sa.
          “daca “vremea lui Ceausecu” s-ar fi prelungit pina azi, cum crezi ca am fi dialogat pe net?”

          Interesant e ca multi stiau sigur ca Ceausescu n-ar mai fi putut mentine pensiile si salariile de atunci, ca nivelul de trai, si asa mizer, s-ar fi deteriorat si mai mult. Sincer, si eu cred acelasi lucru, iar statul haiduc n-ar mai fi putut multa vreme sa ia de la baroni surplusul pentru a-l imparti “asistatilor”. Caci baroni in devenire existau inca de pe atunci, doar ca totalitarismul le mai bloca entuziasmul, ca sa zic asa!
          Dar atunci ce te face sa crezi ca n-am fi avut Internet si posibilitatea de a discuta pe net?! Eu zic ca daca se poate in Rusia lui Putin, s-ar fi putut si in Romania lui Ceausescu. Nationalismul ceausist, folosit ca pretext pentru izolarea Romaniei, n-ar mai fi putut bloca multa vreme afluxul de informatii si, pentru ameliorarea tensiunilor, ar fi dat liber la net. Poate cu procesoare mai putin performante, dar s-ar fi discutat. Rafinamentul consta in faptul ca discutiile oricum nu fac rau sau nu mai mult rau decat bancurile politice din tren sau din cafenea, de vreme ce nu modifica lucrurile esentiale pentru vizionarii sistemului, iar majoritatea manipulata e la fel de efectiva ca si unanimitatea obligatorie de altadata.

          • victor L spune:

            @ Hantzy,
            dialogul intre noi se poarta dupa vorba poporala:
            – Buna ziua, nano.
            - Castraveti , drago :P
            “Dar atunci ce te face sa crezi ca n-am fi avut Internet si posibilitatea de a discuta pe net?!”
            Unde am spus eu ca nu am fi avut internet? intrebam “cum am fi discutat?” crezi ca liber si despre orice?
            Dar nu atingi nimic ce am scris eu, ci deviezi in asa fel incit imi dai dreptate.
            Sa auzim de mai bine!
            Sint bucuros ca nu mai sintem pe “vremea lui Ceausescu ;)

            • Hantzy spune:

              Bucuros sunt si eu! N-am regretat niociodata, dar nu inseamna ca sunt multumit cu ce avem.
              “Cum am fi discutat pe net?” Batusem seaua: exact la fel cum spuneam altadata bancuri politice. Eu zic ca era un mod inca mai elevat de a spune adevarul.
              Iar intrenoi doi, tu esti cel care iei o bucatica de comentariu si o umfli. Eu ti-am raspuns strict la interventie, chiar daca semnatica acelui “cum am fi discutat” este destul de vasta, incluzand retoric si varianta “daca”.

        • Andrei George spune:

          Da, Victorel hai să batem câmpii cu grație- mai puțin. Partea spirituală- zici ? În București existau Biblioteca Americană, Institutul Cultural Francez, British Council. Nu te oprea nimeni să intri, să te culturalizezi- evident, dacă voiai. În ultimii ani ai lui Ceaușescu s-au scos cărți la greu, de la Mircea Eliade până la Cărtărescu- așa ca pentru cultura ta generală eu am un exemplar din Levantul apărut înainte de 1989.

          • victor L spune:

            @ Andrei George,
            ca dovada ca una vorbim si alta fumam: “În București existau Biblioteca Americană, Institutul Cultural Francez, British Council.”
            Iar “vremea lui Ceausescu” se intindea peste toata tara.
            Si nu mai induce lumea in eroare: cei care faceau “vizite” la asemenea institutii erau filati si chiar avertizati.
            Dar atit; ramii cu nostalgia ta dupa cea mai buna orinduire din lume, vremea lui Ceausescu :P

            • Andrei George spune:

              Da Victorel, eram filat- și ? Mi-a transmis șeful de Personal de unde lucram atunci- prin tatăl meu- că poate că n-ar mai trebui să le frecventez. Am continuat să le frecventez. Și ? Acuma dacă îți ascunzi lașitatea persoanlă prin argumente de genul ”Erai filat” înseamnă că tu aveai într-adevăr ceva de pierdut. Eu n-am avut absolut nimic de pierdut. N-am fost dat afară din facultate, nu mi-a cerut nimeni socoteală.
              Dezamăgirea mea – apropo de comentariile tale- mi-am exprimat-o mai sus. N-am nici un fel de nostalgie pentru Ceaușescu și iepoca lui ci poate după o studenție lipsită de probleme. În rest, crezi matale ce vrei . Vale e me ama.

            • Ali spune:

              Si acum e in toata tara?!

  64. eugeni spune:

    Eu as lua un bucata localitate, cartier parasit si l-as face loc de distractie pentru tembelii care sunt de parare ca “inainte” era mai bine.
    As pune la teve programele de dinainte, cozi la mancare, nechezol, fratii petrausi, adidasi ….cum sa zic….un regal.

    Filme despre comunisti, coreene, chinezesti (de pe vremea lui mao), rusesti.
    Trai nineaca.

    btw, pe asta l-ati vazut? BBC despre coreea de nord.
    http://youtu.be/2zDYrFE985g

    • r2 spune:

      excelent :) ) forget dracula park. sa facem parcul de distractii “epoca de aur” – the communist survival challenge. la cinematograf sa ruleze neaparat marele hit al anului 1985: “20 de ani de impliniri marete” si in fiecare duminica sa se dea in reluare “cantarea romaniei”. si in alimentare sa bage doar creveti din aia vietnamezi cu gust de plastic, in rest rafturi goale. pe toti nostalgicii de pe forum i-as baga la o dieta de creveti, paine pe cartela si cuvantari ale tovarasului.

    • vasy spune:

      N-ai vrea tu mai bine sa pui un film documentar din China de azi?

  65. Gogu spune:

    Argumentul ignora un fapt esential. “Se” traieste mai bine. Daca ai serviciu. Citi mai iau salariu (raportat la populatia tarii?) La fel de bine putem sustine ca nivelul de trai e fabulos intr-o tara de lumea a patra unde la un milion de oameni sint 300 de salariati care iau cite 3000 de dolari pe luna. Pai, concureaza cu SUA! Ce sa mai spun de omisiunile majore din lista de cheltuieli – chiria, intretinerea? Pe alea cine le plateste? Pai cu omisiuni de calibrul asta putem demonstra cam orice!

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Am scris de întreţinere, n-aţi citit atent. E drept, n-am scris de chirie, dar cine plăteşte chirie nu plăteşte rata la creditul pentru proprietate – mai mare şi atunci, şi acum.

  66. ampersand spune:

    Am aproape 48 de ani, şi-mi aduc aminte foarte bine vremurile alea – recunosc că nu ştiu de unde-aţi scos dvs că salariul mediu atunci era 3000 de lei. Deşi trăiam în oraş, cu excepţia câtorva medici nu-mi amintesc pe nimeni să fi avut 3000 de lei salariu – doctorii, miliţienii şi profesorii universitari cu vechime ajungeau şi depăşeau suma asta. Ah, şi minerii – dar asta din auzite.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Pe de o parte, sunt cifrele oficiale – sub beneficiu de inventar, desigur. Dacă erau umflate, demonstraţia mea e cu atât mai adevărată.
      Pe de altă parte, în decembrie 1989, eu, ca programator, fără nicio funcţie, niciun spor etc. şi cu 9 ani vechime, aveam 3.600 de lei.

  67. Mucenic spune:

    Nu am citit toate comentarile, deci nu stiu daca repet pe cineva. Dece am plecat din tara illegal in 1969? De teroarea comunista! Nu fiindca n-am avut ce manca. Eram multumit desi mancarea se gasea cu greutate, eram multumit chiar cu excursii numai in tara, eram multumit desi nu puteam sa ma casatoresc din lipsa de spatiu, eram multumit desi nu-ti alegeai postul ci erai repartizat. Erai multumit pentruca nu stiam o societate mai buna, desi auzeam parintii ca inainte de razboi era mult mai bine. Teroarea inspirata de anii 50 si 60 mi-a dat insa o nesiguranta de netolerat. Recent am fost de 3 ori in tara si situatia este de necomparat desi pare ca lucrurile merg incet. Vina nu este ambianta politica ci schimbarile sociale cauzate de communism. S-a distrus valorile unei civilizatii si acuma trebuie sa fie luat totul dela inceput. Partea buna acuma este ca fiecare om e liber sa faca ce vrea. Daca si justitia va fi capabila sa asigure aceasta libertate viitorul tarii este asigurat si generatia actuala nu va mai trebui sa fie sacrificata.

  68. Adrian spune:

    Vad un articol similar, scris peste cativa ani buni, in care lumea se va uita in spate si va analiza mirata cum in aceasta perioada statul avea o dimeniune atat de mare, cum jumatate din venitul unui cetatean mergea pe impozite ridicole. Isi vor spune “dar cum strabunicii nostri puteau sa traiasca sub o astfel de politica…”.

  69. Alex spune:

    Ia-le celor 68% nascuti dupa 89 TV-ul, Internetul si telefonul mobil si spune-le ca acum esti pe vremea lu Ceausescu. Si sa vedem apoi cum arata statistica :)
    Asta ca sa nu incep sa vorbesc de Mc’Donalds, cluburi, baruri s.a.m.d.
    Pai daca era bine…. sa emigreze in China ca acolo inca mai e dictatura.

  70. Razvan spune:

    si totusi in negura comunismului exista rezistenta prin cultura. ne lasam copii sa se joace pe strazi pana seara tarziu. exista speranta (pentru cei cu origini bune desigur, nu pentru aristocratie) de continuitate.
    acum, in lumina libertatii, ne-au plecat 3 milioane de tineri. calatoresc mult si intru in vorba cu muzicanti, chelneri, menajere de hotel si chiar cersetori mioritici. in marea majoritate imi marturisesc ca intoarcerea in romania nu le mai da sentimentul de acasa. ei! astia de bine au plecat? nu!
    o sa ne vina factura la lumina cam intr-o generatie! sper sa nu fiu aici sa o platesc. astept sa ies la pensie si sa ma stabilesc in anglia. am inteles ca pot sa ma angajez ca ingrijitor, portar samd. ca inginer industrial sigur nu o sa mai aiba nevoie de mine (ca in ultimii 15 ani nu au avut nevoie nici in romania).

    va doresc sanatate!

  71. Vlad spune:

    Eu nu prea inteleg rostul comparatiei. E ca si cum ai compara mere cu flori. Mi se pare ca se pierde din vedere un aspect destul de important. Apartamentele, masinile, vacantele nu sunt obligatorii si nu sunt un drept al oricarui angajat. Acestea se cumpara cu castigurile din MUNCA. Atunci cand s-a trecut la noul sistem (asa prost cum s-a facut dar sperante exista) au aparut si nostalgiile. PUNCT

  72. Traian Alexandrescu spune:

    Se uita ceva destul de esential :
    Saptamina de lucru era de luni dimineata pina simbata dupa prinz !
    Aproape 6 zile !

  73. Valentin spune:

    Cred ca analiza dvs. ar fi castigat in relevanta daca se comparau evolutiile indicatorilor, de exemplu, 1970 vs. 1930 alaturi de 2010 vs. 1970. Alminteri, tot ceea ce se demonstreaza este ca lumea s-a schimbat in 4 decenii, ceea ce este un truism relativ banal. Intradevar, astazi cumparam mai mult, mai multe; asta inseamna neaparat “mai bine”? In treacat fie spus, seful FED, mr. Ben Bernanke nu se grabeste deloc sa sustina aceasta ipoteza de lucru.

  74. unu' de departe spune:

    Eu nu deplang comunismul (am parasit Ro acum 27 ani, din cauza ca nu mi-a placut) dar daca privesc situatia Romaniei de astazi si compar cu ce a fost atunci, sigur ca putem disuta la infinit. Cred totusi ca nu a fost atat de rau pe cat o descriu unii, aici. Poate de prin `86 pana ce ,,epoca de aur, a apus. In era comunista mai toate familiile, indiferent de clasa sociala si integrarea in societate isi permitea un concediu pe an. Erau locuri de munca (chiar daca 50% erau in plus, in fabrici si uzine) se primeau punctual salariile si de foame, nu se murea. Sigur, daca aveai si ce sa cumperi ori daca mai adaugau 6 ore de program-TV era oarecum altfel. Apoi, observ ca unii postaci spune ca sa construit aiurea si fara nicio logica, cum ca au invadat taranii care dupa Rev s-au reintors la tara. Poate asa este dar sa nu se uite ca foarte fff multi s-au pricopsit din vanzarea bunurilor si imobilelor construite de ,,Ceasca,, nu mai vb aici de miliardele ZECILE DE MILIARDE de Euro pe care si i-au insusit ,,baietii destepti,, Mai apoi, daca datele prezentate de autor ar fi reale cu viata de zi cu zi, nu ar fi plecate peste 4 milioane de romani prin toata lumea, pt a-si creste copiii, pt a-si plati ratele la banci, pt a supravietui! Si in final (vb in cunostinta de cauza….viitoarea mea sotie face parte din acesta patura de suflete si ca ea, sunt multi) traieste intr-o camera ANL, bucatarie, baie si etc, cu doi copii si un salar net de 8 milioane. Plateste chirie, cheltuieli la bloc si altele….Baiatu cel mare tocmai a implinit 18 ani dar alocatia n-o mai primeste (desi este elev)pe motiv ca este major. Pt cel mic plateste gradinita 2.5 milioane, abonament pt cel mare (ea are nevoie de cca o ora jumatate sa aj la servici, dus/intors, pe jos) si exemplele pot contiuna. Cred ca ar trebui intrebati astfel de oameni cand le-a fost mai bine si articolul sa fie facut dupa exemplele date de cetateni. Sigur ca sunt si oameni destui care ma vor contrazice dar vreau sa inchei astfel. In Romania de astazi cca 5% din populatie sunt bogati, si restul de pana la 100% SARACI! Patura de mijloc este inexistenta. Cei care stau si astazi in blocurile ceausiste sunt oarecum siguri pe acoperisul de deasupra capului, iar cei care au facut credite pt case…etc, sunt indatorati pe viata si eu nu mi-as dori sa am somnul lor.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Înainte de toate, să aveţi o căsnicie fericită! Iar viitoarea dv. soţie să scape de actualele probleme!
      Nu se poate construi un articol stând de vorbă cu câţiva oameni! Este exact ceea ce fac TV de ştiri şi tabloidele: întreabă 3, 5, 7 oameni şi trag concluzii. Cele 200 de comentarii de aici par să definească un eşalon mult mai generos, dar nici măcar pe baza lor nu poţi trage concluzii. Oricât de imperfecte şi discutabile ar fi, statisticile şi sondajele profesioniste, pe mii de subiecţi, sunt singurele surse posibile pentru o analiză serioasă. În subiectul pe care am riscat să-l abordez, sondajele se bat cap în cap cu statisticile! Ceea ce am încercat să fac a fost să găsesc explicaţii acestui fenomen. Nu încerc să conving pe nimeni de nimic, după cum nimeni nu-mi poate spune mie ce-am trăit eu şi toţi cunoscuţii mei – toţi, oameni de rând -, înainte şi după 1989! Oricare dintre părerile mele poate fi contrazisă. Cifrele – mai greu. Subliniez încă o dată că am abordat exclusiv aspectele social-economice. Dacă aş fi invocat şi aspectele ideologice, privind statul de drept, democraţia, drepturile omului etc., n-aş fi avut de scris decât o propoziţie: comunismul s-a dovedit a fi criminal. INCLUSIV în lăudaţii ani “60-70″ – în realitate cam din 1968 până prin 1976-77. Asta dpdv al nivelului de trai, căci dpdv al constrângerilor de tot felul “perioada de deschidere” a durat fix 3 ani, până la vizita din 1971 a lui Ceauşescu în China şi Coreea de Nord. Oricum, ceea ce a urmat după 1980 (ca să nu mai vorbim de anii 50-60) copleşeşte reaxarea anterioară. Cineva, aici, scrie cu majuscule că a avut apă caldă TOT TIMPUL. Unii or fi avut…
      Vă mulţumesc frumos – ca şi tuturor celorlalţi – pentru comentarii.

      • unu' de departe spune:

        Multumesc frumos pt uarai si pt faptul ca mi-ati raspuns. Comentariul meu nu se adresa strict continutului scris de Dvs ci mai mult ca un fel de rasuns, sa zicem, colegilor de pe forum. Va doresc mult succes in contiuare! Un articol foarte bun si foarte interesant! Pe viitor am sa navighez mai des pe site-ul Dvs. O zi buna tuturor!

  75. adi spune:

    e adevarat ca acum cu salariul mediu poti cumpara de 2 ori mai multe paini decat cu cel mediu de pe vremea lui Ceausescu, dar doar daca-l ai adica nu esti somer….

    Era mai corecta comparatia a cate paini puteai cumpara cu toate salariile din vremea lui Ceausescu si cate cu toate salariile de acum.Adica ce putere de a crea valori avea acea societate si ce putere de a crea valori are societatea de astazi.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Interesantă observaţia dv.! Putem încerca un calcul, folosind salariul mediu net, numărul de angajaţi şi numărul de şomeri – cifrele oficiale, desigur, cele reale… Cum rata şomajului e circa 7%, cam cu atât ar fi influenţate comparaţiile numerice.

      • Hantzy spune:

        Atentie! 7% nu reprezinta populatia care nu are venit, ci procentul dintre cei apti de munca care au dreptul la jutor de somaj. Procentul persoanelor fara ocupatie este cu siguranta mult mai mare. Si ar fi fost si mai mare daca multi Romani n-ar fi devenit capsunari.

  76. Snow spune:

    N-am prins decat 22 de ani de comunism. Dar imi amintesc atatea ! Printre ele:
    - primele cozi la ulei si zahar care au aparut in 1975 (!) la alimentara din Beldiman
    - DN1 intre Bucuresti si Otopeni blocat ore in sir ca ateriza sau decola Ceausescu; biata mama lucra la Institutul Meteo si venea pana la Piata Scanteii pe jos, blestemandu-l pe nenorocit
    - Bulevardul Magheru blocat complet dimineata si seara circa 15-20 de minute ca trecea Ceausescu; pe strazile laterale se ingramadeau masinile in tacere iar soferul autobuzului blocat n-avea voie nici sa deschida usile sa elibereze ‘prizonierii
    - Peles-Poiana Stanii – Piciorul Pietrei Arse trasee turistice inchise aproape un deceniu
    - Valea Azugii inchisa, la fel, doar pentru dictator !
    - coada la benzina, in anii ’80 la benzinaria din Eforie, o zi intreaga pt 5 litri (ca eram in tranzit)
    - drumul facut in ’87 la pasapoarte, pe Iorga sa vad cum as putea calatori; iti trebuia printre altele acord de la COM (Comitetul Oamenilor Muncii), valuta (trimisa din strainatate si consemnata in Banca pt tine, ca era infractiune daca o detineai) … si soldatul incruntat care pazea avizierul

  77. aPetrei spune:

    Eu cred ca cei care se plang de vremurile de astazi scapa din vedere tocmai cauza care a dus la aceste vremuri, si anume Comunismul. Dupa atatia ani de la Revolutie suntem atat de saraci, material si spiritual, tocmai din cauza Comunismului pe care ei il regreta.

    Si pana la urma, cine-i de vina ca ne merge mai prost decat inainte? Ne alege altcineva conducatorii? Au venit extraterestrii si l-au ales pe Iliescu presedinte, nu o data, ci de doua ori? Ne opreste cineva sa citim carti in loc sa ne holbam la televizoarele secursite?
    Despre ce-i vorba pana la urma? Ne plangem conditia, dar nu facem nimic, dar NIMIC, ca sa o schimbam. Plangem si alegem imorali, plangem si alegem penali, plangem si alegem securisti.

    Romania este a romanilor. Generatiile par ca se degradeaza din ce in ce mai tare. Este ca un cerc vicios: oamenii se plang ca nu-si pot indeplini visurile in Romania, in timp ce ea, Romania, asteapta sa fie salvata de oameni.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Corect. O singură erată: dl Iliescu a fost ales de TREI ori (90, 92, 2000) şi o dată s-a ales singur (decembrie 1989)

      • aPetrei spune:

        Aveti dreptate, L-am ales pe Iliescu de dati nenumarate. Si bomboana de pe coliva este ca daca ar fi iar de ales, am face-o din nou cu bucurie.

    • Gogul spune:

      Comunismul a fost un pretext. Imediat dupa razboi eram sub ocupatie sovietica. Mai apoi rusii au plecat iar altii au profitat si au pus lasat la putere pe unii care aveau nevoie de protectie de la un nivel suficient de inalt si le- au adoptat “ideologia” si si-au creat zone de sustinere prin oameni mai putin educati dar fara scrupule. Si totul a mers ca un bulgare de zapada care se rostogoleste. Pana s-a izbit de ceva mai tare decat el…Asa sa fie?

  78. Stefan spune:

    Am citit de ieri articolul si comentariile. Unele sunt pro, altele sunt contra. Am trait mai putin de jumatate din viata mea in comunism si cred ca cel mai corect este sa ii dau dreptate mamei care mi-a spus candva cu obida: “nici sa cresti decent un copil nu puteai! nu mai vorbesc de vata, medicamente sau scutece”.

    M-am gandit la o vedere de ansamblu. Separarea dintre Politica, Economie, Educatie, Sanatate. Atunci si acum.

    I.A. Politic atunci:
    1. totul era controlat, partidul unic, oamenii unici.
    2. puteai “creste” in partid daca aveai “origine sanatoasa”.
    3. partidul iti oferea putere si protectie.
    I.B.Politic acum:
    1. aceleasi partide, prin rotatie.
    2. cresti oricum in partid daca ai “spate” sanatos.
    3. partidul ofera putere si protectie.

    II.A. Economie atunci:
    1. de la nimicul de dupa razboi, s-a creat o mare industrie pana prin anii ’80 (cam 35-40 de ani). Automobile, tramvaie, trenuri, avioane, medicamente, haine, vinuri … de toate!
    2. Industrializare, nu agriculturalizare.
    3. au fost platite daune de razboi, datorie 0 catre toti.
    4. sosele, cai ferate, canal, tranfagarasan …casa poporului …samd
    5. blocuri – locuinte pentru fiecare familie.
    6. electrificare aproape totala, canalizare, apa, caldura … toate de la 0, de la nimic.
    II.B. Economie acum:
    1. Siderurgie nu, chimie nu, medicamente nu, trenuri nu, haine nu. Foarte putine bastioane romanesti in aceste domenii, nu au desparut chiar cu desavarsire.
    2. agriculturalizare, distruc industrie.
    3. datorii, datorii, datorii.
    4. putine “autostrazi”, bucati de cai ferate desfiintate, canale nu, transalpina asfaltat …
    5. cateva blocuri, vile, case …
    6. electrificare, canalizare, apa …

    III. A. Educatie atunci:
    1. alfabetizare fortata, toata lumea facea minim 8 clase, apoi minim scoala profesionala din fabrica
    2. cunostinte stiintifice avansate si cunostinte tehnologice de ultima ora (eram la curent cu aproape toata tehnologia perioadei in aproape toate domeniile). bun, ca nu se aplica, e alta discutie.
    3. bani multi in cercetare, mai ales cea aplicata. multe institute.
    4. valori, respect, predictibilitate
    III. B. Educatie acum:
    1. alfabetizare … conditionata de ajutorul social.
    2. cunostinte stiintifice si tehnologice avansate. nu aplicam nici acum decat foarte putin.
    3. bani aproape inexistenti in cercetare. institute inchise.
    4. fara valori, fara respect, fara predictibilitate.

    IV. A. Sanatate atunci:
    1. construite spitale in toate orasele si dispensare in comune.
    2. sali de operatie, tratamente, medicamente
    3. medici care au “ros” cartea
    IV. B. Sanatatea acum:
    1. inchise spitale in unele orase si dispensarele din comuna.
    2. ok, echiparea cu tehnici de ultima generatie ici si colo.
    3. medici … cei vechi buni si rari, cei tineri … la risc.

    V. A. Viata sociala atunci:
    1. nu exista
    V. B. Viata sociala acum:
    1. nu ne-o prea mai permitem.

    Asa asa, in mare. Oriunde poate fi expandat cu argumente.

  79. mariusmioc spune:

    Articol în principiu bun, dar cu unele date greşite. De pildă, o pîine costă azi mai mult de 1 leu, probabil autorul nu obişnuieşte să cumpere pîine.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Cumpăr pâine în fiecare zi şi ESTE 1 leu, în unele locuri 1,10 lei. Merg oricând cu dv. să cumpărăm împreună. Dar pentru că atâta lume pe aici insistă că n-ar fi 1 leu, am zis că poate am înnebunit eu, am coborât ACUM, înainte de a vă răspunde, am cumpărat o pâine de la primul magazin ieşit în cale şi – ce să vezi? – m-a costat fix un leu. O am lângă mine, să vă trimit o poză?
      E rândul meu să mă îndoiesc că dv. cumpăraţi pâine. Sau, mă rog, există şi cu 2, şi cu 4 (feliate) şi cu 20 (la magazine tip bakery), nu ştiu ce mâncaţi dv. şi ceilalţi care nu au auzit că franzela e un leu.

  80. Cris spune:

    Desi nu are legatura cu aspectul economic, ci cu cel social, cred ca ar fi trebuit totusi mentionata si rata infractionalitatii.. Prezent/trecut.. Pentru ca e vorba de TRAI BUN, iar un trai bun nu se face numai cu mancare, ci si cu siguranta, liniste, si alte maruntisuri d-astea

  81. Marian spune:

    Capitalismul este cel mai mare generator de coruptie ! (este cea mai importanta diferenta dintre capitalism si comunism)
    Avand in vedere ca in prezent trebuie sa muncim mai bine de o jumatate de viata pentru o locuinta as fi tentat sa spun ca e mai mult decat toate celelalte la un loc.
    La urma urmei, intr-o societate, cel mai importanta parametru este gradului de fericire in ansamblu, al societatii. De aici se poate incepe discutia comunism vs capitalism.
    Pentru ca am doar 33 de ani, nu pot fi si nu sunt un nostalgic al comunismului, dar teama zile de maine pe care a implantat-o capitalismul in subconstientul societatii este direct legata cu gradul de nefericire.

    • it_s__not_news spune:

      Nu zau. Comunismul este cel mai mare generator de coruptie. Ceea ce traiesti tu acum sint reminiscentele comunismului.

  82. Filos spune:

    Va felicit pentru articol!
    A trezit multe controverse!

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Vă mulţumesc frumos.
      Mulţumesc, de altfel, tuturor celor care comentează acest articol, inclusiv cei care nu sunt de acord cu mine, mai ales că toţi o fac în mod civilizat.

  83. Filos spune:

    Consider ca opinia autorului este corecta!
    Pe vremea comunismului nu gaseai:
    - carne
    - paine doar cu cartela,
    - branza, cascaval,
    - butelie – 7.000 lei,
    - cafea – 1.000 lei/kg.

    Curentul se oprea la 22.00.
    Restaurant, discoteca se oprea la 22.00 din cauza ca se oprea curentul.

    Incerc sa imi mi aduc aminte si mai scriu!

    • Andrei George spune:

      Mai taie un 0. Cafeaua era 100 de lei- la negru – la un salariu de 3500 lei/lună.

      • Radutz spune:

        Ai mai scris prostia asta cu cafeaua si undeva mai sus. Cum dracu’ sa fie kilu’ o suta de lei, cand eu vindeam pachetul de 250 de grame cu 250 – 300 de lei? Sau tu cumparai nechezol la negru?

  84. Nautilus spune:

    r2: “din care ultimii 10 au fost ani de sacrificii mari?”
    Cristian Ioan: “in anii 60-70, cind se gaseau mai multe si AVEAI pe ce cheltui banii”
    Gogul: “Nu “inainte de 89″ sau “pe vremea comunistilor” nu se gaseau ci intre ’82 si ’89″
    non-stop: “dezastrul, cum ii spuneti, a inceput de prin 72-75, si a inceput sa se simta la nivelul omului de rand de prin 75″
    Tudor Calin Zarojanu: “caractersticile altor perioade comuniste, de pildă anii 50…”
    Andrei: ” vremurile bune, din ’70, si vremurile naspa, din ’80″

    1. Deşi e real, a aduce în discuţie “o perioadă în care aveam şi una în care nu aveam” e un argument care nu prea ţine, fiindcă şi “un regim în care ai” şi unul “în care nu ai” erau la fel de anti-liberale şi ideologizate, şi chiar dacă în prezent “ai mai multe”, ceea ce îi înfurie pe unii nu e faptul că şi-ar dori să li se închidă curentul sau să le fie raţionalizată mâncarea, ci tocmai faptul că au pierdut mediul de viaţă anti-liberal. (De fapt, industrializarea “care a făcut ca lumea să aibă” a fost începută de “monstrul şi tiranul Dej” şi pusă în practică de nişte dejişti, care, surpriză-surpriză, au murit sau au căzut toţi din funcţii până în 1982. Coincidenţă?..)

    2. Nu se vorbeşte despre asta, dar, în practică, o societate modernă şi liberală costă. Mult mai mult decât cea mai ineficientă economie planificată. Fiecare drept stabilit de lege, fiecare instituţie de Stat, fiecare investiţie, fiecare construcţie, fiecare informaţie pe care o publică un ziar sau un site sunt costisitoare – cum spune americanul, there is no such thing as a free lunch. Fiecare leu pe care crezi că l-ai câştigat de undeva trebuie să se ducă în altă parte, fie că eşti conştient de asta, fie că nu.

    Un exemplu: foarte multă lume a avut de suferit din pricina moşilor turnători de la bloc, a profesorilor şi popilor turnători, dar dacă aceştia nu ar fi existat, dacă ar fi murit toţi dintr-o dată, ar fi trebuit întrebuinţate alte metode pentru a ţine populaţia supusă. Angajarea de miliţieni, echiparea lor, instruirea lor, maşină, armă, cotă de benzină lunară. E foarte posibil ca poliţiştii moderni să îi depăşească la număr pe miliţienii epocii (co)mu(n)iste cu un ordin de mărime. Altă coincidenţă?

    Cum spuneau nişte stângişti moderni: interzici maşinile (deci te lipseşti de impozitul anual, TVA etc) şi subvenţionezi transportul public cu 5 lei. Dacă spui că asta e tiranie (co)mu(n)istă şi că nu poţi s-o faci, în viitorul apropiat cheltuieşti 10 lei pe poduri, tuneluri, lărgiri de străzi, parcări. Sau dacă ţi se propune să construieşti o fabrică în câmp, unde nu se produce nimic şi se bea Săniuţa, un manager modern şi liberal ar spune că e curată nebunie, bani aruncaţi. Dar e mai ieftin să dai 5 lei ca să construieşti o “fabrică de împachetat fum”, decât să-i laşi pe băştinaşi să rămână şomeri, să se apuce de furtişaguri, beţii, droguri, bătăi. Fiindcă atunci cheltuieşti 10 lei pe poliţie, firme de pază, camere video, spitale, asigurări etc

    Deci atunci când s-a trecut la o societate mai liberală, cineva a trebuit să plătească din buzunarul său costul libertăţilor, mărfurilor, caselor, benzinei etc pe care le-a dobândit. Era mai puţin costisitor să fii sclav :P

  85. Andrei spune:

    Eu zic sa dai o tura prin Oltenița, Călărași, Valea Jiului și alte zone de genul ăsta. Crede-mă, vei înțelege de ce pentru unii CHIAR era mai bine înainte.

  86. it_s__not_news spune:

    Da, felicitari pentru articol: e clar ca ati atins o coarda ultra-sensibila :)

  87. Andrei George spune:

    Să tragem niște învățăminte:

    1. NImeni nu l-a iubit pe Ceaușescu. Toți- și e normal- își doresc o viață mai bună. Dacă am fi curioși să vedem care erau condițiile de viață în interbelic- am vedea că pentru marea parte a cetățenilor României erau proaste. Comunismul s-a menținut în România- atât cât s-a menținut- dând ceva. În primii ani a dat speranță, în perioada de maxim ceaușist a dat într-un mod efectiv, o viață mai bună. Blocurile construite în anii 60 erau un pas înainte față de bordeiele din pământ sau casele din paiantă- iar faptul că din banii câștigați puteai trăi decent- contribuia cu un plus de încredere. Filmul s-a rupt atunci când contractul social dintre statul comunist și populație n-a mai fost respectat, cu ororile de rigoare născute din mintea de țăran a lui Cașcă și a Lenuței- decrețeii, ”mâncarea sănătoasă”, etc. E util de menționat că nici un stat din ”democrații” n-a interzis avorturile- în afară de România. De asemenea, nici un alt stat n-a coborât nivelul de trai atât de jos în ultimii ani.
    2. Oamenii au muncit cinstit. E absurd să-ți închipui că România e poporul de întreprinzători- nici pe departe. Majoritatea oamenilor onești e făcută să execute- și asta s-a făcut în fabricile socialiste .”Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc” este o imbecilitate care ar trebui să-i deranjeze și pe cei care o susțin. N-aveai cum să nu muncești în întreprinderile socialiste- unde aveai normă care trebuia îndeplinită . N-aveai cum să nu muncești când pe lângă șefii tehnici mai aveai pe cap și secretarul de partid și tot mecanismul partidului. Nu se muncea organizat, se muncea ineficient uneori- dar se muncea.
    3. Nici măcar activiștii de partid nu achiesau la ideologia ceaușistă decât dacă erau foarte proști. Cu toate eforturile făcute România nu a fost Coreea de Nord. Cultura- atâta cât s-a putut- a existat și în ultimii ani ai lui Ceașcă. Teatrele erau pline, cărțile bune se găseau fie la pachet cu porcării fie prin pile (mărturisesc că așa am luat Istoria lui Călinescu sau Numele Trandafirului), populația era mai cultă decât la momentul 2013- unde spre rușinea noastră aș pune pariu că vreo 85% dintre români n-au mai citit o carte de cel puțin 5 ani.
    4. Perioada de după 1989 a fost astfel gândită- de ”autorii” lui 1989 încât un stat extrem de slab (toate porcăriile post-decembriste- afacerea Dona, MegaPower-ul, Caritas, privatizările prin Mebo și falimentele unor întreprinderi care puteau fi rentabile- nejudecate) să permită îmbogățirea unui număr extrem de mic de persoane. Restul lumii a primit ceea ce se numește ersatz- începând de la mâncarea fără gust din supermarket-uri și terminând cu ersatz-ul cultural compus din telenovele, show-uri ”păcătoase” și celebra frază ”Eu știu ce e mai bine pentru România”. Da.
    5. Ceaușescu a căutat să facă prea mult- cu resurse limitate. A terminat-o la zid. Anumiți ”oameni de bine” care o țin gaia-mațu cu un capitalism primitiv de secol XVIII- fără să aibă nici cel mai mic respect pentru noțiunea de trai decent- s-ar putea să o termine tot acolo. Începând de la Petre ROman+Iliescu și minciunile lor ”Nu va mai fi foame, nu va mai fi frig” și terminând cu minciuna fundamentală care a generat iluzia băsistă ”Să trăiți bine” constatăm cu interes că poporul român n-a fost potrivit pentru ”super-conducătorii” săi. Acuma dilema esențială e- schimbăm poporul sau mai simplu- schimbăm conducătorii ?
    6.Un stat decent nici măcar nu este greu de făcut. DIn toate investițiile inutile făcute în perioada 2010-2012 s-ar fi putut ridica bătrânii care cerșesc pe stradă- oferindu-li-se o viață decentă, ar fi putut fi curățate orașele de aurolaci și boschetari, drogați, etc. Costurile telegondolei din Vulcan ar fi putut oferi o educație decentă copiilor din orașul Vulcan- una din cele mai sărace zone din România . Departe de mine gândul că s-ar fi comis oarece fapte necurate care să fie acoperite cu un strat de vopsea- imaginea așa-ziselor investiții. Cred mai degrabă că avem o genă de prostie care se manifestă la modul maximal atunci când oamenii nepotriviți ajung la posturi care le depășesc total sfera de competență.

    • Nautilus spune:

      @AndreiGeorge: “. Teatrele erau pline, cărțile bune se găseau fie la pachet cu porcării fie prin pile (mărturisesc că așa am luat Istoria lui Călinescu sau Numele Trandafirului), populația era mai cultă decât la momentul 2013- unde spre rușinea noastră aș pune pariu că vreo 85% dintre români n-au mai citit o carte de cel puțin 5 ani.”

      De fapt în privinţa asta s-a întâmplat ceva foarte ciudat şi contrar logicii obişnuite, care spune că oamenii flămânzi nu mai pot gândi (cam aşa, ca zombii): în ultimii 4-5 ani ai lui Ceaşcă, publicul s-a bătut cu ghearele şi cu dinţii pentru fiecare “ceva” care să îi îndepărteze, fie şi numai moral, de mizeria din jur, o carte bună, un film, o piesă de teatru. La Librăria Kretzulescu s-au bătut ca pe stadion, spărgând geamurile, pentru o carte, în sălile de teatru veneau cu paltoanele închise până la gât când era mai frig ca afară.

      În schimb “lumea anilor 2000 care nu punea mâna pe carte” a făcut acelaşi lucru… în iarna 2011-2012, epoca protestelor. La Teatrul Naţional s-a stat la coadă cu orele la -15°C, s-a jucat cu casa închisă, la NOI sau la Cărtureşti era invazie, se călca lumea pe picioare, editurile Adevărul şi ERCPress se luptau să publice una înaintea celeilalte titlurile renumite din era (co)mu(n)istă.

      Coincidenţă?

      • Andrei George spune:

        Dle. Nautilius,

        Tot ce a fost top of the top-ul actoriei românești- și dau doar câteva nume pe care le-am văzut pe scenă- și de care îmi aduc aminte acum: Cotescu,Liliana Tomescu,Birlic, Giugaru, Finteșteanu, Mircea Șeptilici ,Toma Caragiu, Ciubotărașu…a activat în anii 60-70-80 sau și-a început cariera atunci. Le interziceau cumva comuniștii unui Vraca sau unei L.S. Bulandra să cumuleze salariul cu pensia- cum a găsit ”salvarea economiei” dl. Boc ? Exista vreo ANI care să o acuze pe L.S.Bulandra de incompatibilitate, ea fiind și directoarea teatrului Bulandra și actirță ? Ați auzit cumva de vreun titlu de actor/actriță emerit (ă) dat în ultimii 23 de ani ?

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      N-ar trebui să vă răspund, întrucât comentariul dv. conţine o jignire, dar o fac pentru ceilalţi comentatori şi cititori ai articolului:
      1. “. Comunismul s-a menținut în România- atât cât s-a menținut- dând ceva. În primii ani a dat speranță” !!! Ar trebui să le spuneţi asta celor trei milioane de deţinuţi politici, rudelor celor 800.000 de oameni morţi în puşcărie pentru simplul fapt că gândeau altfel! Comunismul s-a instalat prin teroare şi s-a menţinut prin frică. Aşa-zisele “realizări” au fost obţinute cu forţa. Cu sclavi, poţi să faci şi piramide.
      2. Ori glumiţi, ori aţi fost/sunteţi propagandist. Zău, chiar am trăit şi noi în perioada aia.
      3. România nu a fost Coreea de Nord pentru că românii nu sunt nord-coreeni, pentru că suntem în alt continent, avem altă istorie, iar Ceauşescu voia Clauza naţiunii celei mai favorizate şi alte beneficii occidentale.
      4. Cunoaşteţi cazul “Semănătoarea”? Nu statul, nu guvernul, ci muncitorii au determinat distrugerea fabricii, pe baza principiului “Nu ne vindem ţara!”
      5. “Ceaușescu a căutat să facă prea mult- cu resurse limitate” Ce drăguţ sună. Săracul, el a vrut, dar n-a avut noroc… Ceauşescu a căutat să facă LUCRURI CARE NU TREBUIAU FĂCUTE. Imediat după revoluţie, în Ministerul Metalurgiei s-a dat liber la iniţiativă, unităţile din ramură au primit mesajul “Faceţi ce contracte vreţi, cu cine vreţi”. Dar n-a ieşit nimic. Ştiţi de ce? Pentru că oţelul românesc era scump şi prost şi nu-l cumpăra nimeni pe piaţa liberă. ASTA e ceea ce a făcut Ceauşescu – strict economic vorbind.
      “Bună ziua!” e o promisiune? Sau o urare? La fel e şi “Să trăiţi bine!” Oricum, e în afara subiectului.
      6. ” investițiile inutile făcute în perioada 2010-2012″ sunt probabil a mia parte din mult mai inutile făcute sub Ceauşescu.

      • Andrei George spune:

        Dle. Zarojanu, exagerați și riscați să duceți totul în derizoriu. Trei milioane de deținuți politici ? Haida- de, fiți sobru stimate domn. La nivelul anului 64- când s-a dat decretul de eliberare a politicilor- asta însemna aproximativ unul din 5 români. Nu exagerați pentru că nici măcar în URSS sau în China comunistă nu s-a ajuns la așa ceva- darmite în ROmânia.
        Referitor la punctul 2- nu știu unde ați lucrat dvs. (presupun că la un centru de calcul ) dar cred că vă jigniți atât foștii colegi cât și restul românilor. Logic, ceea ce susțineți dvs. este imposibil- dacă oamenii se făceau că lucrează n-ar mai fi apărut bunurile pe care Ceaușescu le-a vândut ca să-și plătească datoriile. Pe care și le-a plătit. De unde, din ce ? N-am văzut- și am umblat suficient în cei 10 ani de activitate profesională sub dl. Ceașcă- n-am văzut întreprinderi sau persoane care ”se făceau că muncesc”. Oricine a apucat perioada și e decent (deci nu propagandist- vorba dvs. ) știe că n-aveai cum să ”te faci”. Dacă nu ajungeai la timp la program aveai scandal- aveai o normă- pe care trebuia să o îndeplinești- iar dacă n-o îndeplineai iarăși aveai scandal, rețineri din salariu, etc. Poate ne povestiți și nouă- eu sunt interesat în mod particular- cum te puteai face că muncești- dacă nu erai secretară de director (vă acord beneficiul îndoielii pentru un astfel de job). Să spunem oamenilor că după cele 8 ore de lucru aveai cel puțin o dată pe săptămână obligația să faci muncă voluntară- și aici includem de la curățenia străzilor până la sortat de cartofi și de ceapă, recoltat de porumb-sau activități pentru viitorul parc Văcărești- care n-a mai fost construit niciodată.
        Referitor la Semănătoarea- n-am priceput ideea. Eu mă refeream la cei care aidoma lui Videanu, UMbrăreanu, Popoviciu s-au îmbogățit din nimic. La Semănătoarea s-a întâmplat oarecum invers- și oricum este un caz cu multe semne de întrebare- ar fi interesant de știut dacă actualii deținători de mall-uri sau ce s-a construit pe spațiul de acolo au fost directori, lideri de sindicat, etc.
        Referitor la punctul 5- cred că n-ați înțeles conceptul- și e păcat. Oricine ai fi nu poți să faci totul cu resurse foarte limitate. Presupun că un informatician ar trebui să înțeleagă cel mai bine acest lucru. Iar dacă arunci banii pe prostii- vezi telegondole, terenuri schiabile, etc. și în același timp le tai oamenilor salariile- spunând că astfel vei avea bani de investiții- ai toate meritele pentru a fi locat temporar în fața zidului. La Târgoviște, evident.

        • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

          Cifrele sunt de aici:
          http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%9Binut_politic

          Conform revistei Memoria, ar fi vorba de „numai” două milioane de condamnaţi:
          http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=1060

          De altfel, în 1968, deci la 4 ani după amnistia politică, un număr de 424.464 de români erau urmăriţi de Securitate:
          http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art14-Tiu.php

          Cât priveşte aprecierea că „nici măcar în URSS sau în China comunistă nu s-a ajuns la așa ceva”, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a OMORÂT cel puţin 20 de milioane de oameni (7 milioane numai în Ucraina, într-o singură iarnă, prin înfometare – conform documentarului „Soviet Story” -, după alte surse „doar” 4 sau 4,5 milioane).

          Există însă şi estimări de cu totul alt ordin: între 118 şi 148 de milioane numai în Rusia (fără celelalte republici ale URSS!), între 110 şi 114 milioane în China
          http://library.thinkquest.org/07aug/00858/ro/world.html
          care citează
          http://redholocaust.org/.
          Oameni UCIŞI, nu întemniţaţi. Nu există o cifră sigură a totalului deţinuţilor din Gulagul sovietic, dar se ştie că „Numărul total de morți din sistemul lagărelor de muncă corecțională despre care există documente pentru perioada 1934 – 1953 este de aproximativ 1.054.000 (număr care include prizonieri politici și de drept comun). Trebuie subliniat ca el nu cuprinde aproximativ 800.000 de execuții ale “contrarevoluționarilor”, deoarece ele erau duse la îndeplinire în afara sistemului de lagăre”:
          http://ro.wikipedia.org/wiki/Gulag

          Unii autori apreciază că au fost peste 10 milioane de morţi, din circa 50 de milioane de deţinuţi în Gulag:
          http://en.wikipedia.org/wiki/Gulag
          Cum populaţia URSS era de circa 13 ori cât a României, procentele sunt comparabile, ba chiar noi am scăpat mai „ieftin”.

          De altfel, nu numai România, URSS sau China au înregistrat asemenea cifre: în Cambogia, TOTALITATEA populației orășenești a fost întemniţată și 25% dintre cambogieni (2 milioane din 8) au fost ucişi de regimul comunist:
          http://ro.wikipedia.org/wiki/Gulag

          • Un prieten spune:

            Va “raciti gura de pomana!”

          • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

            erată: Cambodgia şi cambodgieni, desigur, şi “2 milioane din opt” – nu ştiu cum a apărut emoticonul.

          • vulpe spune:

            chiar ma pregateam sa fac o completare cind am vazut comentariul de mai sus.
            totusi am sa o fac.
            am avut o discutie cu prietenii pe aceeasi tema care a condus la serioase controverse. trebuie specificat ca sintem toti absolventi de facultate, unii in tara altii afara. au fost multe surprize, deci comentariile nu ma mai surprind.

            si pe alte grupuri se discuta tema, Andrei Cornea a inceput un serial:

            http://www.revista22.ro/vechiul-si-noul-stngism-i-11526.html

            articolul lui Alex Cistelecan nu (mai) e pe criticatac, il gasiti in
            schimb aici:
            http://www.protokoll.ro/text/areal/utopia-raului-mai-mic.html

            filmul lui Snore poate fi vazut aici:
            http://www.filme-online.tv/the-soviet-story-2008/

            despre epurarea armatei sovietice am citat foarte inexact din
            urmatoarea recenzie:
            http://www.ess.uwe.ac.uk/genocide/reviewsw63.htm

            controversa continua si am pus sare pe rana trimitind articolul de fata.

            Multumesc pentru articolul foarte bun.

          • Andrei George spune:

            Dle. Zarojanu, haideți să fim serioși. Armata română- în vremurile ei de glorie- n-a avut 2 milioane de oameni, cu atât mai mult 3 milioane. Reiau, repet -1 din 5 români nu putea sta la închisoare fără ca ceilalți 4 să nu știe acest lucru. Discreditați- și o spun cu toată convingerea- lupta anticomunistă reală- cu astfel de baliverne. Dacă dovezile dvs. se bazează pe wikipedia…haideți să fim serioși. Ca să nu mai vorbim că textul din ”Memoria” este plin de ”perle” cum ar fi ”Daca admitem ca nu toate erau în permanenta “pline”, în perioada de “vârf” (1948-1964) numarul mediu de detinuti închisi la un moment dat, într-un penitenciar, a fost de aproximativ 75 000.”. Deci în România care n-are în 2013 săli de 50.000 de locuri existau penitenciare (”…la un moment dat……într-un penitenciar…”) cu 75.000 de locuri ? Ziceam ceva de Zâna Măseluță pe undeva-i sau de iepurele de Paști.. Antonescu vorbea în 1941 despre ”trei milioane de suflete smulse” prin invadarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către sovietici (asta ca să vă dau un vag flavour despre ce înseamnă 3 milioane de persoane) iar Armata Română pe Frontul de Est a avut exact 325.000 de persoane. .”calculele” revistei Memoria sunt totalmente aiuristice atâta vreme cât există- și ar trebui să fie accesibile- arhivele Miliției și Securității referitoare la regimul penitenciar. Fără să mă hazardez aș da la 200.000 numărul deținuților politici în perioada 1947-1964. Și aici ar exista interpretări destul de largi- plecând de la persoanele prinse cu arma în mână- pe care orice fel de stat le închide- și terminând cu oamenii cu adevărat nevinovați arestați doar pe apartenența politică sau pentru faptul că au participat cândva la un eveniment organizat de partidele istorice sau au fost turnați de vreun vecin. Nici măcar punând laolaltă pușcăriașii de drept comun cu deținuții politici nu cred că s-ar ajunge la 1 milion pe toată durata de existență a regimului comunist.
            Cifrele despre URSS sunt la fel de scoase din burtă ca și cifrele despre România. Ia să vedem ce spune prietena dvs., wikipedia ”About 14 million people were in the Gulag labor camps from 1929 to 1953. A further 6-7 million were deported and exiled to remote areas of the USSR, and 4-5 million passed through labor colonies.[11] The total population of the camps varied from 510,307 in 1934 to 1,727,970 in 1953.[6]”. Deci 14 milioane . Ce-o mai zice Wikipedia pe-acolo ? ”Most Gulag inmates were not political prisoners, although significant numbers of political prisoners could be found in the camps at any one time.”. Bun, deci la nivelul URSS_ luând de bune cifrele prezentate de Wiki și considerând o populație cam de vreo 200 de milioane – luată de exemplu pentru 1940- rezultă că mai puțin de 1: 10 ruși au trecut prin Gulag. Chiar și băgându-i la socoteală pe deținuții de drept comun mi se pare o cifră exagerată care nu poate fi pusă în legătură cu realitatea. Dar putem să acceptăm de dragul discuției că Stalin a fost lupul cel rău și din 10 compatrioți și-a trimis unul în Gulag. Dej n-a fost Stalin iar cifra de 1: 5 rezultată din afirmațiile dvs. e categoric trasă de păr- incluzându-i și pe prizonierii de drept comun, și armata română capturată pe Frontul de Est, și etnicii germani și ce mai vreți dvs.

            • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

              1. Vă asigur că sunt cât se poate de serios.
              2. Wikipedia nu face decât să colecteze informaţii provenite din diferite surse. Academia Civică, pe baza unor cercetări îndelungate şi serioase, bazate inclusiv pe NUMĂRUL DE SENTINŢE, existente ca documente, estimează tot la 2 milioane numărul total de deţinuţi politici.
              3. “Fără să mă hazardez aș da la 200.000 numărul deținuților politici în perioada 1947-1964″ Vă mulţumim pentru generozitatea cu care daţi.
              4. Înţeleg, desigur, foarte bine, resorturile psihologice pentru care oameni ca dv. AU NEVOIE să refuze cifrele prea mari, oricât ar fi ele de bine documentate şi argumentate: e stingheritor, nu-i aşa, să ştii că ai trăit (eventual bine) într-un sistem care a produs aşa ceva, nu? Fără să mişti un deget. Vă asigur că e stingheritor şi pentru mine şi mă simt vinovat. Dar, desigur, e mult mai comod să spui “Nu-i adevărat!”, după cum e mult mai convenabil, psihologic vorbind, să vezi în Ceauşescu (nu zic că dv. – alţii!) un om inteligent şi bine intenţionat, un om care s-a bătut, săracul, cu ruşii, care a încercat să facă bine, dar, ghinion, nu i-a prea ieşit. Altfel, eşti silit să te întrebi (aşa cum mă întreb eu) “Cum naiba l-am suportat atâta amar de ani!?”
              5. În concluzie, vă propun să rămânem fiecare cu ce simte: dv. cu liniştea că n-a existat o realitate atât de oribilă încât să fi fost nevoie să reacţionaţi cumva – eu, cu convingerea că, ba da, era oribilă, şi am fost, vrând-nevrând, complice cu ea. Cam despre asta e vorba. Restul sunt detalii, cifre veşnic discutabile, amintiri imperfecte, exemple şi contra-exemple subiective sau scoase din context etc.
              Vă salut fără nicio ranchiună şi vă invidiez că puteţi crede cee ce credeţi.

    • Hantzy spune:

      Evista un Paradox: acribia autorului pentru folosirea unor statistici, a datelor oficiale nu este sustinuta de tendinta sa de a contrazice rezultatele unui sondaj profesionist realizat, cu o marja de eroare anumita. Si, in urma acestei stratageme, autorul parca incearca sa-i convinga pe repondentii sondajului ca nu au dreptate in ceea ce simt. E ca si cum i-ai spune unuia care tremura de frig ca, de fapt, e cald.
      Dumnealui se limiteaza la puterea de cumparare a catorva produse de baza si concluzioneaza febril asupra unui aspect ce depinde de inca nenumarate alte criterii. Desigur libertatea nu e salam, dar nici de foame nu tine.
      Traiul bun, in intelesul pe care i-l dau eu, nu inseamna sa-ti permiti “cosul zilnic” ci cate “extras”, cate “bonus-uri” iti poti permite dintr-un salariu mediu, DUPA ce ai scapat de grijile cotidiene. De exemplu, mult mai relevanta mi s-ar fi parut o comparatie intre numarul de nopti petrecute de romani in hoteluri pe an la 100 de mii de locuitori, inainte si dupa 1989. Sau, ma rog, considerand echilibrul dintre cerere si oferta, cu cat a crescut numarul camerelor de hotel? Sunt de acord ca unii concetateni isi permit vacante exotice, care ar inclina balanta, dar si polarizarea excesiva a capitalului este o realitate a societatii romanesti, care, chiar si in lipsa unor date exacte, nu poate fi ignorata. Daca am ignora cele mai mari 100.000 de salarii ale romanilor, cosiderandu-le in afara distributiei gaussiene (procedeu des folosit in statistica), s-ar putea sa avem surprize la recalcularea salariului mediu si, implicit, a rezultatului analizei de fata.
      Sau daca am calcula, nu salariul mediu, ci venitul mediu, considerand 0 (zero) pentru populatia neocupata, atunci e dezastru.

      PS
      in 1990 erau 8,1 milioane salariati cu 3000 lei lunar, ceea ce inseamna 6,1 mld paini a 500 g = 3,1 milioane tone paine
      in 2013 sunt 4,2 milioane salariati cu 1606 lei lunar ceea ce inseamna 6,8 mld paini a 400 g = 2,7 milioane tone paine

      • dusu spune:

        amu lasa domnule,ca minca mai putini acolo ! ailaltzi minca afara

      • r2 spune:

        Hantzy,

        Aveai 3000 de lei pe luna. Normal ca aveau, ca nu era atata criza de hartie cat sa nu aiba bancnote de 100 de lei pentru toata lumea. Nu era nici inflatie, ca doar tot ei stabileau preturile. Problema era cu marfa reala pe care sa o puteai cumpara de banii aia si la pretul ala. Acolo e problema. Somajul poti sa-l maschezi. Inflatia poti sa o maschezi. Dar nu poti sa creezi bogatie reala pe baza de directiva de partid. Magazinele erau din ce in ce mai goale. Nici marfa aia proasta nu mai putea fi produsa in cantitati sufriciente. Economic am trait o mare minciuna, mascata prin propaganda, control al preturilor si angajari obligatorii. Ma minunez ca se si pune intrebarea “cum era mai bine”, cand una din variante era o minciuna ordinara.

        • Hantzy spune:

          r2,
          eu cred ca am atins in comment-ul meu tema cu puterea de cumparare si i-am dat deja de cateva ori dreptate autorului, chiar daca n-o fi asa de evident: se traieste mai bine. Ar fi culmea sa se traiasca mai prost. Multe din satele Romaniei au acum canalizare, iar orasele centura ocolitoare si asfalt nou din 2 in 2 ani – asta ar fi trebuit spus. In locul uzinelor poluatoare au crescut supermarketuri, semn ca lumea are bani. Doar am luat credite si am privatizat pentru pensii decente Petrom si Romtelecom.
          Traim bine, doar ca din datorii si din osanza adunata in anii de dinainte. S-ar putea sa fie o solutie. Pensionarii vor fi, biologic, tot mai putini, iar cei ce se pregatesc sa devina au tot mai putin ani de munca, “oficial” adunati si, platiti fiind cu salarii fictive, partial la negru, cuantumul pentru pensii ar putea fi acoperit daca mai vindem vreun cap de pod, un sfert de reactor de la Cernavoda, sarea din Moldova sau rulmentii de la Barlad. Daca auzi ca se indrepta spre insolventa, sa stii de ce!

      • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

        “acribia autorului pentru folosirea unor statistici, a datelor oficiale nu este sustinuta de tendinta sa de a contrazice rezultatele unui sondaj profesionist realizat, cu o marja de eroare anumita. Si, in urma acestei stratageme, autorul parca incearca sa-i convinga pe repondentii sondajului ca nu au dreptate in ceea ce simt”, spuneţi.
        Cum aş putea să contrazic tineri născuţi după 1989 (acest sondaj l-am citat) că nu au dreptate că era bine înainte de 1989?…. :)

    • Vasile spune:

      Este greu de facut comparatie, din cauza ca sistemul de valori nu este acelasi.
      Sunt multi care sustin ca inainte se muncea, dar in acelasi timp descriu cum se descurcau, ca sa aiba de toate; si in mare parte actiunea reusea: desi toata lumea se plangea ca n-are, in realitate fiecare isi umplea frigiderul – foarte rar acesta se golea efectiv, pentru ca, din momentul in care incepeau sa apara “goluri” intra in functiune instinctul de conservare, iar toata activitatea familiei era canalzata in directia restabilirii stocului de subzistenta. Acest stoc era de departe mai consistent decat astazi, din motive clare: frica de criza. Nu este un fenomen specific comunist, am vazut la tv cozi imense in statele unite provocate de un eveniment grav sau de un simplu zvon…
      Dar, pe de alta parte explicatia @ Andrei George “N-aveai cum să nu muncești în întreprinderile socialiste- unde aveai normă care trebuia îndeplinită” este falsa. Tocmai asta s-a intamplat si a devenit o molima: oamenii erau mai preocupati de a gasi solutii pentru a nu indeplini sarcinile de serviciu atat timp cat puteau sa dea impresia ca le indeplinesc. Poate este greu de inteles ce zic, pentru ca multi dintre acestia aveau impresia chiar ca produc, desi nu produceau mai nimic. Modelul de partid, raportarile false era multiplicat la nivel de individ.
      Am lucrat intr-un institut de cercetare care avea poate 2-3000 de angajati, dar, daca cineva ar fi vrut sa aleaga efectiv oameni competenti si devotati, ar fi gasit poate 2-300 in cel mai bun caz. Dar toti cei 2-3000 erau mandri ca lucreaza intr-un institut de cercetare care se lupta sa mentina Romania in fruntea cercetarii mondiale. Din pacate, atunci cand numarul de salariati a ajuns la 2-300, in urma scahimbrilor provocate de “revolutie”, acest numar nu-i mai includea pe cei 2-300 de atunci, si institutul nu a mai putut sa faca fata vietii reale. Este un exemplu multiplicat in sute sau mii de foste intreprinderi socialiste. Dar este mai confortabila explicatia ca, nu stiu cine, a lasat intentionat sa se falimenteze aceste unitati industriale extraordinare cu un scop greu de explicat logic (daca crezi ca este mai simplu sa tai o fabrica pentru valorificare ca fier vechi, este bine sa te gandesti daca nu cumva, cu o administrare inteligenta ai putea obtine un beneficiu mult mai substantial, valorificand produsele acelei fabrici – si aici intervine analiza daca poti sau nu poti, dar asta nu tine de o conspiratie, tine de legile pietii)
      Este normal ca cei care se descurcau atunci sa considere ca era mai bine, pentru ca “statul nostru socialist” asigura un salariu decent descurcaretilor si, in cel mai bun caz 2-300 de lei in plus celor care aveau calitatile peste medie.
      Daca un muncitor necalificat primeste acum 800 de lei aceasta este in mare parte datorita modului in care si-a organizat el sau cum i-a sugerat mediul din care s-a format, planul de viata; dar este mai usor sa reclami ca nu este suficient ca sa traiesti. Exista destui oameni care au venituri decente fara sa fie aceasta urmarea unui concurs norocos de imprejurari, ci doar o urmare a vointei de a se pune in valoare si a faptului ca nu s-au gandit niciodata ca vor “primi ceva”. Fiecare si-a organizat prezentul gandindu-se sau nu la viitor.
      Deci, cine zice ca era mai bine, se gandeste la acea asigurare a vietii care venea de nus stiu unde si care defavoriza in mod clar pe creatorii de valori si facea sa creasca zi de zi numarul celor care erau intretinuti de catre acestia, fara sa se gandeasca a faptul ca povara este pe zi ce trece mai grea. Era ca si cum am trage o mie de oameni la o caruta, unii facandu-ne ca tragem, altii tragand efectiv; pe masura ce caruta merge inainte unii dintre cei care doar simuleaza, urca in caruta si le dau sfaturi celor care trag. Acestia se imputineaza, simt din ce in ce mai grea povara si, la un moment dat, caruta nu mai merge in directia buna, o ia la vale, iar cei din caruta incep sa tipe la cei care trag, ca s-au lenevit: in fond mancam cu totii la fel, de ce voi nu mai puteti?

      • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

        Felicitări şi mulţumiri! Excelentă analiză. Fraza cu care începe ultimul dv. paragraf explică aproape totul cu o concizie admirabilă

      • Hantzy spune:

        Vasile,
        sustineti ca intr-un centru de cercetare doar vreo 10% erau competenti si, prin urmare, ii carau in spate pe ceilalti. rezulta ca in conditii reale de concurenta institutul respectiv ar fi angajat doar pe primii si i-ar fi recompensat corespunzator angajamentului si efortului depus. Ceilalti cum ar fi trait atunci? Mai bine sau mai rau? SI nu cumva, acestia fiind mai multi, ar fi tras in jos statistica? Chair de doua ori, caci cu venizuri mici, in calitatea lor dubla de salariati si consumatori, mi-e ca si competentele celor 2-300 de specialisti n-ar mai fi avut cautare.

        PS. de curiozitate, dumneata te considerai a fi facand parte dintre cei 2-300 sau dintre ceilalti?

        • vasile spune:

          Da, acel institut nu a tinut piept concurentei; cativa ani (putini) s-a mai laudat numai cu numele, care a disparut cu timpul, pentru ca nu mai era statul tatic, care sa dea salarii fara ca acei 90% sa se intrebe de unde vin banii; ca si acum, cei pe care ii plangem ca nu le ajung 800 de lei. Pentru ei este rau, e drept fdar nu pot sa ma simt responsabil, prentru ca ei aleg in continuare aceasta solutie.
          Si, iar da, am fost dintre cei care sustineau cu toata competenta si talentul prestigiul institutului dar am facut ceea ce au facut majoritatea celor din aceasta categorie: am plecat pentru a-mi incerca fortele cu sanse mai bune in conditii care balastul acestor falsi cercetatori nu atarna atat de mult.
          De ce ar trebui sa-mi aduc aminte ca de vremuri bune de timpurile cand castigam 3000 de lei ca inginer cercetator si eram ocupat 100% din timp (pentru ca nu te poti decupla de la o problema dupa 8 ore) iar clasa muncitoare castiga 2500 lucrand – de fapt fiind prezenti la serviciu – 8 ore si avand tot timpul dupa aceea sau in acelasi timp, pentru a-si aranja toate rezervele de cafea, carne, etc

          • Hantzy spune:

            Vasile:
            “Pentru ei (cei 90% – n.m.) este rau (…)” Aici ar putea fi totusi o explicatie de ce 68% dintre respondentii sondajului au spus ceea ce-l uimeste pe dl Zarojanu. Ca e vina lor sau a sistemului care i-a format astfel, e alta poveste.

            am plecat pentru a-mi incerca fortele cu sanse mai bune in conditii care balastul acestor falsi cercetatori nu atarna atat de mult.
            Recunoasteti indirect ca talentul si daruirea nu sunt de ajuns. Samânta buna are nevoie si de un pat germinativ bun. Daca, in ciuda straduintelor, n-are succes in a-l gasi, mai e samanta vinovata ca vlastarul e strâmb?

            Nu e nevoie sa va simtiti raspunzator, dar nevoia si insatisfactiile duc la delicventa si atunci s-ar putea sa trebuiasca sa jertfiti mai mult impozit pentru a va proteja agoniseala sau pentru a ostoi profilactic nevoile nevoiasilor.

      • aPetrei spune:

        Mesajul acesta mi-a adus aminte de celebra lectie despre socialism, pe care am citit-o mai demult intamplator. O redau mai jos:

        Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar, odata a picat o grupă întreagă. Acea clasă a insistat că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac şi nimeni bogat, toata lumea EGALĂ !

        Profesorul le-a spus, “OK, vom face în grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Notele tuturor vor fi mediate şi fiecare va primi aceeaşi notă, astfel încît niciunul nu va pica şi niciunul nu va primi nota A”.

        După primul test, notele au fost mediate şi toţi au primit un B. Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, iar cei care au studiat mai putin, au fost bucuroşi. Cum cel de-al doilea test se apropia, studenţii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o “pomană”, aşa încît şi ei au studiat mai puţin. Media celui de-al doilea test a fost D! Nimeni nu mai era fericit. Cînd a fost dat al treilea test, media notelor a fost F (picat). Notele nu au fost crescătoare deoarece au apărut certurile, acuzaţiile, ura şi nimeni nu a vrut să înveţe pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a tuturor studenţilor, toţi au picat.

        Profesorul le-a spus că socialismul ar fi picat în final deoarece, atunci cînd recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cînd statul nu mai acordă acea recompensă, nimeni nu va încerca sau va vrea să aibă succes. Nu putea fi o explicaţie mai simplă.

        Iată un scurt paragraf care sintetizează totul : “Nu se poate legifera ca săracul să fie liber iar bogatul în afara libertăţii. Ceea ce primeşte o persoană, fără a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la rîndul ei, nu primeşte pentru ceea ce a muncit valoarea normală a muncii sale.

        Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva. Cînd jumătate din populaţie vede că poate să nu muncească, pentru că cealaltă jumătate va avea grijă de ea, şi cînd jumătatea care a muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci pietene, acesta este sfîrşitul oricărei naţiuni.

        Nu poţi multiplica bogăţia, divizînd-o.”

        • Hantzy spune:

          Exemplul profesorului de economie e sublim. O singura hiba exista: la un test ar putea sa obtina toti nota maxima, A. In viata insa vor fi unii obligati sa se multumeasca cu D sau chiar F, pur si simplu pentru ca locurile A sunt limitate.
          Si apare automat intrebarea: Suntem si sunt oameni? Ce facem cu cei care nu reusesc sa-si depaseasca conditia F, dar nevoile lor sunt de nivel B?

        • Un prieten spune:

          Povestea este cunoscuta (postarea inspirata) dar din pacate insuficient de pilduitoare. Politicile postdecembriste sunt concepute pe acelasi algoritm, efectele sunt perceptibile, din pacate prea putini stiu de ce.

  88. r2 spune:

    “DIn toate investițiile inutile făcute în perioada 2010-2012 s-ar fi putut ridica bătrânii care cerșesc pe stradă- oferindu-li-se o viață decentă, ar fi putut fi curățate orașele de aurolaci și boschetari, drogați, etc.”

    Gresit. Le dai oamenilor cateva mese, faci curat de cateva ori. Dupa care ramai fara bani. E nevoie de mult mai mult. E nevoie de un sistem care sa produca in permanenta mai mult decat necesarul consumat pentru mentinerea unui trai decent. Iar pentrui asta e nevoie de mult mai mult decat “vointa politica” de a aloca banii intr-o parte sau in alta. Printre altele e nevoie de oameni al caror nivel de intelegere a economiei sa depaseasca balivernele comuniste – vedeti exemplul autorului cu muncitorii de la Semanatoarea.

    Propun si eu o concluzie. Dintre nostalgicii regimului Ceausescu, sa ridice mana sus cei care nu au votat USL.

    • Andrei George spune:

      Alt cunoscător al adevărului absolut…dle. R2- neplăcut pentru dvs. dar în marile capitale care se respectă poliția îi culege pe astfel de nenorociți ai sorții și-i transferă serviciilor de asistență publică- care fac exact ce v-am spus eu. Pe străzi sunt diverși refugiați bosnieci mai colorați și mai din ROmânia, precum și cei care refuză asistența socială. Cât despre oamenii a căror nivel de înțelegere…hai să fim serioși, că suntem la 23 de ani după Ceaușescu și nu există astfel de oameni- de fapt ei există, își fac treaba dar nu trâmbițează ”Eu sunt omul providențial venit pe un mare cal…”

      • r2 spune:

        “..dar în marile capitale care se respectă poliția îi culege pe astfel de nenorociți ai sorții ”

        faceti un efort de concentrare. discutia este despre altceva.

  89. Alexander spune:

    Citesc aceastä paginä cu interes,personal pinä caum,nu am väzut la nici-un articol asa multe interventii….
    Felicitäri Domule Zarojanu (cu tot respectul sä nu o luati ca o jignire) dar eu o väd asa;a-ti aruncat o Piatra in Baltä (si färä sä spuneti)…….cäutati-o….(pro,contra)
    Cine poate prezenta o concluzie”impartialä” a situatiei din trecut si prezent, cine?.din
    nefericire NIMENI,
    Este posibil dupä ce vor trece multi,dar mä intreb?pe cine il va mai interesa atunci……

    Vä doresc o zi pläcutä,

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      La fel şi dv.!
      Da, o piatră… O piatră de moară! Cineva îmi spunea că România nu se va vindeca până când nu va trece printr-o psihanaliză. Sau printr-o confesiune… De s-ar putea…

  90. Gogu Bosorogu spune:

    Din cartea “10 ani de umor negru romanesc”, bancuri culese de Calin Bogdan Stefanescu. E o carte nu doar simpatica, ci si utila: “subconstientul” colectiv stia el ce stie…

    Din anul 1979:

    „Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea.
    Cine stă şi leneveşte are tot aşa”.

    Aflat într-o vizită de documentare la o întreprindere, un ziarist, după ce-a fost plimbat pe la principalele puncte de lucru, are o discuţie finală cu directorul. În încheiere, îl întreabă pe director:
    — Tovarăşe director, cam câți oameni lucrează în întreprinderea dumneavoastră?
    Pus în încurcătură, după un minut de gândire, directorul îi răspunde:
    — După părerea mea, cam jumătate!

    Dintre paradoxurile socialismului:
    — Omul este cel mai de preţ capital: noi am hotărât să distrugem orice capital;
    — Munca înnobilează pe om; noi suntem împotriva tuturor nobililor.

    „Decât să muncim cu rost,
    Mai bine puţin şi prost.
    Pauzele lungi şi dese
    Ne conduc la noi succese.
    Din greşeală în greşeală
    Spre victoria finală”.

  91. Petre Opris Petre Opriş spune:

    Aţi redeschis cutia Pandorei, domnule Zarojanu, şi bine aţi făcut. Poate că în felul acesta le va veni unora mintea la cap şi nu vor mai spune vrute şi nevrute despre perioada ceauşistă. Înţeleg faptul că o parte dintre ei au nostalgia vremurilor de demult – aşa-numita “vârstă de aur” îşi poate spune cuvântul. Aceeaşi oameni nu mai pot acum, din motive biologice, să mai lucreze şi să trăiască aşa cum o făceau în urmă cu 25-30 de ani.
    Vă felicit pentru ideea de a scrie un asemenea articol şi sper să aveţi răgazul şi puterea de a dezvolta cercetarea în această direcţie!

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Mulţumesc pentru încurajare! Cum aţi văzut, am nevoie… Da, va exista o urmare, şi anume una provocată de domnul care mi-a scris că atunci toţi munceau cinstit şi harnic. Vreau să alcătuiesc o colecţie de întâmplări adevărate, trăite de mine şi de cei pe care-i cunosc, în care se va vedea ce şi cât se muncea – în diferite sectoare de activitate şi în diferite locuri.

      • Petre Opris Petre Opriş spune:

        Despre munca în România, în anii ’80, puteţi folosi două volume de documente editate anul trecut de Liviu Ţăranu, respectiv Florian Banu. Ambii sunt nişte foarte buni cercetători la CNSAS.

      • Un prieten spune:

        Chiar se lucra, unii cu adevarat, altii simulat sau chiar deloc, conform exigentelor. Decidentii erau responsabili de ce si cum se lucra si mai ales pentru obiective, de aici provin majoritatea neantelegerilor si a frustrarilor. Valoarea decidentilor a fost “punctul” nevralgic, intr-un sistem absolutist, intr-o dictatura neanteleapta rezultatul nu poate fi decat negativ.
        Dpdv material regimul Ceausecu a fost un fiasco total, asa a explodat mamaliga.
        Spiritual rezultatul cel mai remarcabil, chiar daca in sens malefic, a fost minciuna, a fost promovata in mod sistematic si chiar institutional. Efectele se resimt din plin si in prezent.

      • Ionescu spune:

        De ce nu admiteti ca existau si oameni care munceau? Poate cel care este de parere ca se muncea cinstit, chiar asta facea. Poate ca si cei cu care se insotea faceau acelasi lucru. Si eu am muncit cinstit in acele vremuri si nu-mi pierdeam vremea cu latrai sau “yesmeni”, din aceasta din urma categorie nu duceam lipsa nici atunci asa cum nu ducem nici acum.

  92. Peter Manu spune:

    Stimate Domnule Zarojanu

    Dupa cat pot sa-mi dau seama, articolul dumneavostra a suscitat un numar record de comentarii in acest forum. Explicatia este, cred, simpla: intrebarea produce ecou emotional si nu poate fi rezolvata prin nici un fel de comparatii statistice. Sunt convins ca o pluralitate a adultilor care traiesc in Romania cred ca era, de fapt, mai bine in timpul regimuiui Ceausescu. Sunt cei care au votat USL si o vor face si data viitoare, iar constiinta lor este la fel de curata ca a dumneavoastra.

    Ganduri bune,

    P. Manu

    • bugsy spune:

      @P.Manu: o minoritate din pluraritatea adultilor care traiesc in Romania crede ca nu sunteti prea (……de fapt, deloc) convingator in ce afirmati!

  93. Incomod spune:

    Constat în ultima perioadă proliferarea unei indignări de-a dreptul comice faţă de afirmaţia/întrebarea respectivă. Nedumerirea asta metafizică are un răspuns extrem de simplu. Probabil prea simplu ca să fie înţeles de minţile luminate. Nu ATUNCI era mai bine. ACUM e mai rău :) Se dezgroapă tot felul de cifre ca material, demonstrativ, se aduc argumente presupuse imbatabile – libertatea de expresie, dreptul la liberă circulaţie, într-un cuvânt, DEMOCRAŢIA, domnilor…:)
    Legat de argumentul forte al indignaţilor – condiţiile jalnice de viaţă din ultimii ani ai regimului. Evident unii – şi eu la vremea aceea :) – consideră asemenea privaţiuni inacceptabile. Un exerciţiu: încercaţi să vă imaginaţi (dar sincer!) trăind acum, în secolul 21, cu un salariu minim pe economie, avînd eventual şi o familie, copii, datorii la întreţinere, probleme de sănătate şi cu siguranţa nesiguranţei locului de muncă, deci al unui venit previzibil pe termen lung… Apoi reevaluaţi comparaţia dintre acum şi atunci. Pentru o mare parte din populaţie, acesta nu e un exerciţiu de imaginaţie, e REALITATEA. Iar restul, trăiesc cu spaima să nu devină şi pentru ei realitate.
    Din păcate, în loc să se pună problema sub forma unui dialog sincer, orientat pe evaluarea a ceea ce a mers prost atunci, ce merge prost acum, ce poate fi preluat, ce poate fi corectat, singurul dialog e la nivelul unor ţânci care insistă fiecare să demonstreze că el are dreptate.
    Sincer, modul în care evoluează situaţia, mă face să cred că în vreo 15-20 de ani, dacă va mai exista România pe atunci – ceea ce iarăşi e destul de problematic – Ceauşescu va avea statui în multe din oraşele ţării. Şi atunci, probabil se va scrie cu aceeaşi convingere, despre Marea Eroare din 1989… Nu o spun cu satisfacţie, ci cu amăraciune…

  94. Alexandru Stolz Alexandru Stolz spune:

    Felicitări pentru articol, aţi atins corect un mit important şi dăunător.

  95. Unu' plecat spune:

    Am citit cu placere articolul si comentariile abundente la el. Se remarca 2 categorii, ambele educate. Unele educate in stil comunist si unele in stil deschis, liberal. O parte vede parte plica a paharului ceausist in timp ce isi innabusa frustrarea neputintei perioadei actuale in timpc e alta parte nici nu vrea sa auda de astfel de comparatii si se declara clar in favoarea perioadei post-comuniste.
    Eu sunt din categoria a doua. Si mi se pare ridicol cum cineva ca Andrei George (fost inginer comunist printr-o unitate de stat) vine cu argumente gen 3 milioane de romani plecati acum comparativ cu nimeni inainte. Nu intru in argumentatia (i)logica a unei astfel de afirmatii rau intentionate (cred ca jumatate de Romanie ar fi fost plecata daca se putea) dar ma deranjeaza ca domnu’ injiner insista cum ca romanii lucrau pe rupte si ca nu e adevarat ca de fapt 10 oameni faceu munca a 3-4. 3-4 care intr-adevar stiau ce faceau si un restul pile de pe la partid si amante de directori socialisti.
    Numai si pentru faptul ca perioada post-comunista ne-a permis pleacrea din infernul acela care se vede si se simte din ce in ce mai greoi acolo o face net superioara perioadei in care toti cica aveau de la stat. Ce aveau? Parintii mei tot credit pe 30 de ani pt. apartament (ca si acum), banii imi amintesc ca nu ajungeau (eram copil dar parintii mei adunau impreuna mai putin de 4000 lei), nu am fost niciodata in tabere sau vacante (era prea scump pentru ei 500 de lei de 2 ori, ca am si un geaman), imi amintesc o singura excursie in copilaria mea…pe litoral cu o zi in Bulgaria. Parintii mei nu fumau, nu beau, nu cheltuiau banii aiurea. Si totusi nu imi amintesc sa nu fi dus lipsa de ei). Am 35 de ani…eram copil cand stateam la cozi la rosii sau paine…imi amintesc fetele acre ale aprozaristelor, umilinta la care o vanzatoare de paine te putea supune, faptul ca nu puteai cumpara mai mult de un sul de hartie igienica pe persoana…si multe alte oribilitati pe care se pare ca cineva ca dl. George nu si le aminteste. Poate o avea el bine…eu nu-mi amintesc asta. La fel cum astazi ma uit la apacuturile politicienilor si majoritatii care ii voteaza si realizez cam ce aluat “valoros” a creat comunismul acela care te educa de numai numai.
    Am terminat o facultate in Romania si primul meu servici a fost in domeniu afara. De atunci am lucrat ca profesionist in 5 tari diferite in care am intalnit oameni de calitate si valoare si care aveau mult mai mult in comun cu mine decat 70% votaci USListi din Romania. Si da, d-le George…nu mai simt roman cu cei ca dumneavoastra, care incearca sa ne explice ca negrul e alb si albul e galben. Ma simt instrainat…dar asta nu e nimic rau. Nationalismul desantat propagandistic nu ajuta la nimic pe nimeni. Prefer structuri si chiar functionari scandinavi cara sa conduca efectiv in Romania decat romani autentici de teapa celor crescuti in perioada pe care o regretati atat de mult.
    Care este procentul de masini (bune) pe populatie acum comparativ cu pre-89? Asta va zice ceva? “Saracimea” aceea care se plange in continuu se pare ca are bani suficienti sa porneasca contactul si sa mearga la innaintare. Cum explicati? Cum explicati ca eu, pornit de la 0 am reusit sa acumulez cam 150.000 euro (nu glumesc) si altii porniti din aceleasi conditii ca si mine nu au reusit nimic? E oare doar vina societatii sau a individului? In 10 ani poate voi fi blamat, stigmatizat (poate voi avea un milion)…de cei ca dumneavoastra si cei care plang dupa vremurile in care “toti mergeau in concediu si se bucurau de privilegii”…
    Va multumesc pentru articol, domnule TCZ.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Şi eu vă mulţumesc pentru sprijin!

    • vasile spune:

      Incercam sa formulez ceva asemanator.
      Eu am apucat 33 de ani in comunism si inca mai sunt aici. Dl George incearca sa ne explice cum nu am vazut nimic in acei ani: faptul ca existau oameni care doar se faceau ca fac. Si nu erau de loc putini. Iar numarul lor a crescut permanent, pentru ca era calea sigura pentru supravietuire. Romanii au luat comunismul ca un dat, ca ceva existent in care trebuie sa te adaptezi, ca la orice conditii de mediu, nu sa incerci sa te opui. Numarul descurcaretilor a crescut pana cand sistemul nu s-a mai putut sustine. Degeaba comparam salariul minim de acum cu cel de atunci. Problema este de unde sa-l platesti.
      Ca exemplu de calcul: in anii 80 un televizor color costa 13000-18000 de lei. Mi-ar fi trebuit salariul pe jumatate de an ca sa-l cumpar si, totusi aveam un salariu decent, de inginer, cercetator. Trebuie sa comparum cu alte tari in care un astfel de produs reprezenta o fractie mai mare sau mai mica dintr-un salariu lunar nu un multiplu. Nu putem sa comparam Romania 2013 cu Romania 1986 si cu Romania 1939. Trebuie sa comparam Romania 1986 cu alte tari din 1986 ca sa vedem ce au facut ei in 40 de ani de pace. Ei au putut sa faca tv color la un pret sub salariul lunar. De ce? Pentru ca, ceea ce d-l George contesta aici cu vehementa, ca un propagandist de meserie, noi plateam de 10 ori mai multi oameni decat erau implicati in productia acestui obiect (tv este un exemplu oarecare, pe care il dau numai din motivul ca imi este mai familiar, dar puteti pune si altele) Si nu se poate spune ca era un produs special, pentru ca modelul oferit era depasit moral si nu era subiect de export; la vremea aceea nu mai existau in lume modele atat de vechi in productie. In acest fel, tot ce produceam era in realitate mai scump decat se producea in alte tari, desi noi il vindeam mai ieftin.
      Azi sunt firme care produc cu 200 de angajati mai mult decat o unitate socialista de stat cu 2000 de angajati si nu numai pentru ca 1800 de angajati au fost inlocuiti cu masini; in primul rand pentru ca cei 1800 nu participa efectiv.
      Salariul meu de inginer se putea converti in 60 de dolari in 1993 (cand Romania avea un presedinte comunist iar raportul dintre salariul Ro si salariul din Europa de Vest era aproape ca inainte de 89, fiindca presedintele era sarac si cinstit, deci tinea cu saracii) si am luat un job cu mult sub calificarea mea – evident in afara tarii – cu 1000 de dolari pe luna, astfel incat am avut ocazia sa faca aceasta comparatie. Mai vazusem inainte de 89 ca exista acest raport, insa nu am “experimentat” personal.
      Asadar, aveam TOTI salarii mici, iar statul ne dadea cat credea el ca este convenabil. Dar avea toata lumea ce manca. In realitate, produsul global era de acest nivel.
      Deci, problema este de sustenabilitate. Putea statul comunist sa mai intretina acest paradis?
      Eu sunt convins ca Ceausescu ar fi iesit invingator cu 90% la alegeri democratice in 1990 pentru ca oamenii aveau in majoritate nivelul de asteptare aici: sa se dea ratia la timp.
      Intre timp, unii s-au trezit, iara altii, majoritari, isi doresc inca, protectia in primul rand, si viseaza la timpurile acelea, infrumusetandu-le si transmitand si urmasilor lor mesajul ca statul este raspunzator, iar individul nu.
      Normal ca le este dor de un stat care sa-i ocroteasca, in timp ce stau pe la gard sau prin parc si beau bere ore intregi, vorbind despre cat de mici sunt salariile, in loc sa se framante daca ar putea sa faca ceva ca sa convinga pe cineva sa-i plateasca mai bine, de exemplu schimbandu-si calificarea sau gasindu-si o calificare solicitata.
      Paradoxal este ca in general se duce lipsa de calificare adevarata, dar asta este deja un alt topic

      • Hantzy spune:

        vasile,
        nu stiu daca sunteti acelasi comentator de mai devreme, dar daca da, pare ca “n-ati muscat” cateva indicii pe care vi le oferisem. Modul dvs de abordare e unul relativ simplist, fapt ce ma descumpaneste oarecum, intrucat ca cercetator ar fi trebuit sa remarcati ca interfetele intre diverse categorii sociale sunt mult mai complexe, iar orice modificare intr-o directie poate avea efecte, nebanuite initial, care sa o contracareze simtitor.
        De exemplu, pentru acel TV color care presupuneti ca ar fi costat doar o zecime (daca n-ar fi trebuit sustinute si veniturile celor care se faceau ca muncesc), nu s-ar mai fi gasit cumparatori destui. Pentru ca ceilalti 90% nu ar fi avut de unde sa si-l permita. Iar costurile de productie depind in cea mai mare masura de marimea seriei de fabricatie. Una e sa poti vinde 200 mii aparate si alta numai 20 mii. Plus ca alte costuri sociale (sanatate, invatamant, protectie) ar fi ramas neschimbate, ele depinzand, aproape exclusiv, de numarul populatiei, iar nu de venitul mediu. Dascalul cere acelasi salariu, indiferent daca are 5 sau 25 copii in clasa. Iar medicul vrea tot atatia bani, chiar daca la CNS contribuie 10% sau 85% din populatie. Nici ei nu se intreaba de unde vin banii. Si atunci, credeti ca acel TV color. din vanzarea caruia trebuie intretinut tot acest lant, mai poate costa doar 0 zecime?!
        iar daca tot am pomenit de invatamant/educatie, trebuie sa va mai spun ceva. Fiecare obisnuim sa consideram instruirea proprie ca o realizare exclusiv personala: noi ne-au zbatut 8 clase generale, am mers la olimpiade si cercuri scolare, am facut liceu sau profesionala, si tot noi am tocit semestre bune bancile universitare. Oare?! Profesorii pe care i-am avut nu costau nimic?! Laboratoarele si materialul didactic erau la liber?! Pentru instruirea dv, ca cercetator, romanii au alocat mai multi bani decat pentru strungarul care prespuneti ca facea 8 ore doar prezenta. Va garantez eu ca in primii 2-3 ani nici dvs nu ati fost aducator de profit. Ca stagiar, ati consumat mai mult decat ati produs. Spre deosebire, incadrarea completa a strungarului cu 2500 dureaza doar cateva saptamani. Iar el trebuie sa-si faca norma, cea calculata de dumneavoastra sau de vreun coleg de birou, responsabil cu acest lucru. Daca norma e prea mica, incat strungarul sa se faca ca munceste, atunci e vina celui care a intocmit norma. Omul e un animal care sa adapteaza, iar tendinta spre lenevie ii confera spirit novator, iar nu setea de munca, oricat de paradoxal pare. Iar daca institutul de cercetare unde primiserati repartitie, ar fi marsat exclusiv pe politica lucrativa, e foarte probabil ca dupa absolvire sa nu fi gasit vreun loc de munca liber si sa nu fi putut sa va formati complet depriderile ingineresti si nici sa probati ce sunteti in stare. Una peste alta, romanii au investit in dumneavoastra pana ati implinit cam 27-28 ani, in vreme ce colegul strungar a intrat “in pâine” la 19-20 ani. Daca la inceput salariile nu difera prea mult, va spun cu siguranta ca dupa 10-15 ani diferenta ar fi fost semnificativa. Insa exact ca si o banca din lumea libera, creditorul isi cere drepturile inapoi, imediat ce debitorul e apt sa o faca. Singura diferenta e ca, in socialismul romanesc, statul monopolizeaza relatia respectiva, neincluzand-o un vreun contract notarial, dar mai ales dictand termenle si conditiile ei. Daca ati fi fost obligat sa va platiti studiile si intretinerea in timpul semestrelor, e foarte probabil ca, inapoind datoria, sa fi ramas inca cu mai putini bani in portofel decat acel strungar. Dar ati fi avut deplina libertate de a va cauta un creditor sau, daca aveati noroc, vreun sponsor.

        Afirmati: Asadar, aveam TOTI salarii mici, iar statul ne dadea cat credea el ca este convenabil. Dar avea toata lumea ce manca. In realitate, produsul global era de acest nivel.
        Deci, problema este de sustenabilitate. Putea statul comunist sa mai intretina acest paradis?

        Un alt conforumist sustinea ceva mai devreme ca hartie pentru tiparit bancnote s-ar fi gasit, iar preturile le fixa tot statul. Deci l-ar fi putut sustine, banii nereprezentand decat o formalizare a transferului de valori efective: paine, locuinta, bunuri. Singura conditie ramanea sa existe plusvaloare suficienta, un indicator economic (GDP per capita) ridicat. Daca acesta este peste venitul mediu anual, atunci traiul bun e sustinut de economie. Daca nu, atunci traiul bun este sustinut prin creditare. Dar in Romania 2013 se traieste cu siguranta mai bine decat acum 25 ani. Asta, si numai asta, era mesajul autorului.

        PS. Doar ca sa nu presupuneti ca as fi propagandist, desi astfel de informatii e recomandabil sa nu fie divulgate, va spun ca, de la absolvire (acum 20 ani) n-am beneficiat niciodata de ajutor de somaj sau de vreun alt ajutor social, iar astazi impreuna cu sotia avem un venit anual brut binisor peste media unei tari bogate.

        • vasile spune:

          Apropo de cheltuiala statului pentru pregatirea mea: am muncit in liceu in timpul vacantelor pe santiere, iar cand am absolvit facultatea am fost repartizat in productie, nu in cercetare; aici am lucrat in acelasi stil non-stop ceea ce a avut ca rezulat optimizarea unor instalatii scumpe (import) aducand un beneficiu net calculat in costuri piese de schimb (fara a include avantajele din cresterea sigurantei in functionare a instalatiilor) de >2500000 lei (valuta), la un salariu de 2300 de stagiar.
          Am fost recompensat cu 2500 de lei, nu cu o prima exceptrionala ci intr-o premiere de gen 23 august, diminuand astfel primele care ar fi revenit unui grup mai mare (in loc sa se faca o premiere pe valoarea data).
          Sunt constient ca pentru pregatirea unui strungar se cheltuie mai putin, dar si strungarul da mai putin. Cand am venit in productie, colegii mei care terminasera un liceu de cinci ani aveau salariul mai mare decat mine, aveau casa mobilata si mai invatasera si secretele convietuirii cu comunismul: cum sa ne facem ca facem. Nu uit niciodata de profesorii mei; din ceea ce aud pe ala altii am fost un mare norocos, deoarece cu mici exceptii am intalnit numai profesori dedicati profesiei, care s-au straduit sa-mi transmita cat mai mult din cunostintele lor, pentru pregatirea mea.
          De fapt asta este singurul lucru pe care-l regret din anii de dinainte de 90. Scoala!! Cred, totusi ca fractura scolii s-a produs cand s-au inventat liceele cu profil industrial si a inceput propaganda pentru munca; adica munca vazuta ca singura adevarata, cea care face bataturi in palma. Eu am muncit in ambele feluri asa ca niici aici nu m-au prins…
          Revenind la cazul televizorului; cred ca nu ati inteles exemplul, sau nu stiti care era situatia; cererea era imensa iar oferta era foarte scazuta. Daca ar fi produs de 100 de ori mai multe ar fi avut piata si ar fi mers si un pret mai mic. M-am inscris pe lista de asteptare in ianuarie 1986 si am putut cumpara televizorul in matie sau mai 90 … imediat au aparauut si televizoarele tip nou si a murit si industria locala. Ca detaliu, pe piata neagra pretul era de 30000, dar n-am mai mentionat asta in exemplu, finca oricum asta nu-si permiteau decat cei care lucrau in macelarii sau echivalent.
          Asadar, daca s-ar fi lucrat cu 200 de angajati in loc de 2000 productia ar fi mers mai bine iar rezultatul ar fi fost, probabil o mai mare satisfacere a pietei si un surplus mai mare din impozite la buget.
          Dar ceea ce am vrut sa spun este ca distributia acestor venituri era arbitrara si avea in vedere numai satisfacerea unor lozinici. Si situataia a continuat si dupa 90, pentru ca asa cum am zis, oamenii voiau in continuare aceleasi lucruri, sustinere din partea statului. Decizia de a abandona sistemul a fost prin 93 cand, desi parea ca am putea obtine mai mult din munca noastra, raportul era acelasi. Am discutat cu seful de sectie ceva de genul: da-mi salariul de 5 ori mai mare si ponteaza-ma numai cate zile crezi ca lucrez, pentru ca eu adiuc contracte… iar pe cel care lucreaza 2 zile, ponteaza-l doua zile, nu 15, sau chiar o luna intreaga deoarece munca lui o pot face eu in 5 ore, dar in stilul asta el ma tine agatat o jumatate de luna, fara sa pot finaliza lucrarea respectiva. Raspunsul a fost de la pcr: nu se poate sa pierdem oamenii si sa-i lasam pe drumuri. Eu ziceam ca ii facem sa lucreze efectiv timpul platit…

          • Hantzy spune:

            Multumesc pentru efortul de a-mi raspunde detaliat. Din pacate, nu pot s-o fac in acelasi fel, dar incerc foarte succint:
            Afirmati ca daca s-ar fi lucrat cu 200 de angajati in loc de 2000 productia ar fi mers mai bine, iar mai devreme ati spus Este un exemplu multiplicat in sute sau mii de foste intreprinderi socialiste.
            Daca va mai sustineti afirmatiile rezulta ca din cei 10 milioane de angajati insumati ai statului socialist, ar fi trebuit sa munceasca si sa fie retribuiti doar un milion – doua. DE UNDE AR FI AVUT CEILALTI BANI DE TV?
            Nu sunt impotriva distribuirii profitului in functie de aportul lucratorilor la realizarea acestuia, dar orice medalie are un revers, iar in cazul unei diferente acute de venit intre dvs si cei 9 pe care nu ar mai trebui sa-i tineti in spate, reversul acesta se numeste “polarizare de capital”. N-ar mai fi trebuit sa asteptati 4 ani pentru un televizor color, deoarece cererea ar fi scazut de la sine. Cei 1800 de lucratori disponibilizati din institutul dvs, numar multiplicat in sute sau mii de alte foste intreprinderi socialiste, n-ar mai fi avut puterea de cumparare necesara pentru a sustine cererea la nivel ridicat. E un fapt! Iar dvs, chiar de ati fi castigat de 10 ori mai mult, tot n-ati fi achizitionat 10 televizoare.

            PS. Privitor la profesorii pe care i-ati avut: cum e de presupus ca ati schimbat cateva zeci in decursul instruirii, cred ca tocmai ati identificat un domeniu macar unde afirmatia ca doar 10% ar fi muncit cu dedicatie nu se sustine. :-)
            Mi-a facut placre discutia si va doresc o seara reusita!

          • Unu' plecat spune:

            Frumos spus domnule Vasile. Nu stiu cum se face ca aceleasi personaje care criticau mereu pe Basescu si voiau socialismul USList pe paine au sis nostalgiile si “argumentele” cum ca trebuie sa stimulam productia prin stimularea consumului prin marirea salariilor, veniturilor…un fel de perpetuum mobile…Economia invatata de ei este de la scolile de partid, acolo totul era legat, omul social trebuia integrat intr-un complex, cu gradinitele lor, cu scolile lor, cu televizoarelel lor. Acolo nimeni nu avea dreptul sa avanseze, sa fie mai bun, mai bogat, mai destept. Acolo, pentru binele armoniei generale si sociale totul trebuia egalizat si regularizat intre membri. Nu conteaza ca o parte din membrii respectivi nu erau de acord…Socialismul era pentru toti si in toate. Macar de-atata ma bucur ca nu traim “inainte”.

        • Gogu Bosorogu spune:

          De acord; eu cred ca schimbarea majora nu este cea de sistem economic (desi si asta isi are importanta ei), ci cea de oportunitati. Acum sunt cu mult mai multe, dar cred ca sunt inca putini care realizeaza asta, si inca si mai putini valorifica aceste oportunitati. E nevoie, cred, de inca o generatie – cel putin. Daca avem noroc…

      • Andrei George spune:

        Dle. Vasile, ”mulțumesc” de calificare, nu sunt nici măcar un propagandist amator dar vă dau contul de Linkedln să-mi treceți acolo că nu se știe…altfel, dvs. dovediți că nu prea aveți o focusare spre subiect ” noi plateam de 10 ori mai multi oameni decat erau implicati in productia acestui obiect ”. Cred că confundați cu perioada de după 1989. Înainte de 1989 plăteam exact pe cei care erau implicați- poate că ați vrut să spuneți că respectivul obiect putea fi făcut de o echipă divizată la 10- da, dar n-am avut și nu avem tehnologia necesară și iarăși n-am vrea să avem salariile necesare. Toți imbecilii care promovează capitalismul pur și dur fără să fi lucrat măcar 1 zi uită faptul că un angajat chinez, birmanez sau bangladeshian se hrănește cu nimic, trăiește în mizerie și e mulțumit când ia 0.05 cenți/oră. Asta doriți concetățenilor dvs. ?
        UE și implicit ROmânia va impune un salariu minim- care va termina cu toți acești capitaliști de budă mizeră- salariu minim care va face o balanță între cheltuielile unui om din statele UE și munca sa pe parcursul a 8/10/12 ore.

        • Vasile spune:

          Probabil ca v-a scapat neintentionat “imbecilii” si trec cu vederea. Poate ca nu sunteti propagandist calificat, (era o metafora) dar ati avut ocazia sa va contaminati.
          Am muncit in toate nivelele de calificare si am colaborat bine cu toate nivelele de calificare.
          Dar nu pot sa consider normal ca unii sa se fofileze pe langa mine iar eu sa muncesc, pe de o parte, iar pe de alta parte sa fiu catalogat drept fraier, fiindca incercam sa respect niste principiii si nu eram, aparent, capabil sa vad cate cai de a evita greutatile si de a profita de binefacerile vietii si muncii in comun sunt. Si … asta era in comunism. De cand am intrat in “campul muncii” mi s-a tot pus in fata acest model: bai, las-o mai moale ca uite cum merge treaba. Din pacate asta era pozitia majoritara coplesitoare.
          Nu era vorba numai de tehnologie cand spun ca puteam realiza acelasi lucru cu 1/10 din efectiv. La o adica puteti sa considerati ca am fi putut realiza de 10 ori mai mult, daca nu s-ar fi permis aceste “oprtunitati” ca cei 9/10 sa profite de ocazie si sa se tina deoparte, dar incasand, in acelasi timp din acelasi fond de salarii.
          Este adevarat ca si dupa 1989, aceste efective supranumeroase, au dorit sa continue aceasta practica, insa nu s-a putut asa de usor in conditiile in care cei care duceau greul, fie n-au mai putut, pur si simplu si s-au epuizat fizic, fie au rupt lanturile si au plecat. Foarte multe dintre intreprinderile pe seama carora se pun legende gen : “au fost falimentate cu intentia de a fi vandute la fier vechi sau pentru a fi luate pe nimic de cine stie cine” au sucombat si din lipsa de sustinere interna. Puteti lua cazul Semanatoare descris mai sus, (caz pe care l-am vizionat personal, fara sa-mi vina sa cred ca este posibil) dar chiar si autocamioane brasov, tractorul sau aro, sau altele mai putin notorii, in care din dorinta de a satisface masele s-a sacrificat valoarea certa a acestor “monstri sacri” ai industriei romanesti. Teoria conspirationista este varianta confortabila a explicatiei, care scuteste de responsabilitate pe cei multi si anonimi. Nu sustin ca nu exista si cazuri deliberate, dar sunt mult mai putine decat se sustine.
          In exemplul meu personal, am vrut sa arat doar ca s-a intamplat si asa: fiecare s-a dus unde a vazut cu ochii si si-a gasit un mod de a se pune in valoare cu mai mult sau mai putin succes, facand, eventual altceva decat ar fi fost idealul sau, dar lasand acea structura fara suport sa se dizolve in neant -eventual alimentand masa celor care sustin ca inainte era mai bine, desi, inainte ei nu au pus umarul, asa cum nu pun nici acum, cautand doar sa profite de oportunitatile generate de cei care chiar s-au angajat.
          Dupa 20 de ani de pierdere a calificarii, prin degenerarea invatamantului prin diverse reforme dar si prin pierderea respectului fata de educatie, riscam sa ajungem in situatia chinezilor sau altora care sunt angajati doar ca manipulatori, dar, asta este o alta discutie. Nu doresc concetatenilor mei sa fie doar salahori, dar nici nu cred ca fiecare trebuie sa primeasca dupa nevoi / de la fiecare sa se ia cat poate da (de regula se poate lua doar de la cel care creaza valoare).
          Nu cred ca v-ar conveni sa aveti 100 de angajati carora sa le asigurati salariul minim (oricare ar fi acela, calculat dupa normele RO sau UE) in timp ce nu aveti angajamente/contracte decat pentru 10 oameni calificati. Salariul minim trebuie sa fie obligatia statului care incaseaza taxe si impozite; in unitatile socialiste aceasta notiune nu exista, in schimb exista obligatia de a gasi loc de munca pentru fiecare si de a-i plati macar minimul pentru “calificarea maxima” pentru care putea prezenta o dovada (usor, avand in vedere ca invatamantul era absolut obligatoriu si gratuit), indiferent daca presta munca corespunzatoare acelei calificari.

  96. Corvus Corax spune:

    O aiureala.
    Articolul asta seamana cu o reteta de bucate a la roumaine: 300 g faina, 12 g amoniac, un varf de cutit de sare, apa cat cuprinde, 255 g zahar, o jumatate de lingura mare de ulei, o ceasca mijlocie de otet, 120 ml lapte, o lingurita rasa de cacao, un ou mare, 33 g de bicarbonat de sodiu. Cam asa e scris.
    Articolul, in fapt, nu se ocupa nici de nivelul de trai, nici de calitatea vietii, nici de materie, nici de spirit, nici de familie, nici de individ, dar, paradoxal, le aduce in discutie pe toate, la gramada, in acelasi timp. Privita prin prisma nevoilor autorului, masuratoarea abia daca ajunge la nivelul al doilea al piramidei lui Maslow. Adaugand la aceste neajunsuri si datele inexacte privind preturile, cantitatile, distantele, orele de munca etc, toate provenind din amintiri/actualitati aproximative (nu zic si subiective, ca aia e firesc), se obtine acest articol care nu demonstreaza, in cele din urma si d-adevaratelea, nimic; afara, poate, de faptul ca exista subiecte de succes, indiferent de modul de abordare: profesionist sau urechist.

    • Unu' plecat spune:

      Alt nostalgic comunist. Dom’le, intelegeti odata ca unul dintre motivele pentru mizeria generala de azi este si acea perioada de comunism. V-a fost bine o perioada (eu n-am prins-o) pe spinarea acestui viitor f***t. Cand va era bine era in contul acestui rau. Cand se faceau lucruri nesustenabile si fara cap, industrii ponosite sa dea de “munca” la clasa muncitoare, totul se facea la un pret. Pret pe care il platesc astazi romanii. O societate construita pompieristic, fara valori clare, fara management sustenabil, fara nimic decat iluzia unor indivizi ca o duceau ei bine. Erati tineri, erati sanatosi, erati frumosi. Ce bine era. Ce bine era comunismul. Acum sunteti batrani, bolnavi si ratati. Ce rau e capitalismul. 1. Asta nu e capitalism…e o conversie nefericita a comunismului spre o forma de capitalism (va dura mult mai mult decat a prezis Brucan) si 2. incercati sa iesiti din nostalgia trecutului…ala nu se mai intoarce. Intrebarea este ce poti face pentru viitor.

      • Corvus Corax spune:

        QED

      • Stefana spune:

        Cred ca este cel mai corect comentariu pe care l-am citit ever pe Contributors.

        • clockwise spune:

          @Stefana
          “Cred ca este cel mai corect comentariu pe care l-am citit ever pe Contributors”
          :)
          probabil ca nu ati citit multe comentarii sau sunteti foarte lesne impresionabila. o fi “corect”, “ever” etc, dar, lasand laoparte tonul nepotrivit si vehement, aproape ultimativ, in care e scris, ca si termenii la fel de putin potriviti (poate astia sa va fi placut asa de mult) pentru un ne-nostalgic, pentru un democrat, “ever” al dvs are o hiba: pleaca de la o premisa falsa, anume prima sentinta a comentariului. pesemne @Unu’ plecat “ever” nu a inteles bine despre ce e vorba si s-a napustit cu “anticomunismul”, repede, heirup-bum! de unde rezulta “alt nostalgic comunist”? din faptul ca cel care a comentat, @Corvus Corax, nu e de acord cu (lipsa de) metoda folosita de Zarojanu? nu ajunge. e ca si cum Zarojeanu ar zice ca tine cu Steaua si toti rapidistii ar fi, astfel, nostalgici comunisti. eu am citit cu cea mai mare atentie si e vorba doar de critica “metodei” folosite si de punerea la indoiala a valabilitatii rezultatelor astfel obtinute, oricare vor fi fost ele, nimic mai mult. asadar, intreaga substanta a comentariului “ever” nu mai face nici cat o ceapa degerata. poate daca era plasat acolo unde trebuia, la vreun nostalgic sadea, ca sunt garla mai sus. asa, insa, o fi el, comentariul “corect”, dar suna ca o lectie invatata pe de rost si spusa, indiferent de biletul tras. ever.

    • Un prieten spune:

      Este o provocare de succes si binevenita. Asa cum inainte de ’90 nu am avut sansa de a ne cunoaste, posibilitatile de dupa ne-au oferit-o. Acest articol se incadreaza perfect, este un prilej de autoevaluare realista, daca avem “cap” nu ne ramane altceva decat sa actionam!

    • Stefana spune:

      S-ar putea face un doctorat de sute de pagini pe seama “piramidei lui Maslow” in ssmd. Mai ales privind ultimele etaje si influenta dezastruoasa a degradarii acestora inainte de ’89.

      • clockwise spune:

        @Stefana
        “S-ar putea face un doctorat de sute de pagini pe seama “piramidei lui Maslow” in ssmd. Mai ales privind ultimele etaje si influenta dezastruoasa a degradarii acestora inainte de ’89″

        corect. dar rigoarea si metoda, cat de mici, n-ar strica nici jurnalistilor intr-o cercetare, chiar daca n-ar fi aceleasi cu cele de la un doctorat.
        pentru a va lamuri cum abordeaza Zarojeanu asemnea subiecte, va recomand:
        http://www.contributors.ro/cultura/jos-dumnezeu/
        veti vedea acolo ca, asa cum autorul articolului amesteca aici painile si chiriile cu locurile de munca, hartia igienica si daciile, acolo creeaza o confuzie intre Dumnezeu, credinta, culte, biserica si preoti. puteti porni chiar de la titlu. asta a propos de “ultimele etaje” :) .
        veti constata ca exista un modus operandi Zarojeanu in materie de articole scrise. unul de succes, fireste.

      • Ionescu spune:

        Ehe, cu ultimile etaje stateam cu mult mai bine decat acum. Generatiile noi au mari probleme la varful piramidei. Majoritatea au transformat piramida in cub.

  97. Alfred Singer spune:

    La ce bun un articol care vrea sa demonstreze evidenta? Si totusi, cateodata e binevenita si o astfel de initiativa. Mi se pare interesant, in special prin prisma “reactiilor”, mai mult datorita a ceea ce… ascunde. Si anume ca vorbim despre un sistem nascut prin crima si intretinut prin egalitarism redistributiv utopic, o mascarada din ce in ce mai aberanta pe masura ce se indrepta inevitabil spre colaps. Si cred ca ati facut-o intentionat, ca emperiment. Sa incerci sa convingi un criminal si un hot ca nu e bine sa omori si sa furi pentru ca tot n-o vei duce mai bine, ca sa ti se demonstreze ca ba da, nr. de kile de cartofi pe care-l poti cumpara e mai mare, e totusi un experiment psihologic interesant care demonstreaza macar (daca mai era nevoie) ca sa te lupti cu prostia si cu imbecilitatea nu poti, pentru ca, dupa cum se stie, sunt infinite si eterne.

    Spuneti ca va ganditi la o “continuare” pe care o vad in aceeasi idee, pentru ca doriti sa vorbiti despre munca harnica si cinstita, cand, de fapt, nu acolo a fost marea problema, ci la spor/productivitate. Vi se vor aduce marturii sute despre munca harnica si cinstita, desigur fara a se preciza ca produsele ei erau rudimentare, necompetitive si de obicei mergeau “pe stoc”. Asteptam cu interes continuarea, sa mai radem si sa mai plangem nitel. Succes!

  98. Jack spune:

    Sunt uimit de multimea celor care apara comunismul pre 89′. Sunt dezamagit de conationalii mei, si acum inteleg perfect lipsa de viitor al acestei tari.

    • Nautilus spune:

      După ce a murit Margaret Thatcher, un postac englez întreabă cam aşa: ce v-a apucat, băi, isteria cu Margaret Thatcher, peste tot văd numai “vrăjitoare”, “scorpie”, “monstru”, “bestie” etc?.. Ce, vă plăcea mai mult beleaua care a fost înainte de ea, în anii ’70? Sau vi se pare că urmaşii ei erau (sau sunt) nişte tipi sclipitori?

      Îi răspunde alt consumator de whisky de la ei: păi dacă presa de dreapta de la noi nu face decât să ne bată la cap cât era de genială, cel mai bun conducător din istorie, Soarele răsărea din p—a ei, trebuie să restabilim şi noi echilibrul, nu? :D

    • Ionescu spune:

      Aha, ‘sh tare dezamagit fratzika? Ai citit 10 pareri si ai probleme cu “conationalii”. Prietene, pune mana pe carti ca nu musca!

  99. adrian spune:

    Nu era bine atunci dar pentru multi nu este bine nici acuma…. pentru multi dintre noi nu prea exista nici o diferenta… pana in 1989 se oprea curentul vs multi din motive materiale economisesc acuma adica stau fara curent…… nu gaseai de mancare vs nu asi cumpara mancare ca nu are cu ce acuma ……. nu avea caldura vs acuma sunt multe persoane care au scos si caloriferele din casa ca sa nu mai plateasca cunosc eu personal cateva familii care au facut asa ceva pentru ca nu asi permit sa plateasca….. anu trecut iarna nasu meu 2 camere D iasi etaj 1 termopane 750 ron in luna decembrie a platit intretinerea noroc ca asi permite cat de cat sa plateasca….. acuma vine si reversul medaliei …. am devenit lenesi si ne meritam soarta… pe vremuri eram obligati sa facem acuma asteptam sa ni-se faca….. dam intodeauna vina pe primarie, pe conducatori pe care tot noi i-am pus ….. problema e ca nici nu avem pe cine sa punem toti sunt niste marlani care trag pentru ei dar …. daca oricare dintre voi ar ajunge acolo nu la fel ar face????? va zic eu ca da ….. am ajuns sa ne intereseze doar de noi nu si de cei de langa noi …. se fura fratii intre ei , copii pe parinti sau invers……

    Tot am citit aici salariu mediu …. cat% din populatie are salariu mediu….????? va zic eu in iasi salariu pe care al iau oamenii este undeva intre 600-1200 care este un salariu mare….
    Sot si sotie dam un exemplu lucreaza fiecare cu maximu de salariu 2400 lei …. aici incep cheltuielile…. 650 ron chiria la o garsoniera 300 ron cheltuielile lunare minime 800 lei mancarea …. 200 lei abonamentele la transport in comun daca zic mai mult la benzina sigur tipa careva pe aici domne dar esti avut daca mergi cu masina = 1950 ron deci raman 450 ron pentru timpu liber eventual haine tigari o bericica etc… nu zic nimic de concediu si etc….. dar ia canditiva cati au 1200 ron salariu aici ????? intr-o familie cam 1600 ron intra pe luna deci ……. ce te faci daca ai si un copil???? apropo si sa nu aud daca nu ai invatat normal ca ai salariu mic …. daca nu ar fi si oameni de genu asta nu am aveam vanzatori nu am avea muncitori …
    DECI PANA IN 1989 AVEAI BANI DAR NU AVEAI CE SA CUMPERI VS ACUMA AI CE SA CUMPERI DAR NU PREA ITI PERMITI …… NU EXISTA ERA MAI BINE ATUNCI ….. ESTE UN PIC MAI BINE ACUMA DACA ESTI DESCURCARET

    • adrian spune:

      Scuze de greselile gramaticale

      • Unu' plecat spune:

        Pai de ce le-ai facut? Ca te-ai grabit sau ca asa scrii tu? Daca e din graba, e ciudat ca-s atat de multe. Daca asa scrii, nici nu ma mira ca nu ai un job suficient de bun. Atat ai invatat, atat ai. N-ai avut nici curajul sa pleci la capsunarit si-atunci ramai frustrat si probabil injuri pe Basescu si pe “toti banditii”.
        Si eu originez in Iasi si stiu care e viata. Dar la fel de bine multi sunt puturosi d enumai numai. La 20 de minute de Iasi locuiesti la casa cu o chirie la un sfert, ba poate mai ai si sansa unui petec de pamant din care sa traiesti vara. Dar nimeni nu se oboseste…toti vor central, vor la oras. Nu mai vorbesc de masina mentionata…pai cine domnul meu zice ca masina e un drept? E un moft, un lux…pornesti contactul, scoti banul…unde te crezi? Sunt si biciclete,. scutere, autobuze.
        Aduci in discutie si tigarile si bericioaica…ehehehe…daca ajungem aici, deja nu mai suntem saraci, suntem fudui si plini de vicii…pai e posibil?
        Ma repet…chiriile sunt scumpe pentru ca e presiune pe locuinte si asta e dintr-o fudulie romanesca ca vor la centru sau mai stiu eu unde. Benzina e scumpa din aceleasi motive, totul “se adapteaza” psihologiei consumatorului”. Si eu fac preturi…iar ele cresc direct proportional cu prostia cumparatorului…vrei sa-ti tratezi cainele de casa…pret la vanzare de 30-40 de ori decat cel din productie. Asta e, esti slab…te-am prins. Ce credeati voi, capitalismul e gem pe paine? Hehehe…3 piei se iau de pe noi daca nu suntem vigilenti. Si se pare ca unii nu sunt :) .

  100. vasile spune:

    Daca este sa vorbim despre statistica, prin comentariile la acest articol atat de incitant se infirma chiar prima fraza din articol: Comentatorii resping in majoritate (aproape in consens) ideea ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu. Aceasta poate fi insa, doar o dovada ca alegerea mediului de sondaj este esentiala pentru reprezentativitate in statistica. Repondentii de pe acest forum au o anumita atitudine fata de subiect si, deci nu pot fi considerati neaparat reprezentativi pentru toata populatia tarii; dar nu cred ca asta este important, din moment ce nu dorim sa stabilim aici directia de urmat si nici sa producem legi. Am intrat pentru prima oara intr-o astfel de discutie si imi este evident ca acest mijloc de comunicare nu este suficient pentru discutarea in detaliu, a motivelor fiecaruia, dar, provocarea domnului Zarojau a fost prea mare pentru a ramane in pozitia de simplu observator.
    Asadar am intrat in joc, exprimandu-mi poate prea vehement si personal opinia ca nu era mai bine inainte. Ca argument am adus cazul meu, pentru ca imi este cel mai la indemana. Probabil ca in acest mod polemica a devenit prea personala dar este mai bine sa exemplifici pe ceea ce ai la indemana.
    Deci, eu nu sunt de acord ca inainte era mai bine pentru ca repartitia beneficiului era inechitabila. Am primit ca raspuns o mica lectie de socialism stiintific/economie politica/marxism pe care mi-a aplicat-o d-l Hantzy; chiar daca nu mi-a spus-o din pozitia de propagandist, aceasta este lectia pe care am mai asculatat-o adesea la vremea liceului si eram apooape sa o aprob in teorie; am inteles-o la curs, insa in practica nu pot sa accept sa impart “plusvaloarea” cu unii care nu participa in mod egal. De altfel aceasta teorie s-a dovedit falimentara si a produs caderea bolocului comunist. Este adevarat, ca aceasta cadere a avut moduri de manifestare diferite in Romaniafata fata de alte tari.
    Insa important este, dupa parerea mea ca teoria asta a distribuirii plusvalorii conform acestui principiu, a creat in Romania o patura de oportunisti (sa le zicem descurcareti) mult mai consistenta decat dizidenta si decat opozitia fatisa impotriva comunismului. Ceea ce sustine d-l Andrei George – ca se muncea fiindca organele erau cu ochii pe noi, este nerealist. “Organele” fie sefi de partid, fie administrative, fie secu, erau la randul lor integrate in aceasta retea de mistificare. Un sef de organizatie de partid avea in final interesul sa faca raportari pozitive si facea raportari pozitive.
    Actiunea coercitiva nu a mai functionat in ultima perioada la fel ca si in faza de escaladare a comunismului, cand dusmanul era definit clar, pentru uzul organului de represiune. Minciuna a ajuns atat de mare si de evidenta incat era aproape dorita pe cale ierarhica (seful prefera sa fie mintit pentru ca stie ca trebuie sa minta, si atunci ii este mai usor s-o faca la randul lui). Iar fiecare profita individual de micile avantaje imediate.
    Rezultatul: am construit o economie de carton, frumos colorat. Pana la urma s-a terminat si vopseaua si cartonul.
    Egalitarismul a fost un ideal pe care l-am platit scump si inca il mai platim, fiindca aceasta majoritate statistica inca mai crede ca este posibil. Avem aceasta mistificare, ca inainte s-au realizat “realizari marete”, multa lume deplange decaderea economiei construita de Ceausescu, dar putini vor sa recunoasca sau sa accepte ca aceasta putea fi in final, doar un decor de mucava (de multe ori chiar in sensul propriu), pentru bucuria marelui conducator. Foarte multi aici au mentionat aici acest lucru, sub diferite exprimari, insa majoritatea figurata in cifra statistica din prima fraza nu vrea sa creada asta. Poate explicatia consta in procentul urias constituit de acei descurcareti oportunisti, fata de cei care lucrau efectiv. Evident, ca fiecare a fost oportunist (in sensul pe care il inteleg aici) intr-o masura mai mare sau mai mica, ceea ce face tabloul si mai complicat.
    Intrebarea este insa, la ce foloseste comparatia; oricum nu vom mai intoarce vremurile lui Ceausescu. Ar fi de dorit sa gasim mijloacele pentru a debloca energiile care zac intr-o populatie atat de descurajata fata de provocarile actuale si sa determinam o adevarata revolutie in directia aceasta. Fata de tarile dezvoltate care sunt intr-o criza generata cumva de “prea mult bine” Romania are multe etape de recuperat sau de parcurs; mentalitatea oportunista exacerbata in vremea comunista este o frana.

    SI ma mai intreb, citind si istoria mai veche, ante-comunista, daca totusi comunismul a fost cauza, sau doar prilejul pentru aceasta situatie.

    • Hantzy spune:

      Doar pentru ca mi-ati mentionat nickname-ul, intervin pentru o ultima data, raspunzand confesiunii dvs. Interventia mea nu s-a dorit o lectie de marxism si imi pare rau a ca fost reseptata sau etichetata ca atare.
      Personal, am considerat mereu stanga ideologista acea tendinta de a considera ca toti suntem la fel, ordonati, uniformi, cu aceleasi talenzte si prioritati. Daca dumneavoastra nu puteti accepta in practica sa impartiti profitul cu altii care nu participa in mod egal, e alegerea dumnesavoastra si aveti dreptul sa o sustineti si sa o impuneti. Dar atunci e oarecum incorect sa condamnati pe cei care cred intr-o alta strategie. Eu am mizat intotdeauna pe individualitate si am nu am crezut in povestea cu perdantii obligati sa faca ceva doar ca sa nu moara de foame. Cei mai multi trebuie incurajati sa-si puna in valoare talentul, iar nu pedepsiti financiar daca nu o fac.

      Daca e vb de experiente personale, va povestesc si eu doua. Poate intelegeti ce vreau sa spun.
      am vizitat acum vreo 8 ani Haiti. Am fost luati de la aeroport cu autocarul, dupa ce am fost condusi printr-un culoar de politisti inarmati. Ajunsi la hotel, in fost o inchisoare aurita, am ramas cu totii uimiti de ecluza cu sarma ghimpata de la intrare si de paznicii inarmati. Totul era insa bine intentionat pentru protectia noastra fata de numarul imens de cersetori ai republicii caraibiene. Discutand cu personalul hotelului, am fost intrigat de atitudinea acestora fata de conationali: “niste lenesi, nu vor sa munceasca!” I-am intrebat daca ar avea unde sa munceasca, iar raspunsul venea promp: “sa-si caute, eu cum mi-am gasit?!” Si asta desi industrie nu exista, serviciile sunt exclusiv pentru turisti, reprezentand de fapt si singurele investitii straine in zona Labadee. Discutand insa despre emigratie si dorinta multor haitieni de a calatori clandestin cu nave catre USA sau EU, toti interlocutorii mi-au confirmat ca ar pleca toata populatia, daca ar putea. Cei care reusesc, platesc dupa 2-3 ani venirea celorlalti din familie.
      _Pai inseamna ca muncesc acolo, replicam.
      _Da, muncesc mult, unii si cate 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana, imi spunea chelnerul.
      _Atunci nu sunt chiar lenesi, cum sustineti! Doar ca n-au oportunitati aici.

      Un frezor de la AB, pe care l-am cunoscut in Germania, imi spunea ca inginerii au tras firma brasoveana in jos. Uimit, l-am intrebat cum a ajuns la concluzia asta.
      _Pai am lucrat 18 ani acolo si n-am avut niciodata piese noi de prelucrat. Stia si masina sa le faca de-acum! Pentru ce mai aveam “personal TESA”, daca tot nu fac proiecte noi?! Noi le plateam lor salariile din munca noastra.
      In firma unde lucra cand am discutat cu el era specialistul pentru unicate, pentru forme deosebite, un adevarat artist al bransei. Daca ar fi ramas in RO, foarte probabil ca altii l-ar fi considerat ca face doar prezenta.

      • Vasile spune:

        Trebuie sa recunosc faptul ca desi am « reusit » sa fac niste texte prea lungi, am fost destul de confuz in unele privinte.
        Deci, revin cu o explicatie : nu am dorit sa reiasa ca muncitorii erau oportunisti iar noi, elita, cativa, eram idealisti. Distributia oportunistilor este aceeasi in toate categoriile profesionale (asa cum in politica ticalosii sunt egal reprezentati in toate partidele, fara a tine prea mult cont de ideologie); o multime de ingineri taiau frunza la caini in sistemul « ne facem ca facem ».
        In exemplul dumneavoastra am o observatie: romanii muncesc mult mai eficient in afara tarii decat in Romania, este destul de bizar, dar cred ca exista o explicatie: probabil autoritatea unui sef strain este mai puternica decat autoritatea unui sef roman. Si asa, nu se mai face ca lucreaza doua saptamani la un lucru pe care l-ar putea face in doua ore. Daca ar fi fost asa si la noi, a, fi resit sa facem 20 de prototipuri in timpul consumat/platit pentru dou. Din contactul cufirmele straine care produc acum in Romania au simtit ca s-au lovit si ei de fenomenul asta , dar se pare ca il pot controla mai bine si reusesc sa faca productie in stil occidental. Nu am identificat de ce noi nu reuseam asta, dar desigur, sistemul nu era de natura sa favorizeze.
        Defectul pe care il reclam eu sistemului anterior este acesta: eram obligati sa incadram in campul muncii un numar de persoane, indiferent de calitatea lor si de necesitatile reale, ceea ce atragea dupa sine incarcarea costurilor, pe de o parte, iar pe de alta parte limitarea veniturilor realizate din munca prestata. De aceea sunt de parere ca protectia celor care nu pot sa-si gaseasca singuri de lucru trebuie sa o faca statul din resursele pe care le trage de la cei care realizeaza profit, nu sa-i oblige pe acestia sa imparta intr-un astfel de mod ca si cel practicat inainte de 89 si care s-a perpetuat in multe companii de stat pana in zilele noastre.
        Daca ma uit la suma pe care am platit-o catre stat ca taxe si impozite si compar cu suma pe care am putut sa mi-o insusesc ca venit personal in acelasi timp, consider ca am contribuit destul de substantial, astfel incat statul sa intoarca acesti bani catre cei mai putin norocosi sau mai putin inspirati decat mine.
        Inchei multumindu-va pentru rabdare si toleranta, cu acest post scriptum. Trebuie sa marturisesc ca si eu am considerat intr-o vreme etica si echitatea socialista drept niste modele de urmat si am fost pe punctul de a ma inscrie in pcr cu dorinta de a face ca aceste principii sa se aplice, insa, m-am trezit la timp si am realizat ca intram intr-o intovarasire care nu mi-ar fi facut cinste asa ca am rupt dosarul gata de finalizare. Orgoliul (poate, cumva supra dozat) m-a facut sa cred ca puterea mea sta in mine si nu vreau sa fiu suspectat ca am nevoie de pcr ca sa fiu promovat. A fost bine, a fost rau? Multi mi-au zis ca gestul meu a fost inutil, de fapt ei au dus-o mai bine fara sa se consume

        • Hantzy spune:

          Nu e vb de etic socialista ci de calcul. Sunt mai mult drumuri ce duc spre pisc, iar alegerea lor depinde de circumstante: pe ploaie prin padure, pe soare pieptis peste stanci.
          Varianta descrisa de dvs e perfecta daca 90% lucreaza iar 10% sunt fara ocupatie.
          Insa, in ipoteza formulata de dvs raportul e invers. Si atunci cred ca mai buna e strategia ocuparii acestora, dar nu fac afirmatii definitive.
          Cred ca de fapt Romania a trait un accident, recuperand intre 1877 si 1970 vreun secol de intarziere economica. A fost o bula asemanatoare celei imobiliare. Acum se reaseaza lucrurile.

          Diferenta intre vest si est nu sta atat in autoritatea sefului, cat in strategia aplicata: in est se merge pe varianta lantului, la fel de slab ca cea mai slaba veriga a sa, in vest e “cablul” in a carui sectiune exista intotdeauna un procent semnificativ de lite intacte.

          • Vasile spune:

            Evident, am multe carente, pe masura ce trece timpul le descopar si incerc sa le corectez. De fapt sunt de principiul ca nu poti scoate ceva perfect “din prima”.
            Deci, logica mea 1/10 poate este cam abrupta, dar vine din necesitatea unui model matematic vizual, poate defect din punct de vedere al logicii sociologice. Nici cei 10% nici ceilalti 90% nu sunt de aceeasi nuanta si nici trcerea dintr-o zona intr-alta nu este asa de vizibila. Dar, raportandu-ne la condditiile din economia socialista acest raport era net defavorabil celor eficienti.
            Asta este de fapt ce voiam sa comentez – frustrarea mea din epoca ante 89.
            Am avcut ocazia sa vad firme in Germania care faceau cu 200 de angajati ceea ce nu reuseau intreprinderi socialiste cu exact acelasi profil, si cu aproape acelasi nivel de automatizare, care aveau peste 2000 de angajati.
            De ce nemtii puteau sa vanda produsele lor in toata lumea iar noi nu puteam nici macar sa satisfacem piata interna?
            (alt exemplu: cumparam un circuit integrat de marca cu 11 lei, in timp ce echivalentul acestuia produs in Romania era 110 lei – ce-o fi cu raportul asta de 10:1 care tot sapare?)
            Poate ca explicatia mea nu este cea mai cuprinzatoare, dar este zidul de care m-am lovit.
            Printre altele exista si acel respect ierarhic, pe care romanii il adopta in strainatate, dar nu vor sa-l adopte si acasa. Acel muncitor care merge in Germania nici nu se gandeste sa comenteze comanda pe care o primeste, pe cand in Romania va contesta aproape din oficiu. Putem sa acuzam multe motive, printre care lipsa de competenta a sefului, educatia, cultura, etc, dar este un fapt prea des intalnit. Este de asemenea de luat in seama lipsa noastra (ma refer la ingineri) de pregatire in ceea ce priveste tehnica de organizare a productiei: am fost in situatia de a introduce in productie un prototip la care am muncit cativa ani si care era functional, insa greutatile intampinate au fost imense – in fabrica germana pe care am dat-o exemplu mai sus muncitorul primea dimineata niste fise dupa care lucra, iar la incheierea programului inchidea locul de lucru si pleca linistit. E drept ca lucra la un produs de serie, dar, niciodata in toata scoala mea nu am fost invatat sa produc aceste teme (asta ca sa vedeti ca nu idealizez si ca sunt constient de faptul ca nu aveam metode)
            In schimb, am avut intamplari in care lucratorul roman angajat la o firma straina comenteaza vehement si indelung un ordin de lucru daca acesta ii este transmis printr-un coleg roman (desi stie 100% ca asta nu i-a dat ordinul de capul lui, ci este doar traducerea ordinului dintr-o limba pe care nu o cunoaste) dar executa fara ezitare acel ordin daca vine de la seful strain. Si, in acelasi registru: o multime de muncitori care au lucrat in Germania vin si lucreaza in tara a la roumaine, facand lucruri de mantuiala, dar prezentandu-si cv-ul ca au lucrat acolo.
            Noi avem asa cum spuneti, acest hiatus in istorie, (eu il vad chiar mult mai larg) pe care nu-l putem recupera din scurt, dar nici pe departe n-o sa ma convingeti ca prin vremea lui Ceausescu macar faceam pasi in directia buna. Cat despre “era mai bine…” deja mi-am spus opinia (poate prea) pe larg.
            Ca se aseaza lucrurile este clar, sunt de acord cu dumneavoastra din moment ce putem dezbate tema pe larg (libertatea de opinie) si fara stresul zilei de maine (libertatea materiala satisfacatoare).
            Este de asemenea un mare castig faptul ca putem avea pozitii diferite fara a ne combate, eventual chiar fizic. Pozitiile complementare se completeaza, nu se elimina, iar asta este regula jocului care nu se practica in epoca pcr. Deci, tot este mai bine.
            Caci, de fapt asta era intrebarea de la care “ne-am luat”. Era mai bine? Dumneavoastra credeti ca erati mai implinit atunci?

  101. Andrei George spune:

    Hai să nu ne supărăm și-un cântec vesel să cântăm. Titlul ”Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu ” e un pic o frază parșivă pentru că transformă o afirmație relativă într-un adevăr absolut. Comentariile- găsesc o anumită vină – inexistentă în realitate- și o amplifică într-un mod aiuristic. Deci haideți să ne lămurim:
    1. Era mai bine… trebuie exprimată față de un referențial semnificativ. Față de perioada interbelică da, a fost mai bine pe vremea lui Ceaușescu.
    2. N-am fost și nu voi deveni niciodată un nostalgic a comunismului sau al lui Ceaușescu. Ceea ce susțin – și voi continua să susțin- este dreptul fiecărui cetățean al României la un nivel de trai decent.Nimeni nu poate fi tras la răspundere că nu e în stare să devină un afacerist dintr-un lăcătuș. Dreptul la învățământ gratuit, dreptul la asistență sanitară, dreptul la ”un loc curat și bine luminat”- adică la condiții de viață decente fără să fii jefuit la întreținere, dreptul de a citi o carte fără să te ruinezi- sunt drepturi fundamentale în orice țară civilizată.
    3. Guvernanții de azi ar trebui să studieze foarte bine modul în care Ceaușescu producea banii cu care și-a acoperit și datoriile și cu care asigura un acoperiș relativ egalitar. Performanța- și câștigul pe bază de performanță obținută- nu trebuie confundat niciodată cu hoția de cea mai joasă speță- adică exact cum și-au făcut bogații ROmâniei averile.

  102. Nautilus spune:

    @Andrei George: ” N-am fost și nu voi deveni niciodată un nostalgic a comunismului sau al lui Ceaușescu”
    @Hantzy: “am considerat mereu stanga ideologista acea tendinta de a considera ca toti suntem la fel, ordonati, uniformi, cu aceleasi talenzte si prioritati (…) Eu am mizat intotdeauna pe individualitate”

    Prin 2000-2002, ori de câte ori se pomenea pe vreun forum de “sovietici vs. europeni/germanici vs. americani”, apăreau câţiva nepoţi de-ai lui Unchiu’ Sam (deşi, după felul în care se exprimau, erau mai degrabă nepoţi de-ai lui Ann Coulter, Sarah Palin şi Fred Phelps…) care începeau să facă spume precum câinele turbat: europenii sunt nişte rahaţi cu ochi, destrăbălaţi, puturoşi, homosexuali, fără credinţă, antisemiţi, invadaţi de arabi, l-au votat pe Hitler etc (în perioada aceea, cu Al-Aqsa Intifada în toi şi cu pregătirile de invazie a Irakului, atitudinile faţă de evrei şi arabi în SUA şi Europa erau cam antagoniste, ca să ne exprimăm elegant :) )

    Imediat ce întâlneau o ripostă hotărâtă, aceleaşi personaje întorceau brusc foaia fără nicio ruşine: “cultura europeană”, “am fost în Europa”, “îi admir pe europeni”, “fraţii noştri”, “să rezolvăm elegant disputele, prin negociere”, “fără violenţă” etc

    • Andrei George spune:

      Dle. Nautilus, nu prea înțeleg sensul mesajului dvs. NU l-am apreciat și nu-l apreciez pe Ceaușescu dar nu pot accepta nici minciunile propagate de niște persoane care nici măcar n-au trăit epoca, minciuni stricte de propagană partinică ”ce rău era atunci”. Am văzut tot despre ce vorbesc- și sunt un judecător obiectiv pentru că nu am idealizat niciodată economia românească. Era mai bine pe timpul lui Ceaușescu decât în 1936 sau în 1943. Nimeni nu-ți dădea ”pomană”- trebuiai să te înscrii într-un sistem de muncă. Nimeni nu te lăsa să faci ce vroiai. Spre deosebire de momentul actual exista o industrie care angaja câteva milioane de români. Aceste milioane produceau ceva vandabil- pentru că altfel Ceaușescu nu avea de unde să-și plătească datoriile. Astăzi nu mai există industrie și nu se produce ceva vandabil- datoriile le plătim noi direct din buzunar.
      Curentul electric era ieftin- și asta ținea în jos o serie de prețuri. ”Îmbunătățirea” imediat după 1989- când toți directorii RENEL și-au tras niște salarii mizerabile- ducând prețul curentului către cer și determinând mizeriile de mai târziu- n-a contribuit cu nimic la creșterea nivelului de trai în ROmânika.

  103. miop spune:

    Cei care suspina dupa “binele” regimului comunist uita ca acel regim s-a prabusit sub povara de nesuportat a esecului propriu. In 1989 cei mai constienti de iminenta prabusirii au fost tocmai elita comunista si multimea de securisti si bisnitari care roia in jurul lor, ei au fost si profitorii tranzitiei, ei au fost singurii pregatiti pentru eventualitatea unei prabusiri a sistemului comunist mondial. Nici revolutionarii – reali sau inchipuiti – nici americanii, nici Gorbaciov, nici extraterestrii nu au doborit comunismul; comunismul s-a prabusit singur in 1989 in Europa si doi ani mai tirziu in URSS, surprinzindu-i pe toti, pentru ca a fost un sistem aberant, incapabil de evolutie, ineficient, generator de coruptie la scara intregii societati. Si, da, criminal – a lasat in urma peste 40 de milioane de cadavre si o cantitate imposibil de estimat de vieti distruse, frinte, peste tot unde a functionat. Este stupid sa compari comunismul cu capitalismul pentru ca este ca si cind am compara un cadavru cu un om viu. Capitalismul – cu toate minusurile lui, pe care unii le descriu cu patos si manie, este un sistem functional inca, in timp ce comunismul este o utopie defuncta. Nu conteaza daca aveti amintiri duioase sau nu despre perioada comunista, nu conteaza daca v-ati dorit sa mai fi tinut nitel, nu conteaza daca franzela era 1 leu sau 4 lei si 15 bani ! Acel sistem a murit. E adevarat ca hoitul sau mai pute inca si ca e greu sa-l uitam; dar e mort si nu va mai invia.

    • Corvus Corax spune:

      Amin! Desi sunt sceptic…

    • Nautilus spune:

      Eu n-aş fi atât de sigur.

      Cariera politică a tovarăşului “Vlad Cioară” (adică Vladimir Voronin) demonstrează că niciodată nu ştii de unde sare (co)mu(n)istu’ cu votu’.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Excelent! Mulţumesc!

    • Andrei George spune:

      Miopule dragă, ia uită-te acuma la stânga și o să vezi vreo câteva miliarde de persoane care cântă ce ? ”Estul e roșu”, cumva ?
      În realitate nimic nu se prăbușește singur. În realitate, ghici ce ? S-a întâmplat cam ce spunea Stalin apropo de burghezia roșie- aparatnicii de nivel 2 și 3 au prăbușit sistemul (care n-a fost niciodată comunist) pentru a putea profita direct și fără rușine.
      Reluând, rezumând- n-a meritat moartea a 1000 de oameni pentru ca să ajungă Țiriac sau Becali miliardari.

  104. hstratan spune:

    Mai oameni buni… simplul fapt ca puteti face o comparatie libera si o discutie despre cat de bun e comunismul arata diferenta dintre sisteme. tare sunt curios ce se intampla prin 1987 daca iesai in piata victoriei si ziceai ca e mai bine pe vremea Regelui… sau si mai tare dansai pinguinul.

    Marea distrugerea comunismului a fost ca a distrus elita umana si constiinta nationala a tarii nu ca a taiat curentul, economie si alte balarii. Germania era zob dupa al doilea razboi mondial si in 10 ani era prima putere economica a europei… dar au avut oameni de stat si popor nu fosti nomenclaturisti si dobitoci cumparabili cu un mic si o bere la vot.

    Familia mea a avut 3 detinuti politici care nu vreau sa mai zic ce au indurat prin puscarii.

    Dar pentru nostalgici exista speranta! Se poate emigra in coreea de nord , cuba , vietnam…

    Aaa si inca o chestie . Cat timp toti analfabetii si dobitocii o sa voteze dupa cat de frumos sau al naibi e un candidat sau altul (sau si mai tare pe un kg de faina…) nimic nu o sa schimbe

    • Corvus Corax spune:

      …”sau, si mai tare, dansai pinguinul” (virgulele le-am pus eu)
      Tare de tot este, de fapt, ceea ce propuneti dvs: protestul anticomunist prin Pinguin. Nu m-as fi gandit. Dar ce este, in fond, Pinguinul? Este acest Pinguin o asa mare cucerire democratica post-decembrista? Reprezinta Pinguinul o realizare culturala majora? E Pinguinul libertatea in forma pura? Sau ar fi fost Pinguinul, in opinia dvs, revolta maxima, provocarea absoluta, forma suprema de protest impotriva comunismului, atunci, la vremea aceea? Este/ar fi fost vreun asset valoros, ceva? Sau care e ideea/faza cu Pinguinul, puteti elabora? Simt ca-mi scapa ceva…

    • Corvus Corax spune:

      ….”sau, si mai tare, dansai pinguinul” (virgulele le-am pus eu)
      Tare de tot este, de fapt, ceea ce propuneti dvs: protestul anticomunist prin Pinguin. Nu m-as fi gandit. Dar ce este, in fond, Pinguinul? Este acest Pinguin o asa mare cucerire democratica post-decembrista? Reprezinta Pinguinul o realizare culturala majora? E Pinguinul libertatea in forma pura? Sau ar fi fost Pinguinul, in opinia dvs, revolta maxima, provocarea absoluta, forma suprema de protest impotriva comunismului, atunci, la vremea aceea? Este/ar fi fost vreun asset valoros, ceva? Sau care e ideea/faza cu Pinguinul, puteti elabora? Simt ca-mi scapa ceva…
      In rest, in mare, sunt de acord cu dvs; limbajul folosit sau invitatiile in excursii exotice pentru nostalgici nu sunt tocmai potrivite, insa. E opinia mea.

  105. mihai spune:

    calin,
    am petrecut impreuna 5 ani ( 1 de armata +4 de facultate) …subiectul deschis de tine este unul foarte sensibil….am citit cam jumatate din postarile de aici si m-am hotarat sa scriu si eu cateva cuvinte sa-mi vars of-ul…ca si acum, si atunci existau oameni descurcareti si unii mai putin…unii stateau la coada la lapte altii lasau sticlele la rand….eu nu eram membru de partid, nu colaboram nici cu securitatea, nici nu aveam rude “sus puse”…..am facut o facultate pentru ca am vazut ce inseamna sa traiesti dintr-un salariu de tehnician( 2300lei) si o pensie de boala(600lei)….drept urmare inca din clasa a XII-a am dat primele meditatii la matematica….le-am intrerupt dupa 30 de ani cand nu mai meritau efortul…. toata facultatea m-am intretinut singur din bursa (cei 500lei pe care-i primeam lunar -numai daca aveai media generala pe trimestru minim 7- si din meditatii….50 lei 2ore)…nu am suferit de foame si am mancat de toate in perioada 75-89…luam carne de la complexul studentesc tei ( muschi de porc cu 80 lei – pulpa de porc era 37 la magazin cand se gasea)…salam de sibiu si ghiudem de la capsa ( 120 kg) dar dupa servici 7.30-16 aveam meditatii de la 16-30-18,30 si apoi de la 19-21 …in 83 am fost in excursie in URSS, in 83 in RDG, in 85 URSS in 86 China(45.000lei- 2/3 dintr-o dacie), in 88 un tur de tari socialiste( ungaria, polonia, cehoslovacia, rdg) in 83 am plecat de la ministerul petrolului la magazinul unirea prin demisie- de neconceput pentru acea perioada- pentru ca aici se dadeau salariatilor ca bonus 2 kg de carne de porc pe saptamana si un borcan de ness( evident contra cost- dar la pretul de magazin) si ma mai “lipeam” si de alte produse….apoi am considerat ca ma plafonam aici si am plecat la exploatarea lemnului…nu vreau sa-mi fac un cv dar din ceea ce am prezentat se vede ca daca doreai ceva puteai realiza si atunci….
    din punctul meu de vedere, acum e mult mai rau decat atunci….si cand spun asta ma refer in special la tineret….atunci noi aveam un tel- sa facem o facultate sa fim platiti mai bine, sa muncim fizic mai putin….la liceul meu teoretic nimeni nu facea meditatii pentru a lua BAC-ul….sunt convins ca nici la tine….invatai sa dai examen sa intri undeva…cine putea se batea sa ocupe un loc la facultate… cine nu ramanea “meserias”…si nu era nici o rusine…acum? cati tineri isi doresc ceva? doar bani de la parinti….unde se vor angaja “meseriasii” de azi? evident nu ma refer la varfurile care pleaca pe capete din tara ci la marea masa de tineri care nu iau BAC-ul….unde se angajeaza? cine are nevoie de ei?….
    referitor la cei ce pleaca din tara….oare e corect? n-ar trebui sa fie pusi sa plateasca scolarizarea platita din banii nostrii ai tuturor? au plecat mii de medici…e dreptul lor sa duca o viata mai buna…dar de ce cu banii luati de la mine pentru scolarizarea lor …olimpicii nostrii pleaca afara…foarte bine….dar iarasi intreb…de ce sa beneficieze de impozitele platite de mine care traiesc in aceasta tara….si platesc scolarizarea lor pentru a-mi fi mie mai bine mai tarziu…sa aduca acea plus-valoare de care natia are atata nevoie…dar ei pleaca…. o fi corect?…eu cred ca nu!
    diferenta dintre cele doua regimuri o pot caracteriza intr-o singura fraza…
    inainte de 89 daca erai intelectual erai marginalizat( dar iti era recunoscuta munca depusa in timpul facultatii)….acum nu avem nevoie de intelectuali( de aceea am creat fabricile de diplome care au facut ca si oamenii de servici sa aiba facultate)…
    era mai bine inainte? este mai bine acum….?
    greu de raspuns….
    oricum de vreo 4 ani nu mai am servici….am fost disponibilizat dupa preluarea de o “multinationala” a societatii unde lucram….la 53 de ani eram prea batran pentru a fi angajat undeva( mai ales ca ultimii 25 de ani fusesem sef de IT in diverse institutii ale statului)…si am trecut iar la meditatii…asa incat textele ca numai cine nu vrea nu lucreaza sau sa-ti iei al doilea servicu nu prea sunt corecte dupa o anumita varsta…evident nu am incercat sa fiu paznic undeva sau mai stiu eu alta slujba….am cautat ceva in IT….
    datele statistice nu pot fi folosite decat pentru a manevra adevarul in ce sens vrea cel ce le utilizeaza….

    • Nostal Giku spune:

      Mihai,
      Excelenta expunerea ta, chiar daca este un pic personalizata. Dar este absolut normal sa introduci in ecuatie aspecte de ordin personal, doar a fost si este vorba de viata noastra. Citind o gramada de postari absolut tembele, ignorante sau rau-intentionate, eram tentat sa raspund, asa mai mult din frustrare. Dar ai spus tu foarte bine cam tot ce era de spus. Una peste alta, oricine om normal si de bunacredinta care compara in mod obiectiv cele doua perioade nu poate ajunge decat la o singura concluzie: DA, ERA MAI BINE PE VREMEA LUI CEAUSESCU! Ma refer bineinteles la orice om normal care a trait in ambele sisteme si care nu a parvenit dupa ’89 prin tot felul de “inginerii financiare” si afaceri paguboase cu statul (paguboase pentru statul roman, desigur). Nu ridic osanale vechiului regim, erau si atunci o gramada de lucruri care nu erau in regula, chiar pot spune ca pe vremea aceea eram nemultumit. Dar acum, avand termen de comparatie cei 23 de ani de “democratie capitalista”, ma simt nevoit sa imi “reevaluez” pozitia. Da, cu toate imperfectiunile, greselile si lipsurile sistemului, ERA MAI BINE INAINTE pentru marea masa a populatiei. Si mai e o chestie care ma enerveaza la culme: absolut toti detractorii fostului sistem bat moneda in permanenta doar pe lipsurile din anii ’80! Nici unul nu sufla o vorbulita despre realitatea incontestabila ca in anii ’60 si mai ales ’70 in Romania se traia mai mult decat decent. Ca sa introduc si eu o nota personala, imi aduc aminte cum, copil fiind prin anii’ 70, nu puteam sa stau iarna la fereastra apartamentului de bloc cu fundu’ pe calorifer, asa fierbinte era! Si atunci cum ramane cu “frigul de neindurat din apartamente” despre care vorbesc o gramada de agarici pe aici? Na’, ca mi-a iesit si o rima! Si apropo, apartamentele alea erau construite de comunisti si date “moca” cetatenilor… E adevarat ca mai ales in a doua jumatate a anilor ’80, chestia cu caloriferul fierbinte nu mai era valabila, dar nici nu am facut turturi la nas prin casa! Si ce nu inteleg, sau nu vor sa inteleaga vajnicii anticomunisti care turuie permanent despre lipsurile din acei ani este faptul ca acele sacrificii macar au avut o finalitate benefica pentru tara, nu au fost in zadar. Ma refer la faptul ca in acea perioada am reusit sa achitam intreaga datorie externa, realizare extraordinara si fara precedent in lume. Si in aceeasi perioada de lipsuri, s-au facut investitii strategice colosale, precum Canalul Dunare-Marea Neagra sau Centrala Nucleara de la Cernavoda ( exclud din acesta categorie megalomana Casa a Poporului, cu toate ca observ ca este principala atractie pentru straini in Bucuresti). Spre comparatie, sa-mi spuna cineva ce spanac de investitii comparabile au facut in 23 de ani penalii de la putere? In schimb, avem zeci de miliarde de euro debit extern, datorat in special unui consumism cretin incurajat si intretinut in mod iresponsabil si unui servilism gretos fata de UE, Marele Licurici, FMI sau BM…

      • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

        Stimate domn, vorbiţi suav despre „imperfectiunile, greselile si lipsurile sistemului”. Nimic nu e perfect, nu-i aşa? E loc şi de mai bine, promit să…
        V-aş întreba: absenţa alternativei politice, cenzura, absenţa dreptului de a spune ce gândeşti, a celui de a călători liber, a celui la liberă asociere, poliţia politică, imbecilizarea propagandistică, cele 2 ore TV cu Ceauşescu, obligaţia de a face copii, Gheorghe Ursu şi ceilalţi (ca să vorbesc numai de perioada Ceauşescu, nu şi de puşcăriile comuniste) – toate astea sunt imperfecţiuni, greşeli sau lipsuri? Aşa, neplăcute, dar nu grave, nu?

        Nu, nu ignor că au fost perioade diferite, dar dacă invocaţii anii 70, musai să-i invocati şi pe 50-60! Şi-apoi, nu vă-ntrebaţi DE CE după „decenţii” ani 70 au urmat, inexorabil, anii 80?

        „acele sacrificii macar au avut o finalitate benefica pentru tara, nu au fost in zadar. Ma refer la faptul ca in acea perioada am reusit sa achitam intreaga datorie externa, realizare extraordinara si fara precedent in lume”. Păi, şi chiar nu vă-ntrebaţi de ce a fost fără precedent şi fără post-cedent? Pentru că NU AŞA se face, la nivel macroeconomic nu contează ce datorii ai, ci ce putere economică e în spatele lor. SUA au fost multă vreme primul datornic mondial! Iar ţări ca Polonia sau Mexic au fost iertate de datoriile de zeci de miliarde, în vreme ce noi muream – la propriu şi la figurat – să le plătim. A fost a doua mare prostie economică a lui Ceauşescu, prima fiind chiar motivul pentru care – fără să ne consulte! – făcuse acele datorii, care aveau să fie plătite pe spinarea noastră. Care a fost finalitatea? Care a fost rentabilitatea acelor „investitii strategice colosale?” Repet: am lucrat 8 ani în Ministerul Metalurgiei, am fost în combinate, nu pot fi aburit cu măreţele citadele, erau INVESTIŢII PROASTE, care au falimentat natural şi logic.

        Dacă măreţele edificii au fost rentabile, întrebarea e simplă: de ce nu s-au plătit datoriile din profitul obţinut, fără să fie afectat nicicum nivelul de trai? Ba, la calitatea de “investiţii strategice colosale”, ar fi tebuit să asigure ŞI creşterea nivelului de trai!

        PS: Vă rog frumos, nu mai vehiculaţi şi dv. legenda cu statul care dădea case. Poate că dv. aţi primit „moca” un apartament. Eu nu, aşa cum am şi povestit mai sus. UNII primeau „de la stat”, restul erau obligaţi să-şi cumpere. Cu credit şi rate pe 10-15 ani, cam ca şi acum. Am cunoscut, în schimb, prea bine, statu care LUA case cu japca, le demola, şi oferea în schimb un apartament la bloc, în limita a 80.000 de lei, chiar dacă îţi ridicaseşi singur o casă cu etaj, grădină etc. Au fost oameni care s-au sinucis din cauza asta, memoria lor merită un pic de respect.

        • Nostal Giku spune:

          La fel de stimate domn, imi cer scuze ca raspund atat de tarziu, dar vorba aceea, “mai bine mai tarziu…”. Incerc sa raspund pe rand celor sustinute de dvs., in ordine aleatorie.
          Nu m-am referit la perioada anilor ’50-’60 pentru ca impresia mea a fost ca aici se face o comparatie intre “era” Ceausescu versus cei peste 23 de ani de “democratie capitalista”. Este adevarat ca perioada ’50 – ’60 a fost una din cele mai negre din istoria moderna a Romaniei, dar sa nu uitam ca eram o tara sub ocupatie sovietica si abia iesita dintr-un razboi devastator. Spre comparatie, si in Marea Britanie de exemplu alimentele au fost rationalizate pana prin ’58-’60, iar in ceea ce priveste represiunea politica, sa nu uitam ca in aceeasi perioada in “ultra-democrata” SUA facea ravagii celebrul “McChartism”. Repet insa, nu cred ca aceasta comparatie este in discutie aici.
          Vorbiti despre “absenţa alternativei politice, cenzura, absenţa dreptului de a spune ce gândeşti, a celui de a călători liber, a celui la liberă asociere, poliţia politică, imbecilizarea propagandistică, cele 2 ore TV cu Ceauşescu, obligaţia de a face copii, Gheorghe Ursu şi ceilalţi …”! Hai sa le luam pe rand:
          Absenta alternativei politice: halal alternative politice avem de 23 de ani… PSD, PDL, PNL, UDMR si toti care s-au perindat la putere, toti “o apa si-un pamant”. Incompetenti, hoti, tradatori… Astfel a ajuns partidul OTV sa obtina 15% din voturi!!!
          Cenzura, absenta dreptului de a spune ce gandesti: exista din plin si acum. Impunerea produsului de import numit “corectitudine politica” reprezinta noua cenzura, mult mai subtila si perversa, si deci mult mai periculoasa.
          Dreptul de a calatori liber: da, calatoresc liber doar cei cu bani nemunciti si capsunarii… Restul, unii “calatoresc” intre casa si serviciul prost platit, cu escale pe la banci pentru plata ratelor, altii eventual pana la Oficiul Fortelor de Munca, bineinteles degeaba… Acum serios, la ce-ti foloseste un drept la care nu ai acces din motive economice?
          Politia politica: prezenta din plin si acum, sub alte denumiri si forme decat Securitate. Avalansa de stenograme ale convorbirilor telefonice interceptate spune totul…
          Imbecilizare propagandistica, cele 2 ore de TV cu Ceasca: acum avem imbecilizare manelistica, consumista si platita politic, 24 din 24. Chiar nu observam ca fiecare post TV important are afiliere politica interna si ca toate la unison ii pupa-n cur pe americani? Iar cele 2 ore de TV au fost doar dupa 1985 (exact ceea ce spuneam in postarea initiala despre incorectitudinea judecarii perioadei ’65-’89 aducand argumente referitoare numai la anii ’80!).
          Obligatia de a face copii: asta e prea gogonata, nici n-ar merita discutata. Cine naiba te obliga sa faci copii?!? Totusi, daca va referiti la interdictia avorturilor, va aduc la cunostinta ca in Irlanda, tara care nu a cunoscut comunismul si nici pe Ceausescu, avortul este interzis si in ziua de azi. Si mai sunt si alte tari cu legi restrictive cu privire la avort.
          Gheorghe Ursu si ceilalti: ce nu este in regula cu aceasta afirmatie? Simplu, nu au existat “si ceilalti”, a fost DOAR Gheorghe Ursu! Regretabil si condamnabil, este adevarat, dar UNUL in 25 de ani??? Nu prea seamana a represiune politica prea draconica… Spre comparatie, in Italia la protest antiglobalizare un tanar impuscat mortal de politie, in Marea Britanie la proteste anti G-8 un cetatean omorat in bataie de politie, chiar zilele trecute in Turcia un tanar manifestant anti-guvernamental ucis de politie…Se pare ca ne incadram in norma “democratica” europeana!
          Cat despre “inutilitatea investitiilor strategice colosale”, nu pot decat sa ma minunez (cu tristete) ca cineva poate considera “INVESTITII PROASTE” obiective precum Canalul Dunare-Marea Neagra, Centrala Nucleara Cernavoda, Platforma Petrochimica Midia Navodari si altele asemenea la care eu ma refeream.
          Afirmati ca Ceausescu a facut datoriile “fara sa ne consulte” si ca “au fost platite pe spinarea noastra”. Nu neg, insa va intreb cine ne-a consultat in ultimii 23 de ani cand s-au facut imprumuturi incomparabil mai mari decat a facut Ceausescu, fara insa a se vedea nimic concret realizat in folosul tarii? Avem cu totul aproape 100 de miliarde de euro datorie externa, spuneti-mi si mie pe ce au fost cheltuiti, pentru ca eu unul nu vad nimic! Si cam ale cui spinari credeti ca o sa platesca datoria asta colosala? Cumva ale noastre, ale copiilor si nepotilor nostri?

          PS: Din pacate nici eu nu am avut norocul sa beneficiez de un apartament “moca” de la stat. Eram prea tanar, nu aveam famile, asa ca eram in coada listei. Apoi a venit lovitura de stat si s-a terminat cu “pomana socialista”. Dar faptul ca statul dadea apartamente gratuit pentru sute de mii de romani este pura realitate si nicidecum legenda, si stiti asta la fel de bine ca si mine. Cat despre demolati, ar trebui sa-i mentionati si pe cei multi care s-au trezit din case darapanate cu WC in fundu’ curtii in apartamente moderne de 3 sau 4 camere. Nu de alta, asa, pentru obiectivitate…

          • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

            Mă limitez de data asta la un singur aspect, pentru că majoritatea contra-argumentelor dv. sunt cunstruite pe acelaşi mecanism, cu care, mărturisesc, nu pot să mă lupt şi mă dau bătut: eu spun “Ieri a plouat rău!” şi dv. răspundeţi “Da’ nu vedeţi că-s nori şi azi?”
            Aşadar, televiziunea. Mai ales că am mai auzit chestia asta năucitoare. Cum Dumnezeu puteţi compara ce aveţi azi la TV cu ce aveaţi în anii 80!? Aş mai înţelege dacă v-aţi referi la anii 70 (apropo, am invocat anii 50-60 NUMAI pt că dv. i-aţi pomenit pe 70; altfel, da, articolul meu e despre anii 80) – dar nici măcar atunci, pt că atunci aveam 2 canale şi acum avem zeci! Existenţa accesului liber la canalale străine nu intră şi ea în comparaţie, în aprecierea SCHIMBĂRII? N-aveţi “imbecilizare manelistica, consumista si platita politic” pe canalele Discovery, pe cele de sport, pe cele de filme! Dar chiar dacă ne-am referi exclusiv la cele româneşti sau exclusiv la TVR, există Viaţa spirituală, Ferma, Profesioniştii, Garantat 100%, la PRO TV România te iubesc şi destule filme şi emisiuni de divertisment de calitate etc., dacă vreţi vă fac o listă de cel puţin 50 de programe săptămânale la care veţi subscrie că sunt bune sau foarte bune. Mai mult decât atât, chiar emisiunile PROASTE (talk-show-uri politice, manele şi ce mai vreţi dv.) sunt categoric preferabile la ceea ce era la TVR în 1989!! Măcar că te distrezi! În fine, prostirea prin manele şi cea plătită politic e preferabilă celei comuniste – ştiţi de ce? Pentru că atunci ceea ce vedeai la TV te aştepta şi la serviciu, şi la sindicat, şi la partid, şi la UTC – şi atunci efectul era maxim.
            Zău, serios vorbind, pot înghiţi toate celelalte comentarii, nu mai continui, dar renunţaţi la ăsta, că sunteţi om serios!
            Mulţumesc,
            Al dv. TCZ
            PS: Da, după 1985, dar încă o dată, de ce? Pentru că asta era DIRECŢIA. Peste alţi 4 ani ar fi rămas, probabil, o oră.

        • Nostal Giku spune:

          PS 2: “SUA au fost multă vreme primul datornic mondial!” Sunteti in eroare, America ESTE primul datornic mondial! Cum au nevoie de ceva “maruntis” cum pun in functiune tiparnita de bani numita Federal Reserve si mai scot cateva miliarde fara nici o acoperire… Dar cam cat timp credeti ca o sa mai mearga “alchimia” asta financiara? 2008 a fost doar primul avertisment dat de o piata mondiala deregularizata, sufocata de bani fara acoperire si de credite acordate aiurea de bancheri lacomi si incompetenti…

  106. alin dumitrescu spune:

    Era mai bine sau nu pe vremea lui Ceausescu este o chestiune impersonala. Conduce catre comparatia dintre doua sisteme, unul perfect in teorie, dar cretinoid in practica (comunismul, evident), celalalt excelent in teorie, dar dezumanizant in mare parte in practica. Indiferent de parerea noastra comunismul a pierdut lupta ideologica definitiv. Dar sa revenim la articol…
    Multi au trait mai bine pe vremea lui Ceausescu. Ajunsi acum la varste inaintate nu considera un mare beneficiu facebookul, calatoriile in Grecia sau programele variate de la TV. Ei pur si simplu traiesc mai prost. De ce simtim nevoia sa-i catalogam ca fiind comunisti sau inadaptati? Trec peste cifrele din articol care se refera mai mult la Bucuresti, nu la toata tara….
    Vreau doar sa atrag atentie asupra unor aspecte UMANE care s-au pierdut:
    1. Oamenii citeau mai mult. Din plictiseala, de revolta, din educatie, habar n-am.
    2. Oamenii se distrau si socializau mai mult. Socializarea este, alaturi de uleiul de masline, unul dintre ingredientele demonstrate stiintific ca maresc speranta de viata la greci, spre exemplu.
    3. Oamenii se ajutau intre ei. Cand “se bagau” pulpe de pui (care de multe ori se dovedeau a fi maxim tacamuri) era informata toata micro comunitatea. Desi riscai ca vecinul sa ia ultimul pui.
    4. Intelectualii, blamati de regim, erau respectati de muritorii de rand. Acum Andrei Plesu este mai sarac si mai putin prezent in media decat Florin Salam.
    Cred ca ajunge, ca sa nu par comunist.
    Ce vreau sa zic este ca tinerii pe care inclusiv dvs ii obladuiti ar trebui mai degraba sa invete valori, nu ideologii. E clar ca a fost mai rau. Dar pentru mine e la fel de clar ca nu as schimba nicio secunda din trairile mele comuniste, dupa cum nu regret secundele petrecute in capitalism. Dar nu putem sa negam ca laptele de vaca direct din țâța vacii era mai gustos decat laptele la tetrapack de astazi.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      În primul rând, vă mulţumesc pentru comentariu. Chiar cred că avem toţi de căştigat dintr-o discuţie. Fie şi în contradictoriu sau mai ales aşa!
      Aveţi perfectă dreptate: capitalismul şi democraţia au adus beneficii care nu-i interesează pe toţi. Exemplul cel mai simplu: libertatea cuvântului nu e o miză pentru cei care nu au nimic important de spus.
      Îndrăznesc însă să vă contrazic, foarte pe scurt, în alte idei:
      - nu am calificat pe nimeni drept comunist; la urma urmei, ştiţi bancul: era mai bine, că eram mai tineri; motivele nostalgiei sunt multiple;
      - comunismul NU era perfect nici măcar în teorie, fie şi doar pentru faptul că era complet nerealist. Putem intra în detalii.
      - nu e adevărat că se citeşte mai puţin! am făcut anchete jurnalistice pe tema asta, se citeşte mult mai mult! Impresia de “mai puţin” vine din faptul că apar de mii de ori mai multe titluri, care se împart la acelaşi public. Aici e chiar simplu de dovedit, cu cifrele de vânzări.
      - da, socializam mai mult, din trei motive: 1: N-aveam alternative prea multe; 2. Acum, timpul e folosit la maximum pentru a obţine mai mulţi bani (atunci n-aveam de unde). 3. Ne-am mutat pe Internet. Dar să ştiţi că mişcarea revine! În Bucureşti sunt cluburi de “board games” (gen Monopoly) şi de… concursuri de cultură generală, pe echipe!
      - e adevărat, dar trist, să dăm ca exemple de solidaritate situaţii care n-ar fi trebuit să existe…
      - sigur că Pleşu stă azi mai prost ca Salam, dar stă mai prost ca Pleşu din anii 80?

  107. aristotel spune:

    Era si mai bine, si mai rau.
    Cat priveste o locuinta, un loc de munca usor unde nu trebuia sa faci mare lucru ba mai pute-ai sta si cate o saptamana acasa (bine inteles pontat) si mai sunt exemple. Era mai bine pe vremea lui ceausescu. Eu am lucrat de la varsta de 17 ani si pana la 45, am fost o singura data o saptamana cu familia la mare. Mai mult nu au ajuns banii, de si lucram in mina de carbuni.
    Nu se pot toate amintii aici, dar cateva amintiri ne insotesc pana vom pleca de pe pamant. In 89 intram in alimentara, si nu erau decat cateva conserve de tocana de legume puse pe rafturi, cu distanta mare intre ele ca sa fie rafturile pline. Aveam ratie la zahar, la unt, la oua, la carne de pui, un pui pe luna la o familie, la carne de porc sau vita, nu primeai decat daca cumparai si un kg de oase care ti le baga intr`o plasa, si afara trebuia sa le arunci caci aveau aroma de hoit. Am facut rost de cafea nu pentru a o bea, ci pentru a o da la seful alimentarii, care si el la randul lui imi dadea un cofrag de oua, sau venea atunci cand ma vedea la rand, imi lua plasa cu sticle goale de lapte si mi le aducea pline. RUSINOS dar asa a fost. Daca aud tinerii de azi nu le vine sa creada. O masina eu nu am reusit sa cumpar in 18 ani de mina nici macar o rabla. Cat priveste alimentatia, e o diferenta intre atunci si acum, ca de la cer la pamant.. Cat priveste educatia, la fel. Cat priveste respectarea legilor, la fel. nainte de 89 daca ai dat o palma la cineva, trebuia sa faci inchisoare, sau cel putin amenda. Acum poti sa omori un om si te judeca in stare de libertate pentru ca nu mai este loc in penitenciar. Daca azi primesti o palma trebuie sa mulzumesti lui Dumnezeu ca ai scapat asa ieftin. Cu cat a crescut criminalitatea, mai bine sa nu mai vorbim. Am facut o renovare la apartament si a trebuit sa merg sa rezolv si cu niste acte, imbracat in salopete. Am intrat la posta sa cumper un timbru, dar am iesit din rand doar sa intreb daca are timbre. Cand am stat din nou in acelasi loc la rand, am fost apostrofat cu “jegosule” de ce nu stai la rand. Am trecut peste o trecere de pietoni, si in urma mea a venit un tanar cu masina, a deschis geamul la use, si m-ia tras o injuratura. Dece, nu am inteles. Asa sunt educati tinerii acum in democratie. Am uitat sa spun ca satul de foame, in 89 am hotarat sa plec din tara, si deci acum avand o masina si venind in vizita in Romania, am fost talharit la drumu mare chiar de politistii care au insistat ca am depasit viteza legala si ca trebue sa platesc amenda. Am cerut sa mi se dovedeasca, dar nu au vrut nicicum spunandu-mi ca la tribunal vor dovedii. Am preferat sa platesc, decat sa mai lungesc problema.” Talharie la drumu mare” din partea celor care ar trebuii sa ne apere de talhari. “E mai bine, si e mai rau”

  108. aristotel spune:

    Mi-a mai aparut in amintire un caz intamplat in Deva unde am intrat la o brutarie pentru a o ruga pe femeia care vindea, sa-mi dea o franzela (nu aveam cartela, caci nu locuiam in Deva) dar trecand am vrut sa nu merg cu mana goala la fica mea care era la scoala la Geoagiu. Am fost refuzat categoric, de si am implora-to mult. Atunci o batranica ce se gasea in urma mea, a spus: Ai dau eu cartela mea caci eu mai am putina paine acasa. Asa am mers si eu cu o franzela la fica mea. Si acum intreb pe cei care plang pe ceausescu, nu cumva ati ramas cu aceiasi mentalitate comunista?

  109. valy spune:

    Atata propaganda negativa la mancarea de pana in 1990 n-am pomenit si nu am vazut.Aveam 18 ani cand a cazut Ceausescu.Si eu am trait vremurile acelea.Nu am murit de foame si nu a murit nimeni de foame. In Bucuresti si/sau in marile orase ale tarii mancarea din alimentara o puteai gasi si in restaurante si la hotelurile restaurant.
    Asa cum in zilele noastre iti cauti un loc de munca,foarte greu cu pile si cu mari relatii( daca le ai), asa se intampla si cu mancarea, de atunci, numai ca o si gaseai in restaurante, dar trebuia sa te duca capul.Astazi iti poti permite sa intri si sa consumi intr-un restaurant(macar o data pe luna) fara un venit lunar de cel ptin 2000 lei?. Eu zic ca nu.
    Si culmea este ca asa zisa mancare si produsele alimentare (pe care vi le-a creat democaratia)nu sunt decat niste LĂTURI,cu scopul de a imbolnavii si mai mult populatia, pentru ca ce sa vezi, suntem prea multi pe planeta.Am ajuns o colonie si nu se doreste decat subjugarea noastra economica.Asta s-a dorit de fapt cu ajutorul tradatorilor.
    Educatia este distrusa aproape complet pentru ca populatia sa fie manipulata mai usor.
    Ce folos ca acum poti sa vorbesti si sa protestezi ca nu ai cui. Ba mai mult daca deranjezi prea mult te trezesti si la inchisoare.
    Poti sa te misti acum in UE si peste, in toata lumea, dar numai daca ai bani.DISCRIMINAREEEEEEEEEEEEEEE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Eu nu am crescut cu droguri la poarta scolii si cu pistolari pe strada ca in vestul salbatic.
    O fi bine, o fi rau.
    CÂTĂ CORUPŢIE EXISTĂ ACUM LA TOATE NIVELELE SĂ NE FEREASCĂ D-ZEU LA MAI MULT.
    Cat priveste industria Romaniei,trebuia modernizata INTENSIV dupa 1990,deoarece a fost modernizata EXTENSIV. A inceput sa fie distrusa de Iiescu si Petre Roman ( pentru ca au spus ca este un morman de fiare vechi) continuata pana azi si continua, ce a mai ramas.
    O fi bine sa fi sclav pe teritoriul tarii tale cand sute de ani unii domnitori acestei tari au luptat si au murit pentru independenta tarii.
    Faptul ca bogatiile din subsolul tarii este atractia strainilor si neputinta sau mai bine zis TRĂDAREA politicienilor,este clar ca traim intr-o colonie aproape 100%.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Am discutat mai sus despre toate astea. Doar câteva aspecte aici:
      1. “.Nu am murit de foame” – şi acum?
      2. ” In Bucuresti si/sau in marile orase ale tarii mancarea din alimentara o puteai gasi si in restaurante si la hotelurile restaurant”. – să zicem (deşi nu e aşa) – şi câţi din cei 22 de milioane de români puteau hrăni restaurantele? Că dv. sau eu am cumpărat o dată sau de 10 ori unt de la restaurant (ceea ce, recunoaşteţi, e o anomalie!), asta nu înseamnă nimic la scara unui popor.
      3. “Poti sa te misti acum in UE si peste, in toata lumea, dar numai daca ai bani”. Se pare că 2 milioane de români au bani – atâţia ies anual din ţară, cf. înregistrărilor de la graniţe.

  110. vali spune:

    D-le Zarojanu, v-am apreciat analiza sumara a perioadei lui Ceusescu,dar nu a-ti pomenit nimic de viata oamenilor de pana la 18 ani,excluzand goana dupa bunurile de larg consum (dupa 1980, ca acum le gasesti dar nu ai bani sau sunt proaste).
    De ce spun acest lucru, pentru ca in perioada aceasta se formeaza omul(excluzand propaganda comunista).
    Câte tentantii / ispite existau atunci si cate acum ???????????????????
    Câtă siguranţă exista in şcoli si pe strada atunci si câtă acum ??????????????????.
    Este perioada cea mai importanta din viata omului de până la 18 ani.
    Din acest punct de vedere domnule Zarojanu este o mare diferenta net superioara( poate si cu alte aspecte negative pe care nu le-am amintit) deoarece formarea si calauzirea tinerilor din ziua de astazi este dramatică, precum este si societea.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      O analiză pe grupe de vârste ar fi mult prea laborioasă şi, în consecinţă, plictisitoare…
      Dar nu cred în valenţele unei societăţi care se bazează pe împuţinarea tentaţiilor! Isipitele existau şi în vremurile biblice… Soluţia nu e să le reduci, ci să ridici nivelul de educaţie, alimentând discernământul.
      Siguranţa pe stradă era, poate, mai mare atunci (deşi nu trebuie neglijat faptul că acum informaţiile circulă mult mai mult, o parte din diferenţă vine de aici, din gradul de informare, nu din gradul de siguranţă reală), dar cu ce preţ era obţinută!
      În fine, oricât de dramatică ar fi acum societatea sau realitatea, nu cred că suferă comparaţie. Este un alt fel de dramatism, în care însă ai OPŢIUNI. Inclusiv aceea de a pleca.Ceea ce, înainte…

  111. Alex spune:

    Corect doar ca romanul a rămas cu mentalitatea comunista care încearcă sa o împărtășească si generației noi. Oricum ce născuți după 89 vor înțelege. De exemplu eu 23 oct 1993.

  112. valy spune:

    1.Domnule Alex,ati inceput comentariul cu afirmatia “corect” si pe urma ati amintit de mentalitatea comunista.Nu cumva va cam contraziceti???.Adica sunteti de acord cu afirmatiile mele,iar apoi ironizati mentalitatea comunista pe care eu( si altii) as avea-o si pe care as transmite-o mai departe!!!.Ciudat , nu?
    2.Domnule Zarojanu , un singur lucru trebuie retinut dupa 24 ani si inca multi ani inainte.
    Un stat normal trebuie sa asigure locuri de munca cetatenilor sai si mai ales tuturor celor care absolva o facultate de stat. Adica statul investeste in cetatenii sai 23-24 ani in pregatirea lor si pe urma ii lasa de izbeliste,bani cheltuiti degeaba.
    INTOTDEAUNA va exista discutia”era mai bine in vremea comunismului”, pentru ca totul pleaca de la locul de munca . Aici este cheia existentei romanului in aceasta lume. Gasirea unui loc de munca platit decent astfel incat sa nu mai existe idea “era mai bine pe vremea comunismului”, pt ca sistemul iti asigura loc de munca si erau locuri de munca, pentru ca exista o industrie si pe care ILIESCU si ROMAN si apoi restul au distrus-o.
    Domnule Zarojanu, cand m-am referit la tentatii si ispite m-am referit la droguri de toate felurile, la cluburi din cele mai variate( jocuri de noroc, etc), unde se ” spală” bani, la folosirea armelor pe motiv ca traiesc in junga si atunci trebuie sa se apere cei care le folosesc
    Dumneavoastra v-ati format intr-o lume ca aceasta?( cu droguri la colt de strada?etc…….), pentru ca altfel poate ca acum nu mai erati ce sunteti acum.
    Vedeti din acest punct de vedere nu ati vrut sa comentati. Din acest motiv majoritatea tinerilor din ziua de astazi nu stiu ce este acela BUNUL SIMT, DECENTA SI RESPECTUL.
    Uitati-va la tinerii din mijloacele de transport in comun si nu numai cum se comporta( unii ) mai ales cand sunt in grupuri si o sa va dati seama cum a decazut societatea romaneasca.
    Din acest motiv tinerii din ziua de astazi nu au cum sa regrete perioada comunista pentru ca au toata libertatea la discretie . Libertate pe care multi si-au insusit-o prost din cauza politicului. Pai daca ăia din conducerea statului au furat din 1990( fara sa pateasca nimic) si pana acum neinteresati de restul cetatenilor ,de semenii lor , au dat un exemplu foarte clar in ceea ce priveste libertatea de exprimare, de comportament etc.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Nu, un stat normal nu trebuie să asigure locuri de muncă. Un stat normal trebuie să asigure o piaţă liberă şi corectă a locurilor de muncă, iar pentru cei care nu-şi găsesc – măsuri sociale. Imaginaţi-vă că eu nu ştiu decât să pingelesc cizme şi nu pot sau nu vreau să mă recalific în altceva, iar în statul meu nu se fac cizme – trebuie să-mi asigure statul un loc de muncă?
      Nu, nu “exista o industrie”, ci nşte giganţi industriali energofagi, consumatori de resurse şi producători de lucruri de care nu avea nevoie nimeni, fiind prea scumpe şi prea proaste. Aşa cum am mai spus mai sus, am lucrat 8 ani în Ministerul Metalurgiei şi ştiu exact despre ce vorbesc.
      99% dintre tinerii de azi nu au de-a face cu armele sau spălarea de bani şi 95% nu au consumat niciodată droguri. Cifre oficiale. Hai să nu generalizăm.
      Cu câţi tineri aţi stat dv. de vorbă în – să zicem – ultima lună? Afirmaţia că “majoritatea tinerilor din ziua de astazi nu stiu ce este acela BUNUL SIMT, DECENTA SI RESPECTUL” nu are susţinere în realitate. În metrou, o bună parte dintre tineri citesc. Eu am copii de 7, 11 şi 31 de ani şi le cunosc destul de bine prietenii şi colegii. Vă asigur că sunt ok.
      De acord, în schimb, că românii – nu numai tinerii! – şi-au însuşit prost libertatea.
      De acord şi cu exemplul prost dat de politicieni.

  113. valy spune:

    Pentru ultimul comentariu facut de dvs, domnule Zarojanu, in speranta generatiei tinere poate ca ati vrut sa sugerati ca trebuie sa ramana in tara si daca apucati pensia de la stat e foarte bine ca are cine sa cotizeze pentru noi cei care vom iesi la pensie prin 2030., daca nu cea privata(benevola). Eu nu am nici un fel de speranta de la generatia tanara de dupa 1990.Nu cred ca puteti sa ma combateti cu argumente pentru ca privesc cu ingrijorare la aceasta generatie fara nici un fel de perspectiva pentru ei( deocamdata).
    Am fost profesor la un grup scolar industrial timp de trei ani pana in 2010 si stiu care sunt perspectivele generatiei actuale.
    Din acest motiv am abordat subiectul legat de cum a fost scoala pe vremea comunismului si cum este acum. Strigator la cer. Si pentru ca , totul pleaca de la cei de sus, mai precis de la politicieni.
    Domnule Zarojanu, pe parcursul educatiei scolare de cate transformari ( reforme )ale legii educatiei ati avut parte?????????????????????????????.
    Eu nu am facut acest comentariu decat pentru aceasta categorie de cetateni de pana la 18 ani .

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      Ba da, vă pot contrazice cu argumente!
      Nu, nu am trecut în timpul şcolii prin reforme ale sistemului – dar asta nu înseamnă că nu trebuia reformat!
      Da, sistemul de educaţie de după 1989 este victima unui lung şir de schimbări (18 miniştri!), şi totuşi, pe ansamblu, e superior celui ante-decembrist. Vă pot argumenta şi aici.

  114. valy spune:

    1.Se pare ca cititi numai ce va convine ,domnule Zarojanu!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Am scris mai sus ca am fost profesor 3 ani in sistemul acesta de educatie, ba mai mult sotia mea este profesoara de 16 ani si stiu foarte bine despre ceea ce vorbesc.
    Deci, DECENTA, RESPECTUL SI BUNUL SIMT , au cam disparut in poportie de peste 50%.
    Asta este perceptia mea si nu aveti cum sa mi-o combateti doar daca veti activa cel putin un an scolar la catedra, LA UN LICEU , cel putin tehnologic sau chiar real si apoi ,intr-adevar, aveti argumente, dar numai dupa ce ATI PREDAT UN AN DE ZILE, in invatamantul liceal. Daca dvs considerati ca sistemul nostru de invatamat a fost reformat mai bine decat cel de dinainte de 1989 inseamna ca……………. Daca dvs intelegeti prin reforma introducerea de noi informatii care nu folosesc la nimic, daca in conducerea ministerului sunt niste “nea-veniti” pusi politic fara experienta si exemplele pot continua. Cel mai bun exemplu este reforma istoriei Romaniei pe care chiar acad Giurescu o contesta, inseamna ca este bine ???????. S-a reformat sistemul excelent ,care scoate chiar tampiti ce nu stiu sa scrie corect la 18 ani si sa lege 2 fraze.
    2.Legat de industrie,produsele noastre erau de proasta calitate, dar si ieftine la pret de dumping, pentru ca nu prea le cumpara nimeni ,decat cei din CAER( cred ca in proportie de 95 %).Din acest motiv ,datoria Romaniei a fost restituita in 10 ani.
    Si Ceausescu stia asta. Chiar Maurer ar fi spus prin 1974:”sa producem mai putin si mai bine”, motiv pentru care a fost eliminat din conducere si pensionat definitiv, in acelasi an.Sunt. perfect deacord cu dvs ca, erau multi giganti ai industriei, cel putin in metalurgie, dar ca sa spuneti ca nu exista o industrie este strigator la cer, chiar daca ati fi lucrat inca de la inscaunarea lui Ceausescu in fruntea tarii. Stiti cate intreprinderi existau in tara in 1990???????????????.Cate intreprinderi existau in fiecare judet??????????
    Aveam o industrie a panificatiei, a prelucrarii laptelui si carnii , un sistem energetic la vremea aceea destul de bun, ind de exploatare si prelucrarea a lemnului etc.
    Daca nu o stiti pe toata, va spun eu, intr-o alta postare.Ca au fost prost administrate dupa 1989 in mod intentionat si bagate in faliment pentru a putea fi vandute , iarasi, este adevarat
    Este foarte adevarat ca nu aveam nevoie de o asa industrie ” gigant”.Motiv pentru care s-a dorit distrugerea noastra de catre tarile care coordoneaza lumea dpdv economic.Este foarte adevarat ca nu a existat un echilibru economic in care ponderea investitiilor sa se faca corect si proportioanal cu nevoile pe care tara le avea.
    Este foarte adevarat ca era un surplus de oameni cam in fiecare intreprindere, adica munceau 2 si 5 stateau, dar de la acest aspect si pana la nu a avea o industrie, fie ea si ineficienta, e cam cale lunga. Pentru ca am scris mai sus, a fost dezvoltata extensiv, prea extensiv si urma sa fie dezvoltata intensiv.Apoi sa o distrugi in totalitate ,vanzand-o la pachet, rasa de pe fata pamantului, in care au muncit milioane de romani, este cam cale lunga.
    Am observat ca impartasiti ideea pe care a avut-o si Petre Roman in care a spus ca, industria Romaniei este un morman de fiare vechi.
    Si acum suntem un stat considerat piata de desfacere. O fi bine, o fi rau??????
    Din cate stiu eu cifrele oficiale nu reflecta realitatea, in totalitate. Ele au o marja de eroare de cel mult plus,minus 3%.Dar institutele de cercetare unde sunt domnule Zarojanu??
    Distruse si rase de pe fata pamantului!!!!!!!!Asta este lumea despre care Ceausescu vorbea: a jafului, cu ajutorul smecherilor de la conducerea intreprinderilor ,vandute si rase de pe fata pamantului, a inechitatii si asupririi de catre smecherii economici ai planetei.
    3. Dvs considerati ca un presedinte(premier) daca se duce si distribuie mancare oamenilor nevoiasi pentru a-si creste popularitatea este un lucru normal???????.Nu cumva prin coordonare si prin masuri economice corecte care sa asigure creearea locurilor de munca, este mai important decat precedentul exemplu??????
    In ceea ce priveste exemplul cu cizmele si profesia corespunzatoare repararii acesteia., tine tot de min. invatamantului,foarte reformat care scoate absolventi cu profesii care nu se cauta pe piata muncii.
    Dar nu la aceasta categorie de absolventi m-am referit eu !
    Ci la cei cu studii superioare care au specialitati ce se gasesc pe piata muncii.In ceea ce priveste piata libera si corecta a locurilor de munca, nu cred ca eu voi apuca asa ceva ,poate ca, generatiile viitoare.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      1. Da, am predat Informatica, la o clasă a IX-a şi una a XI-a, la Colegiul Naţional Spiru Haret, plus încă un an la Şcoala posliceală a Cooperaţiei meşteşugăreşti.
      2. Nu am spus că nu exista deloc industrie. Am contrazis afirmaţia dv “exista o industrie” (adică Domnule, orişicât, aveam ceva!). Textual, am scris “Nu, nu “exista o industrie” “, ceea ce e altceva decât “Nu, nu exista o industrie”. Comentam un citat. În rest, n-am nimic de adăugat sau de nunanţat: toată industria românească era falimentară, supravieţuind, aşa cum bine aţi spus, datorită schimburilor din CAER. Dovadă ce s-a întâmplat după 1989, pe o piaţă devenită reală.
      3. Spuneţi că v-aţi referit la “cei cu studii superioare care au specialitati ce se gasesc pe piata muncii”. Ok, dar se găsesc 200 de locuri, adică E NEVOIE de 200, şi absolvă 2.000 sau chiar 20.000. Să le asigure statul locuri de muncă? Unde?

  115. valy spune:

    LA MULTI ANI 2014!!!!!!!!!!!!! .
    Domnule Zarojanu, trebuie sa spunem ca nu toata industria era falimentara.De exemplu, cea de bunuri de larg consum( paine, lapte, confectii, incaltaminte etc ). Si nu puteti nega faptul ca ,toate produsele, pentru noi romanii ,erau de proasta calitate.
    Intrebarea mea este : De ce smecherii de la conducerea acestor intreprinderi nu le-au retehnologizat, nu le-au restructurat corespunzator si au ales calea falimentului ,cu ajutorul politicienilor , ca mai apoi sa le vanda pe nimic si apoi rase de pe fata pamantului.
    Va precizez faptul ca, piata de desfacere pentru aceste produse exista.

    • Tudor Calin Zarojanu Tudor Călin Zarojanu spune:

      E o-ntrebare! Sincer, nu ştiu răspunsul. Presupun că n-au fost bani pentru retehnologizare sau n-au fost oameni capabili s-o facă sau şi una, şi alta.

  116. Genosekto spune:

    Mutati-va in Coreea daca va place comunismul.

  117. andreea spune:

    era mai bine pe timpul lui ceausescu pentru ca era mai bine ca era mai ieftin de doi lei iti loai o gramada de dulciuri

  118. roninul spune:

    Nu pot sa cred ca din cateva zeci de raspunsuri nu este NICI UNUL care sa se refere la posibilitatile de realizare umana pe care le avea un tanar pe vremea comunismului si pe care le are acum in Romania. Toti s-au referit, direct sau indirect, la aspectul material.

    Atunci daca aveai un talent /aptitudine/inclinatie erai nevoit sa te plafonezi la nivelul romaniei. Asta in cel mai bun caz. Au fost multe cazuri care au fost “retezate” deoarece nu au aplaudat carmaciul.

    Azi, chiar daca provii dintr-un mediu modest si ai un talent /aptitudine/inclinatie SI (important) “tragi tare” reusesti sa te afirmi la nivel international.

  119. o femeie spune:

    ma uit ca majoritatea comentatorilor sunt barbati.
    Adaug un lucru injositor moral de pe timpul anilot 1980-1989: nu se gasea vata/absorbante. E greu de explicat unui barbat cat de umilitor era pt femei sa inventeze din carpe (si alea geu de facut rost) , sa le spele. Cat de igienic era. Cum era cateva zile pe saptamana sa ajunga femeia murdara de sange si sa spele toate hainele pt ca aceste improvizatii erau … improvizatii (deseori tesaturile de bumbac absorb mai putin decat vata). Si trebuiau spalate in conditiile sus amintite: la lumanare, cu apa rece pastrata in cada, cu sapun de rufe adus de la rude de la tara, uscate deasupra aragazului acolo unde era gaz.

    Sau poate cat de umilitoare era o nastere si ca in multe maternitati scria: Partidul are grija de copii mai bine decat voi (sau ceva de genul asta). Orfelinatele de acolo le avem mostenire.

    Am povestit astea unei femei din occident. I-au dat lacrimile.

  120. elena spune:

    Eu aveam 6 ani in comunism si parintii lucrau la ingineri, ceea ce se poate spune probabil…peste medie, din amintirile mele nu pot sa spun ceva greu: adica lapte la coada, paine la coada…etc. etc. Ce nu se gasea, nu stiam..in rest: petreceri, chefuri, friptane..nu cred ca ai mei au dat cu subsemnatul…ci era o chestie generala..DE AIA AVEM POZE, sa demonstram asta. Restul: inchisori, persecutii…etc. etc..ma abtin, nu cunosc. Din patura asta au facut ai mei parte.
    Acum…generatia mea 2006-2007 a intrat in plin inainte de criza, cu mentalitatea, decat sa platesc CHIRIE DE 350 euro(asa era atunci o gars in zona buna)- mai bine mi iau casa…cu peste 60 000euro(mai mult am dat eu pe o garsoniera)- finalul e tragic: am colege despartite(in principiu de la bani)- oameni plecati, familii destramate, disperati..nu mai zic vreo 2 sinucisi, ca legea falimentului nu exista. Eu..ce sa mai zic…cred ca am imbatranit intr un an cat altii in 10..am fost pacalita de vreo 5-6 institutii care nu mi au respectat drepturile(una dintre ele fiind banca, care a facut ceva..ce m ar condamna teoretic financiar, pe viata)- pe legile..permise de noi si de EU.
    Exista paturi si paturi- daca cei care sunt pensionari si au si alte venituri sau cei care au locuinte, si nu sprijina paturile celelelalte..ca oameni buni, sa nu zic crestini; cum si ceilalti din comunism trebuiau sa o faca cu cei defavorizati, nu vad cum URA care se strange intre generatii ar mai putea fi stearsa..in vreun fel. Totul tine de om, nu de regim, daca cineva din familia ta, din lumea ta, era capabil sa moara pt tine, sau sa nu te tradeze, ar face si acum..pt noi, iar daca nu, si daca OMUL e cum e..e si acum, era si atunci. REGIMUL E DAT, SA ARATE CARACTERUL OMULUI, SI PT CEI CREDINCIOSI SA LE INTAREASCA VIRTUTILE. imi este mila..de mine, de ceilalti..si de viitor, insa probabil ca toti avem ceva de invatat, si din pacate…cu o suferinta, care de multe ori ma intreb cum de am rezista(moral) in ea…nu este zi sa nu ma intreb…cum am reusit sa raman lucida.(povestea mea e irelevanta, de la romanii care sunt in tara pana la cei plecati- durerea..este imensa, chiar daca general se crede altfel)- intradeva se poate…dar prin propria ta forta si credinta(in ceva)- nu prin a vedea nedreptatile sistemului(din facultati plecand) si a spera ca pe tine nu te vor atinge…e o utopie, mai devreme sau mai tarziu sufera toti..si atunci si acum.

    • virgil spune:

      Trist, dar adevarat.
      Am dus-o greu si atunci – parintii mei erau profesori si noi eram 4 frati (cine mai are acum curajul sa aibe mai mult de 1, 2 copii?!…si implicatiile dezastruase de aici) si acum – am ajuns, dupa 26 de ani vechime sa fiu platit cu salarul minim pe economie ( un caz fericit in penuria asta de locuri de munca).
      Judecand simplist as putea reduce totul la ,,cine o duce mai bine acum, nu regreta vremea lu’ Ceasca si vice-versa”. Dar trebuie analizata situatia la nivel macro, ce-am avut 1n 1990 si ce avem in 2015.

      Pentru inceput va prezint ce insemna o platforma industriala – Combinatul de Fire si Fibre Sintetice Savinesti, care sigura traiul pentru circa o treime din populaţia unui oras – Piatra Neamt.
      Era singurul producător integrat de nylon din România, de la materia primă la fire şi fibre sintetice şi avea trei divizii de producţie: Caprolactamă, Relon (Nylon) şi Utilitare. De asemenea se produceau îngrăşăminte chimice (Azochim), exista un institut de cercetare de elită în domeniu (ICEFS) şi un parc industrial bine dezvoltat cu utilităţi pentru toate activităţile de pe platformă.
      Pentru a nu ma lungi…concernul Radici – al treilea producător mondial de fire şi fibre sintetice – a reuşit să-şi elimine concurentul român de pe piaţa firelor şi fibrelor sintetice.
      Astazi nu mai e nimic!

      Iata ce nu mai avem
      ( preluat de pe http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/05/27/lista-intreprinderilor-romanesti-distruse/ , am preferat sa redau lista integrala, toate au fost facute cu sudoarea parintilor nostri, pentru noi si generatiile urmatoare).

      Lista cuprinde 1256 de intreprinderi care, fiecare dădea de lucru la cel puţin 1.000 de oameni, doar că în anumite cazuri, vorbim despre 10.000 de angajaţi/intreprindere.

      Motivele care au stat la baza acestui linşaj economic la nivel de România sunt iresponsabilitatea politrucilor post-decembrişti, lipsa de dragoste de ţară, foamea şi lăcomia de bani, precum şi nenumăratele numiri politice în funcţii de conducere, numiri care continuă şi în zilele noastre.

      Iată lista, citiţi-o, analizaţi-o şi băgaţi la cap.

      1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
      2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
      3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
      4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
      5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
      6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
      7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
      8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
      9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
      10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
      11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
      12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
      13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
      14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
      15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
      16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
      17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
      18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
      19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
      20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
      21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
      22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
      23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
      24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
      25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
      26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
      27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
      28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
      29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
      30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
      31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
      32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
      33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
      34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
      35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
      36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
      37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
      38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
      39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
      40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
      41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
      42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
      43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
      44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
      45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
      46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
      47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
      48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
      49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
      50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
      51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
      52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
      53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
      54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
      55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
      56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
      57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
      58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
      59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
      60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
      61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
      62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
      63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
      64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
      65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
      66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
      67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
      68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
      69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
      70 Combinatul minier Suceava Suceava
      71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
      72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
      73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
      74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
      75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
      76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
      77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
      78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
      79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
      81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
      82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
      83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
      84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
      85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
      86 Intreprinderea salina Praid Harghita
      87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
      88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
      89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
      90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
      91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
      92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
      93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
      94 Trustul petrolului Pitesti Arges
      95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
      96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
      97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
      98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
      99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
      100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
      101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
      102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
      103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
      104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
      105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
      106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
      107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
      108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
      109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
      110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
      111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
      112 Centrala industriala de prelucrari * Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
      114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
      115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
      116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
      117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
      118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
      119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
      120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
      122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
      123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
      124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
      125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
      126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
      127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
      128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
      129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
      130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
      131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
      132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
      133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
      134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
      135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
      136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
      137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
      138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
      139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
      140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
      141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
      142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
      143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
      144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
      145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
      146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
      147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
      148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
      149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
      150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
      151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
      152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
      153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
      154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
      155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
      156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
      157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
      158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
      159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
      160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
      161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
      162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
      163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
      164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
      165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
      166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
      167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
      168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
      169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
      170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
      171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
      172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
      173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
      174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
      175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
      176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
      177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
      178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
      179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
      180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
      181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
      182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
      183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
      184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
      185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
      186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
      187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
      188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
      189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
      190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
      191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
      192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
      193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
      194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
      195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
      196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
      197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
      198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
      199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud
      200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin
      201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
      202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
      203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
      204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
      205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
      206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
      207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
      208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
      209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
      210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
      211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
      212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
      213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
      214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
      215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
      216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
      217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
      218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
      221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
      222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
      223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
      224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
      225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
      226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
      227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
      228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
      229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
      230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
      231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
      232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
      233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
      234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
      235 Santierul Naval Braila Braila
      236 Santierul Naval Constanta Constanta
      237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
      238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
      239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
      240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
      241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
      242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
      243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
      244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
      246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
      247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
      248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
      249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
      250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
      251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
      252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
      253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
      254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
      255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
      256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
      257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
      258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
      259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
      260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
      261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
      262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
      263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
      264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
      265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
      266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
      267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
      268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
      269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
      270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
      271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
      272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
      273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
      274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
      275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
      276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
      277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
      278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
      279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
      280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
      281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
      282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
      283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
      284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
      285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
      286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
      287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
      288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
      289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
      290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
      291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
      292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
      293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
      294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
      295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
      296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
      297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
      298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
      299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
      300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
      301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
      302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
      303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
      304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
      305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
      306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
      307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
      308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
      309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
      310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
      311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
      312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
      313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
      314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
      315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
      316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
      317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
      318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
      319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
      320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
      321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
      322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
      323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
      324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
      325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
      326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
      327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
      328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
      329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
      330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
      331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
      332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
      333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
      334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
      335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
      336 Combinatul chimic Victoria Brasov
      337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
      338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
      339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
      340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
      341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
      342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
      343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
      344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
      345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
      346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
      347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
      348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
      349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
      350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
      351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
      352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
      353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
      354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
      355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
      356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
      357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
      358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
      359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
      360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
      361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
      362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
      363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
      364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
      365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
      366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
      367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
      368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
      369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
      370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
      371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
      372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
      373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
      374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
      375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
      376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
      377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
      378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
      379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
      380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
      381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
      382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
      383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
      384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
      386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
      387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
      388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
      389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
      390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
      391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
      392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
      393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
      394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
      395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
      396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
      397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
      398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
      399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
      400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
      401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
      402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
      403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
      404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
      405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
      406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
      407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
      408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
      409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
      410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
      411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
      412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
      413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
      414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
      415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
      416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
      417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
      418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
      419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
      420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
      421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
      422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
      423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
      424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
      425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
      426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
      427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
      428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
      429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
      430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
      431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
      432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
      433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
      434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
      435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
      436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
      437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
      438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
      439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
      440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
      441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
      442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
      443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
      444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
      445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
      446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
      447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
      448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
      449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
      450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
      451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
      452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
      453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
      454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
      455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
      456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
      457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
      458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
      459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
      460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
      461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
      462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
      463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
      464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
      465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
      466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
      467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
      468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
      469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
      470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
      471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
      472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
      473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
      474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
      475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
      476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
      477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
      478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
      479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
      480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
      481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
      482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
      483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
      484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
      485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
      486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
      487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
      488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
      490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
      491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
      492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
      493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
      494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
      495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
      496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
      497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
      498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
      499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
      501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
      502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
      503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
      504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
      505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
      506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
      507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
      508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
      509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
      510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
      511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
      512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
      513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
      514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
      515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
      516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
      517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
      518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
      519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
      520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
      521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
      522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
      523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
      524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
      525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
      526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
      527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
      528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
      529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
      530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
      531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
      533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
      534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
      535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
      536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
      537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
      538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
      539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
      540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
      541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
      542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
      543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
      544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
      545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
      546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
      547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
      548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
      549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
      550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
      551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
      552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
      553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
      554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
      555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
      556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
      558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
      559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
      560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
      561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
      562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
      563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
      565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
      566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
      567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
      568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
      569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
      570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
      572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
      573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
      574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
      575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
      576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
      577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
      578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
      579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
      580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
      581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
      582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
      583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
      584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
      585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
      586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
      587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
      588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
      589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
      590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
      591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
      593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
      594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
      595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
      596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
      597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
      598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
      599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
      600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
      601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
      602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
      603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
      604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
      605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
      606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
      607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
      608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
      609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
      610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
      611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
      612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
      613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
      614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
      615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
      616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
      617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
      618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
      619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” * Humorului Suceava
      620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
      621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
      622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
      623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
      624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
      625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
      626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
      627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
      628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
      629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
      630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
      631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
      632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
      634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
      635 Intreprinderea de matase “Romania *” Cluj -Napoca Cluj
      636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
      637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
      638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
      639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
      640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
      641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
      642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
      643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
      644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
      645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
      646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
      647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
      648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
      649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
      650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
      651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
      652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
      653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
      654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
      655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
      656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
      657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
      658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
      659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
      660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
      661 Intreprinderea de matase “Matasea *” M. Bucuresti
      662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
      663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
      664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
      665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
      666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
      667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
      669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
      670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
      671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
      672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
      673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
      674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
      675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
      676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
      677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
      678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
      679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
      680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
      681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
      682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
      683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
      684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
      685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
      686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
      687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
      688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
      689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
      690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
      691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
      692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
      693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
      694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
      695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
      696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
      698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
      699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
      700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
      701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
      702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
      703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
      704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
      705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
      706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
      707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
      708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
      709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
      710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
      711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
      712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
      713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
      714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
      715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
      716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
      717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
      718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
      719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
      720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
      721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
      722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
      723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
      724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
      725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
      726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
      727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
      728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
      729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
      730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
      732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
      733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
      734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
      735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
      736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
      737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
      738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
      739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
      740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
      741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
      742 Intreprinderea de confectii “*” comuna Lumina Constanta
      743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
      744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
      745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
      746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
      747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
      748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
      749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
      750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
      751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
      752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
      753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
      754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
      755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
      756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
      757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
      758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
      759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
      760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
      762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
      763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
      764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
      765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
      766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
      767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
      768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
      769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
      770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
      771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
      772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
      773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
      774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
      775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
      776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
      777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
      778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
      779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
      780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
      781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
      782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
      783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
      784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
      785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
      786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
      787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
      788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
      789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
      790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
      791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
      792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
      793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
      794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
      795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
      796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
      797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
      798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
      799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
      800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
      801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
      802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
      803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
      804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
      805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
      806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
      807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
      808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
      809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
      810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti
      811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
      813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
      814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
      815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
      816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
      817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
      818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
      819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
      820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
      821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
      822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
      823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
      824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
      825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
      826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
      827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
      828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
      829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
      830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
      831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
      832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
      833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
      834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
      835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
      836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
      837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
      838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
      839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
      841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
      842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
      843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
      844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
      845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
      846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
      847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
      848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
      849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
      850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
      851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
      852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
      853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
      854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
      855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
      856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
      857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
      859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
      860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
      861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
      862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
      863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
      864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
      865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
      866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
      867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti
      868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
      869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
      870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
      871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
      872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
      873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
      874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
      876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
      877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
      878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
      879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
      880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
      881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
      882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
      883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
      884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
      885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
      886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
      887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
      888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
      889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
      890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
      891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
      893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
      894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
      895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
      896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
      897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
      898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
      899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
      900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
      901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
      902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
      903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
      904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
      905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
      906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
      907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
      908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
      909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
      910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
      911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
      912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
      913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
      914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
      915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
      916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
      917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
      918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
      919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
      920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
      921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
      922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
      923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
      925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
      926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
      927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
      928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
      929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
      930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
      931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
      932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
      933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
      934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
      935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
      936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- a

      • virgil spune:

        936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
        938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
        939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
        940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
        941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
        942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
        943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
        944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
        945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
        946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
        947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
        948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
        949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
        950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
        951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
        952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
        953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
        954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
        955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
        956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
        957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
        958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
        959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
        960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
        961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
        962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
        963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
        964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
        965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
        966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
        968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
        969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
        970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
        971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
        972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
        973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
        974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
        975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
        976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
        977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
        978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
        979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
        980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
        981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
        982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
        983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
        984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
        985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
        986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
        987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
        988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
        989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
        990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
        991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
        992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
        993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
        994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
        995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
        996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
        997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
        998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
        999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
        1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
        1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
        1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
        1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
        1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
        1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
        1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
        1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti
        1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
        1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
        1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
        1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
        1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
        1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
        1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
        1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
        1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
        1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
        1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
        1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
        1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
        1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
        1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
        1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
        1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
        1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
        1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
        1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
        1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
        1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
        1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
        1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
        1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
        1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
        1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
        1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
        1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
        1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
        1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
        1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
        1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
        1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
        1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
        1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
        1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
        1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
        1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
        1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti
        1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti
        1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
        1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
        1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
        1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
        1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
        1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
        1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
        1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
        1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
        1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
        1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
        1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
        1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
        1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
        1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
        1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
        1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
        1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
        1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
        1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
        1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
        1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
        1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
        1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
        1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
        1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
        1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
        1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
        1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
        1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
        1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
        1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
        1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
        1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
        1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
        1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
        1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
        1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
        1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
        1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
        1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
        1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
        1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
        1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
        1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
        1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
        1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
        1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
        1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
        1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
        1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
        1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
        1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
        1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
        1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
        1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
        1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
        1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj
        1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu
        1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis
        1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
        1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
        1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
        1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
        1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
        1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
        1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov
        1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
        1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
        1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
        1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
        1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
        1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
        1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
        1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
        1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
        1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
        1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt
        1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
        1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
        1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
        1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
        1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
        1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
        1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
        1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
        1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
        1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor
        1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
        1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj
        1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati
        1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
        1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi
        1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
        1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare
        1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
        1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
        1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti
        1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
        1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
        1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
        1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
        1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
        1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba
        1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad
        1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj
        1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov
        1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare
        1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui
        1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
        1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
        1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
        1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
        1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
        1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
        1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
        1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
        1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
        1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
        1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
        1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
        1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
        1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
        1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
        1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
        1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
        1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
        1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
        1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
        1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
        1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
        1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
        1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
        1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
        1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
        1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
        1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
        1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
        1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
        1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
        1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
        1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
        1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
        1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
        1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
        1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
        1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
        1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
        1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
        1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
        1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
        1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
        1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
        1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
        1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
        1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
        1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
        1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
        1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
        1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
        1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
        1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
        1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
        1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
        1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
        1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
        1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
        1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
        1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
        1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
        1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
        1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
        1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
        1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
        1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
        1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
        1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
        1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
        1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
        1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
        1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
        1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
        1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
        1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
        1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
        1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
        1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
        1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
        1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
        1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
        1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
        1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
        1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
        1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti
        1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare Bucureşti

        Toate aceste intreprinderi erau depasite d.p.d.v. tehnologic, erau nerentabile si produceau gauri la buget ?
        UN SFERT dintre ele daca le-am avea astazi, ar crea un numar imens de locuri de munca si sa nu uitam ca ar produce VALOARE ADAUGATA. In ultimii 25 de ani copacii au plecat direct afara, via portul Costanta, petrolul romanesc nu mai e romanesc, ne-am umplut de supermaket-uri, banci, farmacii, pacanele.
        CE AM FACUT CU AVEREA TARII? AM DAT-O LA SCHIMB PENTRU CATEVA BANANE SI PORTOCALE? HALAL!!!
        Nu m-am putut abtine, dar ce-am avut de spus a avut o tenta nostalgica, pentru a contracara opinia venita din extrema celor care afirma ca vechiul sistem a fost un lagar de concentrare si toti oamenii erau numai piele si os, mergeau cu capul plecat si erau imbracati in gri. Sper ca am dreptul la opinie.
        Inchei, aducandu-mi aminte de un moment din timpul Revolutiei din 89 (asa credeam atunci, ca e revolutie). M-a prins evenimentul in armata, eram santinela pe aeroport la Oradea si ascultam la radio pe Caramitru et co. si plangeam: ,,dracul sa-l ia pe Ceausescu, care ne-a chinuit, care ne-a etc.”. Imi imaginam ca o sa termin armata si o sa ma intorc acasa si o sa gasesc New York city.
        Nemultumirea si regretul dupa alte vremuri pleaca de la faptul ca am avut asteptari mari si am fost TRADATI, MINTITI.

        scuze ca m-am intins cam mult

        • Vasilica spune:

          Toate intreprinderilor din lista care au disparut sint adevarate.
          Dar multe din aceste unitati lucrau pentru export I in tara ,,eminamente agricola,, populatia nu avea mincacare suficienta deoarece era exportata.
          Industria avea multe neajunsuri. Multe industrei nu aveau materii prime in tara si trebuiau importate. Sistemul cerea indeplinirea planului lunar ca o conditie a salarizarii. Datorita acestui plan produsele erau de proasta calitate. Lipsa concurentei, permitea livrarea produselor de proasta calitate si raminea in urma produselor calitative din occident .
          Dupa revolutie ,noii stapini (tot din comunistii vechi) au dus o politica total gresita.
          NU NE VINDEM TARA a dus la distrugerea industriei care modernizata ar fi adus bunastare.
          Citeva exemole:
          -Uzina Semanatoarea a fost sa fie privatizata prin cumpararea de catre Italieni. Urma sa fabrice combine de ultima generatie si piese pentru societate. Dar sub lozinca ,,nu ne vindem tara,, afacerea nu a fost incheiata. Acum Italienii sau mutat in Polonia de unde vind combine in toata Europa .Acum noi cumparam combine din Polonia. In acest timp Uzina Semanatoarea disparut de tot, Numai niste stilpi au ramas.
          -IPRS Baneasa
          A fost cistigata de o firma de profil din Olanda. Dar fiidnca nu au dat spaga ,au data lui Hissam cu acte false. Industria noastra de IT a disparut deoarece Haissam a vindut la fier vechi toate utilajele.Acum e un cimp gol.
          - Uzina Tractorul.
          Dupa mineriade ,firmele straine nu au mai vrut sa investeasca in Romania ,in felul acesta Uzina Tractorul nu a mai putut sa -si revina.Sacalii tranzitiei au distrus Uzina .Acum acolo e un cimp gol ,unde se vor construi case si magazine.

          Dupa aceste modele, Industria Romana a fost distrusa ,iar sacalii tranzitiei s-au imbogatit.

  121. grig spune:

    Se vede ca nu ai rata la banca (la care se duce jumatate din venitul on casa) pentru a-ti plati casa, sau copii in intretinere, sau nu esti disponibilizat ca asa vor muschii patronului de Romania, sau nu muncesti pe un salariu de nimica de 1000 lei. Se vede de la o posta ca nu intampini nimic din toate astea, altfel nu ai mai bate atata campii…

  122. Constantin spune:

    Din punct de vedere material traiam mai bine, chiar fara diversitatea de produse de astazi. Multe dintre preturile luate in calcul de autor sunt gresite. Spre exemplu, franzela costa 2,20lei, nu 4, iar cu salariul mediu puteau fi cumparate 4615 oua, nu 2000 etc. Cum a fost semnalat deja, unele cheltuieli importante nu au fost luate in seama, nici distributia veniturilor, mult mai uniforma in vremea lui Ceausescu si polarizata astazi. Sunt argumente de natura economica, obiective si nu trebuie sa duca la concluzia gresita ca romanii prefera comunismul. Asta este o prostie vehiculata de presa. Desi PIB per capita in valori reale a crescut din 1990 pana astazi de peste 5 ori, puterea de cumparare a romanilor a ramas scazuta. Desigur, exista si argumente subiective de felul “atunci era mai bine pentru ca eram mai tanar”, ori “aveam de toate pentru ca le cumparam de la ferma partidului”. Faptul ca romanii prefera democratia si libertatea, incomparabil mai valoroase decat puterea de cumparare, este demonstratrat de insasi infaptuirea revolutiei si reconfirmat de numeroase studii sociologice.

  123. Tudor Călin Zarojanu spune:

    Fascinantă siguranţa dv.! Vă informez că am rate la bancă, un salariu sub media pe economie, dar numai de câteva luni, pentru că doi ani nu am avut serviciu, soţia mea nu are serviciu de zece ani şi avem doi copii minori.
    Dar chiar de n-ar fi aşa, ce importanţă are starea mea materială în ceea ce spun!? Sunt afirmaţii false sau nu? Dacă sunt false – dovada. Argumentul. Eu nu cataloghez nicicum pe nimeni.

  124. Gica spune:

    1. În general se face o comparație cu perioada dinainte de 1989. Este greșit! A existat o perioadă de câțiva ani când a trebuit să se impună restricții mai multe. La fel ca în perioada crizei din 2009-2011. De ce nu faceți analiză prin comparație cu perioada 1970-1980?Nu mai este convenabil? Toți cei ce au o vârstă acum, știu că atunci găseai de mâncare fără nici o problemă și nu existau probleme cu lumina, căldura sau apa. Problemele au apărut când a început șantajul occidental al marilor finanțe care doreau să păstreze România înlănțuită.
    2. Evoluția unei nații se face dacă plus valoarea se investește în țară. Azi aproape tot profitul, în special cel generat de marile firme occidentale ce au investit aici, se duce în occident.
    3. Azi majoritatea minților cu adevărat luminate își găsesc de lucru în străinătate. Pentru asta trebuie însă se se pregătească, să facă școală. Cine plătește școala? Noi! Deci investiția noastră (în oameni) nu mai este folosită de noi! De ce nu sunteți de acord, dacă tot discutăm de economie de piață, să se plătească școala? Iar dacă Bugetul dă bani (ca acum), atunci să facă contracte de muncă! Dacă nu respecți contractul (să lucrezi în țară, acolo unde te-ai angajat la începutul facultății sau școlii) atunci să plătești costurile pregătirii plus penalități. Nu ai spun că realitatea este mai complexă. Pentru că nu sunt angajați afară la grămadă, cu sunt selectați! Ori noi nu putem alege valoarea procentului de licențiați deștepți.
    4. Industria din România nu mai este românească! Cercetarea în România nu mai este utilizată de noi! De multe ori cercetarea are rezultate care nu au unde să fie aplicate în țară și rezultatele cercetării se folosesc de producători în alte părți (unde brevetele românești nu au acoperire).
    5. Banii europeni nu sunt folosiți decât în mică parte folosiți în țară. De fapt o mare parte din ei se folosesc pentru a achiziționa echipamente realizate în occident. Deci se întorc acolo! Iar aceste echipamente deseori nu sunt folosite adecvat sau util.

    Ar mai fi multe de spus.

  125. arakelian spune:

    alex, nu mi-am dat seama atunci. Eram copil.
    Astazi, ma uit ca unele persoane au fo lucide, si au reusit sa isi pastreze personalitatea. Altii nu – sunt cei care inca asteapta repartitii la sfarsitul scolii. Uita ca la IQ-ul lor, ar fi primit repartitie in vreun sat fara asfalt, curent etc.

  126. vasy spune:

    alvarados, spui “dupa ce a luat-o pe câmpie, s-a dus naybyy totul. De ce? Spune tu.”
    Eu cred ca raspunsul e la indemana oricui: ca sa vezi cine a avut interesul sa submineze sistemul e suficient sa te uiti in romania sau rusia cine sunt beneficiarii exclusivi ai caderii sistemului socialist: cine a luat resursele, fabricile, pamantul si echipele de fotbal: securistii tineri si flamanzi in tandem cu “eliberatorii” americani (vezi bechtel). Ghinionul capitalismului e ca se degradeaza si putrezeste pe zi ce trece si nu reuseste sa faca in china ce a facut in romania si rusia.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tudor Calin Zarojanu


Tudor Calin Zarojanu

Absolvent de Informatică, jurnalist şi scriitor. A publicat, între altele, „Viaţa lui Corneliu Coposu” şi „Sfîrşitul lumii”. De curand au iesit de sub tipar „Salut... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)