Am o stare de indispozitie citind „analizele” referitoare la alegerile din 9 dec. Se despica firu-n paispe pe „chestii” de campanie, de cata mediatizare , implicit sustinere financiara, au avut parte candidatii, de cat de gresita a fost alianta PDL cu „fantomele” si invers..de cat de oportunisti sunt liderii noilor formatiuni, care, de teama pragului, s-au facut frate si cu dracu`, cat de „defect” este electoratul care a votat „penalii”, sau a stat acasa lasand cale libera … bla, bla
Se porneste , din start, de la axioma ca mai importanta este campania electorala decat faptele ( masurile luate de jucatorii politici cand au fost la butoane). Ca nu conteaza foarte mult programul economic, pe care si asa nu-l citeste nimeni, ci doar aparitiile pe „sticla”, sustinera sau datul la gioale in puzderia de talk show-uri ,unde aceleasi figuri apar seara de seara, si repeta la nesfarsit aceleasi si aceleasi dume ,de ti se face acru.
Asta in timp ce un mic numar de specialisti in economie analizeaza la concret si produc studii pe care, parafrazandu-l pe Tutea,”orice bou ar pricepe ca sunt bune”. Ma refer la studiile consiliului fiscal, al carui presedinte este economistul sef de la Raiffeisen, Ionut Dumitru, la studiile domnului Lucian Croitoru sau ale domnului Gabriele Biris…si nu numai. Pe de alta parte exista studii la nivel de superspecialisti internationali, de genul studiului „Paying taxes 2013. The global picture” al PwC, studiu facut in 8 ani, analizand sisteme fiscale din 185 de tari.
Se pot desprinde cateva lucruri.
1. Deficitul bugetar si datoria publica
Deficitul bugetar efectiv (diferenta dintre venituri si cheltuieli, aia care trebuie acoperita an de an prin imprumuturi, fie extrene , fie interne) este suma a doua componente
– defictul structural (depinde de structura si performanta economiei, in conditii „normale”)
-deficitul neregulat (ciclic + neciclic, care depinde de business cycle-uri, conjunctura internationala sau de evenimente interne neprevazute)
Intr-o economie sanatoasa media deficitului efectiv , pe un ciclu economic (perioada de boom + perioad de recesiune) ar trebui sa fie mai mare sau egala cu zero(aceasta medie este egala dealtfel si cu media defictului structural). Cu alte cuvinte, deficitul structural, an de an ar trebui sa fie cel putin pe zero, variatiile sa se produca doar de componenta neregulata…deficit in perioadele de recesiune si excedent in perioadele de boom..care sa acopere finantarea in vremuri grele.
Criteriile de convergenta de la Maastricht au indus senzatia perversa ca daca avem deficit mai mic de 3% si datoria sub 60% din PIB (an de an) este OK. Nu este deloc asa…acest defict este permis doar in vremuri de criza, iar in vremuri de boom trebuie sa avem excedent. Altfel ajungem mintenas la 60%, cu sarcini mari pe buget, daca mai prinzi o criza e rau de tot. Acum au „rectificat”, stabilind un deficit structural de 0.5 %. Ca nu se intampla asa cam nicaieri este altceva, de aia si avem problemele grave ale datoriilor suverane, atat in UE cat si in SUA…si nu numai. In UE aveam la sf de 2011 deficit 4,1% si datorie 87,5%.Problema este diferita ,de la stat la stat, structura datoriei fiind diferita (intern vs extern, durata medie, costul finatarii, etc) unele state reusesc sa o adminstreze la costuri mici si pe perioade mai mari de timp, altele cum suntem si noi, cu costuri mai mari (cca 5% +- 1%)si durate medii(3-5 ani). La polul extrem avem tari care depasesc pragul psihologic de 7% si se pot imprumuta doar pe perioade scurte de timp (pana in 3 ani). Noi aveam la T4 2011 cca 23 % din datorie pe termen scurt, sub 1 an, o mare parte fiind insa datorie interna. Dar tot datorie se chema ca e, chiar daca este la „neamuri” si nu la „strain”. Iata ce scrie dl Ionut Dumitru:
„In 2013-2014 Romania va avea varfuri de plata a datoriei externe. Daca cumulam si dobanzile de plata plata, Ministerul de Finante si BNR vor trebui sa plateasca in urmatorii 2 ani circa 13 mld EUR datorie externa si alte datorii in valuta. Daca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele private externe si nu absorbim mult mai multi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internationala a BNR ar putea scadea rapid.
Credibilitatea externa este cruciala pentru a asigura accesul la pietele externe private. Cresterea absorbtiei fondurilor UE este obligatorie!!!” Mda, credibilitate si absorbtie…cam greu, dupa cum s-a vazut in ultimii ani, cu precadere anul acesta.
La un moment dat „buba” se va sparge, sarcina pe bugetele de stat creste de la an la an, datoriile sunt tot mai greu de returnat la scadente, se rostogolesc de regula, este de fapt un fel de Caritas in care creditorii se lacomesc la dobanzile mari ale obligatiunilor de stat, care pana mai ieri erau cele mai sigure instrumente finaciare..las` ca mai tine si anul asta, statele sunt „too big to fail”..bla , bla.
Ati auzit in campania electorala „ziceri” despre excedent bugetar? Despre micsorarea sarcinii pe buget , aia de cca 2% din PIB…adica un minim 6% din necesarul anual de bani sau un 10% din veniturile bugetare? Nu, evident…ne imprumutam intr-o veselie, toti stau cu limba scoasa dupa banii de la IMF sau ECB…”banii de pensii si salarii”. Adica nici vorba sa se puna stop la dezmat…
Sa anlizam graficul deficitului efectiv si structural din studiile dlui Ionut Dumitru
http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_BNR_3dec2012.pdf
Se observa (pe perioada 1995-2012) ca niciodata Romania nu a avut excedent bugetar, ba chiar mai mult, in perioda de boom (2004-2008) a ciclului economic (1998-2008) deficitul structural o ia razna de tot, si in loc sa avem excedent, trage in jos si deficitul efectiv…si-l trage rau de tot. Poate ca mai tineti minte batutul ca caramida-n piept din acele vremuri, ce crestere economica grozava aveam , ce masura formidabila a fost cota unica (aplicata in 2005, int-o perioada fasta a ciclului economic, oricum cresterea era in carti.). Nimeni nu se uita la deficitul structural…si uite asa am ajns la „greaua mostenire” a lui Tariceanu…dupa o perioada de cresteri economice spectaculoase.
In 2009 avem un punct pivotant, anul 2009 este de fapt, la nivel mondo, anul cel mai rau, reintrarea pe trend ascendent se face undeva din aprilie , avand ca „locomotiva” sfarsitul crizei finaciare acute din SUA- bancile incep sa raporteze profit si nu mai au nevoie de finantare guvernamentala prin programul TARP..etc
Ca o paranteza, pana la urma „keynesianismul” Fed-ului nu s-a dovedit deloc pagubos, per total exista un castig de minim 17 miliarde dolari , dupa rascumpararea „nationalizarilor” facute in perioada de criza acuta. Daca se aplica un liberalism radical , darwinist, era mult mai rau, falimentau si Ford, si AIG, si marile banci JPM, BofA, GS, C..etc..Deci, intr-un sistem globalizat unde statele intervin la greu ( atentie..nu pentru dat salarii si pensii ci pentru asigurarea de lichiditate si capital) trebuie sa te ganedsti de 7 ori pana sa faci pe liberalul pursange.
2.PIB, reprezinta valoarea produselor si serviciilor utilizate in consumul final.
Produsul intern brut se calculeaza dupa mai multe metode, cele uzuale fiind metoda cheltuielilor si metoda productiei.
a.metoda cheltuielilor: PIB=CF+FBC+E-I unde
CF=consum final efectiv, este consumul final al populatiei +consumul guvernamental. Consumul final reprezinta consumul total-consumul intermediar
FBC=formarea bruta de capital (practic investitiile din anul respectiv )
E=exportul
I=importul
b.metoda productiei: PIB=VAB+IP-SP unde
VAB=valoarea adugata bruta…sau altfel spus valoarea nou creata.
IP=impozitele pe produs
SP=subventiile pe produs.
De regula atunci cand zicem ca avem crestere economica ne referim la dinamica PIB, el creste/scade raportat la trimestrul sau anul prcedent. O scadere 2 trimestre la rand produce , tehnic, recesiunea economica.( se discuta pe tema asta, parerile sunt impartite.)
Teoretic putem avea crestere economica prin cresterea exclusiva a cheltuielior guvernamentale, prin indatorare-asta nu conteaza in PIB- sau invers…scadere economica prin scaderea cheltuielilor administratiei publice. Am putea creste si prin scaderea subventiilor. Sau prin scadera importurilor, datorate unei rate de schimb deteriorate.,de ex. Aceasta sintagma. „crestere economica”, nu spune nimic pana nu se analizeaza pe componente, si nu este sinonima cu dezvoltarea sau progresul… trebuie corelata cu alti indicatori de genul defict bugetar sau balanta contului curent(si nu numai…puteti consulta studiile postate de consiliul fiscal, profi si la obiect)
Observam ca perioada de bomm 2004-2008 a fost datorata in special fluxurilor de bani intrate in tara, atat prin aportul de capital bancar, de la societaile mama, care au dus la cresterea (nesustenabila) a consumului privat, celebrul credit cu buletinul, plus „tunurile” cat si datorita investitiilor de portofoliu volatile, care au dus , printre altele, si la delirul speculatorilor pe piata de capital si in zona imobiliara. Indicii bursieri au scazut cu mai bine de 90% (de la sfarsitul lui 2007 pana prin aprilie 2009)
Deficitul de cont curent era in 2007 de -13,5%… pe o dinamica descendenta incputa tot in 2003, toate se leaga pana la urma. Tot ca o paranteza imi aduc aminte cum Base recomanda „poporului”, prin 2007 investitiile pe BVB, ca o sursa alternativa de venituri. Cine acumparat in 2007 si a vandut in 2009 a pierdut aproape tot, cu putine exceptii.
In perioada de dupa 2008, consumul domestic scade dramatic, fluxurile de bani de afara dispar, ba chiar incepe un proces de repatriere a capitalurilor, BNR este nevoita, mai mult sau mai putin, sa echilibreze prin marire de masa monetara, hedgiuta de imprumutul ala de 20 de miliarde , din care jumatate, avea destinatie BNR.
Acum avem o situatie oarecum stabilizata, pe muchie de cutit. Exista, sustinuta la greu, ideea ca avem nevoie de bani de afara. Da , dar nu oricum, daca repetam greselile din perioada 2004-2008, cand au venit sume imporatnte de afara( s-a vazut si pe curs, in 2007 leul se apreciase teribil, pana la 3.1 tocmai datorita fluxurilor de valuta intrate in Romania), dar pe zona de consum si nu pe cea de investitii nevolatile.
Cu alte cuvinte, cresterea PIB-ului se datoreaza in principal consumului privat, dar dinamica ascendenta a acestuia necesita la baza cresterea productiei si a productivitatii, o dinamica export-import pozitiva, pentru a realiza un soc permanent, si nu un disponibil de bani pentru consum, rezultat din fluxuri de valuta de afara, masa monetara in crestere, prudentialitate scazuta la creditare, (vezi criza subprime din SUA) care produc un efect temporar, nesustenabil. Plus inflatie.
Ati auzit in campanie discutii despre sustenabilitatea cresterii PIB prin crestere de productivitate? Prin cresterea valorii adugate brute? Rar de tot, si la modul general.Care sunt masurile care atrag fabricarea de produse cu valoarea adugata mare, peste media nationala? In zona serviciilor mai ales? Am auzit doar de cum sa facem „frumos”, ca sa mai primim niste bani de salarii si pensii.
3.Fiscalitate. Aici e „buba” cea mare.
3.1. Din punct de vedere al usurintei cu care platim taxele stam prost…nici foarte rau, dar nici grozav.
http://www.pwc.com/gx/en/paying-taxes/pdf/pwc-paying-taxes-the-data-tables-pdf.pdf
Suntem pe locul 146 din 185 de tari, cam pe la coada.
Avem 41 de plati , care necesita 216 ore pentru a le achita , din care cele cu forta de munca sunt majoritare ..118.
Desigur, altii stau si mai rau, Senegal, Ucraina, Pakistan, Mauritania, Kenya, Guineea, Ecuador, Camerun..si suntem departe de Brazilia si Bolivia (cu 2600 resp 1025 de ore necesare ptr a-ti plati taxele). Si in SUA pierzi 175 de ore, din care 114 cu forta de munca.
Numarul de plati nu este foarte concludent, nu este exagerat de mare cum se bate toba, in Brazilia de ex sunt doar 9 dar se pierd 2600 de ore, pa cand in SUA sunt 11, dar se pierd 175…iar in Suedia doar 4 si se pierd 111 ore. Nu numarul de taxe si de plati este strict responsabil cu timpul pierdut , ci procedurile de plata.
http://www.pwc.com/gx/en/paying-taxes/compliance-burden.jhtml
Astfel timpul in tarile unde respectarea procedurilor legale este considerata ca fiind complicata creste cu 39%, acolo unde avem 2 nivele de incasare ( apropo si de regionalizare) creste cu 27%, acolo unde se aplica proceduri online scade cu 30%..etc.
Ati auzit vreo discutie despre timpul pierdut ptr a-ti achita darile? Si cum se poate el micsora? Nu intereseaza pe nimeni. Se considera ca nu este o problema prea importanta. In prefata studiului PwC autorii scriu, printre altele:
„A sensible business tax system is not just about attractive tax rates but also tax rules which are simple and easy to comply with.”
La noi mai apare si alt aspect, sesizat de dl Biris in cartea domniei sale „Despre fiscalitate si competitivtate”: al „dezechilibrelor create prin lege în favoarea organelor fiscale, organe care nu trebuie sa primeasca instrumente cu care ar putea comite abuzuri asupra contribuabililor corecti.” Sau altfel spus esti executat silit si daca impunerea e gresita, daca inca nu ai o hotarare definitiva… dupa ce castigi nu ti se returneaza penalitatile, evident.
3.2.Referitor la structura de taxe si impozite, se observa cat se poate de clar o micsorare a birurilor ce au legatura cu forta de munca (labour tax). SUA, Elvetia,Norvegia, Canada, Japonia..de ex au sub 20 pp , chiar si Polonia are 23,8….pe cand tari ca Spania, Franta,Grecia..au peste 30. Noi nu stam foarte prost, avem un CASS de 31,3..la o rata de taxare de 44,2 …comparativ cu Franta 65,7 Japonia 50, SUA 46,7 Grecia 44,6..dar si Canada cu 26,9
Altfel spus nu avem taxe exagerate, evident structura lor difera de la o tara la alta, unele punand accent pe taxare indirecta, TVA in special, si pe contributii sociale (cum e in Romania) altii pe impozitarea profitului sau alta forme de impozitare directa (pe proprietati de ex.)
Autorii studiului PwC releva si ei:
„The studies for some time have shown a trend toward a lowering of corporate tax rates and a broadening of the tax base. In last year’s publication the pace of reform continued but with an increasing focus on improving the administrative aspects of the tax system. This year’s results are more complex; administrative reforms have continued, but the fall in average global tax rates seems to have stalled; this may indicate that tax rates are stabilising as the pressure on public finances continues to grow.”
Dispare iarasi mitul ca suntem suprataxati…adevarat,este loc de mai bine, mai ales la CASS, dar nu este asta principala cauza, nu este musai sa scadem dramatic nivelul de taxare . Cat priveste reducerea cotei unica, este o masura care nu este necesara, 16% fiind suportabil, si sub media UE, care este peste 20%. Doar Bulgaria si Estonia au cote mai mici ca Romania, dar compenseaza puternic la colectare.
3.3. Problema nr 1 este evaziunea si furtul.
Un calcul extrem de simplu ne arata ca la un consum final de 400 de miliarde (pret de baza, fara TVA) noi, consumatorii finali , platim 96 de miliarde TVA. Iar in bugetul pe 2012 se regasesc doar jumatate. Cu alte cuvinte discutam de furt, pentru ca banii sunt platiti,dar nu ajung acolo unde trebuie.
In analiza pe 2011 consiliul fiscal „spune”:
„Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA, de 54%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (82%), Slovenia (72%) și Bulgaria (71%) la nivelul anului 2011. România a colectat în 2011 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95, exclusiv impactul schemei de compensare a arieratelor), faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia și 8,6% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2011, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă doar în Letonia. Trebuie însă precizat că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai
ridicată a componentei autoconsum (netaxabilă).”
http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf
Impactul major al evaziunii TVA este semnalat si de dl Biris:
„Prin `marea evaziune` înteleg traficul cu produse accizabile în cantitati mari, frauda de TVA la achizitii intracomunitare, precum si marile `tunuri` date în domeniul rambursarilor de TVA, folosind variate metode.Cea mai mare parte din aceste fraude au ca mobil furtulTVA si al accizelor, si mai putin a impozitului pe profit sau venit.”
Cu alte cuvinte, daca am colecta cat Estonia nu am avea defict bugetar, ba chiar nu erau necesare nici macar cresterea TVA sau reducerile de pensii si salarii.
Dispare mitul cum ca altfel nu se putea, si ca Romania a fost „nevoita” sa ia masuri drastice de austeritate. Da, doar pentru unii.
Cat priveste impozitul pe profit, sunt 2 aspecte. Primul este ca nu prea exista profit ,ala pe bune, marja neta fiind undeva sub 1% pe medie (sunt extrem de multe companii pe minus). Al doilea este transfer pricingul, atat pe imput cat si pe output. Exemplele cele mai clare sunt GDF Suez, care „cumpara” la pret peste piata de la o subsidiara, incarcandu-si costurile…si la Hidroelectrica, vanzarea sub pretul pietei…transferand profitul „baietilor destepti”.
Mai sunt extrem de multe de spus, despre pensii bunaoara… avem raportul cel mai naspa contribuabil/pensionar, subunitar, varsta efectiva de pensionare este sub 6o de ani, durata medie de viarta a crescut cu 2 ani, avem spor natural negativ, inca din anii 90. In UE raportul este undeva pe la 1,5.
La bugetari, desi avem un nr. rezonabil pe mia de locuitori (80..in comapratie cu Norvegia si Danemarca, de ex, stam bine..ei au dublu) dar stam rau la % de bugetari raportat la nr de contribuabili (avem 35%..la fel ca…ghici cine? Norvegia si Danemarca). Cu alte cuvinte din populatia activa de cca 11 milioane doar jumatate contribuie. De ce? Cauzele sunt multiple…poate cu alta ocazie.
Concluzie:
Erau atat de multe probleme de discutat, atat de multe solutii de gasit..in schimb se bate apa-n piua cu tot felul de bazaconii care nu intereseaza pe nimeni. Oamenii simpli au inteles cumva ce s-a intamplat si au votat in consecinta. Nu ca USL ar avea solutii, dar guvernarea PDL a fost mult mai aproape, proasta si furacioasa… oricate argumete SF ar aduce unul sau altul, cifrele nu mint. Nasoleala este ca nici partidele noi nu au venit cu ceva mai consistent, aia vechi nu au solutii…parca suntem blestemati sa ne conduca numai tampiti. Desi exista oameni care inteleg si stiu pe ce butoane trebuie apasat. Ei se numesc Ionut Dumitru, Lucian Croitoru, Gabriel Biris…si nicidecum Blaga, Ponta ,Antonescu, Neamtu sau MRU.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Bravo domnule. +1
da, sint multe de spus
in patria manelelor prostul e rege
au fost timpuri cind cocalarii (fara closet in casa) se intrebau unde ar fi mai bine sa si cumpere casa de vacanta (coasta de azur sau belize)
vestul decazut si oamenii sai lipsiti de inteligenta sclipitoare a businessmanilor romani isi cautau salvarea in arcul carpatin
intre timp s au temperat, si au facut vila cu piscina si traiesc in gipsyland ca n disneyland
Pana una-alta Neamtu si Ungureanu au doctorate pe bune, nu stiu cum puteti sa-i puneti laolalta cu Ponta.
AT, simplu. La fel ca si indicatorii economici care au mai multe componente, care apoi se insumeaza..(dar exista cateva de baza), la fel este, sau ar trebui sa fie si comportamentul politico-economic…sau altfel spus exista probleme care transced zona politica. Si orice derapaj de la aceste reguli minimale te baga in aceeasi oala cu „ceilalti”.
Alianta si extazul celor doi lideri de la mitingurile PDL si nu numai, i-au descalificat, pentru ca, fie nu sunt atat de destepti cum se dau ( neintelegand gravele erori de politici fiscale si econmice facute in cei 8 ani in care PDL si Base au carmuit in toate variantele posibile, au pus botu` fara sa clipeasca la programul aiuristic al lui Videanu-apropo, asta ce doctorate are in economie? ca sa fie taman el „carmaciul” departamentului de politici economice al ARD..), fie inteleg, dar sunt oportunisti si s-au lasat hipnotizati de fotoliile de parlamentar. La fel ca Ponta si Antonescu…ar face orice pentru ciolan.
Faptul ca unul are doctoratul masluit si ceilalti pe bune , (oricum nciunul pe teme economice…sincer mie mi se cam rupe de „The Nicene Christ and Desert Eschatology” , asta e ..sunt „defect”… si ma intereseaza infinit mai mult studiul ala fiscal al PwC.) nu ma lasa rece, dar este pe planul 2. Pe planul 1 se afla intelegerea si solutiile problemelor bugetului national,a politicilor fiscale…macar.
Eu personal ma bucur sa vad ca cineva mai gindeste asa pe aici. Semn de profunda normalitate, as zice.
Nici vorba de normalitate. In primul rand, autorul insusi afirma raspicat – remarcabila dovada de clarviziune si realism – ca e defect ;-)
Intr-al doilea rand, articolul de fata a recoltat, in doua zile dupa publicare, 800 de vizualizari si noua comentarii (cu al meu cu tot).
Un articol publicat cam in acelasi timp de un autor extraordinar de prolific pe-acest site (nu spui cine, persoana importanta, dar oricum e destul de clar) a recoltat – desi practic nu spune nimic nou fata de cele 1724 articole dinainte, anume ca uslashii sunt rai, foarte rai, cei mai rai – de patru ori mai multe vizualizari si de vreo 14-15 ori mai multe comentarii, in mod covarsitor pozitive.
Articolul de fata e incalcit, greu de citit si mai ales greu de inteles pentru mintile odihnite, hranite cu laturile de la Latrina3 sau, perfect echivalent, de la Labe1. Cand stai juma’ de zi pe feisbuc si tuiter, te ia durerea de cap dupa numai 2-3 paragrafe de-ale d-lui Modan…
Prin urmare, un astfel de articol este, in cel mai bun caz, ignorat. ASTA e normalitatea!!! QED.
Dom`le, ma faceti sa ma rusinez…Dar ma bucur ca mesajul a fost perfect inteles.
Acum inteleg: vina celor doi este ca s-au aliat cu tabara politica gresita.
Imi este imposibil sa inteleg cum in alte tari europene persoane cu cele mai inalte functii in stat isi dau demisia in urma acuzatiilor de plagiat, dar la noi aceleasi circumstante te propulseaza in functia de prim-ministru. Un maturator de strada cinstit in aceasta functie ar fi de preferat fata de cel care isi plagiaza doctoratul.
AT, eu cred ca nu trebuiau sa se alieze cu nimeni. Chiar si cu riscul de a nu intra in parlament, mesajul initial , cel putin la NR a fost excelent. Pacat ca au ramas doar vorbe goale. S-au „speriat” de prag, in sondaje nu aveau mai mult de 2%. In loc sa se intrebe de ce oare au asa de putin, sa corecteze… au cautat solutii sa intre pe usa din dos. Nu asta astepta „lumea” de la ei…si nu asta era mesajul initial, poti verifica pe site-ul NR, de ex.
Evident ca Ponta trebuia sa-si dea demisia…cine-l apara? Fiindca a venit vb. de demisii…oare in „alte tari europene” liderii de partid nu-si dau demisia atunci cand dau chix in alegeri? Daca nu era algoritmul asta aiuristic nu intra mai nimeni din „dreapta”. Ai nostrii nu si nu…ca de fapt e nush ce victorie mareata… nu recunosc nici morti ca au reusit sa faca praf si ultima speranta de dreapta din Romania…ei, nu USL-ul, nu electoratul „defect”.
E usor de comentat si dat indicatii de pe margine. Realitatea e ca am avut de ales intre doua forte politice; de data asta s-au numit ARD si USL. Eu nu cred in sloganul „aceeasi mizerie”.
„Ei se numesc Ionut Dumitru, Lucian Croitoru, Gabriel Biris…si nicidecum Blaga, Ponta ,Antonescu, Neamtu sau MRU.”
Croitoru, Biris, Dumitru si as zice eu si MRU au profilul unor tehnocrati. Tehnocratii care intra in politica trebuie sa-si asume public niste valori, niste principii. Nu e suficient sa ai un proiect bun de lege(cazul domnului Biris) daca tu nu stii sa-l comunici. Mai grav, in cazul domnului Biris nici macar forta politica care l-a propus pentru un post de deputat(ARD) nu si-a asumat proiectul dansului.
Un politician bun nu trebuie sa aiba nu stiu ce CV pompos(Martin Schulz, presedintele PE, e un simplu librar), nu trebuie sa aiba nu stiu ce realizari personale ci trebuie pur si simplu sa transmita niste idei simple electoratului. La capitolul asta, domnule Modan, Ponta, Antonescu si Neamtu dau lectii lui MRU si Biris.
Politica e o confruntare a ideilor nu a tehnocratilor. Tehnocratii sunt condamnati sa vorbeasca de pe margine sau sa fie numiti de politicieni in functii de executie: cazul Isarescu premier sau MRU la SIE.
Pe Blaga l-am exclus din discutie pentru ca el mi se pare un banal politruc, oricum cel mai slab lider de partid la ora actuala din Romania.
Gabi, exact. Cei care stiu ce e de facut nu sunt bagati in seama, de aceea trebuie sa fie ei la butoane. Am sa-ti citez din cartea dlui Biris..sper sa nu se supere, doar este free:
„Am participat direct atât la redactarea partii fiscale a programului de guvernare al Aliantei D.A., cât si la redactarea Ordonantei de urgenta a Guvernului (OUG) nr. 32/2004 prin care s-a introdus cota de 16%. Atunci am descoperit ceea ce nu vroiam sa cred: ca, din pacate, prea
multi oameni politici, în special dintre cei tineri, sunt condusi de interese pe termen scurt, ca nu au viziune pe termen mediu si lung. Unul dintre acesti tineri politicieni si-a adus aminte ca are investitii pe bursa, deci impozitul de 1% trebuie sa ramâna, altul ca vinde si cumpara terenuri, deci nici acolo nu trebuie impozitate câstigurile, altii ca îsi obtin câstigurile “pe micro”, si uite asa ceea ce putea fi un mare succes adevenit un partial insucces…
…
O buna parte din masurile de reforma fiscala pe care o sa le gasiti propuse în aceasta lucrare dateaza din acea perioada, când practic pregatisem textul unei OUG care ar fi urmat sa implementeze în legislatie masurile agreate în program. Din pacate, cele mai multe dintre ele nu se regasesc nici astazi în legislatie. În schimb, criza a generat tot felul de monstri legislativi care se cer degraba eliminati pentru ca nu fac decât sa îngreuneze bunul mers al afacerilor, sa creasca birocratia, fara a aduceînsa mai multi bani la bugetul de stat.’
…
„Interesant este sa observam ca, sub acelasi guvern, mai întâi evaziunea a crescut în prima parte a anului 2010 pâna la un nivel ce a atins probabil un maxim istoric, dupa care, probabil si datorita faptului ca guvernul a fost fortat de criza sa semneze acordul cu FMI si UE, disciplina a început sa fie întarita, iar evaziunea sa scada abrupt.
Aceasta evolutie îmi întareste convingerea ca, daca fenomenul nu ar fi fost scapat din mâna în 2009 si în prima parte a lui 2010, România nu ar fi avut nevoie sa mareasca TVA în 2010, iar datoria publica ar fi fost semnificativ maimica.” Cum vroiai ca ARD sa implementeze ideile in program? Aia care puneau strambe?
Citeste cartea si te vei lamuri cum e cu politicienii care nu trebuie sa stie nimic…si cine plateste apoi factura.
Altfel spus, in toata perioada 2004-2011 nu s-a aplicat mare lucru…de ce s-ar fii aplicat acum, cu un Biris pe post de „bibelou” al PDL via FC?
Sau dl Todirascu…se lupta de ani buni, vreo 8-10 sa implementeze cateva idei la sanatate (mie nu-mi plac, dar asta nu inseamna ca nu sunt bune, trebuiau analizate si dat un raspuns). Nimic…tot in guvernarea PDL…acum de ce-ar fi mers? La fel si dl Mihnea Vasilache… a tacut pentru ca s-a pus batista pe tambal, adica „disciplina de partid”, sa nu se puna contra „majoritatii”… bla, bla. Pana la urma a izbucnit in „Alea iacta est”. Toti au realizari concrete, si au ceva de spus, dar nu i-a ascultat nimeni din PDL. Dar sefii cei mari au decis ca e musai o alianata, sa nu scape sub prag.
Sa nu mai spun de consilul fiscal, care emitea studii adresate guvernului…nimic.
Foarte bun articol, pentru perspectiva realistă pe care o readuce în atenție („Earth to Romanian politics, Earth to Romanian politics, please respond!”))
Un detaliu am să comentez și eu, recunoscând că nu sunt economist: am dubii că tactica Fed-ului – salvarea celor ”too big to fail” etc -este benefică pe termen mediu-lung. Cred că mai degrabă au amânat un dezastru mic, obținând în schimb șanse mai bune pentru un dezastru mai mare. Repet, nu sunt specialist, it’s just my hunch.
Misu, nici eu nu sunt specialist, dar ca orice trader care se respecta, chiar daca amator, trebuie sa ma uit si la fundamentalele economiilor care dau tonul vs ale noastre. . Si nu poti sa nu te „minunezi’ cum dupa atatea qe -uri, tarp, injectii de lichiditate sau „nationalizari”, dolarul s-a intarit de 5 ori in ultimii 5 ani, pana in zona 1.2-1,25…(din zona 1,6-1,5) yieldurile la T-bondurile de , sa zicem 10 ani, sunt sub 2%, dupa ce au fost si la 1,5%…mortgageurile 30y sub 3,5%…ce mai, finantari ieftine, inflatie mica, taman pe dos ca la noi…cum ar fii fost daca nu intervenea fed-ul, la greu? Ce folos ca avem grad de indatorare „numai” 34%..daca dobanda e tripla? Dar asta este alta discutie…unde trebuie bagata in oala si BNR. Cei care nu traiesc in Romania nu prea inteleg cum e sa te finantezi la interest rate aproape de trei ori mai mare, si galonul de benzina sa fie la pret dublu…noi am pupa fed-ul si pe frunte.
eu defectul nu poate controla efectul
ruptura dintre „elitele” politice, vuvuzelele oligarhiei financiare, nu mai este nici pe departe discreta, subtila, invizibila. paranoia comunista iti spunea ca a crescut nivelul de trai cind burtile celor mai multi se lipeau de spinare. inversarea valorilor, minciuna, impostura, lacomia par sa faca legea in lumea de azi. informatia nu mai este un monopol, oamenii de la un capat al lumii la celalalt pot comunica. sa credem in forta spiritului si puterea ideilor.