Home » Financiar » Citesti:

Bancile – veriga cea mai slaba

Mihnea Vasilache octombrie 11, 2011 Financiar
10 comentarii 3,552 Vizualizari

Turbulenta extrema a pietelor de capital din ultimele luni impreuna cu incetinirea cresterii economice din tarile dezvoltate au creat un cerc vicios pe care politicienii se lupta din greu sa il intrerupa. Desi incertitudinea domneste se poate trage o concluzie clara: bancile sunt veriga cea mai slaba a economiilor Uniunii Europene. Si pentru ca fara banci sanatoare, care sa indeplineasca functia esentiala a alocarii  capitalului, economia nu poate functiona, a devenit imperativ pentru toate tarile UE, inclusiv Romania, sa asigure buna lor functionare aproape cu orice pret. Bancile nationale, autoritatile de supraveghere prudentiala, ministerele de finante si in primul rand liderii politici trebuie sa fie pregatiti oricand sa nationalizeze, lichideze ordonat, vinde partial, fuzioneze, injecteze capital sau sa garanteze finantarea oricarei banci din UE. Pe termen mediu si lung va aparea neindoios un nou sistem bancar: semnificativ mai mic, mult mai conservator si mai bine capitalizat si respectiv mai putin profitabil. Pana atunci insa, oricat de neplacut si nepopular este, bancile trebuiesc ajutate sa supravietuiasca.

Exemplul no. 1 – Dexia

In timpul weekend-ului trecut, tipic perioadelor de criza majora, Franta si Belgia au decis sa divizeze grupul financiar Dexia la numai trei ani dupa prima interventie de ajutorare. Interventia a devenit necesara din cauza evaporarii surselor de finantare ale grupului provocata de temerile legate de potentialele pierderi in urma investitiilor in PIIGS. Solutia gasita si impusa consiliului de administratie al Dexia arata in acelasi timp limitarile guvernelor in interventiile din sistemul financiar. Belgia cheltuieste €4 miliarde pentru a cumpara banca comerciala domestica (sub 1% din PIB-ul Belgiei) iar Franta, prin intermediul bancilor de stat Caisse des Depots et Consignations si La Banque Postale, va prelua Credit Local de France, divizia franceza Dexia care finanteaza autoritatile locale. Aceste doua doua parti, reprezentand 38% din activele totale de 566 miliarde ale grupului Dexia, au fost considerate esentiale si in consecinta vor fi protejate in timp ce restul grupului va fi vandut sau lichidat in timp. In plus Franta si Belgia vor emite o garantie de 90 de miliarde de euro, timp de 10 ani, ceea ce acopera aproape in intregime necesarul de finantare Dexia. Costurile relativ mici, in comparatie cu interventiile sistemice din 2008, arata limitele financiare ale statelor cauzate de cresterea datoriilor publice precum si invatarea lectiilor supragarantarii a la Irlanda. Putem trage concluzia ca viitoarele interventii guvernamentale in sistemul bancar vor fi in mod similar limitate cautand sa prezerve numai partile esentiale (de obicei depozitele si portfofoliul de imprumuturi comerciala) si cauzand pierderi seminificative finantatorilor nesecurizati si actionarilor.

Exemplul no. 2 – Erste

In data de 10 Octombrie Erste Group a publicat o serie de decizii strategice care au condus la o pierdere in trimestrul 3 de aproape €1.5 miliarde. Banca austriaca care primise ajutoare de stat in valoare €2.7 miliarde in Octombrie 2008 anuntat „write-downs” in Ungaria (€762 milioane), Romania (€700 milioane), portofoliul de CDS (€180 milioane), anularea dividendelor si amanarea rambursarii ajutorului de stat. Detaliile din spatele acestor decizii dramatice sunt interesante. Pierderile din Ungaria sunt cauzate de deciziile guvernului Orban din 2010 si 2011 precum nationalizarea sistemul de pensii private, suprataxarea bancilor in 2010 si mai ales controversata lege a replatii ipotecilor in monede straine (in special franci elvetieni). Doua treimi din ipotecile din Ungaria sunt denominate in franci elvetieni care s-a apreciat aproape 100% fata de forint dupa criza din 2008. Impunerea arbitrara a unei rate de schimb aplicabila rambursarilor ipotecare cu aproape o treime mai mica decat rata oficiala (180 HUF:1 CHF comparat cu un varf de 270 HUF:1 CHF) a produs pierderi semnificative tuturor bancilor din Ungaria. Este a anuntat de altfel reducerea activitatii in Ungaria si a semnalat o potentiala retragere totala din cauza acestor masuri. Timpul va dovedi daca masurile, de altfel populare, adoptate de guvernul Ungariei sunt strategia corecta de a trata consecintele crizei dar inclin sa cred slabirea sistemului bancar nu va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung.

Prin comparatie pierderile din Romania sunt cauzate in principal de re-evaluarea pretului ridicat platit la achizitia a 61.88% din BCR in Decembrie 2005. La vremea respectiva evaluarea BCR a fost un multiplu de 5.8x capitalul propriu in timp ce achizitia din Septembrie 2011 a inca 24.12% de la patru SIF-uri a fost agreata la un multiplu de 1.3x. Pe de alta parte, in ciuda conditiilor de piata dificile manifestate in special prin nivelele ridicate si in crestere de imprumuturi neperformante, Erste semnaleaza clar intentia de a ramane si a continua sa investeasca in Romania. Merita mentionat ca, fortata de imprejurari, cealalta mare banca austriaca, Raiffeisen a publicat un comunicat scurt prin care care anunta pierderi suplimentare in Ungaria din cauza noilor reguli si niciun impact in Romania.

Exemplul no 3 – Proton

Tot in 10 Octombrie Grecia a anuntat nationalizarea unei banci relativ mici (active de €3.8 miliarde), Proton Bank, se pare din cauza pierderilor provocate de incompetenta si fraudei echipei de management. Interventia a fost facuta prin intermediul Hellenic Stability Fund creat in 2010 ca parte din primul pachet de ajutorare si cu o capacitate de €10 miliarde.  Similar cu Dexia, depozitorii sunt protejati in intregime si mutati intr-o banca noua in timp ce restul bancii este lichidata. Actiunile celorlalte banci grecesti s-au prabusit dupa acest anunt din cauza temerii ca Grecia va fi obligata sa ia masuri similare pentru intregul sistem bancar. Nimeni nu stie cu adevarat costul salvarii sistemului bancar grecesc dar el este in mod cert mult mai mare decat isi permite guvernul. Iata, la scara foarte mica, una din probleme fundamentale care prelungeste criza economica: teama pietelor ca guvernele nu isi pot permite salvarea sistemelor bancare nationale!

Romania?

Desi la prima vedere sistemul bancar romanesc este bine capitalizat si supravegheat, nivelul ridicat si in crestere de imprumuri cu probleme combinat cu componenta actionariatului (procente insemnate detinute de banci grecesti sau banci cu probleme precum Societe Generale) creaza potentialul unei situatii de criza. Repet ce am mai scris recent si este reiterat intr-un bun articol de opinie din Ziarul Financiar din 11 Octombrie. Este esential ca BNR in stransa colaborare cu Ministerul de Finante sa aiba pus la punct un plan de urgenta pentru a putea gestiona orice banca romaneasca care are probleme de solventa sau lichiditate  – in cazuri de criza diferenta este de cele mai multe ori ne-importanta.

PS: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-sfatuieste-bancile-grecesti-sa-si-faca-rezerve-de-lichiditate-intalnire-la-bnr-pentru-planuri-de-actiune-8857087

PPS: http://www.breakingviews.com/credible-eu-bank-tests-need-a-higher-pass-mark/1609896.article

PPPS: http://graphics.thomsonreuters.com/11/07/BV_STRSTST0711_VF.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Fluieratorul spune:

    He, he, din banii jefuiti de-a dreptul de la contribuabili, care nu vad de la nici un stat servicii pe masura contributiilor la care sint obligati, vrem din nou sa salvam banci. Excelenta idee, s-a vazut cit a fost de eficienta din 2008 incoace, pe tot mapamondul. As fi crezut ca dupa glitch-ul 2008-2009, bancile o sa faca si ele ceva de bun simt, si anume sa tempereze consumismul fara sustinere si sa incurajeze macar putin economisirea. Guess what: daca vrei sa economisesti esti pedepsit. In afara ca faci mai stiu eu ce timpenie de asigurare care sa-ti blochezi cu buna stiinta si fara garantii banii vreo 10 ani ca sa nu fii de-a dreptul jefuit. Despre conditiile de imprumut ce sa mai zic, alt jaf la drumul mare… Evident, vorbesc de flacaii de la noi, din Romania, unde traiesc si muncesc si eu, personaj fizic, si nu huzuresc absolut deloc. Cinstit vorbind, oricare ar fi ratiunile superioare, eu unul nu sint de acord ca bancile sa fie “salvate” din contributia mea. Nu ma intreaba nimeni, desigur, ca tara are “ginditori” care hotarasc pentru mine, dar macar atit: daca nu pot impiedica sa fiu luat de fraier, n-am chef sa fiu luat si de prost pe deasupra.

    • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

      Obiectie perfect valabila care sintetizeaza dilema politicienilor. Un test de laborator bun este situatia din Ungaria unde guvernul a adoptat o postura mult mai agresiva fata de banci. Sa vedem ce rezultate da aceasta politica.

      • Fluieratorul spune:

        Dilema unor politicieni de aiurea, desigur. Pe ai nostri nu-i suspectez alte indoieli decit ale spinarii.

  2. Ioan Nicut spune:

    Eu cred că metodele folosite pentru a salva băncile și pe stakeholderii lor inclusiv deponenții nu rezolvă problema, pentru că vin din aceeași paradigmă ca problema.

    Probabil cel mai simplu, deși aparent complicat este să lași sistemul să se dezintegreze, cu toate consecințele, ca să putem renaște apoi sănătos.

    Renașterea sistemică există doar prin moartea sistemelor existente, cancerigene, nesustenabile. Complicat…

  3. kinn spune:

    “Pe termen mediu si lung va aparea neindoios un nou sistem bancar: semnificativ mai mic, mult mai conservator si mai bine capitalizat si respectiv mai putin profitabil”

    Totusi, in cei trei ani din 2008 pana acum, exista semne in acest sens? S-a dezmembrat vreo banca gigant in mai multe banci mici si flexibile (de nevoie sau cu forta)? Nu de alta, dar iacata ca au trecut 10% din urmatorii 30 de ani.

    • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

      Sigur – in USA, in afara de disparitia Bear Sterns si falimentul Lehman Brothers au fost inchise 393 de banci in perioada Septembrie 2008 – Octombrie 2011. In Spania o serie de Caixas (banci regionale) au fost fortate sa fuzioneze sau sa fie absorbite de banci mai mari. Germania si Austria au nationalizat si pus in lichidare banci precum LBBW, DZ sau Kommunalkredit au fost similar nationalizate partial sau total si micsorate mult. Procesul va continua, accelrat probabil de criza din prezent.

  4. marius spune:

    Cred ca fara exagerare traim o reala situatie de dictatura impusa de o oligarhie politico bancara.
    Se vorbeste doar de salvarea bancilor si niciodata de problemele oamenilor.
    Cei care gresesc imbogatindu-se cu bonusuri nu raspund cu nimic ci sunt salvati. Nu li se impun nici reguli, nici scaderea salariilor, nici macar o autocritica. Toate acestea li se impun profesorilor.
    Poporului i se reproseaza ca e corupt iar bancile platesc milioane pt loby. Trec stress testuri mincinoase si doua luni mai tirziu faliment (vezi dexia) si nimeni nu e tras la raspundere.
    Exemplul dat de o clasa politica incompetenta, corupta (cu loby-uri si nu numai) si tradatoare fata de interesul general pt care a fost aleasa nu poate induce oamenilor de rind decit dezgust.
    Incepind cu America, trecind prin Europa si chiar si in Romania din pacate.

  5. Stefan Ivan spune:

    D-le Mihnea Vasilache ati scris pe la inceputul articolului “oricat de neplacut si nepopular este, bancile trebuiesc ajutate sa supravietuiasca” si va dau cuvantul meu de roman, de cetatean european si de client bancar cu ratele bancare platite la timp fara nici o restanta, ca mi-e sila si m-am saturat, sa mai vad scris ori sa mai aud ca “bancile trebuiesc ajutate sa supravietuiasca” fara sa mai vad scris, sau sa mai aud, cum trebuie sa fie recapacitati clientii bancari de pretutindeni si in special, cum sa fie protejati, relaxati si recapacitati clientii bancari romani, de catre BANCHERII din BANCILE sistemului bancar din Romania, pt. a-si achita ratele la banci. In calitatea pe care ati avut-o, d-le Mihnea Vasilache, in finantele internationale atatia ani, vi se pare normal ca in sistemul bancar romanesc sa fie DAE (dobanda anuala efectiva) de 18, 21 si 22% la puterea de cumparare oferita de salariile si pensiile de mizerie ale majoritatii romanilor, iar in momentul in care ca si client bancar soliciti unei BANCI, refinantarea acelui credit, la un DAE mult mai mica, sa ti se spuna de catre angajatul BANCII, cu au si vai, pai sa vedeti ca … , ca asa si pe din-colea …, nu putem sa facem refinantarea ca nu sunt indeplinite niste conditii, cu alte cuvinte, vi se pare logic si normal, ca sunt indeplinite conditiile sa fie platit creditul cu o DAE de 21%, dar nu sunt indeplinite conditiile sa fie platit creditul la o DAE de 7 sau 9%, pt. ca bancherii sa escrocheze la maxim clientii bancari din Romania. In acest caz B.N.R.-ul ce face sau mai corect, ce ar trebui sa faca B.N.R.-ul ? De asemenea, vi se pare normal ca o banca sa sune clientul bancar la domiciliul acestuia, la 4,5,6 luni si sa-i mai solicite o suma de bani in plus, chiar daca clientul bancar are,deja, platita rata la termen si este un client bun-platnic ? NU credeti ca o perioada de gratie la plata ratelor bancare pt. clientii bancari din Romania, de 1(un) AN, ar face mai mult bine dacat ca bancherii sa continue sa mai stranga menghina lacomiei si stoarcerii de bani ? Respectiv nu vi se pare ca BANCHERII sunt ca niste vampiri financiari care dau dovada de o lacomie avara si bolnava ? Aceste intrebari sunt valabile pt. orice BANCHER care are curajul sa recunoasca ca asta este realitatea si ca BANCHERI, din Romania in special, ar trebui sa restructureze si sa transforme BANCILE, reasezandu-le pe baze reale(real cash) cu DAE reale si nu pe finante virtuale(non real cash) si ca BANCHERII SA DEVINA, CEL PUTIN, ALIATUL si COLABORATORUL, ONEST si CORECT FATA de CLIENTUL BANCAR din ROMANIA. In rest numai de bine, d-le Mihnea Vasilache.

    • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

      Inca o obiectie perfect valabila. Bancile au fost lasate in mod deliberat de autoritatile relevante (banci nationale, minister finante, etc) sa isi mareasca marginea de profict (in esenta diferenta intre donazile la credite si cele la depozite) pentru a acoperi, macar partial, pierderile cauzate de recesia economica. Este practic o taxa indirecta pe acea parte a populatiei si a sectorului corporatist care are o pozitie financiara sanatoasa. In timp, competitia va reveni si marginile de profit ale bancilor se vor micsora.

  6. Florin spune:

    Bancile trebuie sa devina mai mici si sa isi reduca activele. Asta inseamna excedente comerciale ale statelor pentru reducerea datoriilor, diminuarea numarului de credite acrodate si scumpirea creditelor, diminuarea dobanzilor platite depozitarilor si bineinteles, diminuarea numarului de angajati din sectorul financiar-bancar.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)