joi, martie 28, 2024

Fiasco-ul autostrăzii Sibiu-Pitești. Ce trebuie să facem pentru a construi autostrăzi care să traverseze munții

Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Pitești se reziliază la mai bine de doi ani de la începerea sa, iar studiile geotehnice și proiectarea nu au fost făcute decât pe secțiunile relativ simple din capetele autostrăzii: Sibiu-Boița și Curtea de Argeș-Pitești.

Autostrada Sibiu-Pitești este un proiect care dă măsură incapacității CNAIR de a gestiona investiții de o asemenea dimensiune. Asistăm de 10 de ani de zile la o comedie de erori și stângâcii în timp ce România rămâne ruptă în două de Munții Carpați.

O scurtă istorie a acestui contract care se reziliază: conform caietului de sarcini, pe secțiunile din capete studiul trebuia să fie gata în 5 luni adică în decembrie 2015. Apoi la 12 luni de la începere, în iulie 2016, trebuia să fie gata tot studiul pe cei aprox. 120km. Iar la 17 luni de la începere, în decembrie 2016 s-ar fi finalizat contractul odată cu obținerea acordului de mediu.

Licitația a fost prost făcută în anii 2014-2015. Nu s-au păstrat condițiile din caietul de sarcini la care a lucrat un an de zile în 2013 o firmă de consultanță europeană. Sub presiunile lui Dan Șova și Narcis Neaga s-a tăiat pe ici-pe colo, prin părțile esențiale, rezultând un contract nerealist.

S-a mai adăugat selectarea la licitație a unei firme de consultanță neserioase și fără capacitatea și intenția de a duce la bun sfârșit un contract de o asemenea anvergură.

În fine, nu s-a respectat recomandarea consultantului european de a angaja o firmă care să monitorizeze derularea contractului. CNAIR prin dl. Neaga s-a declarat capabil să facă singur această monitorizare.

Cât de capabilă a fost echipa respectivă vedem astăzi la 2 ani de la semnarea contractului. Dl. Ștefan Ioniță, actualul director general a coordonat această echipă anul trecut din calitatea de director tehnic. Când a ajuns director general, i-a promovat pe cei din echipa de monitorizare a studiului de fezabilitate Sibiu-Pitești în funcții de directori.

Astăzi, aceeași echipă ne propune soluții fantasmagorice care nu vor însemna decât noi ani și ani pierduți pentru acest proiect.

S-a vehiculat chiar de dl. Ioniță ideea lansării unei licitații pe baza studiului făcut în 2008. Adică știm din anul 2010 că acel studiu este incomplet și nu are sub nicio formă nivelul de detaliu necesar pentru o autostradă montană. Cunoaștem că e nevoie de un efort de cartare și proiectare de 10 ori mai mare decât s-a făcut atunci pentru a ajunge la un nivel acceptabil. Dar, în lipsă de inspirație și pană de idei, lansăm o licitație bazată pe studiul vechi în speranța că, cine știe, poate prin magie ar putea funcționa. Nu, domnule Ioniță și domnule ministru Cuc, așa ceva nu poate însemna decât noi rezilieri de contracte în viitor și bani și ani pierduți pentru România!

Altă idee pe care o lansează la disperare domnii Cuc și Ioniță este aceea că CNAIR poate face singur studiul geologic și proiectarea. Așa ceva este atât de departe de realitate încât e greu de calificat. Cel mult ca o glumă nereușită. CNAIR nu are nici pe departe resursele tehnice și umane necesare pentru proiectarea unei autostrăzi montane. Alt timp pierdut, alte idei crețe lansate pe piață pentru a mai amăgi publicul.

Ce e de făcut în situația de față când ne luăm cu mâinile de cap și ne întrebăm descurajați: când oare vom trece munții cu o autostradă?

În primul rând, studiile și proiectarea pentru autostradă trebuie făcute. Dar trebuie făcute de oameni serioși și capabili care au mai făcut așa ceva: proiectare de infrastructură rutieră complexă prin relief greu. Asta costă și durează, dar nu există scurtături magice. Mentalitatea de scos jolly-jokeri din mânecă ne-a adus aici. Așadar, trebuie o licitație internațională făcută ca lumea. Plătim, așa cum se plătește oriunde în lumea asta unde se fac construcții complexe, și obținem un rezultat de calitate pe baza căruia chiar să se poată construi autostrada.

În al doilea rând, un proiect de complexitatea și valoarea autostrăzii Sibiu-Pitești nu poate fi gestionat de CNAIR. Aceeași structură care cu chiu-cu vai abia reușește să facă o centură de oraș de la câmpie, nu are capacitatea de a face managementul unui proiect de investiții atât de complex, precum o autostradă montană. Soluția? O structură nouă, o echipă de profesioniști plătiți corespunzător, lăsați 10 ani de zile să-și facă treaba fără interferențe politice.

Această structură, legal vorbind, există. Se numește Compania Națională de Investiții Rutiere și a fost creată printr-o ordonanță dată târziu anul trecut de Guvernul Cioloș. Din păcate, nu a fost operaționalizată, nu are niciun angajat, deci ea nu există în prezent decât pe hârtie.

Mai mult, anul trecut în toamnă a fost contractată prin intermediul BEI, asistență tehnică de la ASFiNAG (compania care gestionează autostrăzile Austriei) pentru operaționalizarea și structurarea acestei noi companii. Contractul este în stand-by, oamenii așteaptă să fie chemați să ajute. De altfel, întreg efortul, a cărui inițiativă îmi aparține, a fost înțeles mai mult ca o mână de ajutor întinsă între țări pentru acel transfer de know-how de care avem nevoie.

Trebuie aduși profesioniști în această nouă companie. Dar profesioniștii (eventual ingineri sau manageri de proiect români repatriați) nu vin dacă 1) nu sunt plătiți corespunzător și 2) nu au perspectiva că-și pot face treaba fără interferență politică.

Și aici ajungem la ultimul, dar nu cel din urmă punct: gata cu ingerințele politice în infrastructură! Trebuie un acord între forțele politice din România (am văzut această idee a unui pact și la senatorul Florin Câțu și o salut) prin care să se garanteze profesioniștilor că sunt lăsați să-și facă treaba. Politicul trebuie doar să se ocupe de alocarea banilor necesari.

Fără aceste măsuri nu vom reuși nici în 10, nici în 20 de ani să facem autostrăzile montane. Tg. Mureș-Iași, legătură vitală pentru Moldova, este un proiect de complexitate încă mai mare. Ne vom uita la declarațiile politicianiste ale șirului nesfârșit de miniștri care se perindă la Transporturi, ne vom descuraja, țara va rămâne ruptă, oamenii vor muri în continuare cu zile pe drumuri și economia va suferi.

E momentul unui reset pe Transporturi. Cer tuturor forțelor politice să ne așezăm la masă și să discutăm serios un pact pentru profesionalizarea marilor investiții din România.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Referitor la ce s-a facut (ratat) pana acum, strict pe subiectul asta, e important pentru opinia publica sa afle urmatoarele – ca sa inteleaga dimensiunile dezastrului:
    1. de cat timp se arde gazul cu proiecte care nu duc nicaieri
    2. cati bani s-au platit pana acum pe diferitele incercari ramase fara niciun rezultat?
    3. care sunt motivele de reziliere/esuare de la caz la caz?
    4. cine raspunde? (nu politic, pentru ca toate guvernarile sunt amortite/anesteziate (poate si murdarite?) pe palierul asta, ci strict juridic; separat – poate are si DNA ceva de zis in legatura cu sumele imense care s-au scurs in gaurile si esecurile din infrastructura; exemple episodice au mai iesit singure la suprafata – Romstrade, etc)

    Cu privire la ce propuneti pentru viitor (echipa de profesionisti, bine platiti, protectie la interferente politice, pact politic etc): spor la visare! nu ca nu ar fi de bun simt ce ziceti, dar a fost, este si va fi peste puterile noastre sa ne adunam si sa decidem ceva pe subiect (in primul rand la nivel de administratie, oricare ar fi aia; iar apoi din perspectiva votantilor bulversati, incapabili sa se adune si sa formuleze asteptari realiste dincolo de un spor la pensie)

    • Cuvant mare „cine raspunde ?” asta. Oare mai exista infractiunile de sabotaj si subminare a economiei nationale ? Nu sunt ceausist, dar inainte daca furai un surub de la un utilaj, puteai fi condamnat nu pentru un furt minor, ci pentru cele de mai sus. Pana nu vom avea condamnari de genul asta ( daca vom mai avea cine sa ii condamne ), oamenii vor face 2-3 ani de inchisoare maxim, si aia probabil in conditii privilegiate despre care nu stim nimic.

      Sa va amintesc, la pasajul Piata Sudului am pierdut finantarea europeana pentru ca s-a intarziat. Cineva de la municipalitate a zis sa se sape ca nu trec utilitati pe acolo si am intarziat peste un an pentru ca de fapt erau utilitati care a u fost mutate, pierzand astfel banii europeni. A raspuns cineva pentru aceasta eroare majora ? Nici nu cred ca a fost demis.cineva, macar simbolic, de la serviciile in cauza, toata lumea e binemersi.

      Ar trebui sa ne gandim mai bine noi cetatenii ca nu avem nici un mecanism de a curata institutiile publice de prosti, lenesi si hoti, iar pagubele le platim noi toti. Dand cu stampila o data la 4 ani pentru a-i alege oricum tot pe ai lor, nu ajuta, trebuie si altceva. Important e ce ne dorim. Vorbesc de oamenii simpli, nu de o minoritate care nu conteaza electoral.

  2. visele acestea sunt frumoase,dar multi s-au cam saturat de ele; ce profesionalizare?si spaga cine o mai ia?si cu firmele abonate la contracte cu statul din ce vor mai trai?si atunci partidele cum vor mai ajunge sa fie finantate?

  3. „oamenii asteapta sa fie chemati sa ajute” :)))) asta e o gluma corporatista? oamenii asteapta sa vina banii pe care sa-i sifoneze si apoi sa taraganeze lucrurile prin icsid si sa blocheze ani in sir orice alta lucrare in perimtru :)))

  4. Masura impotentei de a construi autostrazi se va vedea in max 2 ani. Fac pariu ca Dacia va inchide portile in momentul cand va avea capacitatea de a construi toatele modele in alte tari ( Maroc,Tunisia, Turcia,Iran)
    Sa vedem ce vor mai raspunde atunci guvernanti nostri !!!
    Atunci va fii mult prea tarziu pentru explicatii si regrete.

    Nu vreau sa anticipez dar va fii crunt pentru industrIa noastra auto. Si am avut atatea sanse sa vina si alti constructori ,dar pe unde sa circule daca autostrazi nu ,sosele civilizate nu.

    • Păi ce să răspundă, vor da vina pe multinaționale pe modelul ”uitați, dacă nu mai pot suge sângele poporului fug, bravo nouă că vă ferim de sclavie”…
      Iar poporul va aplauda și se va întoarce în crâșmă unde-și va bea ultimii lei din ajutorul social înjurând printre dinți pe nenorociții care-l exploatează.
      Trist, dar (zic eu) adevărat!

    • Dacia nu va pleca. De cand au venit n-au avut autostrada si n-au murit. Dimpotriva, s-au dezvoltat. Nu vor muri nici de acum incolo. Productia lor si-o transporta pe calea ferata nu pe sosea. Uitati-va pa youtube, sunt o gramada de filmulete acolo. Chiar si masinile trimise in port la Constanta le trimit cu trenul, desi au autostrada. In ceea ce priveste aprovizionarea cu componente, majoritatea furnizorilor sunt la sud de Carpati, cei mai importanti avand fabricile chiar in Pitesti. Tabla vine tot cu trenul. Autostrada Pitesti-Sibiu nu e vitala pentru Dacia.

      • Eu sunt sigur ca Dacia va pleca exact cand ne vom astepta mai putin. Repet ce am spus si stiu .S-au saturat de minciunile guvernelor din 1999 si pana acum
        Se face de maine autostrada. Cred ca am auzit asta de cel putin 10 ori.

  5. Situatia – asa cum se prezinta , impune de urgenta contactarea firmelor de profil din Japonia sau China. Solutia ar fii, pe urma taxa de autostrada, asa cum multi altii au facut atat in Europa, cat si in alte parti al lumii.

  6. Poate să SUBtraverseze munții! Suntem, totuși, în sec. XXI și e util să gândim pentru viitor. Mai ales că motoarele Diesel se propune a fi pe termen mediu eliminate.

    Elveția a făcut referendum pentru un astfel de tunel. Și apoi l-a construit.

  7. Ce trebuie sa facem ca sa avem una sau mai multe autostrazi care sa traverseze muntii ?
    Nimic altceva decit sa ne exercitam constient, lucid si responsabil drepul la vot , sau, sa acceptam ca sa trecem , macar pentru un timp, la un regim neparlamentar, recunoscind astfel ca Romanii sint incapabili sa se conduca democratic.
    Daca Dl. Ciolos era inca prim ministru, la aceasta data am fi avut desigur lucrurile demarate pe fagasul corect.
    Daca Romanii vor mai vota PSD sau nu se vor grabi sa dea jos aceasta guvernare apocaliptic de incapabila si corupta, atuci raspunsul la intrebarea din titlu este simplu. Nu trebuie facut nimic, fiindca nu vom avea niciodata autostrazi.
    Nu va grabiti sa votati nici PNL sau UDMR sau pe acolitii lui Basescu, rezultatul ar fi acelas. Cu un amendament. Oferiti-ii presedintelui Johannis o majoritate parlamentara care sa-i accepte si sa-i sustina un prim ministru ales de dinsul. Presedintele si primul ministru trebuie sa aiba un mandat linistit de cel putin 4 ani.

    AFERIM !

  8. Terminati odata cu elucubratiile astea cu „politicul sa lase oamenii sa-si faca treaba”. Pai daca se vede in vreun domeniu cum merg lucrurile fara ingerinte politice, o sa inceapa lumea sa ceara scoaterea politicului de peste tot. Si s-au mai semnat diverse pacturi (pentru educatie, parca) care nu s-au respectat tocmai pentru ca luma nu poata fi lasata sa vada cat rau fac ingerintele astea aiuritoare.

  9. M-am intalnit cu cei ce trebuiau sa se ocupe de studiul de fezabilitate. Acum cativa ani.
    Trebuia sa le ofer o solutie tehnica de gestionare a realizarii unui astfel de proiect. Era o solutie frumoasa, gis, analiza geospatiala, gestiune de proiect, de resurse, harti 3d, zboruri lidar… tot tacamul. Solutia mea facea cam 70% din ce trebuia facut in proiect. Calcula inclusiv cantitatea de roca ce va trebui mutata de pe un traseu sau altul, numarul de km de poduri si tuneluri, modele de predictie, simulari, costuri… Mai ramaneau de facut analiza geomorfologica, pe teren, si inca niste studii. Costa putin, pe la 800k euro. Cu servicii cu tot. Pentru un tronson. Pentru 5 tronsoane era la 1000k-1200k euro, nu-mi mai amintesc. Un mizilic. Nici nu au vrut sa auda! Un tronson ajunge, ziceau ei.
    Citisem, din intamplare, cu o zi inainte, un articol unde se spunea ca pentru un SF asemenator s-a anulat proiectul pentru ca nu s-au oferit minim 3 trasee alternative. le spun asta. Nu! Costa prea mult, ne descurcam noi, nu vrem! Ne vom gandi la varianta cu un traseu. Nu au mai revenit. Nu au mai raspuns la telefoane. Asta in conditiile in care proiectul era de cateva milioane.
    Nu-mi amintesc exact cifrele, au trecut ceva ani si e prea vineri ca s ama apuc de sapat.

  10. Puteti sa ne spuneti ce ati facut in decursul anului 2016? De ce nu s-a reziliat contractul de atunci avand in vedere ca termenele nu erau respectate (presupun ca dumneavoastra personal ati fost de parere ca trebuia reziliat dar de ce nu ati avut castig de cauza?)?

    Il acuzati pe domnul Cuc de incompetenta, amatorism si amanari dar exact acelasi lucru a fost si pe vremea lui Dacian Ciolos pe acest subiect, promisiuni de doi lei ca ministrul a dat mana cu seful SPEA si i-a garantat ca se va face cum trebuie si in realitate nimic!

    • @ Mihai (18/08/2017 la 20:54)

      Nu cred ca veti primi vreun raspuns de la autor: cititi va rog scurta „bio” (in partea dreapta sus).
      Apropo, am citit inca cateva articole pe tema autostrazilor (publicate pe acest forum) scrise de specialisti in IT (sau alta ramura inginrereasca?) si consider ca opinia unui inginer „care n-ar nici in clin sau in maneca cu domeniul inginereriei respective este una pur politica. Ce are ingineria IT cu „constructiile civile/industriale” sau „drumuri si poduri” ?

      Nu cer nimanui sa fie de acord cu opinia mea. Sunt inginer electric absolvent al Politehnicii din Bucuresti si diploma mea a fost echivalata de Universitatea din Toronto (BSc/MSc) si sunt licentiat ca Profesional Engineer; practic ingineria electica de cateva decenii in Romania(cred ca mai mult decat varsta autorului) in Canada, USA precum si ca Expert an UNIDO dar niciodata nu mi-am exprimat opinia cu privire la alt domeniu ingineresc in care nu am pregatirea / experienta profesionala.

      Deci astept – de la autor daca aceasta postare va fi publicata – sa-i raspunda lui Mihai, cu detalii ce a reausit si ce nu a a reusit in pozitia sa din Guvernul Ciolos.

      Multumesc.

  11. Orice se poate realiza, indiferent de complexitate daca se asigura separarea calitatii de reglementator si a celei de executant/prestator. Administratia/politicul trebuie sa se limiteze la prima, celelalte sa fie incredintate pe baze concurential-contractuale si sa cuprinda in primul rand serviciul public care trebuie asigurat, in cazul de fata circulatia rutiera in regim de autostrada pe relatia Pitesti-Sibiu, legatura care lipseste. Intr-al doilea rand infrastructura corespunzatoare, la realizarea careia sa participe si prestatorul, apreciaz participarea la cca 30%. Ambele clauze pe termen lung, treizeci-cincizeci de ani si sa includa si clauze reprezentand cheltuielile de intretinere/exploatare/reparatii. Prestatorul poate sa aleaga si traseul precum si solutiile tehnice, castiga oferta cu valoarea cea mai mica.Reglementatorul trebuie doar sa urmareasca modul in care este respectat contractul si sa ia masurile aferente cazurilor in care constata abateri. Miza/responsabilitatea ar fi pe masura importantei si a resurselor implicate, iar beneficiarii ar avea sansa de a se bucura de mult ravnitul serviciu mai repede si mai bine ca niciodata.

  12. De ce s-au putut finaliza sectiunile 1 si 5, iar celelalte nu? Parca erau angajate societati diferite din cate am citit. Sa lucreze cu cei care sunt capabili. Avem nevoie de profesionisti care au demonstrat ca se poate. Nu trebuie neaparat sa angajam alte si alte firme straine…

  13. Când un proiect din ăsta ajunge la un „dinozaur” la evaluat, prima întrebare pe care şi-o pune e „al cui e proiectul?” Nu dacă e bun sau rău, ci dacă e „al lui Ghiţă”, „al lui Iordache” etc ( pe ăsţia din construcţii nu îi ştiu).
    Dacă nu e evident din prima ( că de obicei chiar aşa e) încep să caute. /
    După asta, se evaluează: „e de-al nostru, poate fi de-al nostru, sau e de-al lor?”
    Dacă concluzia e că e „de-al lor”, adio şi n-am cuvinte, dosarele se pierd prin fişete, legile se interpretează… se va aproba sigur prin unul din următoarele mandate …
    Aşa că probabil că singura soluţie e să procedăm ca în „Răsplata succesului” a lui Caragiale: să găsim unul „de-al lor” suficient de bine intenţionat ( poate unul din Cluj, care are interes să ajungă uşor în Capitală) care să îi asigure pe dinozauri că e „proiectul lor”. :)

  14. Lucrurile (toate) vor incepe sa se miste in directia buna in momentul in care institutiile statului (Nu numai cele de forta) vor fi intarite. La ora actuala decidentii politici nu au acest interest pentru ca sunt reprezentatii sau liderii unor grupari paralele institutiilor statului, grupari care pot fi numite si grupari de crima organizata. Intelegeti?

  15. Domnule Catalin,

    din punctul meu de vedere ar fi de facut urmatorii pasi:

    1. Desfintata compania de autostrazi;
    2. Toti directorii si directorasii companiei sa fie judecati in regim de urgenta pentru subminarea economiei nationale; Nu trebuie arestati, dar trebuie sa plateasca toate intarzierile si pagubele produse de intarziere.
    3. Concurs sever, fara favoriti, pentru o noua companie de autostrazi.
    4. Angajarea de urgenta la toate nivelurile de decizie din noua companie de autostrazi a unor specialisti germani.

  16. Am fost recent prin Serbia, Macedonia si Albania, tari deluroase si, mai ales, muntoase. M-a frapat ca se lucra in draci la autostrazi si sosele, si duminica, si noaptea, autostrazi care acum doi ani nu existau au fost construite in Albania. Iar autostrada Bechet prin munti a albanezilor, Durres-Pristina e gata demult, la un pret/km cu foarte mult mai mic decat pretul/km a bucatii de autostrada Bechet din Transilvania, sector deluros. Deci suntem talpa Europei, nu numai a UE…

  17. Știu că o să’mi iau 20.000 de pumni în cap de la onorații colegi de forum fani ai autostrăzilor, dar asta e, cineva trebuie să tulbure visele inginerilor intrați în politică și să liniștească oleacă celălalt bobor, partea a mai lipsită de ambiție.

    Domnilor, eșecurile repetate ale guvernelor rumânesti de 27 de ani încoa în tentativele de a străpunge Carpații cu o autostradă sunt motiv de bucurie, iar eu, de câte ori aud de încă o bâlbâială birocratică ce amâna vreun proiect, sărbătoresc în chefuri prelungite. Da, bucurati’va de incompetența și lăcomia lor. Câteodată incapacitatea politrucilor de a se înțelege în privința parandărătului este salutară pentru națiune.

    De ce? De ce să nu fim solidari cu politrucimea și să ne lăsăm cuprinși de amărăciune, ci mai bine să ne bucurăm de necazul și impasul lor? Pentru că toate aceste proiecte sunt în acest moment faraonice, nesustenabile, pur și simplu falimentare. România nu are traficul rutier suficient de mare încât să’și permită asemenea autostrăzi, în niciun caz pe rutele propuse de politruci. Proiectele astea, cu rutele pe care se insistă, sunt ale lor, nu ale noastre. Nu aduc niciun bine României, ci numa belele. Și nu e nimic de demonstrat, căci deja oricine poate să se plimbe pe cioturile dezastrului și să priceapă că e deja mai sărac pentru ca nenumărate guverne au decis să toarne beton și asfalt în paralel cu drumurile existente dintr’un interes strict personal declarat pompos ca fiind public.

    La traficul rutier actual se justifică 3-4 mari autostrăzi, două deja făcute [A2, cu rentabilitate limitată, fiind în esență o autostradă turistică și A1 parțial, redusă la intrarea în țară dinspre Ungaria până Lugoj]; una în schițe-Centură Capitalei și o a patra, cea mai importantă dar neproiectata și nediscutata: A6, care ar trebui să unească A1 cu podul Calafat-Vidin și să ofere astfel cea mai viabilă rută de tranzitare a României pentru tranportatorii internaționali; A6 ar fi trebuit să facă parte din Coridorul iv varianta sudică din Masterplanul pan-european [și e drept, nici bulgarii nu au făcut autostrada aferentă coridorului până la Sofia, dar măcar lucrează deja la un drum expres pe această rută]. În rest, în locul autostrăzilor de tip zdreanță-în-prăbușire de prin dealurile Ardealului ar fi trebuit să avem simple șosele modernizate, cu 1-2 benzi pe sens și centuri/ocolitoare construite pe drumurile deja existente. Asta pentru că toate orașele cuprinse pe traseul autostrăzilor ardelenești sunt minore, subdezvoltate, slab populate, dezindustrializate, unele turistice, altele agrare și medievale, incapabile să susțină măcar întreținerea unei autostrăzi [presupunînd că ar cădea în sarcina lor așa-ceva, ca pe vremuri, și nu a Statului, adică a întregii populații, ca în vremurile fascistoide]. Dacă pe oricare din tronsoanele ardelenești s’ar pune taxă de tranzitare, așa cum e firesc intr’o țara capitalistă, în secunda 2 s’ar închide autostrada din lipsă de mușterii, că băștinașii îs așa de pârliți și strânși la pungă că ar alege în majoritatea lor să folosească vechile șosele împotmolite în satele mizere, să petreacă o oră, două în plus printre dragele lor ruine familiare, decât să ajungă iute la o destinație oricum nu prea dorită de dânșii. Că să nu mai vorbesc de proverbiala lentoare a gospodarilor ardeleni, acum bravi conducători de vehicule occidentale dotate cu 4 roți și motor. În fapt, deja observăm falimentul unei asemenea autostrăzi ce nu înlocuiește un drum primitiv existent ci s’a constituit ca o alternativă paralelă, vag mai rapidă: A3, autostradă care reușește performanța de a avea traficul mai redus decât colega ei bătrână și întortocheată, DN1, și asta în condiții de socialism total, căci taxele nu’s plătite de utilizatori, ci de toți cetățenii.

    Va întrebați de ce se agață politrucii cu disperare de autostrăzi? și cum de se găsesc ciurdine de jurnaliști și ingineri care să le susțină poftele megalomanice? Păi, simplu: mentalitatea de vameș-tâlhar la drumul mare care s’a perpetuat la căpeteniile locale de la strămoșii lor medievali; omuleții ăștia cu tron-la-cap trăiesc cu senzația seculara că bunăstarea lor depinde de timpul petrecut de ghinioniștii călători străini pe coclaurile valahe, timp în care ei au posibilitatea să’i facă de bani [că de petrecanie s’au mai lăsat], prin taxe, prin combustibil, prin piese auto, mâncare și târfe vândute pe marginea drumului și, desigur, prin șpăgi; iar dragii de jurnaliști naivi sunt pur și simplu îndrăgostiți de ideea de progres național, de bunăstare ce ar fi livrată instant de apariția a mii de kilometri de beton printre bălăriile patriei. O nouă ilustrare senzațională a „formelor fără fond”, de data asta cu ceva fonduri europene dar în continuare fără niciun temei economic. Autostrăzile au fost astfel transformate în marotă națională, subiect de prim rang al presei, cheia dezvoltării și europenizării. Boborul nu mai urlă de foame, ci de autostrăzi, dar nu prea e dispus să plătească pentru ele, ci pretinde de la același stat corupt pe care’l înjură toată ziulica. Așa că, dragilor, nu’i niciun bai că nu avem încă autostrăzi la nivelul Germaniei, asta înseamnă să’ti știi lungul nasului, să te ‘ntinzi cât te ține plapuma, că nici Ghermania nu avea autostrăzi în anii 20 ai secolului trecut când economia ei era comparabilă cu a noastră; nu trebuie să vă lăsați pradă complexelor de inferioritate pentru atâta lucru, căci handicapul nostru e istoric [și da, puteți să dați în continuare vina pe turci, ruși și alți imperialiști pentru inapoierea noastră că nu se supară nimeni]; când om avea și noi industrie ca francezii la 1890 [dacă om avea vreodată], apăi atunci să vă bateți cu politrucimea ca să le construiască rapid, că altfel, pentru căruțele voastre prăpădite, chiar și motorizate, pentru excursiile voastre de tip manele & grătare, pentru scos iubita la picnic în vârful muntelui, nu, NU E NEVOIE de nicio autostradă!

    • Proiectele megalomanice sunt o realitate ( am scris si eu un articol, „Serverele Caracalului” pe tema asta) dar mă tem că în cazul în speţă vă înşelaţi. Aş îndrăzni să afirm că A1 este unul din puţinele proiecte majore ale României în momentul de faţă. Discuţia Autostrăzi vs drumuri modernizate este oarecum colaterală „cava” trebuie făcut; teoretic trebuie să se bazeze pe date concrete, nu pe impresii. Anul ăsta s-a făcut un recensământ de trafic ( întâmplător am fost şi eu oprit în trafic şi întrebat de unde plec şi unde mă duc, deci pot confirma) Din păcate datele nu au fost făcute publice, cu toate că recensământul e făcut de o autoritate a statului…. dar dacă aţi mai fost cu maşina în ultima vreme pe şoselele noastre ar fi trebuit să vedeţi. De câte ori trec pe E85 tremur pentru viaţa mea, aşa că ideea cu drumuri modernizate cred că e o glumă pe câteva trasee. Cu A3 e o altă poveste, o poveste lungă cu Bechtel, Cornu şi altele… dar nu are legătură cu A1. Cu chiu cu vai avem un Master Plan, dacă vă uitaţi pe el o să vedeţi ce rol ar fi avut A3 dacă seniorul de Cornu ar fi rămas la putere…..
      P.S: Calafatul n-are trafic de autostradă….

      • va multumesc pentru replica domnule Badici.

        spuneti si sunt de acord cu dumneavoastra ca:

        „teoretic trebuie să se bazeze pe date concrete, nu pe impresii. ”

        iar eu va ofer un citat din volumul „Financing European Transport Infrastructure. Policies and Practice in Western Europe” aparut la Imperial College London:

        „In France the toll motorways have proved more difficult to finance than was originally expected because of high capital cost, the slow built-up of traffic and the regulation of tolls. In early 1990s tolls averaged FFO.33 [ECU 005] per vehicle-km, resulting in break-even traffic volumes of 4500 vehicles per day for the recovery of operating costs, and 15-20 000 vehicles per day for full cost recovery. This compare with average 1995 motorway traffic volumes of around 22 500 vehicles per day, but start-up traffic volumes of 10 000 vehicles per day or less on many new sectyions of motorway”.

        Acum comparati aceste date despre dificultatile finantarii autostrazilor in anii 90 in Franta [si va imaginati cred ca noi suntem inca departe de de acel nivel de dezvoltare] cu ce avem disponibil despre starea traficului in .Ro:

        prognoza trafic pentru 2015:
        http://www.zf.ro/companii/harta-celor-mai-circulate-drumuri-din-romania-cum-va-arata-traficul-rutier-in-2015-10416103

        trafic comparativ A3-DN1 pentru 2013:
        http://www.economica.net/autostrada-degeaba-soferii-prefera-sa-se-inghesuie-pe-dn1-decat-sa-circule-pe-a3_47105.html

        • După cum vedeţi, chiar şi cifrele date de dvs arată acelaşi lucru: cum autostrăzile cu taxă incep sa îşi acopere costurile de la 4000 de vehicule pe zi îmi permiteţi dacă se poate o simplificare: „beneficiul social” se atinge tot de la 4000 de vehicule pe zi ( pentru că fiind economie de piaţă, preţul=beneficiul; cine n-are beneficiu o ia pe drumul naţional, fără taxă.
          Vedeţi deci că A1 e mult peste această cifră. Înca o dată, A3 se încadrează fix în cazul descris de dvs: „nişte băieţi deştepţi” au hotărât să mute traficul către Europa prin Ploieşti în loc de Piteşti. Evident că planul a picat ( vă mai aduceţi aminte de guvernarea Ponta si planul lor de autostradă cu taxă, nu?) deci A3 a rămas un „drum spre nicăieri” ( eu personal o folosesc totuşi, pentru că nu prea depăşesc viteza legală; majoritatea preferă DN1 pentru că e mai scurt şi ajung în acelaşi timp… dar nu mergând regulamentar, spre bucuria stirilor de la ora 5). În plus, A3 nu s-a făcut pe fonduri europene, deci plăţile au fost la discreţia guvernului…
          Deci nu vă pot contrazice, o mare parte din proiectele astea sunt umflate ( iar fiasco-ul de care vorbeşte autorul are drept cauză tocmai ideea că nu se va face niciodată şoseaua, drept pentru care contractăm un SF ieftin, care nu se va face nici măcar de banii plătiţi, că oricum nu contează). Dar A1 nu, A1, completată mai mult din întâmplare cu A10 care se va termina totuşi curând ( şi cu centura Bucureştiului, care pare a fi un fel de operă a lui Sisif) va deveni un fel de coloană vertebrală a transportului. Celelalte, da, sunt mai mult sau mai puţin discutabile, ţin mai mult de orgoliul vreunui baron sau de vreun mecanism de sifonat… sau cel puţin ar putea avea soluţii mai ieftine. Dar A1… e ca şi cum aţi fi venit la Brătianu şi i-aţi fi zis să treacă Dunărea cu bacul la Cernavodă, ca mai înainte :)
          Ca o concluzie: sunt absolut de acord cu dvs, dar totuşi să nu generalizăm. O dată la o sută de proiecte, apare câte unul care chiar e necesar :) In favoarea tezei dvs, căutaţi o poză cu gara din Severin, unde opresc trei trenuri pe zi :)

          • Valea Oltului avea in 2015 undeva peste 13500 de vehicule fizice pe zi. Valea Prahovei avea undeva la 20500 de vehicule pe zi. Harta dvs. (cu previziunile) se bazeaza pe recensamantul din 2005, si e complet depasita de situatie.

            Atat Valea Oltului cat si Valea Prahovei au nivele de trafic care nu se pot rezolva decat cu autostrazi. Nu exista alta clasa de drum care poate prelua, in relief montan, asemenea volume de trafic, in conditii de siguranta si fluenta acceptabila.

            De altfel, intreg Bucuresti – Bacau – Iasi (DN2), Bucuresti – Cluj (A3) si Bucuresti – Timisoara (A1) au nivele de trafic de autostrazi.

  18. despre ce autostrazi vorbiti aici… cind pe tronsonul Risnov-Bran se largeste amarita aia de poteca cu o juma de metru… lucrare inceputa prin mai, cred… se sapa cale de 1000 metri, se pun semafoare si abia acum au reusit sa le umple cu pietris, probabil adus din Brazilia, prin portul Constanta , altfel nu-mi explic lentoarea cu care (nu) se lucreaza… acelasi lucru se intimpla si de la Cimpulung spre Bran… sunt curios citi bani s-au strins din acciza aia de 7 centi bagata de eliberatul fenechiu fara a i se recupera prejudiciul…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Drula
Catalin Drulahttp://contributors
Licență și master în Computer Science la Universitatea din Toronto. Inginer software la o serie de startupuri din Silicon Valley. Cetățean implicat pe forumurile care urmăresc construcția de autostrăzi. Fondator și vicepreședinte al Asociației Pro Infrastructură. În 2016, consilier pe domeniul infrastructurii de transport al premierului Dacian Cioloș. În prezent, deputat USR de Timiș, membru al Comisiei pentru Transporturi și președinte al Comisiei pentru IT&C.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro