Home » Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Este timpul conformării voluntare?

Mihaela Mitroi ianuarie 5, 2015 Economie, Financiar, Macro, Opinie
12 comentarii 1,527 Vizualizari

Criză economică a pus, în ultimii ani, presiuni din ce în ce mai mari asupra bugetelor publice determinând liderii lumii să caute cu înfrigurare soluţii eficiente de creştere substanţială a veniturilor bugetare. Multe forumuri şi organizaţii internaţionale precum G8, G20 şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi instituţiile Uniunii Europene, au avut inclus pe agenda subiecte precum combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale transfrontaliere şi au luat măsuri care conduc la intensificarea schimbului automat de informaţii între autorităţile fiscale la nivel internaţional.

După exemplul FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act) implementat de Statele Unite pentru rezidenţii săi, tot mai multe state şi-au manifestat în ultima vreme interesul de a fi parte într-un acord similar prin care să aibă loc un schimb automat de informaţii despre veniturile rezidenţilor lor. OECD a elaborat anul această Standardul privind Schimbul Automat de Informaţii Financiare pentru Scopuri Fiscale, precum şi Convenţia Multilaterală Privind Asistenţă administrativă reciprocă în domeniul fiscal semnată, recent, şi de către România alături de alte peste 50 de ţări.

Printre ţările semnatare surpriză o reprezintă Elveţia, care şi-a dobândit renumele nu doar datorită ceasurilor şi ciocolatei, cât mai ales legii secretului bancar adoptată încă din 1934. După 80 de ani, timp în care a fost printre locaţiile preferate ale oamenilor cu bani, Elveţia va recurge la schimbul automat de informaţii în domeniul care a consacrat-o, cel bancar.

Prin Standardul privind Schimbul automat de informaţii financiare, OECD prezintă tipurile de venituri care se vor raporta (dobânzi, dividende, câştiguri de capital dar şi şoldurile conturilor unde acestea se încasează), beneficiarii veniturilor raportabile (persoane fizice dar şi vehicule în spatele cărora se ascund persoanele fizice) şi instituţiile financiare obligate să raporteze (băncile dar şi brokerii şi companii de asigurări). Până în 2017, când se estimează că vor avea loc primele schimburi automate de informaţii, ţările semnatare printre care şi România au obligaţia să-şi creeze propriul cadru legislativ şi administrativ care să conducă la obţinerea rezultatelor dorite de către ţările semnatare.

Între timp,Uniunea Europeană, promotoarea schimbului automat de informaţii, a luat deja măsurile necesare pentru intensificarea acestuia, prin adoptarea Directivei 2011/16 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (care a abrogat veche Directiva 77/799) prin care statele membre au obligaţia că de la 1 ianuarie 2015 să schimbe automat informaţii despre pentru veniturile din muncă, remuneraţia administratorilor, venituri din asigurări de viaţă, pensii şi proprietăţi imobiliare obţinute de către rezidenţii lor.

De asemenea, în această primăvară, Consiliul Uniunii Europene a amendat Directiva 2003/48 privind impozitarea veniturilor din economii sub formă de dobânzi cu scopul de a întâmpina implementarea Standardului elaborat de OECD, prin consolidarea schimbului automat de informaţii între statele membre în legătură cu aceste venituri.

Directiva a fost concepută pentru a asigura impunerea veniturilor din economii sub formă de dobânzi în ţară de rezidenţă a beneficiarului veniturilor, prin informaţiile furnizate de către agenţii plătitori (instituţii financiare) care ajung în final la autorităţile din ţară de rezidenţă a beneficiarului, în vederea impunerii. La momentul adoptării sale, au existat trei ţări cărora li s-a oferit o perioada de tranziţie – Belgia, Luxemburg şi Austria – când nu sunt obligate la schimbul automat de informaţii cu preţul unui impozit reţinut la sursă pe veniturile plătite rezidenţilor restului statelor membre. Din impozitul reţinut 75% este virat către ţară de rezidenţă a beneficiarului. Alternativ, dacă beneficiarul optează, în mod voluntar, pentru schimbul de informaţii, reţinerea nu se mai aplică. Dintre cele trei state, Belgia a renunţat la aceste măsuri tranzitorii la 1 ianuarie 2010, îi va urmă Luxemburg la 1 ianuarie 2015 iar Austria, probabil într-un viitor foarte apropiat, moment în care secretul bancar la nivelul Uniunii Europene va fi eradicat.

În vederea aplicării unor măsuri echivalente Directivei, Uniunea Europeană a încheiat acorduri separate cu Elveţia, San Marino, Monaco, Andorra şi Liechtenstein, teritorii faimoase pentru avantajele competitive pe care le au faţă de alte state. Prevederile acestor acorduri sunt similare cu cele aplicabile celor trei state membre care au beneficiat de măsuri tranzitorii (reţinerea impozitului la sursă în schimbul neraportării).

În prezent pe agenda de lucru a Comisiei Europene se regăseşte şi modificarea acordului cu cele cinci state care cel mai probabil va conduce, în viitorul apropiat, la eliminarea reţinerii astfel încât aceste ţări vor raporta automat informaţii pentru că veniturile să fie integral impozitate în ţările de rezidenţă ale beneficiarilor.

Pentru a răspunde presiunilor venite din exterior privind renunţarea la secretul bancar, Consiliul Federal al Elveţiei promite o modificare de mare amploare a întregului sistem financiar al ţării prin adoptarea unui nou act care se adresează instituţiilor financiare elveţiene şi care introduce noţiunea de „strategia banilor albi” (White Money strategy). Potrivit acestei strategii, instituţiile financiare elveţiene vor fi obligate să nu mai accepte fonduri despre care există suspiciunea nedeclarării de către posesori. Cât priveşte portofoliile existente, băncile trebuie să se asigure că fiecare client străin şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale ce-i revin în ţară să de rezidenţă.

Indiferent de statul de unde provin aceste veniturile, fie acesta membru al UE cu sau fără măsuri tranzitorii, fie unul dintre cele cinci state de mai sus şi independent de reţinerea făcută de către de către instituţia financiară, beneficiarul veniturilor, spre exemplu un rezident român, are obligaţia, potrivit legii române, să declare veniturile în România.

FATCA, Standardul privind Schimbul de Informaţii Financiare al OECD, Directiva 2003/48 UE, pot fi privite că acele soluţii eficiente de creştere a veniturilor bugetare, asigurând prin schimb de informaţii, impunerea corespunzătoare a veniturile din investiţii obţinute de rezidenţilor lor în conturi străine şi rămase nedeclarate. Pe măsură ce schimbul de informaţii se va extinde, cuprinzând şi state cunoscute că fiind „paradisuri fiscale”, vor ieşi la lumina toate aceste venituri, iar consecinţele nedeclarării asupra beneficiarilor vor varia de la plata unor dobânzi şi penalităţi considerabile, până la acuzaţia de evaziune fiscală care se poate pedepsi cu închisoare.

Prezentul reprezintă o oportunitate pentru beneficiarii acestor venituri, care până acum nu şi-au îndeplinit obligaţiile fiscale de declarare, să se conformeze potrivit legislaţiei statului în care sunt rezidenţi. Ţări precum SUA, Australia, Canada, Italia, Spania sau Marea Britanie au dezvoltat programe de conformare voluntară prin care oferă diverse stimulente fiscale precum reducerea penalităţilor sau exonerarea de la pedeapsa cu închisoarea celor care se înscriu în aceste programe. Printre cei mai vizaţi de aceste programe se numără persoanele cu averi şi venituri mari care constituie o sursă importantă de venituri la buget. Aceştia reprezintă un segment aparte de contribuabili, că urmare a gradului ridicat de mobilitate al afacerilor, investiţiilor, bunurilor, a rezidenţei fiscale. În acelaşi timp, aceste persoane acordă o atenţie deosebită păstrării confidenţialităţii datelor personale că urmare a reputaţiei şi renumelui pe care îl pot avea în anumite domenii.

În România, astfel de persoane sunt, în mod cert, sub lupa autorităţilor fiscale prin activitatea Direcţiei de Verificări Fiscale (DVF), care a luat fiinţă în 2011 în structura ANAF şi care este iniţiatoarea Programului de conformare a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM). Având un cadru legislativ dedicat verificării persoanelor fizice care s-a tot completat din 2011 încoace, activitatea Direcţiei vizează un grup ţintă de peste 300 de persoane din categoria celor cu venituri şi averi mari. În prezent sursele de informare ale Direcţiei sunt date de către: bănci, ONRC, Direcţii administrative locale, alte autorităţi publice (spre exemplu cele privind deţinerile imobiliare – ANCPI şi registrele de bunuri mobile – înmatriculări auto, registrul navelor şi al aeronavelor etc., situaţiile financiare anuale ale companiilor (depuse sau la cerere), în baza declaraţiilor fiscale şi declaraţiilor informative depuse de contribuabili (persoane fizice şi juridice). În plus se analizează şi informaţiile primite din străinătate, fie pe baza schimbului automat, fie pe baza schimbului de informaţii la cerere. În activitatea de verificare se urmăresc cu precădere, împrumuturile acordate companiilor de către acţionari, alte alocări de fonduri realizate de persoană verificată, în speţă achiziţii de bunuri mobile şi imobile, depuneri în conturile bancare, achiziţii de valori mobiliare etc., dividendele mascate, veniturile din străinătate în comparaţie cu veniturile declarate. Obiectivul declarat al Direcţiei este acela de creştere a gradului de conformare voluntară în rândul celor incluşi în PFAM. „Conformarea fiscală voluntară” reprezintă o sintagma care, deşi inexistentă în legislaţia fiscală românească, se regăseşte tot mai mult printre obiectivele enunţate în strategiile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din ultimii ani.

Începând din 2015, Direcţia intenţionează să-şi extindă activitatea şi la nivel regional prin creşterea numărului de inspectori dar şi al grupului ţintă. În acest sens, şi eforturile Direcţiei privind facilitarea conformării voluntare ar trebui să fie mai susţinute, prin îmbunătăţirea relaţiilor dintre inspectori şi contribuabili care ar trebui să fie bazate pe încredere şi cooperare, pe transparenţă, confidenţialitate, imparţialitate şi predictibilitate, după cum recomandă OECD într-unul din rapoartele sale. De asemenea, Confederaţia Fiscală Europeană, într-unul din documentele sale de lucru prin care susţinea recomandările OECD, sugera, printre altele, că persoană fizică care optează pentru conformarea voluntară să aibă dreptul de a nu fi acuzată de evaziune fiscală sau spălare de bani.

Intrând într-o nouă era a tehnologiei informaţionale, România este nevoită să se alinieze schimbului automat de informaţii, văzut la acest moment pe plan global drept principala armă împotriva evaziunii şi fraudei fiscale transfrontaliere. În acest sens, ar trebui că la 1 ianuarie 2015 să existe deja un cadru legislativ şi administrativ corespunzător pentru a face faţă schimbului automat de informaţii reglementat de Directivele europene iar până în 2017 acest cadru să fie consolidat pentru schimbul de informaţii financiare care se va extinde dincolo de graniţele Uniunii Europene. În acest orizont de timp, ne putem aştepta la modificări legislative care să conducă la introducerea unor consecinţe drastice pentru nedeclararea veniturilor ieşite la lumina prin schimb de informaţii.

Este clar că în căutare de venituri bugetare suplimentare autorităţile fiscale din întreagă lume, inclusiv cele din România, vor supraveghea din ce în ce mai îndeaproape activităţile persoanelor fizice în general şi în mod particular ale celor cu averi şi venituri mari, multe dintre acestea dobândite prin plasamente transfrontaliere. Contribuabilii, pe de o parte, ar trebui să aibă în vedere că acum este momentul conformării fiscale voluntare, iar autorităţile fiscale, de cealaltă parte ar trebui să încurajeze contribuabilii să se conformeze voluntar prin mesaje clare privind neaplicarea unor măsuri punitive precum cele penale, facilitând astfel procesul de declarare şi plata a impozitelor cu efecte pozitive asupra întregii societăţi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. euripide spune:

    conformare voluntara ? daca nu, ce se ntimpla ? intervine marele dregator ?
    si a pus cineva problema legalitatii (si obligativitatii) taxelor, impozitelor, asigurarilor ?
    hmmm, a venit din nou vremea ispravnicilor si zapciilor. doar ca acum poarta titluri pompoase – specialisti / experti / consultanti in strinsul / calculul birurilor si darilor. produce ceva palpabil toata aceasta functionarime care s a inmultit precum frunza si iarba ? mai poate omul slab sa i tina pe toti in spate ?

    • pehash spune:

      Eu cred ca este timpul ca functionarul public, responsabil cu dramuirea banilor colectati, sa devina cu adevarat responsabil.. pana la ultimul banut.. cu toata averea lui.
      In Romania pare mai curand ca a sosit timpul pentru o greva fiscala. Dupa alegerile de azi din CSM se va asterne “linistea” in tabara borfasilor, deci nu ne mai raman multe optiuni.

  2. Alex spune:

    Conformare voluntara?
    Paaaaaaaaaaai…ia sa vedem daca avem de ce.
    Platim de N ani taxe de drum, accize si inca o taxa de drum si o acciza? Ia sa merg cu masina de la Cluj pina la Bucuresti pe autrostrada ce in mod sigur au construit-o baietii aia cinstiti, onesti si care isi iau de la gura sa foloseasca bine banul public ce creste din taxele si impozitele mele…buna gluma, nu-i asa?
    Evident ca o sa ne conformam la taxe si impozite de o se mearga fulgii…ca doar catedrala neamului nu se construieste din nimic, nu?

    cam asa sta treaba cu persoana fizica si banu dat statului ….stat guvernat de o haita de partide de mafioti, securisti si hiene….
    ne-or conforma ei pe noi de ne cocoseaza de tot…

  3. iosiP spune:

    NU, ESTE VREMEA RAZBOIULUI TOTAL !

    Si asta pentru ca:

    1. Nivelul taxelor depinde de serviciile pe care le ofera statul, si este absurd sa platesc taxe ca in Suedia dar sa “beneficiez” de servicii la calitate romaneasca. Nu mai vorbesc de faptul ca unele tari isi asigura un avantaj competitiv din mentinerea taxelor la un nivel rezonabil.

    2. Daca guvernelor nu le mai ajung banii atunci e cazul sa-si restranga/eficientizeze activitatea sau sa dea faliment. Este ceea ce face o firma privata care nu isi permite sa scumpeasca produsele (de proasta calitate) doar pentru a ramane pe piata. Dar deh, statul are “clienti captivi” si monopol in diverse domenii deci isi poate permite sa faca orice doreste.

    3. Economiile personale sunt constituite din bani deja taxati. Daca dobanda se considera venit impozabil atunci aceasta ar trebui sa fie real-pozitiva, adica sa nu mai tipareasca bancile nationale moneda fiduciara in nestire.
    Ca veni vorba, poate le vine depunatorilor ideea unui “bank run”, sa vedem pe unde scot bancile (si statul, ca principal debitor al acestora) camasa?

    Si multe altele, pornind de la “mica evaziune” personala si pana la marea evaziune via insulele Cayman…

  4. euNuke spune:

    Nu. Nu este timpul conformării, ci timpul colapsului bancar. Prin sabotarea economisirii Uniunea Europeană şi-a tăiat craca de sub picioarele obeze, deja şubrede, ale sistemului financiar.

    Să fie clar: capitalul privat nu se lasă cu una cu două supus raptului instituţionalizat, oricât de puternice ar fi pârghiile cele noi ale prigoanei anticapitaliste declanşate de UE, entitate ce se expandează in detrimentul cetăţenilor de conivenţă cu politicile ultimilor 2 administraţii americane. Capitalul privat migrează, e in natura lui, iar dacă deţinătorii lui se simt prea hăituiţi, vor emigra şi ei. Deja in Singapore sunt 100.000 de milionari americani şi europeni. Indivizi care nu vor să-şi mai lase capitalul la produs in Europa unde hoardele de funcţionari şi politruci nu se mai satură de prăzile de neam prost obţinute prin jefuirea clasei mijlocii. Se impozitează şi mai dur dobânzile bancare? păi, nu-i nimic, ne scoatem frumuşel banii din bănci şi îi ţinem o vreme la ciorap, că doar nu om fi fraieri să le lăsăm jefuiţi in masă, cum au păţit-o ciprioţii. Iar după ce găsim o cale de a ne elibera capitalul de sub vizorul structurilor îl luăm şi-l plasăm unde trebuie, adică in afara Uniunii, ca să se inmulţească liniştit. Şi nu, nu o să procedăm ca amărâţii ăia de italieni arestaţi la graniţa cu Elveţia pentru că aveau nişte bani nedeclaraţi in pungi de hârtie…

    • pehash spune:

      Cred ca te referi la transferul financiar intre generatii. In tarile din vest este deja o problema serioasa, tinerii fiind nevoiti sa munceasca mai mult pentru mai putin doar ca sa intretina un anumit standard de viata pentru parintii lor, un standard prost gandit care seamana a sistem piramidal. Dar ce facem in Romania? Avem prea multi pensionari, dar avem si destui pensionari, probabil jumatate din total, care isi merita pensiile. Le taiem la toti?

  5. Laur-eat spune:

    Mi se pare un lucru bun, in contextul globalizarii, circulatiei capitalului, mainii de lucru, tehnologiilor, epidemiilor, samd. Dar, ar mai fi ceva:
    1. Generalizarea bitcoin-ilor ca moneda de plata, pentru limitarea tiparirii de `hartii de valoare`..
    2. Instituirea unor reguli mai clare de control a `politicienilor` de catre societatea civila, angajarea unor indivizi ca oricare pe posture de conducere in guverne, exact ca intr-o firma private: iti faci treaba, ramai, nu pleci acasa instant.
    3.Instituirea votului electronic, cu control biometric, pentru limitarea accesului la vot a `mortilor`, a dementilor, bolnavilor, samd. Cum se poate face un soft care determina ca ai baut cand tastezi, asa si unul care vede ca nu ai destul IQ pentru o minima intelegere a realitatii.

  6. George Gafencu spune:

    Scuzati-mi ignoranta, insa nu vad prea bine mesajul articolului.

    Ca expert in comunicare nu vad nici o introducere de succes, nici un final foarte bun in care sa ni se spuna ce este de memorat, ci doar un text de informare asupra cum taxele sunt colectate sau ma rog, ar trebui sa fie colectate. Si totul intr-un fel de limba de lemn financiara…

    Asta e scopul articolului?

    • Gore' spune:

      Mesajul este “albiti banii cat inca se mai poate”. Si cu ocazia asta poate mai apar cateva noi piste de verificat, informatii, poate ca unii vor fi dispusi sa “colaboreze” ca sa se spele de pacate. De vazut.

  7. Evader spune:

    O televiziune cam sulfuroasa a difuzat zilele acestea un reportaj de inceput de an, precum ca “anul nou vine cu mai multi bani pentru romani”. Si incepe sa insire: profesorilor (de la stat) li se majoreaza cu atat, lucratorilor din sanatate (de la stat) li se majoreaza cu atat, pensionarilor (de la stat) li se majoreaza cu atat…

    Pe buna dreptate, “romani” sunt numai cei care lucreaza la si cu statul. Restul, care-i tin in spate pe susnumitii “romani”, sunt doar niste abstractiuni, buni de pus pe coloana “venituri” din buget si imbolditi la conformare voluntara.

    Auzi tu la d-na autor, cica iti face o mare favoare ca, daca te conformezi voluntar, iti ia mai putin. Doamna, dar in grupul romanilor, al societatii, al populatiei, de la care nu se a nimic, ci doar se da constant, cum ne putem conforma voluntar, ca sa ajungem?

    Sa ne invatati si pe noi secretul, caci firma unde lucrati parca mai consulta si pe la stat, cu real succes…

  8. avenirv spune:

    Doamna/Domnisoara Mihaela Mitroi.
    Care este parerea dumneavoastra deci ? Este bine sa se mareasca taxele si impozitele (caci de fapt asta este totul) pt a continua cu statul social ce este perfect pt cei de stanga (cei de stanga saraci si cei de stanga mai instariti – adica mai mult intelectualii de stanga de cafenea) ?

    Credeam ca pe contributors se exprima si opinii si ca este un site ceva mai de dreapta…

  9. ion adrian spune:

    Nu inteleg de ce transparenta fiscala poate fi deranjanta. nu inteleg de ce unii confunda politica de taxare si marimea taxelor sau chiar folosirea acestora ulterioara mai buna sau mai proasta cu transparenta, nu inteleg de ce se confunda practici bancare discutabile cu transparenta bancara, adica cu dreptul cetateanului american sau chiar de pretutindeni de a sti de exemplu cat din sprijinul financiar dat de contribuabilul american (statul american) bancilor in anii crizei financiare, au ajuns sub forma de bonificati enorme la unii din cei care au facilitat producerea crizei?
    Acestia confunda niste lucruri si nu inteleg ceva simplu care este valabil de la Adam Smith incoace si anume ca asa cum eu le definesc metaforic:

    Piata libera si transparenta este cantarul economiei;
    Banul este greutatea care se foloseste in procesul cantaririi putand fii si marfa in acelasi tmp si de aceea este sangele economiei
    .
    Cine ataca banul ataca sangele si sistemul circulator, dar asta nu inseamna ca acestea nu pot avea boli si ca si la om pot fi necesare interventii chirurgicale pe intreg sistemul circulator si chiar operatii pe cord deschis.

    Pentru cine discerne si nu este covarsit de prejudecati, adica incearca sa ajunga la acele idei carteziene clare si distincte, acestea de mai sus sunt evidente.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihaela Mitroi


Mihaela Mitroi

Este seful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi juridică, PwC România Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)