vineri, martie 29, 2024

Fatalitate – s-a mai scumpit benzina! Dar, hai să mai fim şi un pic englezi! Sau americani!

Tabelul de mai jos pune faţă în faţă, pentru prima dată în presa noastră, evoluţiile în timp ale preţului de vânzare al benzinei comune (Euro 95) din mai multe ţări din UE. Concluzia este evidentă – şi săraci, şi bogaţi, şi dependenţi şi independenţi petrolier, toţi plătim mai mult la pompă, faţă de acum un an, doi sau patru ani. (am ales să ne comparăm la vara lui 2008, deoarece barilul de ţiţei atingea în iulie pe piaţa mondială maximul istoric de 145 dolari). La toţi, benzina s-a scumpit de trei ori şi toţi avem preţuri comparabile.

Note – preturi litru benzina standard EURO 95 / coloana import – cat acopera importurile din necesarul intern de titei brut

Sursa – Eurostat (pentru datele europene), NYME ( pentru cotaţiile crude oil la New York, contracte cu livrare in luna urmatoare)

Si este normal să se întâmple aşa, atâta timp cât ne aflăm într-o piaţă comună ( fără bariere vamale) şi toţi producătorii duc în rafinării petrol la fel de scump. Că acceptăm sau nu, există o fatalitate a preţurilor la pompa, dar, că vedem sau nu, mai avem si un pic de noroc. Haideti sa privim realist lucrurile!

  1. 1. de ce e petrolul scump ?

Cel mai simplu răspuns ar fi că nu ajunge pentru câtă lume are din ce în ce mai multă nevoie de el! Pe pieţele în dezvoltare precum China, India, Brazilia etc, apar tot mai mulţi consumatori, dacă ar fi să ne gândim doar la cei care îşi cumpără pentru prima dată o maşină. Sigur că, în ultimii ani ( ani  de criză), preţul a mai dat înapoi, dar acum, pieţele par să îşi revină. In acelaşi timp, preţul se inflamează ori de câte ori apar noi ştiri privind conflicte mocnite care ar putea pune în pericol aprovizionarea mondială cu petrol ( vezi Iran sau,  mai nou, Siria).

  1. 2. De ce petrolul e la fel de scump pentru toată lumea, chiar şi pentru cei care au petrolul lor şi sunt independenţi?

Sa luam exemplul SUA, care sunt (inca) cel mai mare consumator si depind, in proportie de 45%, de importuri de petrol. De câţiva ani, americanii sunt cuprinşi de o frenezie a noilor tehnologii de forare şi speră ca, ajutaţi de canadieni, să-şi asigure independenţă energetică totală până în 2030. Ce le va aduce aceasta? Iată ce spune un articol realist (“Independenţa nu e soluţia tuturor problemelor”), publicat in februarie pe blogul Forbes: “Companiile din SUA vor continua să cumpere şi să vândă energie pe piaţa mondială. Dacă preţurile noatre interne cad sub preţul mondial, producătorii noştri îşi vor exporta aurul negru. Marea Britanie ofera un bun exemplu in acest sens. UK este aproape oil independent de cand a descoperit rezervele din Marea Nordului, dar preţurile lor la benzină sunt aproape la acelaşi nivel ca în SUA, scăzând taxele. Mai mult, preturile variaza după cotaţiile mondiale.  Deci, independenţă energetică nu înseamnă  benzină ieftină, nici măcar preţuri stabile”.

De ce este Marea Britanie „un bun exemplu”? Să ne imaginăm că Londra (guvernul) vine şi spune – „de mâine, din petroul nostru, pe care îl scoatem din marea noastră, facem benzina la fel de ieftină ca acum patru ani!”

Credeţi că se vor găsi mulţi englezi ( sa nu mai vorbim de scotieni – tot spun ei ca, de fapt, e petrolul lor) care să reziste ispitei de a pune câteva canistre în Eurostar, să le vândă prietenilor francezi, cu un profit frumuşel, fie şi doar de 50 de eurocenţi la litru? Sau se va găsi un tractorist francez care să nu vrea motorină mai ieftină? (doar toată lumea are nevoie de un aur ieftin!).

Ce credeţi că se va întâmpla atunci?  Ceva ce, culmea, britanicii tocmai au experimentat – în această primăvară au avut un weekend de coşmar, cu cozi kilometrice la benzinării, totul pornind de la frica de penurie.

  1. 3. De ce benzina e mai scumpă decat acum patru ani, desi cotaţia barilului a scăzut?

Preţul benzinei nu depinde exclusiv de cel al petrolului. Exista costuri de rafinare si de distributie, iar acestea nu au dat inapoi, mai ales in conditiile instabilitatii date de criza economica. Apoi, mare parte din pretul de la pompa este reprezentata de taxele speciale incasate de stat (accize)  – in UE, ponderea accizelor variaza intre 25% (Est, unde sunt in continuă creştere/ aliniere) si 40% (Vest). Tot din cauza crizei, statele sunt puţin dispuse sa reduca aceste taxe, pentru ca reprezinta o sursa sigura de bani la buget (vezi cazul Frantei care zilele trecute a anuntat doar o „reducere modestă şi provizorie” a accizelor carburanţilor pentru a lupta cu creşterea preţurilor la pompe, o soluţie costisitoare pentru stat dar mai simplă decât îngheţarea preţurilor, propusă iniţial de preşedintele Hollande în campania sa electorală. Reducerea va costa bugetul public 300 de milioane de euro, iar la pompă va duce doar la scăderea cu …6 cenţi a preţului. Vecinii nemti au catalogat imediat măsura ca fiind una populistă,” nu credem ca aşa se va ajunge la reducerea pe termen lung a preturilor, efectul asupra  economiei va fi pe termen scurt si, apoi, reducerea preturilor la pompa nu este treaba guvernului”, a declarant purtătorul de cuvant al guvernului de la Berlin)

Si in sisteme mai liberale, precum SUA, guvernul tot „umflă” cu 12% ( in medie) pretul de la pompa. Dar, chiar daca procentul taxelor este considerabil mai mic decat in Europa, galonul de benzină la americani a revenit la 3,9 dolari (preţ mediu), ca acum patru ani, aproape de maximul istoric.

Să mai adăugăm la toate aceste motive şi riscul valutar, mai ales pentru ţările în care moneda naţională ( in care se face vânzarea la pompă) s-a devalorizat mai repede faţă de dolar ( în care se exprimă petrolul pe plan mondial). Evident, preţurile nu vor da înapoi, mai ales când se anticipează o continuare a devalorizării, producătorii încercând astfel să-şi acopere riscul valutar.

  1. 4. De ce, totusi, statele (europene) nu impun o ingheţare a preţurilor la pompă?

Aceasta ar duce la falimentarea rafinariilor, care ar lucra sub costuri. Guvernele au visteriile goale si practic nu si-ar putea permite costurile de subventionare a preturilor. Paradoxal, costurile ar fi şi mai mari pentru statele care mai au rezerve de petrol, deoarece producatorii care exploateaza aceste rezerve de petrol nu ar mai avea resurse si nici „motivare” pentru a continua să investească şi să sustina/creeze locurile de munca in acest sector, directe si indirecte. (Practic, profitul pentru investitii vine in acest moment din diferenta intre pretul titeiului autohton si pretul mondial). Ar fi ca o sabotare a propriei economii.

In realitate, statele sunt primele interesate sa sustina investitiile in sectorul energetic.

“Este absolut raţional (it makes absolute economic sense) să promovezi producţia de titei şi gaze şi resursele pe care noi, UK, suntem norocoşi să le avem, şi credem că măsurile de încurajare vor duce la investiţii de 2,4 miliarde de lire, crearea a 4.000 de locuri de muncă britanice şi venituri suplimentare la buget de 600 de milioane de lire”. Iată cum şeful puternicei organizaţii patronale Oil&Gas UK (OGUK) saluta, la sfârşitul lunii iulie, anunţul ministerului lor de finanţe privind pachetul de facilitaţi pentru stimularea investiţiilor în energie. Asta după ce, raportul pe 2011 al OGUK spunea clar – suntem o industrie care asigură 340.000 de locuri de muncă în Marea Britanie, asigurăm peste 90% din cererea internă de ţiţei si 60% din cea de gaze, suntem pregatiţi să plasăm investitii masive, astfel ca, în 2020, să putem în continuare să asigurăm peste 60% din cererea de ţitei si gaze, dar … “vom acţiona într-un context în care preţurile sunt total instabile, cel puţin să avem siguranţa  în materie de tratament fiscal. Or, încrederea industriei a fost puternic zdruncinată de anunţul surpriză din martie 2011 privind creşterea taxelor”…

Argumentul suprem “locuri de muncă“ este şi mai clar strigat peste Ocean, unde, chiar în această periodă, influentul  American Petroleum Institute cauta sa explice „ce se intampla cu preturile la benzina”, dar, in acelasi timp, a declansat o campanie naţională (cum doar americanii ştiu să facă!) “Vote for energy”, de promovare a “interesului naţional”. O industrie care asigură 1 din 20 de locuri de muncă americane are dreptul să ceară fiecărui alegător ca acum să-şi întrebe candidaţii la alegerile din noiembrie – “ ce faci pentru a susţine energia naţională?“.

In România, s-a vehiculat, de curand, o sumă – două miliarde de euro investiţii anuale în următorii 10 ani. Petrom anunţa că, dacă ar continua să investească ca până acum, adică în jur de un miliard de euro pe an, cu cât ar mai pune şi Romgaz , am putea avea, peste 10 ani, cel puţin acelaşi nivel de independenţă energetică  ca acum. Ceea ce nu va fi deloc puţin – garanţia că se vor păstra zecille de mii de locuri de muncă din industrie. Doar Petrom singur are acum 23 de mii de angajaţi, iar, prin furnizori, mai dă o pâine la încă aproape 60 de mii ! E de colea, cum am zice noi, mai ales în vremurile astea?  Hai să zicem şi noi ca englezu: dacă suntem norocoşi că mai avem ceva resurse, nu e păcat să ne comportăm iraţional economic  şi să nu încurajăm, pe cat putem, investiţiile pe care petroliştii sunt dispuşi sa le facă în acest sector?!

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Experienta din domeniul gazelor contrazice articolul. Preturile chiar au scazut in Statele Unite. Iar un aport de oferta (din sisturile canadiene) cu siguranta ar trebui sa aiba un efect asemanator.

    De asemenea pare greu de crezut ca au crescut in asa masura costurile de rafinare, pe fondul stagnarii sau chiar scaderii consumului, incat sa justifice pretul la pompa dublu vand petrolul e $100 fata de cel de cand era $140.

    • Parerea mea de Gica-Contra e ca de fapt tot ce inseamna bun material de stricta necesitate (petrol, mancare, orice resursa energetica) creste ca pret nu doar din motive strict economice.

      Pur si simplu s-au acumulat tensiuni uriase in sistemele financiare mondiale (inclusiv finantele publice). Sunt de platit datorii uriase, iar acest lucru e imposibil prin metode clasice, asa ca se apeleaza la tiparnita. Iar valoarea banilor de hartie scade vazand cu ochii.

      Cred ca pariul pus undeva, „acolo sus”, e ca broasca sa fie fiarta atat de incet incat sa nu sara din oala (adica fara revolutii, razmerite, revenire de regimuri comuniste, razboaie, etc)

      Daca totul va merge bine (si nu e ironie!) o sa ne linstim un pic peste vreo 20 de ani. Si o sa privim in urma cam cum ne uitam acum la filmelor americane din anii 50-60. Filme in care unii negociaza niste salarii excelente la sume de genul 230-250-280 de dolari pe saptamana, bani cu care astazi nu poti sa angajezi in USA nici macar un gunoier.

      Cam asta este. Cine face economii in bani de hartie o sa fie fraierul planetei. El o sa plateasca pentru toate prostiile facute de aia cu datorii.

  2. ?????
    In Algeria – producatoare de petrol > pretul la pompa e sub 20 eurocenti/litru! deci NU se aplica afirmatia > De ce petrolul e la fel de scump pentru toată lumea, chiar şi pentru cei care au petrolul lor şi sunt independenţi?
    Mai sunt si altii, in aceeasi situatie…
    de ce e petrolul scump ??? da de ce taxeaza statele (si mai ales cleptocratia legalista ce o avem in rominia in loc de stat) asa mult carburantii…?????
    Sa fim americani? sau britanici?
    Hm hm….ia sa fim putin nemti>
    2000 euro un salar mediu – 1,6 euro un litru de benzina
    rrominica > 2000 lei salar mediu – 6 lei litrul de benzina
    Deci..cind le-a fi lor 6 euro litrul la 2000 de euro salar ………sa vina sa imi spuna cineva ca e scump…
    La fel…luam tigarile? 5 euro in Germania pachetul…la 2000 euro salar. in rominica…2000 lei…12 lei….unde is mai scumpe in realitate????????

    hai lasa-ne ….si JOS TAXELE .

  3. petrolul e cat e, accizele ar trebui reglate in functie de puterea de cumparare a oamenilor, dar desi acest lucru este de bun simt, unele lucruri de bun simt nu se pot intampla in Uniunea Europeana.

  4. 1) Ma bucur sa aflu ca vechea mea cunostinta Cristi Stefan e bine, il „dadusem disparut” de niste ani…
    2) De dragul unei discutii serioase, Cristi, cred ca ar fi corect sa numesti acea multinationala din scurtul tau CV. Mai ales daca e OMV/Petrom. Sau macar sa spui daca are mult de-a face cu petrolul , benzina etc.
    3) Interpretarea pe care o dau articolului (altfel intrutotul corect cam din orice punct de vedere, minus vreo doua omisiuni) este ca incepe batalia mediatica impotriva anuntatei taxari a supra-profiturilor companiilor din energie.
    4) Ca vorbeam de omisiuni, ca tabelul de mai sus sa fie perfect relevant (oricum e util ca material de referinta) ar trebui sa mai aiba cel putin un rand. Anume costurile de extractie. Macar pt. Ro, UK si nivelul mediu international. Ar merge si redeventele, ma gandesc.
    Mai ales daca esti companie petroliera, nu-i chiar totuna ca la un pret international de $100/bbl sa ai costuri (extractie plus redevente) de $80/bbl, sau de $20/bbl.
    In primul caz faci un profit brut decent de $20/bbl, intr-al doilea faci $80/bbl. Ca asa e unii, i-a facut mama lor cu mai mult noroc decat pe altii si pot lucra, vb mare a d-nei Nutu, in „tari prost guvernate si corupte”.
    Diferenta de $60/bbl dintre cele doua niveluri de profit se poate numi profit exceptional (windfall profit) si nu mi se pare deloc nepotrivit sa fie taxat altfel decat profitul „obisnuit”.
    Cam despre asta-i vorba, pe scurt.

    • Ai pus punctul pe I. Intradevar se poate vorbi de un profit exceptional care ar putea fi suprataxat de statul roman. Cu toate acestea nu se rezolva problema pretului la carburanti si asta e subiectul articolului. Cu siguranta statul roman ar incasa mai mult ca urmare a acestei suprataxe dar pretul la pompa va ramane neschimbat.

      Ceea ce trebuie luat in calcul in primul rand este ca produsele petroliere (brute sau finite), sunt bunuri care se tranzactioneaza pe o piata globala. Sa zicem ca de maine, compania fanion de pe piata decide sa cedeze presiunii locale si reduce pretul, sa zicem de la 6 la 5 lei litrul.

      Consecinte pe termen mediu si lung:

      1. Compania fanion isi va pierde interesul comercial de a-si desface marfa pe piata locala pretul de vanzare pe retail devenind mai mic decat ce ar putea obtine dc ar vinde direct pe piata globala (costuri logistice ajustat si overheads ajustat)
      2. Toate celelalte companii care nu au extractie in Romania isi vor diminua drastic importurile iar pe final vor inchide buticul. Companiile mama vor refuza sa le vanda titei/produs finit pe pierdere, pretul de transfer devenind mai mic decat ceea ce se poate obtine pe piata libera.
      3. Transportatori + frontalieri vor incepe sa faca din ce in ce mai mult turism la pompa, blocand traficul generand disfunctionalitati in aprovizionarea statiilor frontaliere.
      4. Pentru ca pe final, luand in calcul punctele 1, 2 si 3 penuria de carburant sa se instaureze iar pe piata sa ramana unul maxim 2 jucatori. Acest lucru va duce intradevar la situatia de monopol de care tot ne temem.
      Restul scenariului, il las la interpretarea fiecaruia…

      • Cu siguranta ca preturile n-au cum sa scada semnificativ, nu intr-acolo „bateam”.
        In schimb, profiturile pot fi impartite mai echitabil. Ce-ar face un stat corupt si prost guvernat cu niste bani in plus, asta-i alta discutie…
        Cat despre profiturile din petrol, Cristi, aici nu e vorba de o comparatie intre industrii (petrol vs finante sau tututn), ci de o comparatie in interiorul ACELEIASI industrii, petrolul. N-ar strica daca ai face o comparatie intre marjele catorva oil majors si cele ale unuia mai mic, dar mult mai vioi de pe la noi… atunci o sa intelegi cum e cu profitul exceptional ;-)
        E exceptional in raport cu industria, nu in valoare absoluta.

      • Piata globala nu inseamna doar tarile dezvoltate. Cine crede ca poate sa comerzializeze acolo, este liber sa o faca. Dar sunt sigur ca si aceste varfuri au un nivel de saturatie, dupa care comercializezi unde poti la ce pret poti si este economic fezabil.

        A asimila conceptul de piata globala cu imaginea Germaniei in incercarea de a justifica nivelul preturilor este o mistificare.

        • In cazul despre care (cred ca) vorbim, nu e atat vorba de Germania si altele asemenea, cat despre tarile invecinate. Romania are deja printre cei mai ieftini carburanti din Europa (diferentele nu sunt mari, dar exista); a forta o ieftinire poate lesne deveni contraproductiv – Daniel a explicat foarte bine ce s-ar intampla si eu sunt de-acord cu el.
          Daca-l obligi cumva pe X sa vanda mai ieftin, o sa vanda prin vecini; daca insa ii taxezi acel profit exceptional, nu are ce face (ma rog, nu la fel de usor) si va continua sa vanda si-n home market, pentru ca dispare avantajul de-a vinde-n alta parte.

    • va salut
      deci, pe scurt … 1) sunt bine desi 2) nu lucrez/n-am lucrat la OMfau. Multinatioanala in cauza pleaca din Anglia, da mini-credite si e un nume care ar deturna orice discutie, serioasa sau nu… acum cred ca toata lumea a inteles. am plecat de curand si, in general, cred ca am terminat cu mediul corporatist. 3) sincer, ma mir ca nu a inceput inca aceasta batalie – cred ca nu o sa mai intarzie mult. normal, noi, boboru, o sa vrem sa strigam casse toi, riche con ( vezi Liberationu de ieri cu Vuitonu lor), dar ne permitem, ne da mana? uite tot la UK ( ca m-am obisnuit cu ei) – petrolistii lor, nume grele, sar ca arsi cand aud de suprataxare si ameninta pe fata – voi umblati la taxe, noi umblam la investitii si la joburi. Si daca Londra nu are guvern puternic, o sa aiba stim noi ce Bucurestiul? 4) mi-a placut treaba cu redeventele. legat de costurile de extractie – oricum ai intoarce-o, la noi nu nu mai sare asa usor auru din pamantu, nici macar din marea patriei (asa cum nici din Marea Nordului nu se mai extrage asa usor – oricum, au si ei vreo 60 de ani de exploatare) Nu e ca la arabi . Deci, toti producatorii invoca costuri, sigur ca nu sunt la nivelul pretului mondial, asta ii si motiveaza sa mearga mai departe cu investitiile. si, normal, ca daca le umbli la profit o sa strambe din nas. Or, ce ne intereseaza pe noi? E clar, benzina mai ieftina nu o sa vedem niciodata, hai macar sa profitam rational prin banii care vin in economie, cum spuneam, prin investitii si joburi. si, apropo, vezi ca americanii de la petroleum institute au acum o postare in care explica cum profiturile din petrol sunt comparabile cu cele din alte industrii ( tutun, farma) ca sa nu mai vorbim de financiar. asta e, toata lumea vrea profit, asa se invarte lumea

      pt catelu – comparatia cu gazu nu e buna: pretul la petrol e acelasi peste tot, ca e marfa universala, il duci din Africa in China cu vaporu

      pt umoritsu – vezi ca si in Iran e subventie si, culmea, au si cozi la benzinarii. Pe bune, toti care subventioneaza incep sa se gandeasca la costurile foarte mari

      pt green … asta cu salariile e un ever green, … dar cred ca am o veste proasta – salariile in RO or sa fie ca in UK cand Europa o sa ajunga ( si nu mai e mult) prostu satului global
      salut

      • „Multinatioanala in cauza pleaca din Anglia, da mini-credite si e un nume care ar deturna orice discutie, serioasa sau nu… acum cred ca toata lumea a inteles.”

        Ma bucur ca nu ti-ai pierdut simtul umorului :-)… mai ales daca te refereai la o mutinatio-anala :-) :-)

    • „4) Ca vorbeam de omisiuni, ca tabelul de mai sus sa fie perfect relevant (oricum e util ca material de referinta) ar trebui sa mai aiba cel putin un rand. Anume costurile de extractie. Macar pt. Ro, UK si nivelul mediu international. Ar merge si redeventele, ma gandesc.
      Mai ales daca esti companie petroliera, nu-i chiar totuna ca la un pret international de $100/bbl sa ai costuri (extractie plus redevente) de $80/bbl, sau de $20/bbl.”

      În 2009-2011, pentru OMV-Petrom, mai degrabă vorbim de costuri de extracţie de 12-16 $/bbl.

      Ghici cine suportă diferenţa.

      ~Nautilus

  5. Masina (si pe cale de consecinta combustibilul) sunt utile doar daca produc bani.
    Daca in totalul de drumuri 10-15 % sunt voluptorii (concedii, vilegiatura, … etc.), atunci totul este in regula, daca masina produce cat ti-ai planificat.
    Ma tem insa ca masini si motociclete de sute de mii de euro (inmatriculate pe firme) nu sunt folosite pentru produicerea de bani, ci doar pentru mers la o cafea cu prietenii, in colt .
    In contextul in care in Germania (tara pe care o cunosc bine) 90 % din drumuri, constituie naveta si drumuri pentru a produce bani, este normal ca banzina sa fi atins si 1,7 euro/litru in iulie 2012.La noi ce s-a produs din totalul benzinei arse ?

    In alta ordine de idei,benzina comuna de 95 nu exista; exista insa o „perversitatea” comerciala a celor de la OMV sfidand orice regula de piata. In Germania si Austria, la fiecare pompa ai la 95 2 optiuni de alegere :
    a) 95 simpla, „comuna”, farav amestecuri nocive pt. motor si catalizator si
    b) 95 „tratata” cu etanol, foarte buna pentru facut praf capace de chiulasa, capete de piston, segmenti, … etc..
    Scoateti va rog din limbaj 95 comuna, nemaiexistand asa ceva din aprilie 2011.
    In Germania si Au exista insa 95 comuna; si o grija deosebita fata de consumatori .

    • „b) 95 “tratata” cu etanol, foarte buna pentru facut praf capace de chiulasa, capete de piston, segmenti, … etc..”

      Greşit. Capetele de piston şi segmenţii se distrug prin detonaţie, şi cu cât cifra octanică e mai mare, arderea e mai progresivă şi pericolul de detonaţii înlăturat.

      Etanolul are C.O. mai mare ca benzina şi metanolul e chiar peste etanol. (De asta la motoarele turbo se folosesc injectoare de apă şi metanol 50:50 pentru a rula cu presiuni turbo mult mai mari decât ar suporta chiar şi benzina de 99-100 fără să detoneze.)

      Rafinăriile nu produc decât 2 benzine, 95 şi 98, fiindcă există 2 standarde EEC pentru benzină. C.O. de 99-100 se obţin prin aditivare cu compuşi aromatici, reţeta fiind alta de la producător la producător. Pentru WRC se foloseşte benzină cu C.O. 102. Motoarele de aviaţie cu piston folosesc benzine cu C.O. 92-110, în timpul războiului se foloseau şi C.O. 130-150 (prin aditivarea benzinei brute, fără plumb, C.O. 67-75, cu hidrocarburi obţinute din cărbune prin diverse metode foarte complicate şi scumpe).

      ~Nautilus

  6. Daca prețul la pompa e acelasi, costurile acelasi, transportul acelasi, etc. Angajatii romani de la Petrom de ce nu au salariile colegilor lor din UK, daca tot vrem sa traim in global vilage?!!

  7. Sa ne dorim sa fim sau nu americani?
    1 US gallon = 3.78541178 liters = 3,9 USD => cam 3,6 lei pe litrul de benzina. Mai zicem si de salarii minime/ medii?
    E vorba de taxele incasate de state, care au tot interesul ca preturile sa fie mari. A zis-o si Isarescu acum vre-o doi ani, si Florin Georgescu anul asta cand se arata multumit de cresterea Euro fata de leu, pentru ca la anul taxele incasate vor fi mai mari.
    Miopia si gandirea pe termen din ce in ce mai scurt caracterizeaza marii conducatori ai natiunilor. Goana lor dupa bani de cheltuit si astuparea gaurilor anterioare (datorii de tot felul) escaladeaza criza si naruie speranta de a se intampla ceva bine pe termen scurt.

    • „1 US gallon = 3.78541178 liters = 3,9 USD => cam 3,6 lei pe litrul de benzina”

      Aşa e în toate statele mari care nu accizează carburanţii (SUA, Rusia, China, Africa de Sud), preţurile sunt asemănătoare. Cotaţiile europene, de la >9 RON/litru în Italia şi 7-8 RON/litru în alte state europene (UK, Portugalia, Austria) se datorează accizelor mari şi TVA-ului de 17-24%.

      Dar la nivelul veniturilor medii din Rusia sau Africa de Sud, 3,5-4 RON/litru sunt la fel de supărătoare pentru ei.

      ~Nautilus

    • @Euroscepticu, socoteala ta e buna pe hirtie, dar se scapa din vizor un amanunt extrem de important: in America de Nord benzina de baza (regular) este de 87, dupa care este 89 si cea premium este 91.
      Masinile astea de pe-aici habar nu au cum este la „gust” cea de 95…

      • Neh , e alta englezeala tip inci picioare si mile :
        It turns out that in Europe, the octane number posted is determined by the RON method (if you live in Europe, check the small print on the gas pump next time you fill ‘er up. Wait, filling it up requires taking out a loan nowadays…). In the USA, the number posted is according to the „(R+M)/2” method. Turns out that this is simply the average of the RON number and the MON number. So, would the MON number typically be lower than the RON number? The answer is….yes! Apparently, for modern fuels, the difference between RON and MON (also called sensitivity) is about 10 (RON is higher than MON). Knowing this, we can now calculate the following:

        87 octane in the USA = 92 octane in Europe
        89 octane in the USA= 94 octane in Europe
        92 octane in the USA = 97 octane in Europe

        Go figure, huh? It seems these regular and premium fuels have roughly the same octane rating after all.

        • Cumpărătorii americani ai maşinilor europene şi japoneze au de ales la pompă între C.O. 91 şi C.O. 93. (Unele staţii folosesc multe C.O. intermediare, prin amestecul unei benzine C.O. 85-87 cu alta C.O. 91 în diferite procentaje cu un fel de dozator electronic încorporat în rezervor, există şi o poză care circula pe net cu el. În motoarele mai vechi, cu rapoarte de compresie mici, îşi permit să pună benzină de 85-87-88, în măsurile lor. Pune la un 2.0TFSI aşa ceva şi în câţiva km detonaţiile îţi distrug pistoanele.)

          Fiindcă diferenţa între MON (C.O. în condiţii grele de utilizare şi temperaturi mari) şi RON (C.O. în condiţii normale de rulare pe şosea) nu e chiar 10 în toate cazurile, echivalarea făcută de profesionişti (API şi alte instituţii) arată că o C.O. 91 în sistemul american echivalează cu 95 de la noi, şi 93 echivalează cu 97-98.

          ~Nautilus

    • datele din tabel sunt aberante si pentru Romania. in 2008 benzina era 2,15 lei/l? sa fim seriosi. era undeva pe la 3,7 lei. deci putem spune ca pretul s-a dublat nu triplat.

  8. Pretul este cam acelasi, puterea de cumparare nu este aceeasi, asa ca este ocomparatie (cel putin) fantezista intre tari.

    De fapt sint 2 factori:
    – tot comertul petrolier se „raporteaza” (sa traiti!) la USD
    – decizia (=puterea) in colosii corporatisti apartine aceluiasi grup (fara mama, fara tata) international financiar care manipuleaza pietele financiare
    Astia dau cate un ciolan de ros la alde’ guvernatori de banci „nationale”, folosesc agentiile de „rating” sa avertizeze pe cei obraznici ca li se ia „jucaria” = masa monetara…
    In rest – vorbarie pentru fraieri; se joaca psihopatii peste granitele dintre noi, invizibile si inutile pentru ei.

  9. În 2005, decembrie, o tentativă de dublare a preţurilor la carburanţi s-a lăsat cu mişcări sociale, demonstraţii violente care au degenerat, lăsându-se cu morţi şi răniţi. Dublarea preţurilor a fost doar primul pas şi s-a făcut la cererea FMI (programul de reforme convenit cu ei, nu vreau sa o dau pe populisme vadimiste).
    Chestiile de mai sus s-au întâmplat în Irak, iar dublarea preţului a fost de la 1 dolar la 2 dolari. Rezervorul, nu litrul sau galonul. Rezervorul.

    • Detaliati, va rog, ca nu se intelege clar. Cui trebuie sa-i fie rusine, in ce sens e propaganda?
      Subiectul ma intereseaza in modul cel mai sincer cu putinta si chiar as fi recunoscator cui imi arata unde si de ce gresesc.

      • Acest articol vine pe fondul unei efervescente publicitare in privinta preturilor la combustibili. Din partea cui nu stiu, nefiind asumat deschis, pot doar sa banuiesc. Asta pe partea de propaganda.

        De ce este rusinos ? ei bine, pentru ca OMW sifoneaza profiturile prin contractori care sunt in fapt tot companiile lor. Orice profituri raporteaza ei in Romania sunt in realitate mult mai mari. Imi pare rau ca nu am memorat nume de companii etc. ca sa pot exemplifica concret.

        Ai costuri de productie la nivel de Europa de Est si preturi de comercializare la nivel vestic (spre exemplu ceea mai ieftina benzina din Franta are cam acelasi pret ca si la noi) Daca aceste companii cred ca e mai bine si mai profitabil sa comercializeze pe aceste piete, nu le opreste nimeni. Se gaseste cineva sa faca afaceri si aici,
        Eu vreau sa vad in Romania o piata libera in care preturile se ajusteaza in functie de cerere si putere de cumparare, cum este normal.

        Ideea e, OWM ar avea de unde sa reduca preturile, iar cine face propaganda pentru aceste companii si toata mizeria din jurul lor, monopol, intelegeri etc. are de ce sa-i fie rusine.

  10. Pretul din Romania e umflat nu la pompa ci cu pompa. Plecand de acelasi pret al petrolului, tot lantul de transport prelucrare distributie ar trebui sa fie mult mai ieftin decat media pe UE pt ca mana de lucru din Romania e mult mai ieftina. Lacomia celor ce controleaza acest lant e insa mult prea mare.

  11. Nu sunt de acord cu explicatia la pct 3. Benzina nu este mai scumpa acum fata de acum 4 ani din cauza taxelor, sau alinierii la taxe. Pretul luat in calcul atunci era un pret mediu pe mai multe luni. Daca ne uitam la pretul mediu in anul in care petrolul a ajuns aproape de 150 de dolari pe baril vom vedea ca este mult mai mic decat pretul mediu din acest an, cand bariul a fost aproape constant in jurul lui 120$/baril.

  12. Nu cred ca exista cineva care sa creada „pe bune” ca din 2008 si pana acum s-au triplat costurile de rafinare!! Sau ca aceasta TRIPLARE se datoreaza unei diferente de curs RON/USD de… 1 leu! In 2008 cursul era aprox. 2.7 – 2.9 acum este 3.6. Hai sa fim seriosi, cursul a crescut cu mai putin de o treime, pretul barilului a scazut cu un sfert dar pretul s-a triplat!
    Nu, explicatia este mult mai simpla: LACOMIE, SPECULA, cu largul concurs al autoritatilor. In definitiv, pe langa accize, cu cat pretul este mai mare cu atat TVA-ul este mai mare. Este pur si simplu transferarea costurilor crizei asupra cetatenilor folosind si mijloace indirecte nu doar cele directe.

    • Transferarea costurilor crizei şi a costurilor sociale, după modelul lui Ponta al italienilor (Mario Monti): în statele-porcuşori, Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, preţul benzinei e cel mai mare din Europa. Benzina de 98 sare de 2 EUR/litru la unele staţii italieneşti.

      Prima măsură a lui Monti după numire a fost să umfle accizele la benzină cu 30% :)

      ~Nautilus

  13. Mdaaa, din cauza acestor „luminati” ai ASE ului de doi lei am ajuns unde suntem (nu numai in Romania ci la nivel mondial) in „criza” asta idioata. De fapt nu este o criza ci o iesire la lumina a tuturor furturilor si hotiilor la nivel global, in capitalismul lui peste. Ce gandire simplista poti sa ai domnule Cristi Stefan… Aceasta „sinteza”a fost comandata pe bani frumosi sau tu chiar asta crezi, ceea ce scrii aici? DIN CAUZA CELOR CA TINE SUNTEM UNDE SUNTEM. SA-TI FIE RUSINE. Daca nu esti capabil sa intelegi lucrurile in intregul lor mai bine nu te implici, Este mai bine sa creezi niste „impresii” pe baza mai multor informatii si mai putin false. Preturile din tabel sunt create in dimineata asta dupa imaginatia ta? Poate integrezi in tabel si statele in care benzina costa 20 centi/l. Apoi sa incerci sa explici „pretul identic” la nivel mondial. Si data la care publici articolul e putin gresita, trebuia publicat a doua zi dupa ce Petromul a anuntat profitul ala colosal (pentru Romania si mai ales pentru perioada de criza). Nu crezi?
    SA-TI FIE RUSINE PENTRU EFECTELE PE CARE INCERCI SA LE OBTII (voluntar sau involuntar) in randurile celor ce iti citesc articolele. Eu sigur nu voi mai citi nimic din articolele tale pentru ca nu am nevoie de cei ca tine sa inteleg cam ce se intampla in jurul meu.
    Orice poate fi motivat si explicat, chiar si o crima in mintea criminalului are o explicatie, dar valoarea de adevar a acelor explicatii ramane aceeasi, raportata la sistemul general(totalitatea oamenilor intregi la minte) un FALS absolut.
    IPOCRITULE

    • Uita-te la marginea de profitabilitate . Iti place profitul facut de Shell , Petrom , Exxon ? Cumpara actiuni .Bineinteles ca o cifra de 3700 miliarde lei (profit Petrom) suceste mintea babuinului dar daca o pui la 3.6 E per capita /luna devine mizilic . Si e normal sa aiba 3.6 euro profit cand iti vand benzina de 36 euro , trebuie sa aiba de unde sa acopere toate gaurile seci si platformele avariate pe care tu nu le vezi la pompa .
      In rest daca tai acciza obtii taxe mai mari / investitii mai mici si bonus congestie suplimentara pe sosea + ceva poluare in plus (pe asta si eu o ignor) . Ce iei pe mere dai pe pere si nici nu te pregateste pentru viitor . Prefer modelul norvegian celui iranian sau venezuelez.

  14. Din pacate din analiza lipsesc niste elemente importante:
    – toate preturile la combustibil sunt prezentate in EUR, iar cele la petrol sunt in USD. Pentru o comparatie corecta ar trebui prezentata si corelatia dintre valute. La 25.08.08 1EUR = 1.56USD, iar la 10.09.12 1EUR = 1.29USD
    – pretul la petrol de referinta pentru Europa nu este pretul Nymex Crude, ci este pretul Dated Brent care in 2008 era aproximativ egal cu Nymex, dar acum este 116USD fata de 97USD cat este Nymex.
    Deci pretul la petrol in 2008 era 81EUR si acum este 90EUR, o crestere de 11% si nu o scadere cum se mentioneaza la punctul 3.
    De asemenea ar trebui evidentiata si cresterea accizelor in statele europene fata de 2008.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Stefan
Cristian Stefan
Ziarist 1997-2008 la Banii Nostri, Adevarul; angajat intr-o multinationala (internal communication officer) 2009-2012

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro