joi, martie 28, 2024

Euro: o moneda fara stat

Ideea frecventă este că crearea monedei este atributul suveranității. Această idee este însă contestabilă, deorece moneda a fost inventată de practicile de pe piețele libere. Euro nu are nevoie de un stat pentru a exista și a-și îndeplini rolul: favorizarea comerțului, integrarea economiilor ţărilor membre și apropierea cetățenilor europeni.

Unificarea monetară europeană a fost de la început un proiect politic, menit să accelereze procesul de integrare europeană. Însă, dacă ar fi fost vorba doar despre integrare și economie, guvernele europene ar fi putut accepta, de exemplu, propunerea lui F. Hayek, care, într-o lucrare apărută la puțin timp după ce președintele Nixon a decis desființarea convertibilității în aur a dolarului (1971), a recomandat deschiderea spațiilor monetare naționale concurenței monedelor străine pentru a permite selectarea celor mai bune monede internaționale. (1) Această propunere, susținută în perioada pregătirilor pentru crearea „Uniunii Economice și Monetare” (UEM) de Marea Britanie, care spera că moneda europeană comună va fi lira sterlină, ar fi fost mai ușor de aplicat decât renunțarea la monedele naționale și crearea unei noi monede unice și ar fi condus, probabil, dacă împrejurările ar fi fost favorabile, la un sistem monetar european mai bun.

O etapă în unificarea politică

Unificarea monetară a fost concepută de elitele europene ca o etapă intermediară în crearea unui stat federal, nu doar ca un mijloc de stimulare a comerțului dintre țările membre. Însă, în epocă, ideea unui stat federal european părea o utopie. Conducătorii europeni au optat, de aceea, pentru crearea, într-o primă etapă, a unei monede europene unice, sperând că nevoia integrării bugetare și politice mai accentuate se va resimți ulterior. Se pare că acum acest moment a sosit. Analiștii, politicienii și jurnaliștii sunt, în general, de acord că stagnarea zonei euro este determinată de guvernanța sa necorepunzătoare.(2) De aceea, ei pledează pentru ca statele membre să accepte să partajeze mai multe competențe și decizii privind chestiunile legate de zona euro, într-un cadru juridic comun.(3)

Această concepție etatistă riscă însă să devină ea însăși un impediment în continuarea construcției europene. Măsurile pe care adepții acestei concepții le preconizează pentru creşterea gradului de integrare economică şi politică încep, destul de firesc, cu finalizarea uniunii bancare, asumarea în comun a datoriilor şi alte acţiuni similare, însă se concentrează apoi asupra creării unor instrumente de comandă şi control la nivelul zonei euro, care – dacă ar fi realmente indispensabile pentru viabilitatea monedei unice – ar constitui cele mai puternice argumente pentru renunţarea definitivă la aceasta.(4) Or, experiența de până acum a arătat că UEM este posibilă și fără existența statului, deoarece moneda a fost inventată de practicile de pe piețele libere.(5)

Etalonul aur

Există numeroase exemple istorice care arată că o uniune monetară poate funcționa și în absența unui guvern central. Ilustrativ în acest sens este în special cazul etalonului-aur clasic (1870-1914). În epocă, majoritatea țărilor lumii au folosit aurul ca monedă comună, fără a exista un guvern mondial care să asigure echilibrul comerțului internațional. Comentariile lui J. Keynes cu privire la această perioadă sunt eclatante:

Ce perioadă de progres economic extraordinar a fost pentru om perioada care s-a încheiat în august 1914! Majoritatea populației, este adevărat, muncea din greu și trăia în condiții de confort scăzute, de care însă, după toate aparențele, era mulțumită. […]. Însă, unii oameni cu capacități și caractere deosebite […] puteau ajunge în clasele mijlocii sau înalte […]. Un locuitor al Londrei putea să comande prin telefon produse venite din toată lumea, în cantitățile dorite, servindu-și ceaiul în pat dimineața și sperând că bunurile comandate îi vor fi aduse rapid în fața ușii […]. El putea obține imediat, dacă dorea, mijloace de călătorie spre orice țară […], putea să meargă la o bancă din apropiere pentru a obține metale prețioase, cu care să plătească apoi în țările străine, fă ră să le cunoască religia, limba sau obiceiurile locale…(6)

Acest sistem a fost abandonat, însă nu din cauza inexistenței unui guvern mondial, ci a izbucnirii Primului Război Mondial. Dorința guvernelor de a folosi inflația pentru a-și finanța cheltuielile de război le-a făcut să renunțe la etalonul-aur și la disciplina bugetară pe care acest sistem o impunea.

O monedă poate exista și fără stat

Este cel puțin ciudat că succesul unificării monetare internaționale realizate în condițiile etalonului-aur i-a inspirat foarte puțin pe teoreticienii construcției europene. După părerea lui P. Salin, fost președinte al „Societății Mont Pelerin”, explicația rezidă în lipsa de motivație a cercetătorilor:

Dacă recunosc că piețele sunt autosuficiente pentru a face ajustările necesare în cadrul unei zone monetare, cercetătorii din domeniul economiei monetare își pierd granturile. Ei nu mai pot publica la nesfârșit articole cu privire la politica monetară optimă și la cea mai bună combinație de politici monetare, bugetare ș.a.m.d.(7)

O monedă fără stat este, deci, posibilă. Apariția criptomonedelor este, de altfel, o dovadă suplimentară că schimburile monetare libere sunt pe deplin viabile. Țările care se află sau care doresc să intre în zona euro nu trebuie să aștepte să apară Statele Unite ale Europei. Cauzele dificultăților trebuie căutate, probabil, în altă parte.

NOTE__________________

1- F. Hayek, Denationalisation of Money – The Argument Refined, The Institute of Economic Affairs, London, 1990 (prima aparției 1976).

2 – ECB, Reinforcing Economic Governance in the Euro Area, 10 June 2010.

3 – Comisia Europeană, Document de reflecție privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, mai 2017;https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-emu_ro.pdf

4- S. Cerna, Cum amenință stângismul viitorul monedei unice,https://www.zf.ro/opinii/cum-ameninta-stangismul-viitorul-monedei-unice-16172438

5 – S. Cerna, Nu statul face banii,https://www.contributors.ro/cultura/nu-statul-face-banii/

6 – J. M. Keynes, The Economic Consequences of the Peace, New York: Harcourt, Brace & World, 1920, p. 6.

7 – P. Salin, Les systèmes monétaires – Des besoins individuels aux réalités internationales, Paris, Odile Jacob, 2016. Societatea Mont Pelerin a fost creată în 1947 ca grup de reflecție internațional de către F. Hayek și alți economiști, juriști, istorici, filozofi și oameni politici favorabili liberalismului, economiei de piață și valorilor politice ale societății deschise.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Cu prilejul aducerii în discuție de către oficiali guvernamentali a adoptării de către România a monedei comune europene este probabil să apară mai multe luări de poziție din partea celor implicați. Dl Isărescu a apărut la TV cu o declarație ușor amuzantă. Economiile mici au adoptat Euro cu ușurință. Și am primit exemplul Slovaciei, cu uun PIB proximativ jumătate din cel al României. Prin urmare, dezvoltarea economiei noastre este un impediment…Dar, am primit și exemplul Poloniei, care, deși are economie mai mare decât a României, nu adoptă Euro până nu atinge nivelul de dezvoltare al Germaniei. Adică, niciodată. Concluzia nerostită este că adoptarea monedei comune ține de cheful statelor. Muntenegru a decis că utilizează Euro și așa a făcut, fără a fi membru UE.

    Desigur, „dorința guvernelor de a folosi inflația pentru a-și finanța cheltuielile de război le-a făcut să renunțe la etalonul-aur și la disciplina bugetară pe care acest sistem o impunea” reprezintă un bun argument și pentru finanțarea cheltuielilor curente în vreme de pace și evitarea adoptării monedei comune. Dar, probabil adoptarea Euro este un subiect care mai mută atenția publicului român de la Justiție, că a devenit presantă tema. Opinia mea este că cel de-al patrulea termen stabilit, 2024 va fi respectat la fel de ferm precum cel al dării în folosință a metroului în Drumul Taberei.

    Conform principiului „moneda puternică o înlocuiește pe cea slabă”, în ciuda reglementărilor guvernamentale, și a eforturilor BNR, Euro va circula în continuare în România, chiar fără binecuvântarea oficială. Aproape fiecare familie din patria noastră are un reprezentant rezident în Eurozonă. Că e credit, factură la utilități, autoturism, ori bani de buzunar atunci când plec în vacanță, calculul se face în Euro. Dl Isărescu ar trebui să știe asta mai bine decât d-na Dăncilă și cred că ar fi eficient pentru dezvoltarea economiei românești și integrare europeană (adică o lecuță de viziune, pe termen ceva mai lung) să militeze pentru oficializarea stării de fapt. Chiar dacă de 30 de ani BNR se străduiește să ofere politicienilor tot sprijinul pentru „dorința guvernelor de a folosi inflația pentru a-și finanța cheltuielile”.

    • Nu este chiar aşa, intrarea în Eurozonă este foarte periculoasă pentru ţările în care productivitatea/eficienţa economiei este slabă în raport cu cele dezvoltate. Exemple sunt cu nemiluita, dar am să menţionez numai Grecia şi Italia, ajunse la valori exorbitante ale datoriei publice din cauză că au menţinut ridicat nivelul de prosdperitate pe baza datoriei publice. Există decalaje economice majore în Europa, Nord-Sid, dar şi Est-Vest. O monedă comună favorizează ţările deja eficiente şi defavorizează statele mai leneşe, adică ecartul de bunăstare dintre ele creşte.

      • Discuții în care argumente de felul celor aduse de dumneavoastră se găsesc din belșug au fost generate de nenumăratele articole și studii economice determinate de criza economică, în urmă cu fix 10 ani. Astăzi ele sunt reluate de unii specialiști ori politicieni și le întâlniți în textele despre convergență și moneda comună europeană ale doamnei A Socol, spre exemplu, viitoarea Guvernatoare BNR, așa după cum indică evoluția economiei politice românești.

        Exemplele oferite sunt excelentul exemplu de amestecare a cauzei cu efectul. Nu mă întorc la articolele de care presa și conferințele științifice (ale căror comunicări sunt disponibile online, le puteți consulta) a fost plină cu un deceniu în urmă, reamintesc doar că nu adoptarea monedei comune a fost cauza bramburelii politice din statele respective, ci ineficiența politicilor publice (eufemistic vorbind, desigur) a determinat consecințele economice dramatice. Apartenența la Eurozonă a fost șansa pentru ieșirea mai rapidă din criză a statelor menționate.

        (Mi-amintesc de circul făcut în cămașa cu mâneci sumecate de dl Tsipras…Până la urmă au fost adoptate toate măsurile de restructurare economică propuse de UE și FMI, iar astăzi Grecia dorește rambursarea datoriilor în avans, pentru că-i merge bine economiei și este dispusă să facă alte greșeli, pare că vrea să o ia de la capăt..)

        Adică, așezând lucrurile în logica lor firească, dacă obiectivul statelor cu economii neperformante este neadoptarea monedei comune pentru că astfel guvernele respective pot aplica în continuare politici publice ineficiente, sub pretextul suveranismelor diverse, atunci acesta este de fapt cel mai bun argument pentru a fi adoptată.

  2. Moneda EURO fără „stat“ e o realitate de aproape două decenii.

    Proiectul politic „Währungsschlange& ECU“ inițiat de președintele francez V.G. D“Estaing și cancelarul SPD Helmut Schmidt a fost un început politic și financiar curajos. Proiectul era mai aproape de doctrina franceză de „economie politică “ decât de liberalismul britanic. Azi coliziunea politică Paris- Roma în timpul campaniei electorale pentru alegerile PE Parlamentului European marchează o primă linie de rupere? Italia este punctul slab al monedei EURO de mult timp (Grecia nu are aceași pondere). Criza financiară din 2008 a slăbit economia italiană care nu reușește să iasă din stagnare de mult timp (șomaj mare la tineri). E. Macron nu a relansat economia franceză 2017- 2019 în mod satisfăcător cum arată revolta Gilets Jaunes (de dreapta?) de 19 săptămâni:

    …“…. O monedă fără stat este, deci, posibilă. Apariția criptomonedelor este, de altfel, o dovadă suplimentară că schimburile monetare libere sunt pe deplin viabile. Țările care se află sau care doresc să intre în zona euro nu trebuie să aștepte să apară Statele Unite ale Europei. Cauzele dificultăților trebuie căutate, probabil, în altă parte….. „……

    Cumpărarea de timp de către BCE Frankfurt/Draghi, cumpărărea a peste 2.000 miliarde hârtii datorii de stat (din sud-est) practic fără acoperire este încetinită 2019 dar rămâne un risc financiar și politic enorm de mare. Datoriile de stat ale Italiei de 131 % BIP, ale Franței de 93 % BIP impun soluții care nu sunt acceptate peste tot în ZE. Olanda a inițiat „Grupul Hanseatic” care refuză proiectul francez al lui E. Macron de la Sorbonna 2017, nu acceptă un budget suplimentar ZE pe lângă cel de 1 % BIP în UE. Proiectul politic francez 2017- 2019 de integrare mai puternică și mai rapidă în ZE.19 (F.Hollande Paris 2016: UE cu două viteze) nu mai are sprijin niciunde în ZE. La Berlin cancelara RFG A. Merkel păstrează în mod public distanță față de un astfel de budget separat ZE (asigurare de șomaj comunitar in ZE cu budget comun, etc). După 1.11.2019 începe noua Comisie UE, cu un nou Sef de comisie, ev. Frans Timmermanns- socialdemocrat din Olanda, cu activitatea alături de un nou Parlament European PE mult mai scindat decât azi. Brexit înainte de 1.11.2019 înca nu e sigur. Ramâne situația politică, financiară și economica instabilă în Italia 2019.

    Italia e prea mare pentru a fi salvată. Tradiția cu monedă moale, cu devalorizare permanentă în Franța și Italia contrastează puternic cu cea din Olanda&RFG (Bundesbank D-Mark stabilă).
    Moneda EURO poate rezista la multe după cum se vede de două decenii. Nu rezistă la un colaps, un faliment financiar în Italia sau la o victorie Rassamblement Nationale/Le Pen la alegerile Prezidențiale 2022 în Franța. Ar fi momentul când moneda EURO poate fi scindată în Euro „Hanseatic” (nord-vest) și Euro-Mediteranean (sud-est)? Proiectul CONSTITUTION UE.28 a eșuat 2005 la Paris/stânga și în Olanda.

    Nu știm cum va arăta Comisia UE la 1.1.2019.
    Nu știm cum va arăta PE în vara 2019 (ev numai puțină diferență la mandate ale fracțiunilor politice față de azi?).
    Nu știm cum va derula Brexit.

    Cunoaștem interesul major al celor 27 de state partenere în UE 2029/2020. Nimeni nu vrea să renunțe la Piața comună, la Uniunea vamală, la libera cilculație pentru mărfuri, investiții și persoane (nuanțe diferite). Aderarea la UE din est-sud est rămâne o opțiune politică (Moldova, Serbia, etc).

    O Federație de state UE nu mai are azi prioritate politică, nu mai e un proiect actual cum a fost anunțat de E. Macron la Sorbonna 2017 (și la București 2017, fără răspuns românesc 2017-2019). Care generatie europeană va relua proiectul politic de „Federație Europeană” nu se poate spune azi cu siguranță.

    Duplicitatea franceză de „suveranitate franceză totală (ambele extreme politice franceze stânga/dreapta)” și distanță față de NATO/SUA nu are susținere în Olanda și în „Grupul Hanseatic”care refuză 2019 budget ZE separat, nu acceptă în nici un caz renuntarea la NATO în favoare unei „apărări franceze nucleare” al UE. O Federație Europena de state partenere UE fără apărare proprie ( foarte puțin probabilă în viitorii 15 ani)? O Federație „Napoleonă” sub comanda farnceză (Tratatul de la Aachen 2019 francez- german e mai mult simbolic, motorul francez- german nu mai există) cred că nu mai are viitor. O Federație Europeană fără budget propriu, numai cu 1 % BIP dotat din statele partenere nu e posibilă. O Federație Europeană cu un budget propriu ( impozit de 1 % pe transacții financiare la burse) înseamnă cel puțin 5 % BIP din parte partenerilor în EUROland. Nici unde în ZE.19 nu se discută azi această „Federație” cu budget propriu (excepție Sorbonna Paris 2017, azi un proiect fancez al lui E. Macron deja mort?).

    Moneda EURO depinde în viitorul apropiat de relația Paris-Roma. Italia și Franța au o pondere în ZE/UE care poate duce la scindarea monedei EURO sau la o reformă monetară bruscă?
    Viitorul e deschis, nu numai în Italia și Franța.

    România nu e în Euroland, nu e în Schengen.
    România are de ales 2019/2020.
    Până la bicentenar cu izolaționiștii naționaliști din Bucureștiul balcanic de azi, acea frână și cauză pentru „decalajul istoric” față de occcident, atât de mult deplâns …..

    • O Europa functionala din toate punctele de vedere nu numai economic poate fi doar una federala, cu un guvern , o armata comuna si legislatie valabila pe intreg teritoriul ei.
      Renuntarea la statul national in sensul clasic si transferarea atributiunilor acestuia catre un guvern federal european deocamdata se loveste de inca prea multe orgolii nationale.
      Un sistem federal bine pus la punct cu delimitarea clara a ce este european si ce poate fi reglementat la nivel regional ( regiunile putand ramane fostele state nationale) poate fi un model de urmat.
      Actuala situatie nu poate ramane solutia de dorit , schimbarile globale ii obliga pe europeni sa gaseasca un raspuns pe masura.
      In Europa deocamdata nu exista politicieni care ar putea provoca o schimbare in acest sens, insa asteptarea pana vor aparea nu este o alternativa pt ca rivalii nostrii nu asteapta, ei isi vad de propriile agende fara a tine cont de ce doreste Europa.
      Henry Kissinger spunea :” Daca doresc sa vorbesc cu Europa pe cine pot suna ?”

      • @Ursul Bruno
        O Federație UE de state partenere într-un viitor mai îndepărtat de 15- 30 de ani nu va înlocui statele „naționale”. Polonia și Franța nu vor accepta nici azi, nici mâine, desființarea statelor naționale. Franța pretinde „suveranitate” cum se vede în cazul apărării și relației cu NATO&SUA. Monarhiile nu devin republici de azi pe mâine. Sentimentul de „apartenență” este aici cel mai puternic, în Suedia, Danemarca, Olanda. O construcție politică artificială nu prea are șanse cum s-a văzut 2005 cu proiectul „Constituție” UE care a eșuat la Paris/stânga și în Olanda.
        Ramâne actulal proiect francez al lui E. Macron de la Sorbonna 2017 care a venit prea devreme?

        O Federație UE cu competente în domenii (subsidiaritate) foarte clar definite poate convinge mai ușor cetățenii din statele partenere? S-a realizat mult în EWG.1957 și UE: Piața Comună, Uniunea Vamală, libera circulatie a mărfurilor, investiților, a persoanelor. Baza Uniuniii din 1957 până azi sunt „principiile normative”, acel „Aquis communautaire” care în România nu apar nici unde în dezbaterile publice înainte de aderarea 2007 și după. Aici văd un deficit al societății civice din țară și al candidatilor care sunt azi pe listele de candidați pentru PE Parlamentul European. Din 2007 până azi acești reprezentanți la Bruxelles sunt invizibili electoratului din țară, nu documentează această dublă funcție de reprezentant local și reprezentant UE. Nu văd de ce cei care au azi un mandat în PE (să nu uităm de C.V. Tudor si G. Becali, doamna V. Dancilă) nu participă în mod ofensiv la campania electorală PE din țară și în UE. Candidatul pentru Comisie Frans Timmermans a fost acum la Budapesta la socialiști și a atacat la fața locului concurentul și adversarul politic, pe Victor Orban/Fidesz. Diferitele concepte politice, diferitele conceptii despre UE sunt azi subiectul acestei campanii electorale PE 2019. Nu văd în țară cu care concepte intră în campania electorală cei care vor reprezenta 2019- 2023 interesele României la Bruxelels și interesele UE în lume.

        Cred că inițiative ca cea a francezului B.H. Levy cu piesa sa „Sarajevo” prezentată în multe orașe europene mobilizează măcar o parte a electoratului (probabil pe cea care e deja convinsă de necesitatea UE și participă la vot) și lansează întrebări PRO-UE în spațiul public din orașele vizitate.

        Viitorul apropiat al UE după alegerile PE 2019 cu un nou Parlament European și o nouă Comisie va prezenta probabil o Uniune mai scindată decât înainte de Bratislava 2016 unde estul (Vișegrad) a refuzat conceptul occidental al UE EW.1957/UE. Azi la Praga e un PM Babis îmbogățit după 1989, sprijinit de Partidul Comunist Ceh în Parlamentul de la Praga, care se folosește de legislatia statului în folosul intreprinderilor sale. Babis jecmănește legal fondurile nerambursabile UE. La Budapesta la fel. Asociații lui Victor Orban se imbogătesc nestingeriți din fondurile nerambursabile UE. La București „penalii patrioți” sunt în Parlament, în Guvern, în instituțile publice și își supun justiția. Minciuna și hoția ca practică de guvern Dâmbovițean!

        Greu de crezut că acești leaderi au de gând cea ce cereți dvs.

        • Un nou tratat cu definirea unei finalitati, cum sa arate Europa in urmatorii 10 -15 ani chiar cu riscul ca unele state sa nu-l semneze ar fi o solutie. Cel putin atunci am stii cine vrea si cine nu mai vrea sa participe la acest proiect care in nici un caz nu trebuie abandonat asa cum el nu trebuie exploatat la maxim de cei care sunt de fapt impotriva sa.

          • @Ursul Bruno
            S-a publicat (europeanelections-states.eu) o prognoză din Aprilie pentru noul PE Parlament European după alegerile din Mai 2019. Centrul politic va avea o majoritate. Extremele dreaptă-stânga nu pot bloca votarea legilor ( o majoritate calificată e necesară și în consiliul șefilor de state, deci nu mai e necesar unanimitate de voturi la fiecare lege). Numărul de sedii din prognoza 2019 ( 2014 în paranteză):
            P Partidul Popular 176 (avea 221), candidat M. Weber
            PS Socialdemocrati 148 (191) candidat Frands Timmermans
            Liberali 73 ev. cu En Marche împreună (67) candidat ev. Magrethe Vestager
            Eocologiști 57 (50) îl spijină pe candidatul PS
            Conservatori 58 (70)
            Majoritatea se obține prin 374 de reprezentanți din 751 de sedii.
            Va fi greu de ales un Sef de Comisie. E. Macron îl poate sprijini pe francezul Michel Barnier (tratativele Brexit) sau pe doamna comisar Margrethe Vestager.
            Nu se va obține un budget mai mare de 1% BIP cum cere E. Macron 2017- 2019 fără succes.
            Aderarea statelor din balcanii de vest va continua, probabil cu întârziere (Albania, Serbia, Macedonia, Montenegro, Bosnia-Hertegovina, Kosovo), la fel va fi cu Moldova, Georgia, cândva ev. Ucraina.

            UE nu se destramă, se transformă. Euroland depinde de o criză bancară în Italia (faliment financiar) sau de victoria la alegerile Prezidențiale franceze 2022 a extremei drepte Rassamblement Nationale/Le Pen. Ambele ar avea consecințe grave.
            Să sperăm în mai bine.

  3. Ma rog, era clar ca monede libere pot sa existe si fara stat, si fara banca centrala. Intrebarea interesanta e cat de utila este o astfel de moneda libera pentru diverse lucruri la care e folosita moneda in general. Vreau sa-l vad si eu pe ala care e dispus sa se imprumute astazi in bitcoins, sa zicem pe 5 ani, pentru a construi o fabrica. Si pe ala care e dispus sa acorde imprumutul. Si cam la ce dobanda cred ei ca isi acopera si unul si celalalt riscurile. Sau pe ala care emite obligatiuni pe 10 ani denominate in bitcoins sa finanteze o achizitie. Sau banca dispusa sa acorde un cipto-credit imobiliar.

    Cand vorbim de tranzactii pe termen lung (fara de care nu se poate face mare lucru intr-o economie dezvoltata) importanta e stabilitatea puterii de cumparare. Iar stabilitatea monedelor fiat este partial artificiala, data de faptul ca toti participantii stiu ca cineva poate interveni in situatii de criza si o va face, daca va fi nevoie, pentru a stabiliza lucrurile (si de alte lucruri, la fel de artificiale). Lucrul asta e cam impur ideologic pentru unele gusturi, dar e foarte practic. O valuta libera e mult mai volatila prin constructie, mai ales in ziua de azi (spre deosebire de anul 1900, de care vorbiti in articol).

    Iar daca riscul volatilitatii puterii de cumparare a monedei e lasat asa, frumos si liber, imprumutul ala pe 10 ani nu o sa aiba doritori la niciun nivel al dobanzii, motiv pentru care nici fabrica aia care urma sa fie finantata cu acel imprumut nu o sa mai fie construita. Un castig pentru ideologii libertatii libertariene, dar o mare pierdere pentru consumatori.

    • Piața este un regulator, Și ca orice orizont de reglare are un orizont de timp. Nu cred că depășește 5 ani.

      Realitatea ne spune, însă, că multiple probleme socio-umane și ecologice, chiar științifico-tehnologice, depășesc acel orizont de timp. Le lăsăm fără reglare? Ținerea sub control a monedei de către stat ajută acele mecanisme de reglare pe termen lung. Adică obiectivele principale ale U.E….

      Istoria ne spune că religia, apoi statul au ajutat la universalizarea relațiilor de piață. Așa că abordarea doctrinară este și de astă dată eronată.

  4. Titlul suna ca si cum , o mondeda fara stapan, conform conceptelor economice traditionale, statul fiind cel care are dreptul la emitera unei monezi.
    Euro nu are un stat emitent , este moneda de comun acceptata a unei uniuni deocamdata economice, a statelor europene.
    Intrebarea este, incotro Europa si moneda Euro ? situatia actuala cu state ale uniunii cu si fara Euro nefiind satisfacatoare in sensul unei integrari si mai aprofundate in cadrul UE.
    Exemplul britanic da de gandit si arata care pot fi urmarile neacceptarii monedei unice.
    Finalitatea acestui demers , fiecare stat membru a UE trebui sa treaca la mondeda unica. Termenii si timpul in care ar putea avea loc aceasta schimbare sunt individuali si depid de dezvoltarea economica a fiecarei tari in parte, daca raspunde criteriilor introducerii monedei euro, finalitatea fiind ina introducerea monedei euro.
    Declaratia Poloniei arata ca tara nu este dispusa la renuntarea monedei nationale si o integrare mai aprofundata in cadrul UE. Situatia poate fi undeva comparata cu cea a britanicilor.
    Luam de la UE ce putem , fonduri europene cat mai multe , profitam de piata libera, ne dezvoltam pe banii nemtilor, olandezilor si care o mai fi insa nu suntem dispusi sa acceptam integrarera in cadrul UE.
    Moneda Euro este o etapa catre europa unita, de ce nu, federala.
    Disparitia euro va provoca o criza pe care nimeni nu va putea s-o gestioneze astfel incat repercusiunile ei sa fie controlabile.
    Vedem cat de complicat este Brexitul, Marea Britanie neavand mondea euro.

  5. O idee interesanta si o moneda si mai interesanta .Moneda a reprezentat de fapt inceputul Uniunii ,de facto in momentul cind unele monede nationale au fost retrase si inlocuite cu moneda euro (ce nume frumos ) atunci statele ce au acceptat asta, au acceptat o piata comuna , un sistem comun de plati , libera circulatia a capitalului si a persoanelor si multe altele . Primirea de noi membri in cadrul Uniunii s-a facut fara obligativitatea de aceptare a monedei si asta pentru a lasa posibilitati de dezvoltare noilor veniti ,program gindit etapizat si in perspectiva (dureaza de ceva vreme si va mai dura ) .Ideea de globalizare aduce de altfel in discutie si cedarea de competente nationale. In locul lor isi face treptat aparitia , ceea ce va fi de fapt noua Uniune Europeana.Cei care vor dori sa inteleaga, ca numai o Uniune bazata pe o forta unica incepind cu latura militara si terminind cu cea economica , poate face fata provocarilor de orice natura, ce au aparut deja si ce vor fi din ce in ce mai prezente in cotidianul nostru , numai aceea zic , pot progresa , pot ramine in picioare in vremurile ce vor veni . Cei care insa raman ancorati in trecutul istoriei si nu pot intelege ca istoria nu iarta pe nimeni ,se vor trezi in Tara nimanui , din ce in ce mai singuri si neajutorati . Noi ca romani ar trebui sa acceptam acest mare noroc,sa fim multumiti ca aceasta Uniune europeana exista si sa intelegem ca numai impreuna cu Ea putem supravietui .

    • Pentru mediul de afaceri introducerea monedei euro a fost „mana cereasca” Platile intre firme cu tari in care moneda euro exista sunt astazi o tranzactie banala si stiu despre ce vorbesc, sunt direct implicat. In trecut procedura a fost extrem de complicata pe langa riscul diferentelor de curs valutar. Astazi o marfa, un serviciu sunt comparabile. Se pot lua oferte de pret incepand din Spania si pana in Austria, totul este transparent si usor de analizat.
      Pentru consumatori se poate spune acelasi lucru , datorita evolutiei tranzactilor online pot compara pretul produsului in toata zona euro, pot calatori in spatiul euro nefiind nevoie de mai multe monede de schimb.
      Moneda euro trebuie sa fie mobilul unei integrari si mai aprofundate in spatiul comunitar , tari care speculeaza cat pot jongla cu propria moneda nationala vor avea de pierdut aceasta fiind supusa presiunilor pietelor cum bine vedem in Romania si nu numai.
      Ungaria si Polonia se opun pe fata, doresc ajungerea economica din urma a Germaniei lucru care nu se va intampla, diferente economice existente neputand fi egalate in timp atat de scurt.
      Ar fi extraordinar daca intrega Europa ar ajunge la nivelul economic german, este un obiectiv care poate fi luat in considerare , adoptarea euro fiind un pas in aceasta directie.
      Moneda euro de cand a fost introdusa a putut face fata dolarului cat si monedei chineze inseamna, introducere sa a fost si este un succes.

  6. pai, daca s-ar elimina complet moneda fizica si toate tranzactiile s-ar efectua cu monede electronice, cantitatea de moneda ar fi autoreglabila, teoretic egala cu valoarea tuturor datoriilor la un moment dat
    atributul statului ar fi acela ca ar avea cea mai mare datorie „pe caiet”, antrenand insolvabilitatea agentilor economici si persoanelor fizice la care statul va fi dator, respectiv blocarea tranzactiilor (inclusiv munca) sau rostogolirea unor dobanzi penalizatoare care conduc la cresterea preturilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Silviu Cerna
Silviu Cerna
Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a numeroase lucrări în care tratează rolul băncilor centrale în economiile contemporane, obiectivele şi instrumentele politicii monetare, factorii determinanţi ai cursurilor valutare, uniunile monetare etc. Cartea Teoria zonelor monetare optime a primit premiul Academiei Române „Victor Slăvescu” (2006), iar, mai recent (2015), cartea Politica monetară a fost distinsă cu premiul ’’Eugeniu Carada’’ al Academiei Române şi Marii Loje Naţionale a României. În perioada 1992-2009, a fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro